Fondul Monetar

Internaional
Creu Diana
Luca Mihaela
Marinescu Gabriela
Bianca Dragoi

Fondul Monetar Internaional este o

organizaie internaional
interguvernamental cu activitate n
domeniul economic, fiind primul
sistem monetar internaional din
istoria relaiilor internaionale, ce
vizeaz un ansamblu de principii i
reglementri, asumate de statele
semnatare, cu privire la politicile
ratei de schimb i a cooperrii
monetare multilaterale.
Sediu central: Washington, DC
State membre: 188 de ri
Director General: Christine Lagarde
Directorul Departamentului Europa: Reza Moghadam

CONTEXTUL ISTORIC
PREMERGTOR
NFIINRII FMI
Marea

recesiune a anilor 1930, cunoscut

i sub numele de Marea Criz, a fost o
perioad precursoare nfiinrii Fondului
Monetar Internaional, deoarece
economia majoritii statelor industriale a
sczut considerabil, ajungndu-se, pe
scena mondial, la o devastare a
economiei internaionale.

CONFERINA MONETAR I
FINANCIAR A ONU
(Conferina de la Bretton Woods)
a

fost organizat n perioada 1-22 iulie 1944, n

localitatea american Bretton Woods, cu scopul de a
gsi o soluie de restabilire a ordinii n cadrul rela iilor
financiare internaionale;
au participat delegai din 44 de state- speciali ti n
probleme financiare, economice i politice, exper i i
juriti;
s-a ncheiat prin acordul participanilor asupra crerii
unui nou cadru de cooperare economic interna ional;

Planul White
Planul elaborat de
ministrul de finane
al SUA, Harry D.
White, prevedea
nfiinarea Fondului
Monetar
Internaional,
constituit din aur i
monede naionale,
care s furnizeze
valut strin
necesar pentru
realizarea
tranzaciilor
comerciale externe
i pentru stabilirea
echilibrului balanei
de pli.

Planul
Keynes
Planul economistului
britanic John Maynard
Keynes prevedea
restabilirea echilibrului
balanelor de pli
deficitare prin
realizarea unei
solidariti ntre
creditori i debitori. n
acest sens, se
preconiza crearea unei
Uniuni Internaionale
de Clearing care s
administreze o
moned internaional
cu valoare fix n
raport cu aurul,
denumit bancor.

NFIINAREA
FMI
Fondul monetar internaional a
cptat o existen formal n
decembrie 1945, cnd primele
29 de state membre au semnat
Articolele Acordului de la
Bretton Woods. Operaiunile
sale efective au nceput de la 1
martie 1947 i, mai trziu n
acel an, Frana a fost prima ar
care a fcun un mprumut la
FMI.

SCOPURILE DECLARATE
ALE FMI
promovarea

cooperrii monetare internaionale;

facilitarea expansiunii i a creterii echilibrate a comerului;
promovarea stabilitii ratei de schimb, a unor mecanisme
disciplinate de schimb i evitarea deprecierii schimbului prin
competiie;
contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de pli i
la eliminarea restriciilor de schimb extern care mpiedic
dezvoltarea comerului mondial;
punerea la dispoziie de resurse, pe termen scurt, pentru a
asista membrii n corectarea balanelor de pli;
diminuarea duratei i nivelului dezechilibrului din balana de
pli extern a membrilor si

PRINCIPII
Universalitatea
Fixitatea

paritilor i a cursului de schimb

Convertibilitatea

reciproc a monedelor

Convertibilitatea

n aur a dolarului

Crearea

unui volum de rezerve adecvat

Echilibrul

balanelor de pli

Cderea sistemului de
la Bretton Woods
Sistemul de la Bretton Woods s-a dizolvat ntre anii
1687 1973. n august 1971 pre edintele SUA,
Richard Nixon, anun suspensia temporar a
convertibilitii dolarului n aur.

MODIFICRI
Eliminarea

aurului i dolarului din poziia de etalon a

sistemului;
Introducerea Drepturilor Speciale de Tragere (Special
Drawing Rights) ca etalon actual al sistemului;
Introducerea libertii fiecrei ri de a-i alege
regimul monetar propriu;
Introducerea posibilitii de adoptare a unei
convertibiliti depline sau pariale a monedei
naionale, n raport cu celelalte valute;

CUM FUNCIONEAZ FMI?

