Motoare sincrone reactive trifazate

Statoarele acestor motoare sunt bifazate sau trifazate cu executie obisnuita ca la

masina sincrona. Rotoarele au constructie care difera de cele examinate pana aici.
Aceste diferente in principiul constructiei determina si principiile lor de
functionare. Si cele doua forme de motoare au constructii simple fara legaturi prin
contacte alunecatoare si siguranta in exploatare.
Motorul reactiv
Constructia lui de principiu se observa din constructia primara a echipamentelor electromecanice cu partea mobila in rotatie din fig.5.34. Rotorul motorului
reactiv este cu poli aparenti, fara infasurare de excitatie si magneti permanenti. Se
noteaza cu: 1 pachetele feromagnetice care formeaza polii; 2 infasurari de
pornire in scurtcircuit (in varianta c, 2 este piesa turnata din aluminiu). Datorita
permeabilitatii diferite a fluxului magnetic, polii rotorului se orienteaza dupa axa
campului magnetic statoric datorita actiunii fortelor tangentiale
Aceste forte
creaza momentul care roteste rotorul pana in pozitia de minima reactanta pe
drumul fluxului magnetic al infasurarii statorice, flux ce se roteste in spatiu cu
viteza sincrona. Momentul masinii neexcitate, care roteste rotorul, este determinat
de a doua componenta a expresiei (5.30):

(5.31)
Unghiul
sarcina

depinde de sarcina motorului reactiv deoarece la momentul de

si

a)

b)

c)

Fig.5.34 Motorul reactiv: a) principiu constructiv si functional; b) pachetul de tole rotorice este
perpendicular pe arbore; c) pachet de tole rotorice paralel cu arborele.

Executia practica a rotorului se vede din fig.5.31 b si c unde sunt prezentate

constructii cu pachetul 1 din tole de otel electrotehnic perpendiculare pe arbore (b)
sau pachetele 1 din tole de otel electrotehnic paralele cu arborele (c).
Cu 2 este notata infasurarea in scurtcircuit care poate fi executata cu bare
profilate sau prin lipirea cavitatilor dintre pachetele de aluminiu. Motoarele reactive au
si relativ mici, dar sunt simple ca constructie si au siguranta in
exploatare.