LARQUSSE DICTIONAR DE io Noe enciclopedicABDOMEN ABDOMEN, Civitate situsti Ix partew inferioara a ‘runchiulai, confinand cea mai mare parte 4 viscerelor aparatului digestiv si a aparatului urinar Continutul abdominal este invelitintr-un sae conjunc: peritoneul. Cavitatea abdominal se imparte pe dou niveluri. Etajul superior cuprinde ficatul, caile biliare pediculut hepatic, primul duodcn, pancreasul, stomacul si splina, Etajul inferior cuprinde intestinul gros, intestinul subtire (jejunul yi ileonul) si apendicele. O parte a colonu- lui sirectul se gasese in bazinul mic, subdiviziune « ctajului inferior limitatd prin arcul osos al centurii_pelviene (sacrumul si osul iliac), Acesta mai confine, ka barbat, veziva si ansele subtiri; la femeie, vezica urinard, uterul, trompele si ovarele EXAMENE. Palparea abdominal permite examinarea ficatului splinei, uterului, vezieii urinare, detectarea anu- mitor tumori, perceperea unei distensii gazoase (meteorism) sa 4 unei efuziuni peritoneale (aseita). Explorarea clinics 4 continutului abdominal mai poate face apel si la tuseut rectal, asociat cu tuseul vaginal la femeie. Mijloacele de explorare a abdomenului, luate in onli nea crescdnda a complexititi lor, sunt: radiografia simpli (abdomen fara pregitire), ecografia,seanografi st imageria prin rezonanti magneticd (1.R.M. sau imagerie R.M.N.). PATOLOGIE. Peretele abdominal poate comporta zone de mai mic& rezistent3, care stau la originea heriilor: canalul inghin: nelor, poate fi sediul unor contuzii sau unor pligi 0 contuzie poate provocs o leziune mai mult sau mi putin mportanta a unui organ intern plin: fica splind, pancreas |. ombilicul ete. Insusi abdomenul, in afara orga: cu rise de hemoragie intern’ in cazul primelor dous organe, de pancreatita in cazul ultimului orgen. O contuzie atrage adesea dupa sine si o smulgere vasculari, sursi de hemoragie, si spargeres unui organ intern cavitar, coes ce provoact o peritonité. Cele dou leziuni pot fi asociate Semnele unci hemoragii interne sau ale unei peritonite determin’ interventia de urgent § Oplaga poate si nu lezeze decat peretcle abdominal sau si fe penetranta, adicd transfixianta (si comporte o intrare si 0 iesire). Orice plagi penetranta necesiti conditii ope- ratorii perfecte. Tratamentul se bazeazi pe dou principii ccorectarea soculué si singerdrii printr-o reanimare rapid, explorarea chirurgicalii completa a cavititii ubdominale. ABDOMEN DE LEMN. Contrcturi permanent ireduotibili si dureroasi & peretelui abdominal Acest simptom este caracteristie pentru peritonita generalizata, indiferent de originea acesteia (apendicita ulcer perforat, perforatie colic& ete.) Simptom de o valoare diagnostic’ primordiald, e} nu trebuie si fle atenuat, nici rmascat prin administrarea de analgezice sau antibiotice si impune o interventie chirurgicald de urgent ABDOMEN FARA PREGATIRE. Examen radiologic simplu al abdomenului vazut din fata. 8 Abxlomenul [iri pregatite este un examen care se desfigoara fri administrarea prealabila « unui medicament opacifiant si nu necesita sd fie efectuat pe nemancate, cee ine Totus preferabil ce ABERATIE CROMOZOMIALA, Anomitic privind numirul sau structura cromozomilor in numeroase eazuri, aberatiile eromozomiale sunt con- enitale, provenind dint-o proasti repartitie eromozomiald (Gn timpul formarii ovulului sau spermatozoidului, sau in cursul primelor diviziuni ale ovulului fecundat), sau dintr-un aranjament eromozomie anormal al unuia dintre pirint dar ele po fi i dobaindite (cromozomul Philadelphia in leucemia mieloidd cronicd, de exemplu). DIAGNOSTIC. Aberatile cromozomiale sunt puse in evi- dentd prin studierea cariotipului (reprezentares fotogratic: acromozomilor unei celule). in cazul unei sarcini cu riscuri {antecedente familisle, femeie in varstd de peste 38 ani), medicul propune prin a 15-a sptamand de sarcind o analiza cromozomici a celulelor fatului, elute prelevate in cursul tunei amniocenteze satu al unei biopsi a vilozittitor coral in cue de detectare a unci anomalii grave, poate fi pus problema intreruperti sarcinii. Un genctician