Statele care fac parte din Fondul Monetar Interna ional sunt cele
care au participat la Conferina de la Bretton Woods i cele care
au semnat acordul de nfiinare pn la 27 decembrie 1945, ct
i rile care au aderat ulterior la aceast organiza ie.
rile membre subscriu i particip la capitalul Fondului prin

cote-pri.
Numrul de cote-pri care poate fi subscris de ctre o ar
anume este decis de conducerea FMI, n func ie de situa ia
economicp i financiar a rii membre.
O cot parte are valoarea nominal egal cu 100.000 de
Dretpturi Speciale de Tragere (DST), unitate de calcul proprie
FMI.

Fondul Monetar
Internaional

Organizaie
Internaional
Interguvernamental

State membre
Tratat
Constituie i organe comune
Personalitate juridic proprie

Societate
anonim pe
aciuni

Dreptul la vot al statelor

membre i la participarea n
adoptarea deciziilor este
proporional cu participarea
acestuia la resursele Fondului

Drepturi ale rilor membre

Dreptul la vot la participarea n adoptarea deciziilor;
Dreptul de a efectua tranzacii i operaii cu FMI;
Dreptul de a cumpra valuta convertibil sau Drepturi Speciale
de Tragere din resursele Fondului, n schimbul monedei
naionale, pe termen scurt sau mediu, n caz de nevoie pentru
echilibrarea balamei de pli;
Dreptul de a primi alocaii de DST;
Dreptul de a deveni membru al Bncii Internaionale pentru
Reconstrucie i Dezvoltare (Bncii Mondiale).

STRUCTURA GUVERNAMENTAL A
FMI

Consiliul Guvernatorilor
Este cel mai nalt for decizional al Fondului Monetar
Internaional.
Este format dintr-un guvernator i din reprezentanii
rilor membre;
Reuniunea membrilor Consiliului, numit Adunearea
General a FMI, are loc cel puin odat pe an
Prerogative:

Primirea de noi membrii;

Retragerea calitii de membru;
Cooperarea cu alte organizaii internaionale;
Transformri ale cotelor de participare ale rilor membre;

Consiliul executiv
Alctuit din 24 de administratori (directori executivi);

Deciziile se iau de majoritatea calificat;

Sarcini:

Este rspunztor de administrarea activitilor curente;

Asigur coordonarea operaiunilor i respectarea principiilor
n relaiile financiare, valutare i de creditare internaional;
Decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentanii
statelor i experii FMI i, prin aceasta, acordarea de credite;

Directorul General
Este ales de Consiliul de Administraie i reprezint
administraia n mod curent, n relaiile cu teri.
Atribuii:
Prezidarea ntlnirilor Consiliului de Administraie;
Exprimarea votului n caz de balotaj;
Participarea la reuniunile Consiliului Guvernatorilor;
Asigurarea gestionrii permanente a Fondului, sub
supravegherea Consiliului Executiv;

Comitetul Interimar
Este alctuit din 24 de membrii ( minitrii de finane
sau guvernatori ai statelor membre) i are un rol
consultativ.
Sarcini:
Formularea de opinii i rapoarte referitoare la
problemele gestionrii i transformrii Sistemului
Monetar Internaional;

Comitetul Dezvoltrii
Este un organism de nivel ministerial care are ca scop
promovarea intereselor rilor n curs de dezvoltare i a
participrii lor la dezbaterea chestiunilor monetare, financiare
i de dezvoltare.
Are 24 de mebrii: 9 de pe continentul african, 8 de pe
continentul latino-american i 7 ri asiatice.
ntlnirile membrilor Consiliului au loc o dat pe an, de obicei
simultan cu reuniunile Comitetului Interimar.

Reforma
guvernamental
Pentru

a fi eficient, FMI trebuie vzut ca o

reprezentare a intereselor tuturor celor 188 de
ri membre. Din acest motiv, este esenial ca
structura de guvernare s reflecte economia
mondial de astzi. n 2010, FMI a fost de acord
cu ample reforme de guvernare pentru a reflecta
importana tot mai mare a rilor cu piee
emergente. Reformele trebuie s se asigure c
rile mai puin dezvoltate i vor pstra influena
n cadrul FMI.

