PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI TULCEA

Ca parte de miazănoapte a Dobrogea, ţinutul Tulcei, ridicat din

străfundurile pământului în urmă cu milioane de ani, pe vremea când, aşa cum
spunea geograful Ion Simionescu „nu existau nici păsări, nici oameni”, iar „temelia
Carpaţilor nu era nici măcar plămădită”, este un pământ bătrân şi tânăr totodată, un
spaţiu al biodiversităţii.
Nicăieri altundeva în cuprinsul ţării nu există aceeaşi excepţională
varietate de peisaje, acelaşi eterogen amestec de etnii, de identităţi lingvistice şi
culturale bine evidenţiate şi care se completează reciproc, aceeaşi vie amintire a
sfinţilor martiri pe al căror sânge vărsat din dragoste pentru Hristos, s-a durat, aici,
temelia primei vieţi a creştinismului românesc, Univers prin excelentă compoziţie,
Dobrogea de Nord este plină de surprize şi farmec. Trecerea de la stufărişurile,
gârlele şi mlaştinile Deltei, la stepele uscate de arşiţă, de la locurile cultivate de grâu,
punctate de roşul aprins al macilor, la stăncile de granit roase de vreme ale Măcinului
sau la nisipurile mării se face aproape pe nesimţite, aproape ca într-un miraj.
Situat în partea de sud-est a României, în nordul vechii provincii istorice
Dobrogea, judeţul Tulcea are o suprafaţă de 8.499 kmp (al patrulea ca mărime,
reprezentând 3,5% din teritoriul ţării).
Prin specificul său, judeţul reprezintă o unitate administrativ-teritorială
distinctă, caracterizată prin faptul că este înconjurată pe trei părţi de ape : la est –
Marea Neagră, la nord şi vest – fluviul Dunărea.
Din suprafaţa totală, mai bine de jumătate (cca.4470 kmp) o reprezintă
Delta Dunării (3446 kmp) şi complexul lagunar Razelm – Sinoe (1024 kmp).

ISTORICUL JUDEŢULUI TULCEA

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Tulcea au pus în

lumină urme de locuire datând din paleoliticul mijlociu, cu o vechime de aproximativ
110.000 ani. Pe aceste locuri sunt atestate primele triburi geto-dacice şi ale sciţilor, în
secolele VIII – VI î.e.n., izvoarele scrise antice (ale lui Homer, Strabon, Ptolemen,
ş.a.) consemnează o importanţă concentraţie de populaţie spre Dunăre şi litoral.
În secolul VII – V î.e.n. populaţia geto-dacă din aceste teritorii vin în
contact cu coloniştii greci, preluând caracteristici ale civilizaţiei elenistice în
manifestările artistice şi ocupaţii.
Începând cu secolul I e.n., cucerirea Dobrogea de către romani a marcat
procesul ireversibil al romanizării populaţiei geto-dace, perioadă în care, ca şi în
Dacia, se produce acea sinteză etnică al cărui rezultat a fost naşterea poporului român
şi a limbii române, proces care se încheie în linii mari, în secolul al VII-lea, în pofida
valurilor popoarelor migratoare.
În diferite perioade istorice, alături de romani, s-au stabilit în Dobrogea
diverse alte populaţii, structura eterogenă a acesteia păstrându-se până astăzi. Astfel,
în Dobrogea către sfârşitul secolului al XVI şi până în secolul al XII-lea, pe lângă
populaţia rusă şi turcă aflată pe teritoriul Dobrogea, s-au stabilit tătarii. Apoi, după
războaiele ruso-turce au venit bulgarii şi ruşii, mai ales lipovenii şi ucrainenii. Cu

1
toate aceste colonizări, populaţia românească în Dobrogea a fost permanent
majoritară.
Regăsită în aria străvechii vetre geto-dacice în componenţa statului
feudal Ţara Românească, pentru o scurtă perioadă în secolul XIV – XV sub domnia
glorioasă a lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea va fi înglobată ulterior Imperiului
Otoman pentru o perioadă de 460 de ani. Deşi ruptă din cadrul firesc al graniţelor
Ţării Româneşti, sinteza românească, cu începuturi străvechi în Dobrogea, continuă
şi în timpul stăpânirii otomane.

