Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Facultatea de Drept si Stiinte Sociale

Comparatie intre clauza

compromisorie si
compromis

Profesor coordonator:
Lect. Univ. Ada Hurbean

Masterand:
Bolog Florin

Clauza compromisorie
Aceasta forma a contractului de arbitraj, de altfel, cea mai uzitata in practica contractuala,
este definita de art. 550 Cod proc.civ. ca fiind acea clauza prin care partile convin ca litigiile ce
se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe
calea arbitrajului, aratandu-se numele arbirilor sau modalitatea de numire a acestora. Deci,
clauza compromisorie se prezinta sub forma unei clauze inscrise in contractul principal ori
stabilita intr-o conventie separata, la care contractul principal face trimitere. Prin intermediul ei,
partile convin ca litigiile ivite din contractul in care este stipulata sau in legatura cu acesta sa fie
solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, numele arbitrilor sau
modalitatea de numire a acestora. In cazul arbitrajului institutionalizat este suficienta referirea la
institutia sau regulile de procedura ale institutiei care organizeaza arbitrajul.
Potrivit alineatului 2 al art. 550 Cod proc.civ., validitatea clauzei compromisorii este
independenta de validitatea contractului in care a fost inscrisa. Acest text da expresie legala
principiului autonomiei juridice a clauzei compromisorii fata de contractul in care este inserata.
Desi clauza compromisorie figureaza printre celelalte clauze ale contractului, ea este considerata
ca o conventie distincta. Sub aspect material, ea face parte din contractul principal, insa, sub
aspect juridic, contractul principal pare a se dedubla, ca si cand am fi in prezenta a doua
contracte separate, unul prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile cu caracter material ale
partilor, altul prin care se convine modalitatea de solutionare a litigiilor referitoare la acele
drepturi si obligatii. Faptul ca se invoca neincheierea, nulitatea, desfiintarea sau incetarea
contractului principal, nu lipseste de efecte clauza compromisorie. Ea supravietuieste
contractului principal in situatia in care, dupa incetarea lui, se iveste un litigiu, in legatura cu acel

contract. La randul sau, nulitatea clauzei compromisorii nu atrage nulitatea contractului

principal.

10

Principiul autonomiei clauzei compromisorii fata de contractul principal nu trebuie sa fie

absolutizat. Este o autonomie relativa, circumscrisa la existenta si validitatea clauzei
compromisorii. In rest, clauza compromisorie este tratata ca orice alta clauza a contractului.

11

Caracteristica esentiala a clauzei compromisorii este aceea ca ea intervine inainte de a se

fi nascut un lititgiu intre partile contractante. Potentialitatea litigiului este suficienta pentru a
determina o clauza compromisorie. O clauza compromisorie adaugata de parti ulterior
perfectarii contractului, este considerata valida , intrucat partile au libertatea de a completa
contractul cu orice clauze doresc. Adaugarea sa ulterioara trebuie facuta insa, pana la ivirea
litigiului, deoarece, dupa acest moment, orice clauza care ar interveni cu privire la aceasta ar
constitui un compromis.
In

cuprinsul clauzei compromisorii, partile trebuie sa prevada numele arbitrilor sau

modalitatea de desemnare a acestora, sub sanctiunea nulitatii. Astfel, in ipoteza in care partile nu
au avut inspiratia sa insereze in clauza compromisorie convenita de ele numele arbitrilor sau sa
indice macar modalitatea de numire a acestora, sau mai exact spus: daca partile nu au stabilit prin
clauza compromisorie principalele elemente care permit inceperea si desfasurarea arbitrajului,
respectiva clauza compromisorie va fi inoperanta. Pentru a deveni eficace este necesar ca partile
semnatare ale clauzei compromisorii sa o completeze incheind un compromis arbitral (dupa
momentul declansarii litigiului), prin care vor putea complini toate lacunele respectivei clauze si
vor crea conditiile juridice pentru declansarea, desfasurarea si finalizarea arbitrajului. In fapt,
insa, datorita deteriorarii relatiilor dintre partile contractante dupa momentul nasterii litigiului, de
cele mai multe ori este foarte putin probabila incheierea compromisului arbitral, asa incat, aceste
clauze compromisorii raman fara efect.

