Abuzul de substante

Adictia
droguri
tutun
Alcool
1.

Adictia este starea produsa de consumul repetat de substante

naturale sau sintetice,

prin care persoana devine dependenta fizic si psihic. Spunem despre o persoana ca este
adictiva daca este un consumator excesiv si regulat.
Dependenta poate fi de doua feluri:
Fizica - stare in care organismul s-a adaptat la prezenta unei substante, iar pentru
functionarea sa normala simte necesitatea de a si-o incorpora in tesuturi. Dependenta
fizica are doua caracteristici:

Toleranta - persoana adictiva care a devenit dependenta fizic are o

toleranta din ce in ce mai mare la substanta respectiva.

Sevrajul - starea fizica si psihica neplacuta de anxietate, neliniste,

iritabilitate, greata, migrene, tremor, halucinatii, cand substanta respectiva
lipseste

2. Psihica - se refera la nevoia pe care o simte persoana de a ingera substanta respectiva

pentru efectul ei placut.
DEPENDENTA DE DROGURI:

Se cunosc 11 clase de substante psihoactive al caror uz poate induce tulburari

mentale organice.

Acestea sunt: alcoolul, amfetaminele, cofeina, cannabisul, cocaina,

halucinogenele, inhalantele, nicotina, opiaceele, phencyclidina si sedativele
(cunoscute si sub denumirile de hipnotice sau anxiolitice).

Desi multe dintre aceste substante au de asemenea si o utilizare medicala, in

circumstante de nesupraveghere ele pot cauza tulburari mentale organice.

Utilizarea in exces a substantelor psihoactive creaza doua tipuri de dependenta:

 dependenta organica (ele modifica compozitia chimica a neurotransmitatorilor

sau chiar inlocuiesc acesti neurotransmitatori, determinan organismul sa fie
dependent fiziologic de consumul lor regulat);
dependenta psihologica (prin starile de reverie si detasare de realitate pe care le
provoaca, determina persoana sa doreasca din ce in ce mai mult sa le consume).
SIMPTOME ALE DEPENDENTEI DE DROGURI

Este extrem de important sa putem identifica din timp cazurile de elevi care
utilizeaza droguri. Din acest motiv voi furniza in continuare o lista de simptome
ce apar in cazul abuzului de substante.

Trebuie precizat insa ca daca un copil prezinta oricare dintre aceste simptome,
acest lucru nu inseamna neaparat ca este dependent de droguri. Unele dintre
aceste simptome se pot datora stresului, depresiei sau altor probleme. Ele trebuie
insa sa ne atraga atentia in special daca persista sau daca se produc in combinatie.

Cheia identificarii copiilor si adolescentilor dependenti de droguri este

schimbarea. Profesorii trebuie sa observe orice schimbare semnificativa in
infatisarea fizica a copilului, la nivelul personalitatii, atitudinilor sau
comportamentului.

Semne fizice:

Pierderea sau scaderea apetitului, orice schimbare la nivelul obiceiurilor

alimentare, scaderi sau cresteri in greutate ce nu pot fi explicate.

Mers incetinit sau nesigur, coordonare slaba a miscarilor.

Insomnie, treziri la ore nepotrivite, trandaveala.
Ochi rosii si umezi; pupile mai mari sau mai mici ca de obicei; privire in gol.
Palme reci si umede; maini tremuratoare.
Fata umflata, rosie sau palida.
Miros de substante in respiratie, pe corp si pe haine.
Hiperactivitate, vorbit excesiv.
Ii curge nasul, tuseste.
Semne de intepaturi pe brate, picioare sau fese.

 Greata, vomitat, transpiratii excesive.

Tremur ale mainilor, picioarelor sau capului.
Puls neregulat.
Semne comportamentale:
Schimbari la nivelul atitudinilor/personalitatii fara alte cauze identificabile.
Schimbari la nivelul prietenilor, noi prietenii, evitarea brusca a vechiului grup de
prieteni; nu vrea sa vorbeasca despre noii prieteni; prieteni cunoscuti ca
consumatori de droguri.
Schimbari in activitati sau hobby-uri.
Ia note mai mici, chiuleste, intarzaie la scoala.