evalueaza cu ocatie riscurile aparitiei unei anomalit in decursul acca sarcinilor ulterioare. TRATAMENT. Dati find natura anomaliilor develate, care se risfring asupra tuturor celulelor unui individ, nu este posibili vreo vindecare. Majoritatea anomaliilor autosome hu permite o supravietuire de durati. Tratumentele hor- monale si chirurgicale vontribuie la corectarea unor ano- malii de dezvoltare caracteristice sindroamelor Turner si Klinefelter. + SAT GENETIC, KLINEFELTER (Sindromul) Trisomie 21, TURNER (sindromul), TIPATULU! DE PISICA (boala), ABLATIE. Operatic constind din indepartarea unui organ, unui ansamblu de fesuturi sau a unui corp strdin pe cale chirurgicala. SINONIM: exereza. ABRIKOSOV (tumord a lui). Tumori benigna rari, localizataé pe piele sau pe mucoase, indeosebi pe limbi SINONIME: mivblastom, miom mioblastic, tumora cu celule sgranuloase. ABSENTA, Intrerupere trecitoare a starii de conytienta ‘Absenta care survine mai ales in decursul cei de a doua pirti a copiliriei se caracterizeaza printr-o rupere a con- tuctului in cursul cdreia copilul ii intrerupe activititile, are © privire goal, nu‘rispunde ABSORBTIOMETRIE BIFOTONICA. Tehnici ce permite caleularea densitalii esuturilor traversate de doud feluri de radiatit X de energie diferita INDICATIL. Aceasté tehnicd permite urmarirea evolutiei continutului mineral osos (densitatea osoas) in anumite afectiuni ale scheletului, precum si urmirirea efectelorACID ACETILSALICILIC ACID ACETILSALICILIC. Medicament analgezic si antipiretic (activ fata de durere si febri) de referinté SINONIM: aspirin Acidul acetilsalicilic, singur sau in asociere cu alte principii active, intra in compozitia « numeroase preparate farmaceutice. Utiizarea sa terapeutica depinde de posologie Indoze mici, este un antiagregant plachetar: el impiedici plachetele sanguine s& se prind& uncle de altele,ceea ce evi formarea cheagurilor de sange in vase. In dozele medi obignuite, acidul acetilsalicilic este analgezic si antipiretic In doz mare, este un antiinflamator, indicat in unele afectiuni reumatismale CONTRAINDICATH. Atunci cand in antecedente exist tun ulcer de stomac sau un astm. prescrierea acidului acetil salicilic devine o problema delicatd. El este contraindicat la sfarsitul sarcinii, subiectilor alergici la salicilati (grupul de medicamente céruia ii apartine) si copiilor sub 12 ani pe durata unei boli virale. In plus, exist numeroase interac{ii nedorite cu alte substante: antinflamatoarele nesteroide si anticoagulantele, EFECTE SECUNDARE. Principalele efecte secundare sunt: leziunile digestive (gastrita), tulburirile hemoragice (sangerari digestive, hemoragii la sfarsitul sarcinii), trombopeniile (sciderea numirului de plachete sanguine), sindromul lui Reye (afectarea ficatului si encefalului, la ROZACEE. ure ACOMODARE. Modificare « curburiicristalinului sub influenta muschiului ciliar, care permite formarea unor magini clare pe retin, atat in vederea de aproape, cit si de la distant Acomodarea regreseaza incepand cam de la 40 an datorit& rigidititit progresive a cristalinului: aceasta este 12 precbitia, care se traduce prin pierderea clarititii in vederea de aproupe si poate fi corectati purtind lentile convexe ACONDROPLAZIE. Afectiune a dezvoltirii osoase care duce la nanism. Acondroplazia este 0 afectiune ereditar ra un individ ta 20 (40. ACROCIANOZA, Dercglare circulatorie trecdtoare responsabilii de o cianozi a extremititilor corpului (urechi. mini, picioare) Destul de rard, acrocianoza atinge indeosebi fetele tinere in timpul si dupa pubertate, CAUZA. Aceastd afectiune este cauzati de un spasm al vaselor cutanate mici (capitare si venule), provocand 0 incetinire locala 4 circulatiei sangelui. intr-adevar, acro- cianozs este insotiti adesea de perturbari ale ciclului menstrual. Acrocianoza se observa citeodata in cadrul boli lui Raynaud. SIMPTOME $1 EVOLUTIE, Cianoza se accentueaza cu frigul si umiditatea, care pot chiar provoce unele dureti usoare, Ea se mai agraveaza in caz de emotie. Cianoza poate depisi extremititile corpului si poate atinge coapsele st