12

Literatura de specialitate a calificat clauza compromisorie ca fiind o clauza deschisa,

intrucat fiind convenita inainte de nasterea litigiului, de regula, nu poate prevedea toate

10

Giorgiana Danaila, op. cit., p. 53

Ibidem, p. 54
12
Titus Prescure, Radu Crisan, op.cit., p. 45
11

elementele arbitrajului si ca atare va putea fi completata, fie inainte de declansarea litigiului, prin
acte aditionale, fie dupa acel moment, prin incheierea unui compromis arbitral.

13

Daca nu rezulta pentru ce fel de litigii s-a incheiat conventia arbitrala, partile pot recurge
la solutionarea pe calea arbitrajului a tuturor litigiilor care se vor naste intre ele. In caz de
indoiala, clauza compromisorie se interpreteaza in sensul ca se aplica tuturor neintelegerilor care
deriva din contractul sau raportul juridic la care se refera. Incheierea procedurii arbitrale cu sau
fara pronuntarea unei hotarari asupra fondului cauzei nu aduce atingere valabilitatii conventiei
arbitrale, sub forma clauzei compromisorii. Aceasta ramane valabila si va servi drept temei
pentru orice noua procedura arbitrala care ar fi declansata in temeiul ei pentru solutionarea
oricarui litigiu aparut intre parti derivand din contractul principal.

14

Atunci cand clauza compromisorie are natura unei clauze neuzuale cuprinse intr-un
contract standard, aceasta nu va produce efecte decat daca este acceptata, in mod expres, in scris,
de cealalta parte contractanta. Daca se indeplineste conditia acceptarii exprese, atunci contractul
si, respectiv clauza compromisorie, este considerat valabil si eficace in intregul sau.
Clauza compromisorie are urmatoarele efecte mai importante:
-

produce efecte obligatorii pentru parti, in sensul ca din moment ce a fost semnat
contractul cuprinzand o asemenea clauza, ele sunt obligate sa respecte sentinta pe
care o va da organul arbitral;

inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare in problema solutionarii

litigiului, cel putin pana la solutionarea litigiului dintre partile contractante;

confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante;

permite organizarea unei proceduri care sa conduca in conditii de eficienta optima la

pronuntarea unei hotarari susceptibile de executare silita.

15

Camera de Comert si Industrie a municipiului Bucuresti recomanda, pentru a fi inclusa in

contractele comerciale urmatoarea clauza compromisorie (model orientativ):

13

ibidem, p. 46
Claudia Rosu, op.cit., p. 202
15
Ligia Danila, Institutia arbitrajului privat,editura Timpolis,
Timisoara, 2003, p. 18
14

Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la
incheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj de pe
langa C.C.I.B. in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale acestei Curti.
Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie.
Partile mai pot adauga , la optiunea lor, urmatoarele mentiuni:
a) Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic, numit prin acordul partilor sau,
in lipsa acestui acord, de Presedintele Curtii de Arbitraj Comercial de pe langa C.C.I.B. sau
Tribunalul arbitral va fi compus din doi arbitri, cate unul numit de fiecare parte, fara a necesita
acordul celeilalte parti.
De remarcat este faptul ca in cazul cand nu se include nici una dintre aceste mentiuni,
tribunalul arbitral va fi compus, conform Regulilor de procedura arbitrala, din trei membri, cate
unul numit de fiecare dintre parti si un supraarbitru ales de cei doi arbitri.
b) Tribunalul arbitral va judeca litigiul in drept cu aplicarea legii romane sau
Tribunalul arbitral va judeca litigiul in echitate.
c) Tribunalul arbitral va pronunta hotararea in termen de cel mult cinci luni de la
constituirea sa.

