1. Legtura telefonic i serviciile prestate de RTD.

Interconectarea
terminalelor NT i ET.
RTD reprezinta o retea de transmisiune de date care care efectueaza transmiterea
diverselor tipuri de informatie de la un echipament de retea spre alte noduri de
comutatie. De regula terminalele sunt de mai multe tipuri in RTD cit si in cele de
comutatie
NT-terminal de retea , are scopul de a presta aceleasi servicii ca un prestator de
servicii numai la o anumita distanta
ET-echipament terminal.
M- modem cu functia de administrare si ajustare a echipamentului terminal
DLT-sectorul de regenerare (distanta)
CTA central telefonica automata , presteaza orice serviciu in comunicatii.
LC linii de conexiune
LT linii de transmisiune
Sint 3 tipuri de servicii :
1.audio-are o viteza 64kbps, 2. Video 128 kbps, 3. De date
2.Portul i interfaa n reeaua de telecomunicaii, tipuri de acces la RTD.
Portul in general este destinat pt transferal informational de la sursa la
destinatie si invers.
Porturile se divizeaza in 2 grupuri mari: 1. Serie, 2.Paralel
Fiecare port are asa notiune ca registru. Registru este utilizat in interiorul
comutatorului. In acest caz sunt 3 tipuri de registri : RA, RD, RC. Si mai este
RI (registru informational)
Interfata- reprezinta portul impreuna cu mediul de transmisiune, deobicei
este preconizata pt a informa toate retelele existente despre tipul de acces si
parametrii fizici utilizati in reteaua respective.
Tipuri de acces : privat, comun si securizat.
3.Liniile de legtur i canalele de TC, reglarea resurselor software i
hardware.
Liniile de transmitere se impart in lini de acces privat, comun si securizat.
L. acces comun- sint destinate pt prestare serviciilor pt abonatii retelei de tlc,
de regula sint individuale si prezinta ultimii metri . se mai numesc LA.

L. acces privat sint arendate initial pe o anumita perioada de timp , Avantajtransfer informational la orice destinatie.
L. acces securizat pot fi atit de uz general cit si private, numai ca in cadrul
transmisiunii are loc o metoda de cifrare.
Liniile de regula sint de 2 tipuri dupa structura: struct. Fizica si logica .
Canalele de regula sint de natura fizica , metoda de divizare a benzii de
frecventa pote fi atit fizica cit si logica. In cazul cind vom folosi canalul fizic
in timp real utilizeaza toata banda de frecventa alocata acestei transmisiuni.
In cazul divizarii logice , divizarea mediului fizic poate fi atit proportional cit
si neproportional.
Reglarea resurselor in sisteme de transmisiuni de date poate fi :
Reglare soft(distant) si reglare hard(local) ,
Reglarea hard se utilizeaza pt deranjamentele de tip fizic unde este necesitate
de interventie a factorului uman.
Reglarea soft reglare actuala care se realizeaza prin intermediul unor
programe sau aplicatii ce pot fi utilizate de la distanta. Acest tip de reglare
poate fi realizat sub 2 etape manual si automat.
4. Tipuri i sisteme de comutaii: de canale (circuite), de pachete i de
mesaje.
Comutaia realizeaz transferul informaiei de la o sur spre destinaie, sau n
limbaj tehnic, de la un port de adresare spre alt port. Comutator standard: are
scopul de a comuta un port de intrare spre alt port vecin

Comutatoarele pot avea diferite tehnici de comutaie:

- Comutarea de circuite: are loc n cazul n care de la surs spre destinaie
avem multe comutatoare. n acest caz prima informaie transmis va
selecta calea optim de la surs spre destinaie, restul inform va fi
transmis pe calea deja format.

- Comutarea de pachete: informaia supus transmiterii din start este

divizat n aa numitele pachete informaionale. Fiecare pachet n acest
caz are posibilitatea, datorit antetului de a-i selecta calea sa proprie de
transmisiune.
- Comutarea de mesaje: este considerat cea mai simpl metod de
comutaie care permite transmiterea mesajelor de avertizare sau informare
unui sau mai multor noduri de conexiune. Utilizare: sisteme de
semnalizare