Schimbari de obiceiuri acasa; pierderea interesului in familie sau in activitatile

familiei.

Dificultati de concentrare a atentiei: uitare.

Lipsa generala a motivatiei si energiei; atitudinea de "nu-mi pasa"
Stima de sine scazuta.
Hipersensibilitate, izbucniri temperamentale, comportament refractar.
Dispozitie proasta, iritabilitate, nervozitate.
Comportament prostesc si zapacit.
Paranoia.
Nevoie excesiva de intimitate.
Comportament secretos si suspicios.
Minciuna cronica.
Nevoie neexplicata de bani; furt de bani sau obiecte.
Schimbari ale obiceiurilor de ingrijire personala.

 Posesiune de accesorii legate de droguri

EDUCATIA ANTIDROG IN SCOALA

Educatia antidrog este mult mai eficienta atunci cand elevii se simt liberi sa-si
impartaseasca ideile si sa puna un numar cat mai mare de intrebari.

De asemenea, este esential ca profesorii sa le furnizeze elevilor informatii corecte

referitoare la abuzul de droguri si efectele sale secundare.
De aceea, profesorul care doreste sa aduca in discutie la ora de dirigentie aceasta
problema va avea mai mult succes daca:
va crea un climat in care elevii sa aiba incredere sa se apropie de el, sa-si
exprime sentimentele si sa puna intrebari;
le va da tuturor elevilor posibilitatea sa vorbeasca - adesea cei care tac au
intrebari de pus si simt ca nu au timp sa le impartaseasca celorlalti;

isi va demonstra interesul fata de elevi si de preocuparile lor, punand

intrebari potrivite;

va asculta tot ce are de spus elevul inainte de a formula un raspuns;

intotdeauna va lasa "usa deschisa" pentru conversatii viitoare si

comunicare.

Tehnicile de ascultare
In educatia cu scop preventiv in domeniul abuzului de droguri un rol important il
au de asemenea tehnicile de ascultare.
Cheia este de a asculta cu atentie si de a auzi cu adevarat ceea ce spune elevul.
Aceasta implica:
A fi constient de comunicarea nonverbala
A asculta cuvintele care sunt communicate, dar in acelasi timp a fi constient de
comunicarea nonverbala care insoteste aceste cuvinte.
Foarte importanti sunt indicatorii nonverbali care simbolizeaza teama, furia sau
vina, care ne pot ajuta sa intelegem daca, prin modul in care conduce discutia, el
reuseste sa le fie cu adevarat de ajutor elevilor.
A asculta cu atentie.

 Este foarte important ca profesorul sa-l priveasca in ochi pe elev.

Aceasta il ajuta pe elev sa creada ca profesorul asculta cu adevarat ceea ce spune
el, ca il intelege si ca pentru profesor mesajul lui este important.

Profesorul trebuie sa fie constient de propriul comportament nonverbal atunci

cand ii asculta pe elevi, cum ar fi tendinta de a se incrunta atunci cand dezaproba
ceva si de a zambi atunci cand aproba.

A asculta fara a intrerupe.

Daca intrerupem pe cineva atunci cand acesta incearca sa inteleaga sau sa se faca
inteles sau incearca sa-si exprime sentimente in legatura cu ceva foarte important,
inspaimantator sau provocator de vina, poate duce la un blocaj comunicational si
este posibil ca acesta sa nu mai poata exprima exact gandul cel mai important.
A asculta fara a judeca.
Pentru ca elevii sa invete prin comunicare deschisa este necesar sa le permitem sa
vorbeasca si sa-i ascultam atunci cand vorbesc.
De regula, elevul este mai preocupat exact de acele ganduri care il pot determina
pe profesor sa raspunda judicativ.
Este foarte important ca elevul sa nu se simta judecat, deoarece se poate bloca
comunicarea
A asculta fara a da sfaturi.
A da sfaturi este de regula cea mai usoara modalitate de a face fata unei probleme
complexe.