16

4. Compromisul.
Compromisul reprezinta o conventie de sine statatoare referitoare la solutionarea litigiului
dintre parti pe calea arbitrajului. Prin compromis partile convin ca un litigiu intervenit intre ele sa
fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si
numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare a acestora in cazul arbitrajului ad-hoc. In cazul
arbitrajului institutionalizat, daca partile nu au ales arbitrii si nici nu au stabilit modalitatea de

16

www.ccib.ro, Petre Similean, Conventia arbitrala

desemnare a acestora, aceasta se va face conform regulilor de procedura ale respectivei institutii
arbitrale.
Pentru a incuraja recurgerea la arbitraj, art. 551 alin. 2 Cod proc.civ., prevede ca
compromisul se poate incheia chiar daca litigiul dintre parti este deja pe rolul unei alte instante.
Deci, si daca partile au inceput un proces pe rolul unei instante de judecata, pot sa decida sa
recurga totusi la arbitraj pentru solutionarea litigiului.

17

Compromisul fiind un acord de vointa produce efectele unui contract, cum sunt cele
privitoare la opozabilitatea intre parti si opozabilitatea fata de terti. Actul de compromis poate fi
atacat prin actiunea in simulatie sau actiunea pauliana cand sunt intrunite conditiile pentru
promovabilitatea unei asemenea actiuni.
Compromisul se ananlizeaza si ca act juridic, deoarece el produce efectele specifice unor
asemenea acte si anume: intreruperea cursului prescriptiei actiunii cu privire la care el s-a
perfectat, suspendarea perimarii unei proceduri declansate intre aceleasi parti, pentru aceeasi
cauza, impiedicarea partilor de a supune litigiul respectiv unei alte jurisdictii.

18

Pentru valabilitatea unui compromis arbitral sunt necesare a fi reunite cumulativ

urmatoarele conditii:
-

contractul de arbitraj sa se refere in mod clar si neechivoc la un litigiu patrimonial

existent;

intelegerea pertilor de a solutiona litigiul prin arbitraj trebuie sa fie expresa, clara si sa
nu creeze vreo indoiala cu privire la puterea de a arbitra acordata arbitrilor prin
arbitraj;

arbitrii care vor solutiona litigiul trebuie nominalizati prin compromis sau macar sa
fie stabilta modalitatea concreta de numire a acestora. Lipsa desemnarii atrage
nulitatea compromisului; o astfel de nulitate va putea fi inlaturata prin desemnarea
ulterioara a arbitrilor;

17
18

Claudia Rosu, op.cit., p. 202

Ligia Danila, op.cit., p. 19

prin textul compromisului trebuie sa se stabileasca datele si informatiile necesare si

suficiente referitoare la modul, locul si durata arbitrajului, precum si cu privire la
procedura de urmat de catre arbitrii.

19

Intre compromis si clauza compromisorie exista asemanari fundamentale, insa si

deosebiri importante. Deosebirea esentiala dintre compromis si clauza compromisorie deriva din
momentele diferite in care sunt convenite: in timp ce clauza compromisorie anticipeaza nasterea
litigiului, survenind la un moment in care acest lucru este numai o posibilitate, compromisul
coincide in timp cu nasterea diferendului, care nu mai este un doar un fapt posibil, eventual, ci o
certitudine, un fapt real.
Sub aspectul asemanarilor sunt de remarcat urmatoarele similitudini:
-

ambele forme ale contractului de arbitraj inlatura competenta instantelor judecatoresti

de drept comun de la solutionarea lititgiului respectiv;

ambele confera arbitrilor putere de jurisdictie, adica puterea de a solutiona litigiul

printr-o hotarare definitiva, executabila in conditiile legii;

ambele au o evidenta autonomie fata de contractul principal sau, dupa caz, fata de
raportul juridic in legatura cu care au fost convenite;

ambele, intrucat nu pot exista in afara unui raport juridic principal, sunt intr-o
annumita masura si accesorii ale respectivului raport juridic.