5. Caracteristici constructive i de funcionare software a unei centrale

telefonice.
Centralele telefonice sunt utilizate cu scopul de a presta diferite tipuri de servicii
tuturor abonailor proprii. n unele cazuri pot realiza transferuri de date dintr-o
jonciune de intrare i una de ieire, care poate realiza transferul informaional

sub form de tranzit. Arhitectura de baz a unei centrale telefonice este

urmtoarea:
Nivelul HW primul nivel al CT. Aici sunt specifice toate liniile de legtur
fizic i echipamentele sau dispozitivele utilizate n cadrul transmisiunii, cu
reglare automat i manual.
SO+BD sistemul de operare i baza de date au 2 funcii de baz: formarea
unor instruciuni-cod specifice centralei respective i procedura de preluare i

stocare a inform. Aceasta din urm permite de a memoriza n BD toate

evenimentele petrecute n interiorul CT.
SS n interiorul CT poate fi utilizat paralel cu toate blocurile componente a
unei CT. n baza unui softtware SS evalueaz evoluia tuturor nivelelor.
TA, S (Tratare de apeluri, ntreinere i siguran) Tratarea de apel se
realizeaz la prima etap n cadrul realizrii conexiunilor dup determinarea
sursei i destinaiei. Dup iniierea legturii si realizarea transferului
informaional , CT are scopul de ntreinere a acestor apeluri oferind un grad
nalt de stabilitate i protecie a datelor informaionale.
Nivel de administrare (nivel superior) la acest nivel sunt analizate toate
procesele i procedurile interne i externe a unei CT. Cel mai des aceste nivele
sunt administrate n dependen de anumite criterii. Pe lng administrarea
local care se realizeaz pe nivelul respectiv mai exist i administrare global
care are deja ale criterii de apreciere.

6.Procesul controlului semnalelor de intrare i de ieire a unei CTA.

Reglarea semnalelor de intrare i de ieire se face n felul urmtor: indiferent de
tipul de reglare, exist un algoritm specific ce ajut n cazul unei suprasarcini de
a realiza o ordine de prelucrare a informaiei dup necesitate . Cea mai simpl
reglare are loc cu ajutorul prioritilor. Informaia va fi prelucrat att la
jonciunile de intrare ct i la cele de ieirre, n dependen de prioritatea
pachetului de date. n TLC transmisiunea vocii are prioritate sporit. La venirea
unui oricrui pachet de acest tip n primul rnd va fi analizat informaia
respectiv, apoi cealalt informaie.
A 2 procedur de reglare permite n cazul n care au aceeai prioritate sistemul
aleator alege nite pachete pe care le omite din rndul respectiv. Astfel se ob ine
o reglare informaional. La orice CT avem posibilitatea de a selecta informa ia
n dependent de tipul abonatului.
Abonaii n acest caz se mpart n:
- Abonaii proprii centralei
- Restul abonailor
n cazul n care transferul informaional se realizeaz local, adic de la un abonat
al reelei la un alt abonat al aceeai reele CT ofer o jociune de intrare p/u a
prelua aceast transmisiune. n cazul apelului distant sistemul de comutaie
analizeaz primele 2 cifre, n dependen de acestea sistemul va selecta o
jonciune liber la ieire. n cazul n care CT cutat se afl n imediata
apropriere nu vor exista centrale tranzit. Fiecare centrala funcioneaz dup
acelai principiu avnd la baza 3 structuri absolut independente La orice nivel
inf.va fi prelucrata intr-un mod anumit ceea ce permite in cadrul verificrii unor
sau altor deranjamente ,determinarea nivelului respectiv .

7.Arhitectura software a centralei telefonice moderne (contemporane).

Centrala telefonica moderna permite prestarea a unor tipuri de servicii noi
,precum si monitorizarea tuturor proceselor in interiorul centralei telefonice .
Structura unei CTM

I HW-harware repezinta I nivel al CT aici sunt specificate toate liniile fizice de

legatura si echipamentele sau dispozitivele utilizate in cadrul transmisiunii.In
acest tip de centrala avem o monitorizare mai moderna datorita unui monitor
operatorul poate observa toate deranjamentele care pot aparea in centrala.
II SW1 software si SW2 sint mentinute functiile unei centrale simple dar
deaemenea se utilizeza si un software specifice centralei telefonice respective
.Acest software in baza noilor tehnologii moderne aparute poate realiza unele
transferuri de date cu o viteza mult mai sporita in baza de date a acewstui
software sunt memorizate tipurile de tehnologii existente la moment cu
parametrii de baza.I dependenta de tehnologia selectata de catre SO informatia
respectiva va fi monitorizata de catre un alt administrator care deja realizeaza
toate procesele in timp real,cu posibilitatea reglarii tuturor proceselor.
III TA+IS (Tratare apel si Intretinere si siguranta) tratare de apel se realizeaza la
prima etapa in cadrul realizarii conexiunilor dupa determinarii sursei si
destinatarului.Dupa initierea legaturii si transferului informational are scopul de
intretinere a acestei conexiuni oferind un grad de stabilitate si protectie a datelor
informationale
IV Administrare si modernizare de regula sint modernizate si administrate
toate procesele din interiorul CT cel mai des acest nivel coopereaza cu nivelul
serverului .
V Serverele se divizeza in 2 categorii:

Servicii


Aplicare
Fiecare are rolul sau bine determinat in fiecare domeniu .
8.Structura i funciile sistemelor de semnalizare n reelele de
transmisiuni de date RTD
Un sistem de semnalizare contine mai multe elemente si este capabil de a
semnaliza mai multe puncte intr-o RTD ,cu scopul de andica ,avertiza o anumita
informatie despre realizarea unui transfer informational prin acest nod.
Semnalizarea de regula poate fi executata concomitent la mai multe noduride
conexiune .La baza sistemului de semnalizare stau 3 posibilitati :
1.Semnalizarea diferitor puncte SP
2.Semnalizarea diferitor retele SN
3.Semnalizarea de linie SL
1.SP reprezinta punctul de semnalizare si se utillizeza la avertizarea unui abonat
sau a unui echipament terminal de regula se utilizeaza la ultima mila.
2.SN se utilizeaza in cazul cind va fi avertizata o anumita arie in totalitatea
retelelor de comunicatii.
3.SL semnalizarea respectiva e utilizata mai des pentru avertizarea linilor private
/dedicate precum si incazul unor linkuride semnalizari pentru a sincroniza
concomitent mai multi abonati.
Aceste semnalizari se divizeza in 2 grupe:

Cu canal asociat

Cu canal comun

Sursa va fi considerata in teteaua de semnalizare ca origine OPC destinatia va fi

considerata ca un punc de semnalizare DPC.Structura MTP ofera posibilittatea
de a transfera informatia de semnalizare de la utilizator in reteaua de
semnalizare
(punct final).

Dupa informatia acumulata exista posibilitatea de a semnaliza urmatorul punc cu

ajutorul linkului de mesaje.La urmatorul nod informatia de semnalizare are
scopul de a verifica codul punctului de semnalizare de control .Cind codul
coincide cu identificatorul propriu rezulta ca abnonatul cautat se aqfla in
amedita apropiere sau in reteau respectiva .Daca identifiacatorul nu coincide
acest nod este considerat nod de tranzitie .in acest caz nodul respectiv nu
realizeaza nici o modificare dar transfera informatia de la un nod la altul.La
destinatar sistemul de semnalizare va reda procedura inversa.

9. Analiza elementelor sistemului de semnalizare

#SS7, tipuri i structuri de semnalizare
Sistemul de semnalizare 7-este un set deprotocoale de semnalizare
pentru telefonie, folosite pentru semnalizare n majoritatea reelelor de
telefonie clasic din lume. Acestea asigur semnalizarea n afara benzii (outof-band signaling), oferind suport pentru stabilirea apelului, taxare, funcii de
rutare i de comutare.
0
semna
l

1 si 2 canal data(telefon) MTP

15

16

17

MTP este punct de transfer de semnalizaresi este compus din:

SLS- link de semnalizare
OPC-reprezinta sursa punctului de control al semnalului
DPC- destinatia punctului
SIO-un octet pentru semnalizari, contine 2 cimpuri specifice NI si SI

10.Principiul de semnalizare a diferitor puncte de verificare i control

(DCP, SCP) n #SS7
Arhitectura SS7 reteaua include urmatoarele componente esentiale:
puncte de comutatie a serviciului (Service Switching Points - SSPs)
SSP-urile sunt centrale telefonice (locale sau de tranzit) echipate cu
software cu facilitati SS7 si legaturi de semnalizare terminale ele
initiaza, termina sau comuta apelul; un SSP trimite mesaje de semnalizare
catre alte SSP-uri pentru a realiza, controla si ntrerupe circuitele de voce,
operatii cerute pentru desfasurarea unui apel; un SSP poate trimite de
asemenea o interogarea la o baza de date (SCP) pentru a determina cum sa
ruteze apelul (de ex. apelurile netaxabile). Nodurile SSP sunt punctele de
acces ale serviciului de catre utilizatori prin utilizarea unui protocol de
acces.
puncte de transfer a semnalizarii (Signaling Transfer Points - STPs)
STP-urile sunt comutatoare de pachete ale retelei SS7. Ele receptioneaza
si ruteaza mesajele de semnalizare catre destinatia corespunzatoare. Un
STP ruteaza fiecare mesaj receptionat la o legatura de semnalizare de
iesire pe baza informatiei de rutare continute n mesajul SS7. Acest
echipament actioneaza ca si concentratoare de retea si mbunatatesc

utilizarea retelei SS7 eliminnd necesitatea legarilor directe ntre punctele

de semnalizare. Nodurile intermediare, STP, actioneaza ca si rutere SS7
11.Protocoalele UDP, FTP, SIP i TCP n sistemele de transmisiuni de
date, dezavantajele TCP/IP