Elevii care se confrunta cu o problema psihologica atat de serioasa cum este

dependenta de droguri au nevoia sa examineze fiecare aspect si de cele mai multe
ori nu vor raspunde unor solutii rapide si aparent banale.

Comunicarea cere timp.

A da sfaturi adesea scurt-circiuteaza circuitele acestui proces si il poate bloca.
ADAPTAREA
ELEVILOR
Scolarul mic:

MESAJELOR

LA PARTICULARITATILE

DE

VARSTA ALE

Cand incercam sa ajutam un copil de varsta scolara mica sa faca fata unei lumi care
utilizeaza alcool, tutun si droguri trebuie sa luam in consideratie urmatoarele:
Ei trec de la dependenta totala de parinti la dependenta impartita intre parinti si
grupul de aceeasi varsta.

Ei sunt foarte preocupati si centrati pe propriul corp, aflat in plin proces de

crestere, motiv pentru care raspund foarte bine la informatii legate de sanatate,
nutritie si exercitii fizice.

Ei au tendinta sa vada lucrurile in alb sau negru. Viata si jocul lor sunt guvernate
de reguli. Legalitatea si moralitatea au intelesuri foarte puternice pentru copiii de
aceasta varsta.
Ei privesc oamenii si mesajele asa cum vor ei sa fie si nu neaparat asa cum sunt
in realitate. De aceea, pot fi usor influentati de reclamele la alcool si tutun.
Scolarul mijlociu (clasele V - VIII):
Cand incercam sa intervenim pozitiv in viata unui elev de aceasta varsta este foarte
important sa-l ajutam sa obtina controlul situatiilor nu sa fie controlat de acestea. De
aceea, este foarte important sa pastram in permanenta in minte ce anume ii motiveaza pe
acesti copii:
Ei sunt adesea controlati de moment, avand tendinta ca mai intai sa actioneze si
abia apoi sa gandeasca. De regula alegerile facute de ei sunt dictate de ce anume
este bun pe moment.

Ei sunt foarte interesati de corpul lor si de aparenta, de cum sa devina mai

puternici sau mai atractivi. Acest interes poate duce la o deschidere naturala spre a
invata despre efectele negative asupra sanatatii provocate de alcool, tutun si alte
droguri.

Au o tendinta crescuta de a-si asuma riscuri, de a-si testa limitele, de a incalca

regulile sau chiar de a cocheta cu moartea. Le place pericolul si adesea cred ca
sunt invincibili.

Ei pot gandi abstract si sunt suficient de constienti de propriul viitor pentru a

vedea beneficiile educatiei si modul in care comportamentul lor poate avea
consecinte pe termen lung.

Ei incep sa vada "nuantele de gri" si sa recunoasca faptul ca problemele morale

complexe nu pot fi intotdeauna definite in alb sau negru. Sunt influentati mai mult
de propria capacitate de a face judecati morale decat de opiniile celor care au
puterea sau autoritatea sa le spuna ce sa creada si cum sa se comporte.

Ei sunt implicati in relatii de prietenie. Prin prietenie isi exploreaza lumea, isi
testeaza modalitatile de a fi si de a se comporta, si isi creaza sentimentul de
apartenenta si identitatea. Este foarte important ca parintii, profesorii si alti adulti
sa-i ajute sa invete cum sa-si dezvolte prietenii sanatoase, pozitive si cum sa
respinga prieteniile nesanatoase.

Ei vor sa creasca, dar nu stiu intotdeauna cum sa faca acest lucru cu succes. Au
nevoie de adultii din viata lor pentru a le raspunde la intrebari, pentru a-i ajuta sasi rezolve problemele si in general pentru a le servi drept modele de
comportament sanatos, responsabil si matur.
Liceanul (clasele IX - XII):
Informatiile privind prevenirea dependentei de droguri trebuie sa fie reale, bazate
pe fapte, din care adolescentul sa traga concluzii privind pericolele si efectele pe
termen lung ale acestui comportament.
Profesorii trebuie sa tina cont de cateva aspecte atunci cand comunica cu elevii de
liceu despre abuzul de substante:
Ei au nevoia sa invete continuu si sa practice cum sa faca fata presiunii grupului
de aceeasi varsta; de asemenea, ei trebuie sa inteleaga motivele reale pentru care
trebuie sa spuna "nu" comportamentelor de risc.