POPULAŢIA totală a judeţului este de 256.492 locuitori, din care

44,1% reprezintă populaţia activă, iar 38,2% populaţia ocupată.

Localitatea Populaţia totală Procent populaţia Ruşi + Greci %

(număr) de români lipoveni %
C. A. Rosetti 1179 68.1 31.2
Carcaliu 3394 9.6 89.7
Crişan 1414 65.1 24.6
Jurilovca 5184 54.7 44.9
Sarichioi 7457 54.0 45.8
Slava Cercheză 2829 18.2 81.6
Izvoarele 2313 49.3 50.4

RELIEF
Scăldat din trei părţi de ape, teritoriul judeţului Tulcea este cel mai vechi
şi cel mai complex dintre ţinuturile de podiş al României.
În alcătuirea reliefului se disting două elemente fizico-geografice bine
delimitate : horstul Dobrogean şi Delta Dunării. Horstul Dobrogean este împărţit în
trei zone distinct geologic, geografic şi geomorfologic : Munţii Măcinului, zona
Tulcea, podişul Babadag, a căror unitate reprezintă un rest al cutărilor hercinico –
khimerice (lanţul Alpino – Carpato – Himalayan).
Delta Dunării este o câmpie aluvionară în plină evoluţie ce s-a format
într-un vechi golf al Mării Negre prin depunerea aluviunilor aduse de apele Dunării şi
sub acţiunea Mării, susţinută de cea a vântului.
Delta Dunării nu e singura din lume, dar cu siguranţă mereu
surprinzătoare, iar farmecul ei creşte pe măsură ce-i pătrunzi şi-i înţelegi tainele.
Inegalabilă prin frumuseţe, apare înaintea călătorului ca o lume ciudată şi
tulburătoare, care atrage prin ineditul său.
Delta Dunării este cel mai tânăr pământ al Europei, crescând de la an la
an în suprafaţă.
Frumuseţile cadrului natural, împletite cu aspectele culturale şi
tradiţionale deosebite, reprezintă adevărate atracţii pentru turiştii romani şi străini.
În Deltă totul este spectaculos – răsăritul şi apusul, ostroavele de sălcii
impenetrabile, stufărişul, canalele sinuoase, siluetele cabanelor pescăreşti,
cherhanalele tradiţionale, morile de vânt uitate pe ici, pe acolo. Este locul ideal unde
poţi să te descoperi, să-ţi defineşti limitele şi să le depăşeşti, într-o strânsă comuniune
cu natura aflată mereu în plin proces de reînnoire.
2
 CLIMA are un caracter temperat continental cu influenţe ale climatului
submediteranean, cu mari amplitudini termice, cu precipitaţii reduse, cu umiditate
atmosferică ridicată.

ECONOMIA
La sfârşitul anului 2008, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului
Tulcea a fost de 4,4% mai mare de cea din anul 2007 cu 0,6 puncte procentuale, iar
numărul total de şomeri aferent acestei perioade, de 4.005 persoane, a crescut cu
544 persoane, comparativ cu anul 2007.

AGRICULTURA are o pondere importantă în activitatea economică a

judeţului, iar în agricultura României, judeţul Tulcea poate fi considerat ca un judeţ
cu potenţial de producţie natural, mare şi diversificat, determinat de particularităţile
climatice şi formele diferenţiate de relief.
Suprafaţa arabilă este de 292.099 ha, din care în sector privat 216.674 ha
şi în sector de stat 75.425 ha.
Suprafaţa agricolă este de 362.501 ha, din care 226.312 ha în sector
privat, 60.319 ha – societăţi comerciale (Legea nr.31/1990) şi 25.921 ha – societăţi
agricole (Legea nr.36/1991).
Principalele culturi agricole sunt cele de grâu, porumb, floarea soarelui,
la care se adaugă podgorii renumite.