Protocolul Datagramelor Utilizator[1] (sau UDP de la engl. User Datagram

Protocol) este un protocol de comunicaie pentru calculatoare ce aparine
nivelului Transport (nivelul 4 ) al modelului standard OSI.
mpreun cu Protocolul de Internet (IP), acesta face posibil livrarea mesajelor
ntr-o reea. Spre deosebire de protocolul TCP, UDP constituie modul
decomunicaie fr conexiune. Practic, UDP este un protocol ce nu ofer
sigurana sosirii datelor la destinaie (nu dispune de mecanisme de confirmare);
totodat nu dispune nici de mecanisme de verificare a ordinii de sosire a
datagramelor sau a datagramelor duplicate. UDP dispune, totusi, n formatul
datagramelor, de sume de control pentru verificarea integritii datelor sau de
informaii privind numrul portului pentru adresarea diferitelor funcii la
sursa/destinaie.
Caracteristicile de baza ale UDP l fac util pentru diferite aplicaii.

orientat ctre tranzacii - util n aplicaii simple de tip ntrebare-rspuns

cum ar fi DNS.

este simplu foarte util n aplicaii de configurri, precum DHCP sau

TFTP (Trivial FTP).

lipsa ntrzierilor de retransmisie l preteaz pentru aplicaii n timp real

ca VoIP, jocuri online.

-lucreaz excelent n medii de comunicaii unidirecionale precum furnizarea de

informaii broadcast, n servicii de descoperire (discovery services), sau n
partajarea de informaii ctre alte noduri (RIP).
Protocolul pentru transfer de fiiere[1][2] (sau FTP, din
engl. File Transfer Protocol) este un protocol (set de reguli)
utilizat pentru accesul la fiiere aflate peservere din reele
de calculatoare particulare sau din Internet. FTP este
utilizat ncepnd de prin anul 1985 i actualmente este

foarte rspndit. Numeroase servere de FTP din toat

lumea permit s se fac o conectare la ele de oriunde din
Internet, i ca fiierele plasate pe ele s fie apoi
transferate (ncrcate sau descrcate). Webul nu aduce
aici mari schimbri, ajut doar ca obinerea fiierelor s se
realizeze mai uor, avnd o interfa mai prietenoas
dect aplicaiile (programele) de FTP. Este posibil s se
acceseze un fiier local prin adresa sa URL, ca i la o
pagin de Web, fie utiliznd protocolul "file" (fiier), fie pur
i simplu utiliznd calea i numele fiierului. Aceast
abordare este similar utilizrii protocolului FTP, dar nu
necesit existena unui server. Desigur funcioneaz numai
pentru fiiere locale.
Protocolul de iniializare a sesiunii (sau SIP, din
engl. Session Initiation Protocol) este un procol de
semnalizare aflat la nivelul aplicaie n stiva OSI, utilizat
pentru crearea, modificarea i ncheierea sesiunilor ntre
doi sau mai muli participani. Astfel de sesiuni includ
apeluri telefonice prin Internet, sesiuni multimedia,
conferine multimedia.
SIP are urmtoarele caracteristici:

Complexitate redus, avnd doar 6 metode.

Independena de niveul de transport, putnd fi folosit

cu UDP, TCP, ATM.

Bazat pe mesaje de tip text, ceea ce permite mesajelor SIP s fie

citite direct i de ctre oameni.
Protocolul de control al transmisiei (sau TCP, de la
engl. Transmission Control Protocol) este
un protocol folosit de obicei de aplicaii care au nevoie de
confirmare de primire a datelor. Efectueaz o conectare
virtual full duplex ntre dou puncte terminale, fiecare
punct fiind definit de ctre o adres IP i de ctre un port
TCP.

