Professional Documents
Culture Documents
fosfor
sulf
siliciu
crom
AISI
302
>0.15
>2%
>0.045
>0.030
>1
AISI
304
>0.08
>2%
>0.045
>0.030
>1
18-20% 8-12%
AISI
316
>0.08
>2%
>0.045
>0.030
>1
16-18% 10-14%
2-3%
AISI
416
>0.15
>1.25
>0.0605
>0.15
>1
12-14%
>0.60
AISI
416
>0.15
Seleniu
>1.25
>0.060
>0.060
>1
12-14%
>0.15%
>1
>0.040
>0.030
>1
16-18%
>0.70
AISI
440
0.600.75
cauciuc
Tabelul 2
Material
Rezistena la ageni
Hidroxid de
Peroxid de
sodiu
hidrogen
+++
++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
+++
++
+++
+++
++
Acid acetic
Acid nitric
Acid
clorhidric
Acid sulfuric
++
+++
de vinil
+++
+++
Polietilen
+++
Poliester
Policlorura
Cauciuc
Material
Acid acetic
Acid nitric
Aliaj de
cupru "
++
-+
Aliaj de
aluminiu
+++
+++
Sticla
Exista urmtoarele tipuri de calitate de sticl:
Jena , Pirex , Duran = rezisten foarte mare la ocurile termice
2
Denumire
Oteluri
Fonte
Clasificare
Continut de carbon
Constituenti structurali
Hipoeutectice
< 0,8% C
Ferita si perlita
Eutectoide
0,8% C
Ferita si periita
Hipereutectice
0,8 - 2% C
Perlita
Hipoeutectice
2 -4,3% C
Perlita si ledeburita
Eutectice
4,3% C
Ledebunta
albe
Hipereutectice
4,3 - 6,67% C
Cementita primara si
ledeburita
Otel
Proprietati
carbon
Sortimente
folosite la
constructia
utilajelor
Utilizare
Sortimente
Proprietati
- In compozitia otelului s-au introdus unul sau mai multe elemente care
imbunatatesc proprietatile fizico-mecanice si fizico-chimice
- Notarea cuprinde: continutul de carbon in sutimi de procenl simbol
indicand elementul de aliere (C-crom, A-aluminiu, N-nichel, S-siliciu, T-titan,
V-vanadiu, Mo-molibden), continutul mediu al elementului principal de
aliere (ultima litera din simbol in zecimi de procent si litera S pentru otelul
aliat superior
Oteluri
aliate
Utilizare
Proprietati
Fonte
albe
Utilizare
Fonte
Proprietati
-Au carbonul atat legat sub forma de cementita cat si liber sub forma de
grafit
- Se formeaza ca straturi intermediare ale pieselor cu crusta durai in fonta
Nu are utilizare
Proprietati
Fonte
cenusii
Notare
Proprietati
Sortimente
Fonte
maleabile
Notare
Proprietati
Fonte cu Si
Fonte
rezistente
Fonte cu Cr
la
Sortimente
- Contin 20-35% Cr
- Foarte stabile la actiunea acidului sulfuros, a acizilor
organici si acidului sulfuric
coroziune
Fonte cu Ni
-Contin 14-32% Ni
-Rezista la actiunea acidului sulfuric, acetic, oleic si stearic
-La >18% Ni sunt foarte putin atacate de hidroxizi alcalini
care le corodeaza intercristalin
Alegerea otelurilor pentru constructia utilajelor. Criteriile care trebuie avute in vedere la alegerea
materialelor sunt:
- stabilirea conditiilor de functionare; - stabilirea proprietatilor mediului cu care materialul vine in contact
(temperatura, agresivitate, conditii impuse de igiena si de procesul tehnologic);
- stabilirea marcilor de otel care pot satisface proprietatile materialelor.
La alegerea materialelor se are in vedere influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelurilor
(tabelul 1)
Conditiile impuse de procesele tehnologice din industria alimentara determina folosirea otelurilor
inoxidabile si anticorosive. Tabelul 2 recomanda unele domenii de utilizare a acestor oteluri.
La confectionarea reperelor utilajelor se folosesc prefabricate obtinute din diverse marci de oteluri.
Tabelul 3 prezinta principalele prefabricate folosite la constructia utilajelor si marcile de oteluri utilizate
pentru obtinerea acestora.
Tabel 1 - Influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelului
Elementul
de aliere
Si
Otel
Otel
perli- auste-
Cr
Otel
Otel
Al
perli- auste-
Co
Mo
Cu
Propri Etatea
tic
nitic
tic
nitic
Mn
Mn
Ni
Ni
Duritatea
---
---
Rezistenta
---
---
---
Elasticitatea
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
Rezistenta
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
---
la rupere
Alungirea
la temperaturi foarte
ridicate
Rezistenta
la uzura
Rezistenta
---
la coroziune
creste ; scade ; * stationar ; --- necunoscut ; mai multe sageti = influenta mai puternica.