INDUSTRIA
Marii agenţi economici reprezentativi pentru judeţul Tulcea sunt :
S.C. AKER S.A.– construcţii nave, S.C. FERAL S.A. – feroaliaje, S.C. TREMAG
S.A. – cărămidă refractară,.

TURISMUL
Din punct de vedere turistic, judeţul Tulcea prezintă o serie de
particularităţi care îi conferă o personalitate distinctă pentru celelalte judeţe ale ţării :
- existenţa formelor de relief, de la munţi – resturi ale
lanţului Hercinic, până la lunci şi Delta Dunării;
- prezenţa unor vestigii istorice şi arheologice cu o valoare
de patrimoniu mondial;
- existenţa unor întinse suprafeţe acvatice, inclusiv zona
litoralului Mării Negre, cu ofertă specială pentru turism.

Datorită potenţialului natural şi cultural existent în zona nord –

dobrogeană, turismul oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de
sejur pentru odihnă itinerant, cât şi a formelor sale specializate, respectiv pescuitul
sportiv, vânătoarea sportivă, turismul cultural, religios şi ştiinţific, turismul rural,
cura helio-marină.

TRANSPORTURILE

3
 Aşezarea geografică şi configuraţia terenului au favorizat dezvoltarea
transportului fluvial, rutier, feroviar şi aerian. În municipiul Tulcea funcţionează
porturi : industrial, mineralier, turistic şi comercial, prin care se asigură transportul de
mărfuri cu vase şi barje ce pot avea o capacitate de până la 18.000 tone.

Transportul naval de pasageri asigură curse zilnice pentru pasageri pe

cele 3 braţe ale Dunării : Chilia, Sfântu Gheorghe, Sulina.

Transportul feroviar dispune de o gară de călători şi o gară de mărfuri.

Prin gara de mărfuri se derulează transportul de materii prime şi mărfuri către şi
dinspre toate zonele ţării.

Transportul rutier este asigurat către toate localităţile de pe uscat din

judeţ. Legătura din afara judeţului se realizează prin curse zilnice : Tulcea –
Bucureşti, Tulcea – Constanţa, Tulcea – Galaţi, Tulcea – Brăila, Tulcea – Iaşi şi
retur.

Transportul aerian este asigurat prin aeroportul „Mihail Kogălniceanu”

situat la 13 km de municipiu şi care organizează curse ocazionale Charter. Se asigură
permanent servicii de aviaţie utilitară pentru agricultură şi sănătate.
Aeroportul Tulcea
Caracteristici
Dispunere : 3 km. 9 faţă de localitatea Cataloi şi la 17 km faţă de
municipiul Tulcea.
Pistă betonată : 2000 x30 m, acostament 7,5 m
Cale de rulaj : 150 x 17 m
Platforma de îmbarcare/debarcare pasageri : 170 x 70 m
Balizaj luminos tip Calvert simplificat
Categoria 6 (salvare şi lupta cu focul)
Facilităţi pentru pasageri :
- aerogară cu capacitate de 75 de pasageri
- salon de regrupare cu o capacitate de 40 de pasageri
- salon oficial 5 cu o capacitate de 15 pasageri, bar aerogară, bar
salon oficial.

