Motivatia intrinseca si extrinseca

Aceste doua tipuri de motivatie au fost identificate prin raportarea la proveniente sursei care le genereaza, astfel
incat motivarea intrinseca (interna) este generata sursele interne ale subiectului (nevoile si trebuintele sale) ori din
surse provenite din activitatea desfasurata. Caracteristica acestei motivatii este obtinerea satisfactiei prin indeplinirea
unei actiuni adecvate ei[1], ceea ce inseamna ca o persoana practica un anumit sport pentru ca-i place, merge la
teatru sau film din placere v pentru ca e atras de tema activitatii respective. Cand o activitate reprezinta scopul in
sine vorbim despre motivatia intrinseca , aceasta motivatie are radacini in natura activitatii insasi.
Motivarea intrinseca , consta in determinarea salariatului sa se implice , sa depuna efort si sa obtina rezultate in
cadrul firmei intrucat din aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul, de personalitatea sa [2]. Aceasta
motivare este cercetata pe individ si reprezinta o relatie dintre asteptarile, simtamintele si perceptiile lui pe de o
parte si continutul muncii si comportamentului pe de alta parte.
Acest tip de motivare se refera la recompensele interne obtinute de un individ ce sunt satisfacatoare pentru acesta
si-l determina ,il motiveaza sa actioneze intr-un anumit fel datorita propriilor interese. Factorii motivatori intrinseci
sunt fortele interne conduc la actiune( tendinte, im pulsuri) si sunt reprezentate de nevoile individului sau aspiratiile
acestuia care determina individul sa adopte un anumit comportament( nevoia de autodezvoltare, placerea de a face
ceva).
Motivatia intrinseca provine din munca insasi desfasurata de individ, din nevoia organica a omului de a munci,
acesta avand insusiri fizice si intelectuale pe care trebuie sa le exprime, simte aceasta nevoie sa o faca prin munca.
Aceasta motivatie mai provine si din placerea de a muncii, din finalitatea muncii cum ar fi sentimentul de sacrificiu
sau sentimentul datoriei fata de comunitate. Persoanele motivate intrinsec muncesc din propria constiinta si nu
urmaresc cu orice pret un anumit avantaj , ei privesc munca ca o posibilitate de exprimare.
Motivatia extrinseca consta in determinarea salariatului sa se implice , sa depuna efort si sa obtina rezultate in
firma pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral
spirituale care ii vor produce satisfactii[3].Aceasta motivatie se bazeaza pe relatii individ organizatie , iar continutul
ei este reprezentat de satisfacerea asteptarilor salariatului fata de reactiile organizatiei cu privire la el.
Motivatia extrinseca este data de norme exterioare subiectului sau naturii activitatii lui. Acest tip de motivatie poate di
impus sau sugerat de catre alte persoane sau de imprejurari cum ar fi practicarea unui sport pentru a slabi.
Stimulentele motivarii extrinseci se gasesc inafara muncii propriu-zise cum ar fi salariul, dorinta de apreciere, de
promovare, teama de blam. Motivarea extrinseca poate fi pozitiva atunci cand omul determina acele aspecte utile
ce se pot obtine din munca si acesta considera ca trebuie sa munceasca pentru ele cum ar fi salariul , dar si alte
beneficii economice cat si dorinta acestuia de apreciere sau promovare. Apoi motivarea extrinseca poate sa fie si
negativa reprezentate de aspectele neplacute pe care omul cauta sa le evite prin munca cum ar fi teama de blam,
concediere , critica. Acest aspect negativ al motivarii extrinseci este asociat cu performantele scazute in munca.
Pentru cei ce sunt motivati extrinsec, munca nu este altceva decat modalitatea prin care acestia pot sa obtina ceva ,
un anumit beneficiu .
Motivatia cognitiva si afectiva
Motivatia cognitiva are in vedere: latura, dimensiunea intelectuala a salariatului , axandu-se pe satisfacerea
nevoilor individuale de a fi informat , a cunoaste, a invata , inova, de a opera si controla mediul in care isi
desfasoara activitatea[4]
Aceste forme ale motivatiei sunt legate de unele trebuinte imediate ale indivizilor, motivatia cognitiva fiind puternic
legata de nevoia de a stii, a cunoaste ca si prin toleranta ridicata fata de risc. Termenul de cognitiv este dat de
preponderenta proceselor de cunoastere si intelegere. Prin complexitatea gandirii mecanismele perceptiei, a
memoriei si imaginatiei au loc in mod progresiv explorarea, reproducerea, intelegerea anumitor fenomene si dorinta
de a crea ceva nou[5]. Acest tip de motivatie determina satisfactia individului in cazul in care acesta este promovat
pe un post care e considerat de catre acesta doar ca o sursa de veni.
Pentru a putea fi realizata motivarea cognitiva , managerii trebuie sa foloseasca asupra angajatilor toate tipurile de
motivatie, atat economice, moral spirituale cat si cele economice. Folosirea acestor tipuri de motivare, cognitiva si
afectiva, are ca specific folosirea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale angajatilor , indeplinirea obiectivelor
organizatiei cat si subordonarea proceselor de munca. Motivatia cognitiva isi gaseste satisfactia in explicarea si
rezolvarea scopurilor in sine.
Motivatia afectiva se realizeaza utilizand in special motivatiile moral-spirituale. Multumirile, laudele,
diplomele,ceremoniile, etc. Au un rol precumpanitor .Nu sunt excluse nici unele motivatii formal - economice sau