Ei au nevoia sa li se permita sa ia decizii independent si sa-si asume

responsabilitatea pentru alegerile care ii afecteaza pe ei sau pe altii.

Ei au nevoia sa stie, ca cetateni, ca sunt responsabili sa transforme comunitatea

intr-un loc mai bun si mai sigur de viata.
Le place sa exploreze diferitele laturi ale problemelor, sa examineze interpretari
variate si sa-si justifice actiunile ca alegeri morale corecte.
FUMATUL
Tutunul a fost folosit initial numai in scop medical. Abia dupa 1600 incepe sa fie
folosit si de placere.
Intre 1900 si 1960 s-a inregistrat o curba ascendenta in ceea ce priveste consumul
de tutun, varful fiind reprezentat de anii '60, cand in SUA fumau 53% dintre
barbati si 34% dintre femei. Dupa 1960 s-a inregistrat o reducere considerabila,
astazi in SUA fumand aproximativ 30% dintre barbati si 28% dintre femei.
Fumatul coreleaza cu standardul economic scazut, gradul redus de scolarizare si
venituri mici.

Putem vorbi despre fumat:

Intens (peste 25 tigari pe zi)
Moderat (10 -20 tigari pe zi)
Usor (sub 10 tigari pe zi)
Sau:
Regulat
Ocazional
Pasiv
De ce se fumeaza:
I. Factori de initiere:
1. Factori sociali:
Presiunea grupului la varsta adolescentei
Tendinta adolescentului de a prelua modele
Factori de invatare sociala - recompensa experientei

2. Factori psihologici:
Teoria psihanalitica - explica fumatul prin persiostenta stadiului oral
Erickson - pentru fumat sunt specifice 2 stadii de criza: 2-12 ani (incercarea de a
depasi sentimentul de inferioritate) si 12-18 ani (criza de identitate)
Eysenck

Extravertul are un nivel de activare redus si deci este in cautare de

stimuli; este mai susceptibil de a deveni fumator;

Introvertul are un nivel de activare crescut - reticenta la stimulii externi.

3. Factori psihobiologici - explica fumatul prin caracteristici biochimice si genetice.

II. Factori de mentinere:

Modelul psihofarmacologic explica mentinerea fumatului prin consecintele

psihologice pozitive pe care le are, pe calea modificarilor biochimice.

Modelul psihologic - explica mentinerea fumatului prin obtinerea unor stari

afective pozitive sau prin reducerea starilor afective negative.

Modelul social - scoate in evidenta aceiasi factori care contribuie si la initierea

fumatului.

Modelul biologic - explica mentinerea fumatului prin diferenta ale gradului de

dependenta - unele persoane sunt mai vulnerabile la dependenta.

Fumatul si sanatatea
Tutunul contine:
CO - impiedica oxigenarea tesuturilor
Gudronul - substanta cancerigena
Nicotina - substanta care creaza dependenta
Date statistice:
Fumatul cauzeaza anual in jur de 320.000 de decese.
Cauze:
Boala cardiovasculara
Cancerul (pulmonar, de buze, laringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica)
Boli pulmonare cronice obstructive (bronsita)
Reduce speranta de viata
Controlul fumatului:
Prevenirea:
Politic - taxe
Comunitati - interzicerea

 Social - imaginea
Individual - constientizarea
Renuntarea:
Hipnoza
T. comportamentala
T. cognitiva
Grup de suport
ALCOOLUL
Consumul de alcool este inregistrat inca dinainte de antichitate.
Alcoolul a fost descoperit prin lasarea unor bauturi dulci sa fermenteze.

Sec. 18 - miscari puritanice de origine religioasa au inceput sa considere

consumul de alcool ca fiind un pacat.

1920 - SUA, Germania - perioada de prohibitie - a determinat o crestere a

consumului de alcool, dar si a violentei si criminalitatii.