Modul de operare al protocolului TCP implica existenta a

trei faze. In prima
faza, conexiunea trebuie stabilita (englez Connection
establishement), urmnd un proces de confirmare pe baza
mai multor pai. Imediat ce conexiunea a fost realizata,
urmeaz transferul datelor (englez Data transfer).
Odat ce transferul datelor s-a
ncheiat, conexiunea trebuie terminata (englez Connec
tion termination) n ideea de a nchide calea virtuala i de
a elibera resursele hardware/software implicate n proces.
Dezavantaje TCP/IP:
costuri mari si efort pentru inregistrarea unor noi domenii dezavantaj ce rezulta din alocarea centralizata de domenii
dificil de instalat si configurat
overhead de dimensiune mare din cauza facilitatilor de routare si
de corectie
viteza mai mica fata de IPX si NetBEUI
12. Protocoale de routare a informaiei n RTD. Exemple, avantaje i
dezavantaje RIP, BGP.
RIP - Routing Information Protocol -protocol de rutare a informaiilor care
utilizeaz dou uniti de msur pentru 2 distane ca s determine cea mai
bun cale urmtoare pentru orice pachet.
Dezavantaje:
1. Este un protocol invechit de rutare
2. In anumite circumstane, s creeze probleme de rutare
pentru protocoalele bazate pe vectori-distan. De
exemplu, n urma unei cderi n reea eset necesar ceva
timp pentru ca routerele s convearg spre o nou
nelegere a topologiei reelei. n timpul acestui proces,

reeaua ar putea fi vulnerabil la rutri contradictorii i

chiar la bucle infinite.
Avantaje:
1. Utilizeaz dou uniti de msur pentru 2 distane ca s
determine cea mai bun cale urmtoare pentru orice
pachet.
BGP (englez Border Gateway Protocol) este protocolul de
rutare folosit n nucleul Internetului. El menine o tabel cu reele IP (sau
"prefixe") care arat calea folosit pentru a ajunge la re eaua respectiv
prin diferitele sisteme autonome (AS). BGP este considerat din acest
motiv un protocol de rutare vector-cale (spre deosebire de protocoalele
vector-distan, care nu pstreaz toat calea). BGP nu folose te
aceleai metrici ca protocoalele de rutare folosite n interiorul AS-urilor, ci
ia decizii bazndu-se pe cale i pe politicile de rutare ale sistemului
autonom din care face parte.
Avantaje:
1. Transport informaiile de rutare ntre entiti
administrative independente, cum ar fi dou corporaii sau
dou universiti. Fiecare dintre aceste entiti menine o
infrastructur de reea independent i folosete EGP
pentru a putea comunica cu cealalt entitate.
2. Ilocueste protocolul EGP si permite rutarea descentralizat n
Internet, fcnd inutil reeaua de nucleu a acestuia.
Dezavantaje: n cea mai simpl metod de configurare, toate ruterele
dintr-un AS care ruleaz BGP sunt conectate fiecare cu fiecare. Acest
lucru provoac grave probleme de scalabilitate, deoarece numrul de
conexiuni crete cu ptratul numrului de rutere conectate.

13.Analiza i controlul traficului de date n RTD: protocoalele IGRP, EIGRP,

OSPF i altele
Protocoale cu rutare intern (Interior Gateway Protocols - IGP ) RIP (Routing
Information Protocol) este un protocol mai vechi de rutare cu vectori-distan
- IGRP (Interior Gateway Routing Protocol) este un protocol de rutare cu
starea legturilor, utilizat pe scar larg, dezvoltat de Cisco Systems. Este
brevetat i acceptat doar pe routere Cisco. Scopul principal a fost crearea
unui protocol robust pentru routarea n sisteme autonome.
-EIGRP (Enhanced Interior Gateway Routing Protocol) este un protocol de
reea care permite routere schimb de informaii mai eficient dect cu
protocoale de reea anterioare. EIGRP a evoluat de la IGPR (Interior
Gateway Routing Protocol) i routere folosind fie EIGRP i IGPR pot
interopera deoarece metrica (criteriile utilizate pentru selectarea unui
traseu) este utilizat cu un protocol poate fi tradus n valorile din alt
protocol. EIGRP pot fi folosite nu numai pentru re elele (IP) Internet
Protocol, dar i pentru reelele AppleTalk i Novell NetWare.
-OSPF (Open Shortest Path First) este alt protocol cu starea
legturilor dezvoltat pentru TCP/IP . Se folosete in reele foarte
mari i dispune de de cteva avantaje fa de RIP . Similar cu
Interior Gateway Routing Protocol (IGRP), OSPF a fost creat
deoarece la mijlocul anilor _80, Routing Information Protocol
( RIP ) a devenit incapabil s serveasc inter-reele mari,
eterogene. OSPF are dou mari caracteristici. Prima este ca
protocolul este deschis, ceea ce nseamn ca specificaiile sale
sunt de domeniu public. A doua caracteristic principal este c
se bazeaz pe algoritmul SPF (Shortest Path First).
-IS-IS (Intermediate System to Intermediate System) este un protocol bazat
pe OSI