20

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti recomanda urmatorul model

(orientativ) de compromis:
Subsemnatii: 1)........(numele) denumirea, numele reprezentantilor legali, domiciliul(
sediul, numarul de imatriculare de la Registrul Comertului, nr. de telefon, fax) in calitate de
reclamanta si 2).......(aceleasi date) in calitate de parata, constatand ca intre noi a intervenit un
litigiu izvorat din contractul nr.... din..., avand urmatorul obiect....(expunerea pe scurt a
pretentiilor reclamantului si a obiectiilor paratului) convenim ca acest litigiu sa fie solutionat prin
arbitrajul Curtii de Arbitraj Comercial de pe langa C.C.I.B. in conformitate cu Regulile de
19

Titus Prescure, Radu Crisan,

ibidem,
p.
op.cit.,
p. 47
47-48
20

1
1

procedura arbitrala ale acestei Curti. Hotararea arbitrala pronuntata in acest litigiu este
definitiva si obligatorie.
Tribunalul arbitral va fi compus din Dl.... in calitate de arbitru unic sau Tribunalul
arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic numit de presedintele Curtii de Arbitraj Comercial de
pe langa C.C.I.B sau Tibunalul arbitral va fi compus din doi arbitrii: Dl.... desemnat de
reclamant si Dl..... desemnat de parat sau Tribunalul arbitral va fi compus din trei
membrii, Dl. ... arbitru desemnat de reclamant, si dl. ...... arbitru desemnat de parat, urmand ca
cei doi arbitrii sa aleaga un supraarbitru, in termenul si conditiile prevazute de Regulile de
procedura arbitrala al Curtii de Arbitraj Comercial de pe langa C.C.I.B Tribunalul va pronunta
hotararea

in

Semnatura partilor

termen

de

luni

de

la

constituire.

21

5. Jurisprudenta
5.1.

Compromisul

Potrivit, art. 343 Cod proc.civ., conventia arbitrala trebuie sa se incheie in scris, sub
sanctiunea nulitatii, in forma fie de clauza compromisorie inscrisa in contractul principal, fie de
compromis, intelegere de sine statatoare in fiecare lititgiu.
Ca atare, decizia UCECOM referitoare la solutionarea litigiilor ce deriva din divizare de
catre Curtea de Arbitraj a Cooperativei Mestesugaresti, nu are eficienta deoarece nu constituie
clauza arbitrala in sensul textului mentionat si, pe de alta parte, este contrara Constitutiei,
ingradind dreptul fiecarei persoane de a se adresa justitiei.
Reclamanta SOCOM MODA SIRGUINTA Ramnicu Valcea a chemat in judecata pe
parata SOCOM SIRGUINTA Ramnicu Valcea pentru a se dispune divizarea patrimoniului
acestei din urma in procent de 43,19% pentru reclamanta si 56,81% pentru parata.

21

www.ccib.ro, Petre Similean, Conventia arbitrala

1
2

Tribunalul a respins exceptia de necompetenta ridicata de parata, a admis cererea si a