Astazi in SUA exista aprox. 11 mil. alcoolici (5% din populatia SUA).
Consumul de alcool poate fi:
Social - majoritatea persoanelor
Abuz
bautori (problem drinkers) - persoane care au o toleranta redusa la alcool
si beau zilnic;
alcoolici - persoane care au o toleranta crescuta la alcool; rar sunt in stare
de ebrietate, dar nu pot intrerupe consumul de alcool.
Criterii in definirea alcoolismului (dupa DSM-IV):
nevoia de consum zilnic
consum mai mare decat media

 consumul de spirtoase
dificultatea de a reduce consumul sau de a renunta - are dorinta de a reduce, dar
nu poate
tentative de abstinenta temporara
perioade de intoxicatie
amnezia evenimentelor din perioada de intoxicatie
perturbarea activitatii socio-profesionale (absenteism, pierderea slujbei, violenta,
etc.)
continuarea consumului in exces
persistenta acestor caracteristici minim 1 luna
Factori de risc pentru alcoolism:
1. Alcoolismul are o componenta genetica
60% dintre alcoolici au tati alcoolici si 46% au mame alcoolice

in 1950 s-a realizat un studiu in Suedia - au fost luati in evidenta toti copiii
adoptati si s-a stabilit cati provin din tati alcoolici si au fost crescuti in familii
normale
38% dintre copiii care proveneau din tati alcoolici si au fost crescuti in
familii normale au devenit alcoolici

doar 18% dintre copiii proveniti din familii nealcoolice si crescuti in

familii alcoolice au devenit alcoolici

Deci riscul ereditar este de 3 ori mai mare.

2. Factori sociali
Presiunea sociala - norma este de a consuma alcool
Copilul remarca corelatia dintre consumul de alcool si emotiile pozitive

Adolescentul va incerca sa consume alcool pentru a-si dovedi independenta si

opozitia fata de adult.

 Cale de a fi acceptat in grup

Cale de ajustare la anxietate
Conturarea identitatii
Simbol al trecerii de la adolescenta la maturitate
Adultul - conditionare operanta:
Intarire pozitiva: de bucurie, etc.

Intarire negativa: reducerea nivelului de stres, uitarea gandurilor triste,

etc.

In anumite culturi a accepta sa bei cu cineva este un semn de afectiune

(participi la bucuria sau durerea lui).
3. Factori individuali (de personalitate)
Stima de sine scazuta
Sensibilitate deosebita la criticismul social
Nevoia de putere (alcoolismul este adesea insotit de agresiune)
Efectele psihofiziologice ale alcoolului:

Faze:
Stimulare (activare SNC)

Reducerea activitatii SNC - taciturn, mohorat, deprimat, sentimente de

devalorizare a eului propriu - poate duce la suicid

Anestezia SNC - nemaiputand suporta faza 2, persoana continua sa bea si se

anesteziaza

Consecintele alcoolismului:
1. Efectul social:
absenteism profesional, pierderea slijbei
violenta, criminalitate
2. Boli:
ciroza
cancer (ficat, pancreas, esofag)
deteriorari ale creierului - se asociaza cu malnutritia si lipsa de vitamine
boli cardiovasculare - hipertensiune
3. Decese:
10% din decesele cauzate de diferite boli se datoreaza direct alcoolismului
50% din totalul accidentelor de masina
alte accidente (caderi, sinucideri, incendii)
Tratamentul alcoolismului
19% - remisii spontane - renunta la consumul exagerat de alcool
Pasii tratamentului:
Dezintoxicarea - sub supraveghere medicala
Psihoterapie
Psihoterapia

 Introspectiva - ajutarea persoanei sa identifice cauzele, sa se cunoasca mai bine

pe sine, sa accepte ca are nevoie de ajutior
Comportamentala - tehnicile aversive - 3 tipuri in alcoolism:
substante chimice
socuri electrice
de tip imaginativ (verbal)
Tehnici multimodale - combina tehnicile aversive cu tehnici de relaxare
Sansa de succes a psihoterapiei este mai mare cu cat:
persoana este tanara
istoricul alcoolismului este scurt
statut socio-economic stabil
nu a avut simptome de sevraj
nu si-a propus ca scop abstinenta totala, ci consumul controlat