formal-complexe[6].Aceasta motivatie este determinata de nevoia omului de obtine recunoastere de la ceilalti si de

a se simti bine in compania acestora., vizeaza doar dimensiunea afectiva a salariatului , strict umana a acestuia, se
concentreaza asupra satisfacerii nevoilor de ordin sentimental ale omului. Motivarea afectiva are in vedere ca
angajatul sa se simta bine la locul de munca , sa se bucure de aprecierea si simpatia colegilor de munca , sa se
bucure de prestigiu. Rolul motivarii afective este acela de a satisface asteptarile de ordin sentime

Motivatia negativa si pozitiva

Acesta delimmitare de negativa si pozitiva este data pe criteriul dat de influenta motivatiilor asupra marimii gradului de satisfactie a
personalului din participarea la procesele muncii din cadrul organizatiei.Acesta motivatie pune accentul pe directia cresterii eforturilor
si a contributiei personalului din organizatie la rezolvarea obiectivelor acesteia.Aceste cresteri ale efortului din partea
personalului pentru indeplinirea obiectivelor organizatiei sunt amplificate de satisfactiile angajatului de a participa la procesul muncii
ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite[7].Angajatii sunt motivati pozitiv in conditiile in care obeictivele si sarcinile de realizat sunt de
nivel mai cazut si accesibil majoritatii salariatilor si motivatiile utilizate cresc veniturile angajatilor , moralul acestora cat si statutul
corespunzator acestora.
Acesta motivatie consta in proportionalitatea directa arezultatelor obtinute si satisfactii personale.Acesta proportionalitate nu s epoate
mentine intre anumiti paramertii, deoarece satisfactia este percepta diferit de fiecare persoana in parte cat si d ela un grup la
altul.Motivarea pozitiva duce la o crestere a moralului indivizilor, creaza un climat organizatoric propice muncii in condiditii optiome,
duce la cresterea performantei.
Acet tip d emotivatie trebuie combinat cu motivarea intinseca, tocmai pentru ca acesta ca si in cazul motivarii pozitive costa in
depunerea de eforturi pentru obtinerea rezultatelor dorite, eforturi si rezultate din care anagajatul poate sa obtina satisfactii ce tin de
caracterul si personalitatea sa.Angajatul are ocazia sa participe la procesele de munca, poate invat lucruri noi, isi inbunatateste
cunostintele .
Motivatia negativa se canalizeaza spre cresterea eforturilor si contributiei personalului la realizarea obiectivelor firmei, acesta
indeplinire avand la baza diminuarea satisfactiilor angajatilor in procesul de munca sau chiar la amenintarea cu reducerea lor
daca obiectivele de realizat solicitante nu sunt realizate , iar motivatiile folosite duc la scaderea veniturilor, a moralului si a statutului
angajatilor in raport cu statutul lor.Trasaturile acestui tip de motivatie sunt date de folosirea motivatiilor ce duc la diminuarea
satisfactiilor angajatului( reduceri de salar, retrogradari) si d efaptul ca sarcinile ce trebuiesc executate de salariat nu sunt destul
de explicit precizate sau nu sunt accesibile salariatului , generand astfel o stare de tensiune si stari de pesimism a
personalului.Motivatia negativa duce la instaurarea unui climat organizational tensionat , nu e favorabila obtinerii de rezultate bune,
performante, genereaza frecvent insatisfactii la nivel d eorganizatie, scade moralul angajatilor.
Motivarea econominca si moral -spirituala
Motivarea economica e reprezentata de motivarea realizata prin mijloacele clasice , adica vizeza satisfacerea nevoilor de ordin
material si economic al angajatilor.Ca principale motivatii amintim salriile , primele, participarile la profit.Pe langa aceste motivatii se
mai folosec in randul managerilor sau a specialistilor acordarea de autoturisme de serviciu sau a locuintei de serviciu.Acest tip de
motivatie joaca un rol important in organizatii deoarece aspiratiile si asteptarile slariatilor dintr-o organizatie tinde in cea mai mare
parte spre satisfacerea necesitatilor economice.
Motivarea moral-spirituala are in vedere satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de natua moral-spirituala, ce vizeaza in primul rand
sistemul de valori, atitudinile si comportamentele angajatilor [8]Motivatiile utilizate in acest caz sunt cele de acordarea increderii de
catre manager salariatilor, exprimarera de multuniri si laude, acordarea de medalii,organizarea de anumite ceremonii cu ocazia unui
eveniment in organizatie.Acesta motivatie este eficace pantru toate categoriile de salariati.