dispus divizarea patrimoniului partilor.
Cu privire la exceptia de necompetenta s-a retinut ca in speta partile nu au convenit in
mod expres ca litigiul sa fie solutionat pe calea arbitrajului asa cum prevad dispozitiile art 343
Cod proc.civ.
Curtea de Apel a admis apelul declarat de parata si a desfiintat sentinta, cu trimiterea
cauzei spre solutionare la Curtea de Arbitraj a Cooperatiei Mestesugaresti de pe langa
UCECOM.
S-a retinut ca protocolul de predare- preluare incheiat la 30 iunie 1994 face trimitere
expresa la Decizia UCECOM nr. 230/1992 de aprobare a Normelor Metodologice privind
divizarea, comasarea si dizolvarea organizatiilor cooperatiei mestesugaresti care prevad ca
litigiile intre organizatiile cooperatiste se solutioneaza de curtea de arbitraj mentionata.
Reclamanta a declarat recurs sustinand ca parata nu a facut dovada unui inscris in care sa
se prevada expres clauza compromisorie, astfel ca s-au incalcat dispozitiile art. 21 si 125 din
Constitutie si art. 340 si urm. Cod proc.civ.
Recurenta a mai sustinut ca deciziile UCECOM sunt de recomandare pentru activitatea
cooperatiei mestesugaresti, iar decizia in speta cuprinde dispozitii privitoare la metodologia
divizarii si referitor la neintelegeri nu face trimitere expresa la curtea de arbitraj.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 340 Cod proc. civ., persoanele care au capacitate deplina de exercitiu al
drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea artbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele in
afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
Conventia arbitrala, potrivit art 343 Cod proc.civ. se incheie in scris, sub sanctiunea nulitatii, si
poate avea forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, sau a unei intelegeri
de sine statatoare, denumita compromis.
Prin urmare, conventia arbitrala sub forma de compromis, trebuie incheiata pentru fiecare
litigiu in parte, fiind un atribut al drepturilor de dispozitie asupra cailor procedurale legale pentru

aprararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei. Ori , in speta, nu s-a facut dovada
existentei unei conventii arbitrale care sa prevada in mod expres ca litigiul dintre parti sa fie
solutionat de Curtea de Arbitraj a Cooperatiei Mestesugaresti de pe langa UCECOM.
Pe de alta parte, hotararile UCECOM indicate de intimata parata sunt nu numai nelegale,
ci si contrare art. 21 si art. 125 din Constitutie, potrivit carora dreptul persoanelor de a se adresa
justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime nu poate fi ingradit. Mai mult, nu
este posibil ca UCECOM sa stabileasca printr-o hotarare existenta unui compromis pentru toate
litigiile care s-ar ivi intre organizatiile cooperatiei mestesugaresti.
In consecinta, Curtea, in conformitate cu art.312 Cod proc.civ. va admite recursul
declarat de reclamanta si va casa decizia atacata trimitand cauza la aceeasi instanta pentru
solutionarea pe fond a apelului.

22

5.2 Clauza compromisorie

Clauza arbitral este clar din coninutul acesteia rezultnd c litigiul va fi soluionat de
arbitrii Camerei de Comer Internaionale din Paris, nefiind prevzut competena instanelor
judectoreti,ci a arbitrilor.
Reclamanta SC C" SRL a chemat n judecat prta A E" GmbH prin SC A E" SRL
solicitnd instanei s dispun obligarea acesteia la plata sumei de 1.113.707,0957 lei cu titlu de
pre neachitat. n motivarea cererii de chemare n judecat reclamanta arat c prta nu a
respectat prevederile contractuale referitoare la achitarea contravalorii lucrrilor executate.
n drept s-au invocat dispoziiile art.969, art.1073 Cod civil, art.43 Cod comercial.
n aprare, prta a formulat ntmpinare prin care a invocat excepia necompetenei
instanelor judectoreti n soluionarea cauzei i a solicitat respingerea cererii de chemare n
judecat.

22

Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr. 3600/1998 apud. Ligia Danila,
op.cit., p. 20-21