Tabel 2 Domeniile de utilizare a otelurilor inoxidabile si anticorosive
Compozia chimica %
Utilizari
Cr
Ni
Alte
elemente
0,15
16-18 3,5-5
0,15
17-19 8-10
0,15
17-19 8-10
Si = 2- 3
0,08
18-20 8-12
0,25
0,08
16-18 10-14 Mo = 2 - 3
0,12
14-18
0,12
14-18 -
S < 0,15
Domeniul de folosire
Marca de otel
Table
groase
Table
mijlocii
OL 37-2K
OL 37-4K ;
R 37 ; R 44
R 52
<41
K 47
K 52
Materiale de
Semifabricate
placare a
Semifabricate
pentru suruburi si
tablelor
pentru forjare
piulite
placate
Tevi
OLT35R;OLT45R
OLT 35 K; OLT 45 K
OLC20
OLC25
OLC35
10
OLC 45 X
12.Cr.Mo19.5-W.1.7362
10.Cr.Mo910-W. 1.7380
10CM3-W.1.4006
X2CrNi18.9-W.1.4306
X10CrNiTi18.9 W.1.4541
X10CrNiMoTi18.10W.1.4571
NiCu30Fe-W.2.4306
(Monel 400)
Cuprul
Proprietat
i
11
Proprietat
i
Utilizare
Tevi de condensatoare
Proprietat
i
Utilizare
Proprietat
i
Utilizare
Proprietat
i
Utilizare
Aliaje
Cu-Zn
Aliaje
Cu-Sn
Aliaje
Cu-Al
Aliaje
Cu-Si
12
Aliaje
Cu-Ni
Proprietat
i
Utilizare
Nichelul (Ni)
Aliajul Ni-Cu
Proprietati
Proprietati
Utilizare
Aliajul Ni-Mo
13
Pur
Tehnic
Impurifica
t cu fier
Impurifica
t cu
Cupru
Proprietat
i
Sortiment
e de
aluminiu
Aluminiul
si aliajele
sale
14
Folia de
Aluminiu
(alfol)
Tabla de
Aluminiu
(alfol)
Grosime :
0.004
0.2 mm
0.02
0.025 mm
0.02
0.05 mm
0.12 0.2
mm
Grosime :
0.22
0.25 mm
> 1 mm
15
Ambalaje aerosol- circa 80% din ambalajele aerosol sunt produse din aluminiu sau aliaje] ale sale
Deficiente
Staniul
Datorita proprietatilor sale, elasticitate si rezistenta la coroziune, staniul este folosit mult in industria
alimentara ca material de ambalare. Totusi, fiind un metal scump, nu permite folosirea sa pe scara larga.
In tabelul urmator sunt prezentate proprietatile, aspectele toxicologice si utilizarile staniului ca material
pentru constructia utilajelor sau la confectionarea materialelor destinate ambalarii produselor alimentare.
Proprietatile si utilizarile staniului in industria alimentara
Proprietati
- Mletal de culoare gri, foarte stralucitor cand este pur (cantitati mici de mpuritati ca
plumbul, arsenul si stibiul reduc mult stralucirea)
- Densitatea 7280 kg/m3 si temperatura de topire 232C
- Foarte maleabil, ceea ce permite obtinerea de foi cu grosimea de 0,002-0,003 mm
- Prezinta duritate si tenacitate redusa
- Caracter amfoter, reactionand atat in mediu acid cat si mediu alcalin
- Acizii organici ataca putin staniul in absenta aerului, dar in prezebta acestuia atacul
este puternic; este rezistent la umiditate
Toxicologie
16
Utilizare
Tabla cositorita
Tabla cositorita este o tabla de otel moale acoperita cu staniu pe ambele fete. In urma operatiei de
cositorira rezulta o structura stratificata.
Filmul de ulei usureaza glisarea foilor una peste alta, reduce zgarierea la manipulare, usureaza
ambutisarea, asigura o usoara protectie impotriva oxidarii si usureaza lacuirea si executarea decoratiei
interioare. La tabla cositorita la cald se foloseste ulei de bumbac rafinat ingrijit si eliberat de continutul de
stearati, iar la tabla cositorita la rece se foloseste ulei de palmier.
Filmul de oxid de staniu are rol de pasivizator. El asigura o buna etanseitate, marind rezistenta la
oxidare a tablei cositorite, franeaza fenomenele de sulfurate, diminueaza inchiderea culorii stratului de
staniu datorita caldurii si influenteaza aderenta lacurilor aplicate pe tabla cositorita.
Stratul de staniu este cel care asigura protectia fierului impotriva atacarii sale de catre agentii corosivi.