aantebratele. Adesea i se asociaa transpiratia siricirea piel Evolutia este de obicei benign’, ameliorarea survenind spontan cu timpul. TRATAMENT. Tratamentul cel mai eficace consti evitarea expunerii la frig. Au mai fost propuse si alte masuri Pentru a lupta impotriva atonici acestor mici vase (vitamino- terapie, fitoterapie), dar eficacitateu lor este nesigurd. Nu exist vreo misurd preventiv’ ACRODINIE. Boul vazomotorie a extremititilor,obser- vabili la copilul de varsti cuprinsd intre 6 luni si S ani Acrodinia este dutorati unei intoxicatii, cel mai adesea medicamentoasi, cu mercur. Mainile yi piviourele sunt tumefiate, rosii, dureroase. Copitul este obosit,skibeste, se searpind, transpird mult, suferd de parestezii (senzatii de furnicare) side tahicardie. Nu are febrd, Suprimarea trata- mentelor in curs pe bazsi de mercur (substante vermifuge, gamaglobuline, pomezi pe bazd de mercur) asiguriivinde- area aero ACROKERATOZA, Dermatoza caracterizata printr-o ingrosare a epidermei afectind in principal palmele maini lor si tilpile picioarelor. SINONIM: hiperkeratoza ortokera- toric ACROMEGALIE. Afectiune caracterizati prin modifi- ri morfologice hipertrofice ale mainilor, picioarelor gi capului, asociate cu tulburdti cardiace Acromegalia este 0 afectiune rard, care se intlneste la aproximativ 40 de indivizi dintr-un milion, in special la femeile de varste cuprinse intre 30 si 40 ani. Ba se datoreaz13 une’ hipersecretii de hormon de crestere (somathormon) de clitre un adenom (tumoré benign) al lobului anterior al hipofizei. La un subiect tang care inc poate creste, aceastd dereglare hormonali provoacd gigantismul. La adult, cresterea osoasi find incheiati, aceasta dereglare hormonal antreneaziiacromegalia ACROPARESTEZIE. Senzatic de amortire, Ue pisci- turd sau de furnicare la extremititile membrelor. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA,. Sindrom care afectcaza extremitiile membrelor (maint si, mai ales, picioare), caracterizat prin ulceratit nedureroase ale pis asociate cu mutiliri osoase. ACROPUSTULOZA INFANTILA. Boul’ benigy neinfectioasi, a nou-niscutului si sugarulu, caracterizati prin grupuri de pustule mici, ce apar pe palme si pe degetele mainilor, pe talpile picioarelor si pe degetele de la picioare, mai rar in alte zone ale corpului ‘Acropustuloza infantilé afecteazi in principal, si f un motiv evident, sugarii negri de sex masculin. Aceusta boali este deranjanta din cauza mancirimii pe care o provoaca sia recidivelor eare survin faré incetare. Boal rezist’ la tratamentele locale (in schimb se trateaza simptomele ei cu ajutorul antisepticelor sia dermocortice-stero- izilor), dar se vindecd spontan spre varsta de 2-3 ani. ACTH > CoAricoTROFINA. ACTINOMICOZA, Boalii infectious’ provocati de actinomivete Actinomicetele traiesc in mod normal in cavitatea bucal’i a fiintelor umane. Aparitia infectiei este favorizata de o igiend dentari precard si de o stare imunodepresiva. Infectia se dezvolti adesea pornind de la un focar initial (carie dentara) si se propagi in organism, Localizarile obignuite ale actinomicozei sunt pielea, oasele, creierul, pliménul si pleura. Evolutia este, in general, favorabila: multumiti unei antibioterapii prelungite, de mai multe Juni, cu penicilings interventie chirurgicald este necesara adesea pentru & exciza sau drena fistula. ACTINORETICULOZA. Dermatozi cronici « udul tului, cauzata de o hipersensibilitate a pielit la lumina, Actinoreticuloza afectea73 indeosebi birbatii trecuti de 50) ani. Ea pare si fie cauzati de asocierea unui teren alergic familial si personal cu o fotosensibilizare. Leziunile, foarte pruriginoase, predomind pe zonele expuse la lumini, De la simple plici eczematiforme rosii si deseuamante, cle se transform’ la capitul a citorva luni sau ani in papule mari care pot sé se intindd pe zonele protejate de luming si, in final, si se intind pe tot corpul ACUPUNCTURA Singurul tratament este corticopuvaterapia (tratament care asociazi corticosteroizii cu radiatile ultraviolete A) Misurile de protectie fata de lumina sunt indispensabile. ACUFENA,. Perceptie, in