Prin sentina civ nr. 492/15.04.2009 Tribunalul Braov a admis excepia necompetenei
instanelor judectoreti invocat de prta A E" GmbH prin SC A E" SRL, a constatat c
cererea nu este de competena instanelor judectoreti i respinge aciunea formulat de
reclamanta SC C" SRL n contradictoriu cu prta A E" GmbH prin SC A E" SRL respins
cererea prtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat. Pentru a pronuna
aceast sentin instana de fond a reinut urmtoarele considerente:
ncheierea unei convenii arbitrale are ca efect principal i negativ excluderea
competenei instanelor judectoreti de a soluiona litigiul respectiv.
Susinerile reclamantei n sensul c n cauz clauza compromisorie este inoperant cu
motivarea c nu rezult din contract voina prilor de a supune spre soluionare litigiile ivite
Curii de arbitraj de pe lng Camera Internaional de Comer din Paris nu pot fi reinute
ntruct conform art.14.1 prile au prevzut c toate eventualele litigii rezultate din contract vor
fi soluionate conform Regulilor de conciliere i Arbitraj ale Camerei Internaionale de Comer
din Paris, de ctre trei arbitrii desemnai, conform Regulamentului amintit, iar potrivit art.14.2
deciziile arbitrilor se bazeaz pe prevederile prezentului contract i n mod suplimentar legislaiei
romneti, cu excepia conflictului prevederilor legii i Conveniei UN privind Contractele
pentru Vinderea Internaional de Bunuri. Locul de arbitraj va fi n Bucureti. Limba va fi
engleza. Rezult aadar c interpretarea dat de reclamant acestei clauze n sensul c litigiul va
fi soluionat dup regulile Camerei Internaionale de Comer din Paris i nu de ctre Curtea de
Arbitraj de pe lng Camera Internaional de Comer din Paris nu poate fi primit.
n spe, se constat c litigiul este de competena Curii de Arbitraj de pe lng Camera
Internaional de Comer din Paris, organ de jurisdicie din alt stat i, vznd prevederile art.157
din Legea nr.105/1992, nu va declina competena n favoarea acesteia ci va respinge cererea ca
nefiind de competena instanelor romne.
mpotriva acestei sentine a declarat recurs reclamanta SC C" SRL prin lichidator
solicitnd casarea i trimiterea spre rejudecare instanei de fond.

1
5

Prin decizia civ nr. 492/14.10.2009 Curtea de Apel Braov a respins recursul declarat de
reclamant ca tardiv, artnd n motivare c recursul a fost declarat cu depirea termenului de
recurs de 5 zile de la pronunare prevzut de art. 158 al 3 CPC.
mpotriva acestei decizii a declarat contestaie n anulare reclamanta SC C" SRL
solicitnd anularea acesteia, rejudecarea recursului, trimiterea spre rejudecare a cauzei la
Tribunalul Braov pe fond.
n motivarea acesteia se arat c s-a produs o greeal material ntruct recursul declarat
mpotriva sentinei 492/15.04.2009 a Tribunalului Braov a fost expediat prin pot la
21.04.2009, n termen de 5 zile de la comunicare, fiind incidente dispoziiile art. 318 teza 1Cpc
Curtea a constatat contestaia n anulare fondat.
Sentina Tribunalului Braov prin care s-a admis excepia necompetenei instanelor
judectoreti invocat de prta i s-a constatat c cererea nu este de competena instanelor
judectoreti i respinge aciunea formulat de reclamanta cu n contradictoriu cu prta s-a
pronunat la data de 15.04.2009.Potrivit art. 158 al 3 Cpc dac instana se declar necompetent,
mpotriva sentinei se poate declara recurs n 5 zile de la pronunare.
Termenele procedurale se calculeaz potrivit art. 101 al 1 Cpc pe zile libere. n spe
termenul curge de la 16.04.2009 prima zi neintrnd n calcul i s-a mplinit la 21.04.2009 nefiind
luat n calcul nici ziua n care s-a sfrit termenul 20.04.2009.
Primul motiv prevzut de art. 318 C.pr. civ. - dezlegarea dat recursului este rezultatul
unei greeli materiale - are n vedere erori materiale n legtur cu aspectele formale ale judecrii
recursului i care au avut drept consecin darea unor soluii greite. Textul vizeaz greeli de
fapt, involuntare, fiind incident n spe recursul fiind greit respins ca tardiv.
Recursul declarat de reclamanta SC C" SRL este nefondat.
Obiectul preteniilor reclamantei l constituie lucrrile executate de reclamant ca
subantreprenor al prtei n baza contractului de subantrepriz 125 A /9.03.2006.