In solutii cu pH<2,5, fierul este mai electronegativ decat staniul, astfel ca staniul este un activator al
dizolvarii fierului, deci al corodarii lui. In cazul in care cele doua metale in contact sunt introduse in solutie
cu pH>2,5,staniul este mai electronegativ fata de fier, constituind pentru acesta din urma un strat
protector impotriva dizolvarii si deci a corodarii. In cutiile de conserve unde se gasesc in general acizi
organici: acid acetic, citric, lactic, malic, oxalic, pH-ul este mai mare de 2,5 si, deci, staniul devine metal
anodic si protejeaza fierul impotriva coroziunii. Staniul se dizolva primul si ionii de hidrogen formati din
reactia dintre staniu si mediul acid se descarca pe fier, formand in jurul acestuia un strat protector,
polarizand catodul. Sarurile de staniu formate sunt inhibitori de coroziune ai fierului.
in tabelul urmator sunt prezentate proprietatile si utilizarea tablei cositorite in industria alimentara.
Proprietatile si utilizarea tablei cositorite in industria alimentara
Tabla cositorita
Clasificare
,
Dupa
cantitatea
17
proprietati
In fuctie
de duritate
Coroziune
a
tablei
cositorite
18
Duritate
Rockwell
Caracteristici de prelucrare
Domeniul de utilizare
46 - 53
53 - 60
60 - 68
Rigiditate mare
68 - 73
Utilizare
Proprietati
Se evita contactul dintre produsul ambalat si suprafata stratului de cositor prin lacuirea
suprafetei interioare
Lacuri
Conditii
Sortiment
e
19
Sintetice pe
baza de
Coroziunea
Coroziunea reprezinta fenomenul de distrugere partiala sau totala a materialelor in urma unor reactii
chimice sau electrochimice. Dupa mecanismul de desfasurare a procesului se deosebesc doua tipuri de
coroziune.
Coroziune chimica. Este procesul de distrugere a metalelor si aliajelor in urma reactiei eterogene ce se
desfasoara la suprafata acestora in contact cu un gaz corosiv sau in neelectroliti. Produsele de coroziune
(in special oxizi) raman pe suprafata metalului sub forma de pelicule. Peliculele reduc viteza de inaintare
a procesului de coroziune daca sunt continue si daca volumul oxidului rezultat est cu putin mai mare
decat volumul metalului din care provine (pelicule protectoare).
Coroziune electrochimica. Este procesul de distrugere a metalelor in prezenta unui electrolit; se
formeaza curent propriu de coroziune generat de procesele electrochimice desfasurate la limita celor
doua faze.
Procesul electrochimie de coroziune presupune desfasurarea a doua reactii pe suprafata metalica:
- procesul anodic de ionizare (oxidare) a metalului, adica procesul de distrugere propriu-zisa prin trecerea
ionilor de metal in solutie: M + nH2O -> M* -nH2O + e'
20
22
Gradul
rezistentei
Grupul
la
Indicele de
coroziune penetrare Indicele gravimetric al unor metale si al aliajelor acestora, Vcon g/m2h
P, mm/an
Fier
Cupru
Nichel
Aluminiu
<, 0,001
< 0,0009
< 0,001
<0,001
< 0,0003
II
0,0010,005
0,009-0,0045
0,0010,0051
0,001-0,005
0,0003-0,0015
0,005-0,01 0,0045-0,009
0,00510,01
0,005-0,01
0,0015-0,003
0,01-0,05
0,009-0,045
0,01-0,05
0,01-0,05
0,003-0,015
0,05-0,1
0,045-0,09
0,05-0,1
0,05-0,1
0,015-0,031
0,1-0,5
0,09-0,45
0,1-0,5
0,1-0,5
0,031-0,154
0,5-1,0
0,45-0,9
0,5-1,0
0,5-1,0
0,154-0,31
1,0-5,0
0,9-4,5
1,0-5,1
1,0-5,0
0,31-1,54
5,0-10,0
4,5-9,1
5,1-10,2
5,0-10,0
1,54-3,1
III
IV
23
VI
10
>10,0
>9,1
>10,2
>10,0
>3,1
La dimensionarea utilajelor se are in vedere ca indicele de penetratie sa nu depaseasca 0,1 mm/an, iar
pentru utilajele confectionate din aliaje ale fierului, P sa fie mai mic de 0,2 mm/an, considerand durata de
functionare de 10-15 ani.
In industria alimentara, in special in cazul otelurilor inoxidabile, se manifesta coroziunea punctiforma.
Scara pentru aprecierea coroziunii punctiforme
Numarul de ciupituri
Marimea ciupiturii
Intensitatea atacului
Caracterul
ciupiturii
Numar
ciupituri
pedm2
Suprafata
Caracterul
ciupiturii,
ciupiturii
cm2
Caracterul
ciupiturii
Foarte mic
33
Minuscul
0,0006
Neinsemnat 0,0001
0,004
Mic
100
Foarte
mic
0,003
Foarte slab
0,0004
0,01
Relativ mic
330
Mic
0,016
Slab
0,0016
0,025
moderat
1000
Moderat
0,08
Moderat
0,006
0,06
Mare
3300
Mare
0,4
Puternic
0,024
0,15
Foarte mare
10000
Foarte
mare
2,0
Foarte
puternic
0,10
0,40
Excesiv
33000
Excesiv
10
Excesiv
0,40
1,0
24
Adancimea
Adancime a
atacului general,
ciupiturii, cm
cm
25
26