Miorita a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din

lume, o adevarata minune poetica(Alecu Russo), acea inspiratiune

fara seama, acel suspin al brazilor si al izvoarelor de pe Carpati(Mihai
Eminescu). A fost descoperita de Alecu Russo cand se afla in exil si
publicata de Vasile Alecsandri in colectia de pozii populare intitulata
Balade adunate si indreptate de Vasile Alecsandri y9z8zc
De-a lungul timpului balada Miorita a cunoscut o larga raspandire in
toate teritoriile locuite de romani circuland in peste o mie de variante.
Geneza ei se pierde in negura timpului si ea este rezultatul procesului
de transmitere pe cale orala al impletirii diferitelor teme si motive
florclorice.
Titlul este format din diminutivul cuvantului mioara sugerand
gingasia, delicatetea personajului principal si anticipeaza incarcatura
afectiva a textului, lirismul sau sfasietor in anumite momente.
Compozitional poezia este alcatuita din patru teme:1.cadrul epic initial;
2.mioara nazdravana; 3.testamentul ciobanului; 4.alegoria moartenunta.
Prima parte cuprinde primele doua motive: al transhumantei si al
complotului si este, prin excelenta, epica. Ea cuprinde expozitiunea si
fixeaza prin cele doua metafore locul actiunii. Piciorul de plai este mai
aproape de real si sugereaza spatiul mioritic romanesc. Cadrul natural
este un taram de o frumusete mirifica, un eden terestru. Sintagma de
rai are valoare superlativa si exprima frumusetea neasemuita a unei
naturi ca de basm anticipand astfel peisajul fantastic al nuntii cosmice.
Atmosfera este calma, luminoasa si infatiseaza un cadru epic evocator
de liniste si impacare. Cuvantul plai este cum spunea Lucian Blaga
un spatiu ondulant intre deal si vale si sugereaza spatiul mioritic
romanesc. Interjectia iata cu valoare predicativa are rolul de a
apropia intamplarile de cei care o asculta. Autorul anonim introduce
apoi in scena protagonistii iar prin intermediul enumeratiei se prezinta
provenienta acestora. Verbul se cobor situeaza actiunea in timp
deoarece sugereaza faptul ca intamplarile se petrec toamna cand
turmele se coboara la ses pentru iernat. Intriga este tot o parte epica din
care aflam de complotul cobanului ungurean si al celui vrancean
impotriva celui moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea
materiala dintre ciobani. In cateva enumeratii cu termeni urmati de
epitete adjectivale evidentiaza motivele care stau la baza complotului.
Cei doi urmati de invidie si lacomie pun la cale uciderea celui
moldovean. Dativul etic mi subliniaza participarea sufleteasca.

Atmosfera linistita din prima parte este usor tulburata, ideea fiind
sugerata de versul pe l-apus de soare unde apusul soarelui devine
simbolul posibilei morti a ciobanului. Odata cu desfasurarea actiunii
balada paraseste planul real si intra in plan fantastic care corespunde
motivului mioarei nazdravane. Aceasta parte este de natura dramatica
fiind realizata prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul
ciudat al moarei care i se adreseaza grijulie in cuvinte jalnice.
Parte a III-a a baladei care corespunde celorlalte motive (testamentului,
al nuntii cosmice si al maicutii batrane) este cea mai bogata in
semnificatii fiind totodata caracterizata printr-un lirism profund
rascolitor. Prin intermediul monologului liric ciobanul moldovean isi
exprima ultimele dorinte inaitea mortii ipotetice. Dispozitiile
testamentare ale baciului pun in lumina atitudinea lui in fata mortii si
reliefeaza trasaturile sale caracteristice. El vrea ca dupa moarte sa
ramana alaturi de oile si cainii lui in mediul in care si-a dus pana acum
existenta deoarece despartirea de ceea ce i-a fost drag ar echivala cu
ruperea definitiva de ceea ce i-a marcat trecerea prin lume. Dorinta sa
fie inmormantat de presupusii asasini pune in evidenta atat increderea
lui in semeni cat si superioritatea sa morala fata de acestia. La fel de
profund se desprind din aceasta rugaminte dragostea de meserie,
atasamentul fata de cainii credinciosi si fata de miora. Baciul
moldovean doreste ca la cap sa aiba cele trei fluierase, aceasta fiind
singura posibilitate de a comunica postum cu tuma. Prin cantecul
fluieraselor autorul reliefeaza o gradare ascendenta a zbuciumului
sufletesc al eroului.. Se observa ca prin epitetele cu drag, duios se
realizeaza o crestere a dramatismului pe fondul unei seninatati a
confruntarii omului cu moartea a carei culme se gaseste in metafora
lacrimi de sange. Testamentul mai contine si rugamintea ciobanului
de a ascunde oilor moartea sa infatisand-o ca pe o nunta. Moartea este
prezentata alegoric, ca o nunta a tuturor elementelor naturale si astrilor.
Ciobanul prezinta moartea ca pe o contopire cu elementele naturii
vesnice. Moartea este sugerata de caderea stelei care semnifica moartea
fara de intoarcere. Ciobanul isi exprima in mod indirect iubirea fata de
natura dar si dragostea de viata pe care doreste s-o traiasca dincolo de
efemer in eternitate. Balada atinge punctul culminant nu ca actiune ci
ca intensitate a sentimentelor. In cea de-a treia parte a testamentului,
presupusa aparitie a maicutei batrane. Mama isi cauta cu disperare
feciorul pe care il descrie cu sufletul ei de mama iubitoare si
indurerata. Portretul ciobanului este prezentat prin intermediul stilului

direct si este realizat printr-un paralelism enumerativ construit

comparatii metaforice de o rara forta expresiva. Lirismul covarsitor din
acest ultim episod este sustinut stilistic prin folosirea diminutivelor.
Baladei ii lipseste deznodamantul.