Potrivit art. 14.1 din contract orice nenelegeri rezultnd din prezenta convenie vor fi
soluionate definitiv conform Regulamentului de conciliere i arbitraj al Camerei de Comer
Internaionale din Paris, de ctre trei arbitri numii conform regulamentului menionat", iar
potrivit art. 14.2. arbitrii i vor motiva decizia pe dispoziiile prezentei convenii i n mod
complementar pe dispoziiile legii romne, cu exceptarea normelor privind conflictul de legi i
convenia Naiunilor Unite privind vnzarea internaional de mrfuri, locul arbitrajului va fi
Bucureti, iar limba arbitrajului va fi engleza".
Potrivit art.343 ind.3 alin.1 Cod procedur civil, ncheierea conveniei arbitrale exclude,
pentru litigiul ce face obiectul ei, competena instanelor judectoreti, n sensul c existena
conveniei arbitrale impune ca litigiul s fie soluionat cu prioritate de tribunalul arbitral, iar
conform art.343 ind.4 alin.2 lit.b Cod procedur civil instana nu va reine spre soluionare
procesul dac convenia arbitral este lovit de nulitate ori este inoperant.
Susinerea reclamantei potrivit creia clauza cuprins n art. 14.1 este inoperabil pentru
c din aceasta nu rezult expres i explicit competena instanei arbitrale este nentemeiat.
Clauza arbitral este clar din coninutul acesteia rezultnd c litigiul va fi soluionat de arbitrii
Camerei de Comer Internaionale din Paris, nefiind prevzut competena instanelor
judectoreti,ci a arbitrilor. CCI din Paris este o instituie permanent de arbitraj cu competen
general din lume, respectiv judecarea litigiilor de ctre tribunalele arbitrale -se desfoar
oriunde n lume, n spe la Bucureti,preponderent n afara sediului CCI Paris, potrivit locului
ales de pri prin convenie i foarte rar la acest sediu.
Exist o distincie ntre atribuiile jurisdicionale ale unei instituiei de arbitraj adic
activitatea propriu-zis de judecare a litigiului de ctre tribunalului legal constituit i atribuiile
administrative ale instanei de arbitraj desfurate, n cazul CCI Paris de Secretariatul Curii.
Secretariatul Curii se ocup strict de logistica aferent arbitrajului -ns soluionarea propriu zis
a litigiului revine exclusiv arbitrilor, care n exercitarea funciei lor jurisdicionale sunt n
ntregime independeni( art. 1.2 din Regulamentul de arbitraj al CCI Paris n vigoare de la
1.01.2008). Potrivit art. 14 din regulament locul arbitrajului va fi stabilit de Curte, dac prile nu
au convenit altfel,Tribunalul Arbitral poate delibera n orice locaie consider potrivit. Art. 6 din
Regulile interne al Curii CCI Paris ( anexa III la Regulamentul de arbitraj ) dispune c n

exercitarea atribuiei de verificare a coninutului hotrrii arbitrale, curtea va verifica pe ct

posibil n ce msur sunt respectate dispoziiile imperative ale legii aplicabile la locul
arbitrajului". Rezult clar c arbitrajul organizat de CCI Paris se poate desfura oriunde
altundeva n lume, nu neaprat la Paris.
Pentru aceste considerente Curtea a admis contestaia n anulare formulat de reclamanta
mpotriva deciziei com nr. 492/14.10.2009 pronunat de Curtea de Apel Braov, pe care o
anulat-o, a respins excepia tardivitii recursului invocat de prta, a respins recursul declarat
23

reclamant mpotriva sentinei Tribunalului Braov.

Bibliografie

1. Giorgiana Danaila, Procedura arbitrala in litigiile comerciale interne, editura

Universul juridic,Bucuresti, 2006
2. Titus Prescure, Radu Crisan, Curs de arbitraj comercial , editura Rosetti,
Bucuresti, 2005
3. www.ccib.ro, Petre Similean, Conventia arbitrala