JURNALUL DE BORD AL. LUI CRISTOFOR COLUMB (PRIMA CALATORIE]’ PROLOG 5 insulelor rede Fath 1492, dup cv a maurilor care domncat) incl al regi "Roma spre a. core invétatl ci sfin-ca 58 Tdi vi iceman sins i [DE LA PALOS LA CANARE] dimpottivi di bata de nical! AeA APs sare Wu mod sigur eX n-a fost 1 Jud oo ai wun po Kofi ev ar alee youn, ase Tun al a Pornose cv © exendel suficiontd catre nur Vineri 3 august 1492 vvineri 3 august 1492, la orele opt din Barra Salies si Ta apusul soarelui citre sud, cale de vite adied 15 loghe,” si apoi tarsi spre miazAzi, cuart le sud cere era drumaul spre insulele Canare’ une! incolo si MESO Minter i vietese sa turor insuleloe gl plmt Simbad 4 august sud", Navigar tre sud-vest, Duminicd 5 august Din 2ipingen noaple steiturl mai mult de 40 de leghe. Luni 6 august 4. ca el insusi sf fie in prime} ‘ca Martin Alonso Pinzén era abaturd, din zori pinti-n noapte, 29 6& te acestea, str Miercuri 8 august doosebire de pireri iralul fu cel i 0 carte in care vol inea echinoctiului $i im goolo caravela Pi avece patrundea api i hed ac fi gist, Dar na puturd si 4 atin evoie si dau witérii somaul ie pentru ci mua eset putes : i peste misurd de obositoae. vetoes ei wt WS, pert f+ Siesta id acum iF is i Coble print ft a Colas: = Wf + Yel tn 86, Ps Pie NE 36 37fn acest moment, ment, oamenit se plinserd de Iu dar avira eu tate acestea fost sigur ef se a8 i so prea eu torul grew de indurat. Dar at rostirh Salve Regina’, pe care toll ¢ sil recite inte in felul lor, si tott pas rau si sft sa sten de pazd pe teu (P a apariia. plimintului, si celul va dirui imediat o wnicd Jelalte recompense pe care dis de pensic per nig Malt a provel) si 88 fie atent feae ti va spane cf vede pa fard 2 mai pune la socoteali fe fighduiserd, adicd zee mii maraves CAE EOE Hail Tess at jjulorul Tui Dumnezeu, va ajunge acolo. [PAMINT! PAMiNTY] Joi, vineri 11-12 oct spre vest su-vest, Matea era re se aflau 10 A. He out dup micaul noptit pw pmintal de astae de aproape dou leghe, Coborts wore ster ela mare, fr cele mici si zAbovind junserd pe 4 dintre Lucaie ( jor se numesye Gi Martin Alonso Pinz6n $i ‘era comandant pe Nifia. Ami ey si un baston, at, pe cht pirea cu fierul, si viet fe ise pe oe esr i de mrdcne pln ert dave 27 de leghe. {ere 0 coroan’ fe debarcari, vazurd, copaci pee celal care striserd \ jnteegii armade gi PC‘ark fier; teva dintre ‘un corp dut de orice t bine fi ‘ntrebai prin dun acolo multi lume de pe insula. Cele ee ur seamd & repeti cu fina cu suring ct [VIATASIOBICEIURILE INDIENILOR] aE ceenie mu, Weil Sinbad 13 octombrie ‘seu, la fl i lig Hemel, funn cna iu, vent pe BE nul dine acestt om Pity esta de Feumosi. Paral ‘pe care i-am vizut ef ‘cum am spus, Si tO narieni pus, pe aovenst reral foarte drepte $i ygur trunchi de ‘ynele att de mari saw numai nas Nu poarti arme si cindule de partea taigul ccorabia mea in ba tate eu finete pentra asemenca ref neap pind la 40 si 45 de_oame =. vi aceste Gale 1a mers. Curenji puternici de aici, fa fel ca si vimuriley Jn timp ce navigam pe a Tea ml cote tuners useless ad tsi ne At ate tn sap, Aceasta se refer ila ea ca bisinasi care se hese: cu came mai de acoea ele nu pot naviga altel deci do a ‘nfigarea Tor writ, od | alte mine de cupru. Din cupra 6 forjiad si prelucrind acest metal. in acest jinut pinze fesute { steptind un asemenca furi, uneori cite 6 sau 8 luni, $i nu ‘asemenea cazuri so intimpl des gi in Sf Judecind dup’ anumite semne, a i irumos, altele colorale cu ‘Sime nimi re malul mit locuiese doar pescari snturile ce se afl in drum spre = Ste ue e fr Nam pt inosg neSse os i tot ce se aft fn aceasta cu Iujala cuvenit Desi satele sint_ ayezal pediat ind la firm, ‘Am vizut apoi un mormint mare cit 0 casi i ayezat pe un munte, In el odihnea un corp imbilsit vestit 1 despre alte opere: de arti si mai frumoase fare silbatice de diferite feluri, mati gi noastre. Am primit in dar doi porci cu care nar [i cutezat sisi my Dicrile un duléu irlandea. Un arcas rpusese o jivins, foarte a ‘itoare cu o maimujf, dar mai mare decit acest ani miina cu o faji de om, S2geata 0 steipunseso de sifi nisi pa cru if ‘si afirm cu certitudine, deoarece am ad bya oan in Voragua am véizut pentru initia oar jin dowd “multe somne despre cxistenfa aurului, dec in par ani pe igman, Aces! spectac m-a si icut s-0 deg Bastinasii aveau malic animale domestice, dar in vremea of foarte mai, cu penete sa iferite past, ose pot ven spr aces nt cal le ac 313‘pamintus, cle tbr ‘napoia goal, iar 314 te? Dacii Dumnezeu mi va readuce in Spania m& oblig in n Domnutui si-i adue (pe inelepi) acolo in deptind securtate. Onme- ‘nsojit au teu prin primejdii nemaipomenite si lipsuri amie Imploralteele voastre sf binevoiti a plitiindat fieedruia fe aritayi bu- vinjacuvenii dpi rang. Vi icredingez ef et pirorea mea, cele mai bune vesti din toate cite au ‘ny pot spera c voi reusi si roiau ijirea alteelor voastre, mi bizui pe acela vor aminti ci vroiam s% construiesc corabii dup’ un pro- :Timpul scurt-nu mi-a permis si foc aceasta, degi previ- tot ceea ce sa intimplat In realtate, Inportangi mult mai mare decit tot cc sa trebuie asemuit cu un fiu ce ‘poutra cauwzt gi incompatibil cu dreptatea. 315Slava voastl va fi irs seamen cind vei proceda astfel si in Spa- a va rimtne 0 amintire strucilt despre allele voasire ca despre diferte alle considerente clare fe voaste chiar Tnainte de a pi continentului, sf Misa pe ‘mine, m-aw minat s& rog. descoperirea accstor insule a-mi permite si mii indrept la Roma si sk slvirgese ie ca Sf v-am predat aceste pminuuri in inalia voastd stipinire, si af gala si culeg venituri imense, tocmai atunei ci Iincredere asteplam cordbiile cu care si ajung Ia gol, impreunt cu doi fragt ain fost pust in fiare si ru trata, Cine ar fi putut crede c& un stein sfman s-ar it aceasta va aduce dupa sin pretutindeni a numelui vostru rogesc si nobil, Accla care ait {ma plgubi in drepturile mele de amir eb 316