Funciile FMI
Coordonarea Sistemului Monetar Internaional;

Supravegherea politicilor monetare, financiare i economice

ale statelor membre;
Furnizarea de credite pe termen scurt i mediu, din resursele
proprii, pentru asistarea unor dezechilibre ale balanei de pli
n rile membre;
Intermedierea obinerii unor credite pe termen scurt i
mediu, din fonduri private sau naionale, pentru finan area
dezechilibrelor balanei de pli n rile membre;
Monitorizarea i acordarea de credite n situaiile n care
problemele financiare ale unei ri risc s se transforme ntrun pericol pentru stabilitatea sistemului financiar global;
Oferirea asistenei tehnice ctre alte organizaii internaionale
i ctre statele membre;

Relaiile cu Romania
Supravegherea:

Functia de supraveghere este stipulata in Articolul IV al

Statutului FMI, modificat in 2007, dupa aproximativ 30 de ani
de la precedenta modificare, care a avut loc la sfarsitul anilor 70.
Pentru a asigura eficienta acestei functii in contextul globalizarii
actuale, FMI propune o serie de masuri prin noua sa Strategie pe
Termen Mediu.
Decizia din 2007 privind supravegherea bilaterala. In iunie
2007, cadrul de supraveghere a fost actualizat pentru prima data
de la sfarsitul anilor 70 prin adoptareaDeciziei privind
Supravegherea Politicilor Economice ale Tarilor Membre, care
cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea FMI trebuie sa
vizeze in principal stabilitatea externa si sa evalueze riscurile si
vulnerabilitatile unei economii.

Asisenta financiara:

Una dintre responsabilitatile principale ale FMI

este sa acorde imprumuturi tarilor care au
dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari
posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve
internationale, de stabilizare a cursului valutar,
de continuare a platii importurilor si de
reinstaurare a conditiilor de crestere economica.
Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu
acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.

Tipuri de mprumuturi

De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de

tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute
astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei
tari membre. Tarile cu venituri reduse pot lua
imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin
Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a
Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind Socurile
Externe (ESF).

Pregatire profesional:
FMI

asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor

organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute.
Aceste programe sunt astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in
crestere ale tarilor membre. In acest scop, programul de baza include cursuri
elementare, medii si avansate despre programare si politici financiare si
management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare
si valutare, conturi nationale si statistici guvernamentale etc.
Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a
oficialilor din tarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste
nivelul calitativ al elaborarii politicii economice in tarile membre si de a
imbunatati intelegerea reciproca a unor chestiuni, de catre oficialii tarilor
membre si personalul FMI.
Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au
contribuit la instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile:
programare si politica financiara, tehnici de analiza si programare financiara,
politici de sector extern, finante publice, operatii valutare si monetare,
statistica.

De

asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si

Bulgaria organizeaza cursuri de pregatire profesionala in tarile
respective. Astfel, in iulie 2007, domnii Costas Christou si Juan Jose
Fernandez Ansola au sustinut prelegeri in cadrul unui seminar de 2
zile pe teme de politica fiscala si coordonarea politicilor
macroeconomice. Seminarul a fost organizat la sediul biroului de la
Bucuresti.
FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum
ar fi administrare fiscala si vamala, politici fiscale, managementul
cheltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea bancii
centrale, supraveghere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici
procedurale si institutionale pentru prevenirea spalarii banilor.

Harry Dexter White

In

1945 a fost acuzat de spionaj

pentru URSS.
Era un adevarat internationalist
Isi focaliza atentia asupra
mentinerii pacii prin intermediul
tratatelor
considera c cel mai indicat ar fi
ca asistena financiar a instituiei
monetare internaionale s fie
asigurat din suma contribuiilor
financiare ale statelor membre,
conferind un caracter puternic de
cooperare
organismului financiar i
susinnd necesitatea unei
monitorizri drastice asupra
politicilor economice ale rilor
care se mprumut.

John Maynard Keynes

Este

cunoscut n mod special pentru

pledoaria sa n favoarea politicilor
guvernamentale intervenioniste, prin
care guvernul ar folosi msuri fiscale i
monetare n scopul temperrii efectelor
adverse ale
recesiunilor economice, crizelor
economice i boom-urilor economice.
principalul fondatori
ai macroeconomiei teoretice moderne.
Populara expresie lui Keynes Pe
termen foarte lung suntem toi mori
este nc citat.
soluii pentru nlturarea omajului
avea viziunea unei instituii ce avea
posibilitatea de a produce mas
monetar pentru a susine rile lumii

Christine Lagarde
Meserie

principala :avocat
Ocupa diferite functii
politice( ministrul de
finante,agricultura,comert)
A urcat la conducerea FMI
intr-o perioada de criza
majora.(2011)
Cunoscuta pentru deciziile
bune luate sub presiune si
pentru experienta si
cunostintele economice
vaste
Cunoscuta pentru planul de
austeriate in timpul crizei
economice din Grecia

Oportunitati
Workshop-uri
Seminarii
Cursuri
Cariera

in cadrul FMI

Bibliografie:
www.fmi.ro
http://www.imf.org/
Drgoescu, Elena Fondul Monetar Internaional,
Editura Dimitrie Cantemir, Tg. Mure, 2000;