4
 Populaţia stabilă a judeţului potrivit Buletinului statistic lunar din Decembrie
2008

Nr Unitate administrativă Localităţi componente Număr locuitori

1 Municipiul Tulcea Suburbia 91.286

Tudor Vladimirescu
2 Oraş Babadag ________________ 10.197
3 Oraş Isaccea 1. Revarsarea 5337
2. Tichileşti
4 Oraş Măcin ________________ 10,924
5. Oraş Sulina ________________ 4465
6. Comuna Baia 1. Ceamurlia de Sus 4846
2. Panduru
3. Camena
4. Caugagia
7 Comuna Beidaud 1. Sarighiol de Deal 1633
2. Neatârnarea
8 Comuna Beştepe 1. Beştepe 1976
2. Băltenii de jos
3. Băltenii de sus

9 Comuna C.A. Rosetti 1. Periprava 957

2. Sfiştofca
3. Letea
4.Cardon
10 Comuna Carcaliu Carcaliu 3159
11 Comuna Casimcea 1. Corugea 3027
2. Rahmanu
3. Războieni
4. Cişmeaua Nouă
5. Haidar
12 Comuna Ceamurlia de 1.Ceamurlia de Jos 2431
Jos 2.Lunca
13 Comuna Ceatalchioi 1. Plauru 789
2. Pătlăgeanca
3. Sălceni
14 Comuna Cerna 1. Mircea Vodă 4033
2. Traian
3. Gen. Praporgescu
15 Comuna Chilia Veche 1. Câşla 2473
2. Tatanir
3. Chilia Veche
16 Comuna Ciucurova 1.Atmagea 2177
2.Fântâna Mare
17 Comuna Crişan 1. Caraorman 1303
5
 2. Mila 23
18 Comuna Dăeni Dăeni 2240
19 Comuna Dorobanţu 1. Cârjelari 1586
2. Fântâna Oilor
3. Meşteru
20 Comuna Frecăţei 1. Cataloi 3672
2. Poşta
3. Teliţa
21 Comuna Greci Greci 5474
22 Comuna Grindu Grindu 1584
23 Comuna Hamcearca 1. Balabancea 1517
2. Căprioara
3. Nifon
24 Comuna Horia 1. Cloşca 1487
2. Floreşti
25 Comuna I.C. Brătianu IC Brătianu 1236
26 Izvoarele 1. Alba 2118
2. Iulia
3. Izvoarele
27 Jijila 1. Jijila 5768
2. Garvăn
28 Jurilovca 1. Sălcioara 4896
2. Vişina
3. Jurilovca
29 Luncaviţa 1. Luncaviţa 4520
2. Rachelu
30 Mahmudia Mahmudia 2827
31 Maliuc 1.Gorgova 1002
2. Partizani
3. Vulturu
4. Ilganii de Sus
32 Mihai Bravu 1. Turda 2512
2. Satu Nou
33 Mihail Kogălniceanu 1. Lăstuni 3242
2. Rândunica
34 Murighiol 1. Dunăvăţu de Jos 3556
2. Dunăvăţu de Sus
3. Sarinasuf
4. Colina
5. Uzlina
35 Nalbant 1. N. Bălcescu 2878
2. Trestenic
36 Niculiţel Niculiţel 4494
37 Nufăru 1. Malcoci 2501
2. Victoria
3. Ilganii de jos
4. Nufăru
38 Ostrov 1. Piatra 2046
2. Ostrov
39 Pardina Pardina 635

6
40 Peceneaga Peceneaga 1916
41 Sarichioi 1.Enisala 7081
2. Zebil
3.Sabangia
4. Visterna
42 Sfântu Gheorghe Sfântu Gheorghe 860
43 Slava Cercheză 1.Slava Rusă 2537
2.Slava Cercheză
44 Smîrdan Smîrdan 1139
45 Somova 1. Mineri 4590
2. Parcheş
3. Somova
46 Stejaru 1. V. Alecsandri 2058
2. Altân-Tepe
3. Stejaru
47 Topolog 1. Calfa 4871
2. Făgăraşu nou
3. Luminiţa
4. Măgurele
5. Sâmbăta nouă
6. Cerbu
48 Turcoaia Turcoaia 3546
49 Văcăreni Văcăreni 2376
50 Valea Nucarilor 1. Iazurile 3757
2. Agighiol
51 Valea Teilor Valea Teilor 1523