general, erona sonore (zumzait, fluierat, trait), Acufenele constituie un fenomen frecvent. Ele pot afecta © ureche sau ambele. Adesea, pacientul nu poate preciza partea atinsd si pare sé perceapa acufena ta mijlocul craniului, ‘aunei senzatii CAUZE. Oriee leriune obstructivi a urechii externe, orice leziune a urechii medii sau interne este susceptibila si antreneze acufene: dopul de cerumen, otita medie acuta, otospongioza, prezbiacuzia (diminuarea natural auzului cauzatd de inaintarea in varstd) sau de o tumord a nervului auditiv. Dacd zgomotul este audibil de catre un subiect exterior, sineron cu pulsul, el poate avea 0 origine vasculara. ‘TRATAMENT. Tratamentul acufenelor este uificil deoarece, pand in prezent, nici o metod nu a facut dovada unei eficacitati constante. ACUMETRIE. Misurare clinic’ a auzului ‘Acumetria permite diagnosticarea cu ugurintd a tipului de surditate a pacientului chiar daca, spre deosebire de :akdiometrie (masurarca auzului cu ajutorul unui echipament electronic), nu este decat o apreciere uproximativa realizaté de cate medic ACUPUNCTURA. Ramuri « medicinei tradi chinezesti constind in practicarea de intepituri cu ace in puncte precise le suprafetei corpului unui pacient,cu scopul dle w vindeca anumite boli sau de # provoca un efect analgeric onale ISTORIC. Chinezii sunt cei care au descoperit acupunctura inte ani 4000 si 3000 7 Hr.,claborind avast tehnick poate plecand de la observarea remisiunitor inexplicabite la eci Tiniti de sigeti sau ale celor torturati cu ace ascutite Practicares sa s-a rispandit in Frants incepand cu deceniul al patrulea INDICATI. Asa cum in China, in prezent, medicina ‘occidentald este mult practicata, acupunctura a dezvoltat si ca foarte bine in virile occidentale, cel mai adesea in completarea altor tratamente Indicatiile ei fin de aceleasi specialitati ca cele ale medicinei generale: de la reumatologie la pneumologic, trecind prin ginecologie (vomete din timpul sarcinii,dis- menoreele), gastroenterologie, otorinolaringologie (simuzite, rinolaringite, traheite eronice) sau unele tulburdri de com- portament (nervozitate, trac, angoase, enurezis, afectiuni consecutive stresului). Ea este indicata in mod particular in caz de inflamatie, de spasme yi de dureri (nevralgii, migrene, dureri-fantomd ale amputatilor, mialgii, contrac- turd), in afara cazului unei leziuni organice importanteACUT Manifestarile alergice (astm, febra fanului) constituie, de asemenea, unul dintre domeniile de predilectie ale sc puncturi In fine, in caz de entorsé sau de accident muscular banal (Intindere), acupunctura permite o usurare a durerilor pacientulu Utilizatd pe scard larga in China, analge7ia acupunctu- rali, eronat denumiti anesterie prin acupuncturd, nu este utilizat in Occident decdt in obstetricd (nasterea fra dureri) iin stomatologie (ingrjiri dentare), incercrile de inlocuire 4 anesteziei prin acupunctur3, in cursul unor adevarate interventii chirurgicale, nu dau rezultate suficiente, dupa criteriile occidentale PRINCIPIUL. $-a demonstrat c% scupuncturaelibereazi in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect anal- gezic). Mai mult, introducerea de ace, stimulind nervii periferici, ar distrage atentia de la durerea de baz Dupa medicina traditionala chinezd, ki influxul vital, circuld in corp in lungul 24 meridiane sau fini de inaintare, in legiturd unele cu altele. Pe lungimea fiecirui meridian se gisesc punctele-cheie. Ele se impart in 5 categori — punctele de tonificare, al céror rol este de a stimula 0 functie organic’ deficitard, — punctele de dispersie, al ciror rol este de a calma 0 functie organica ce sufera prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.) — punctele surse care regleaz’; — punctele de alarma sau punctele Hérault, dureroase spontan atunci cand meridianul pe care se gisese este perturbat; — punctele de trecere, prin care se scurge energia vital atunci cdnd ea se afli in exces intr-un organ. ‘Acupunctura trateaz pacientul prin inserarea acelor in aceste puncte precise (787 in total). In functie de boalai, se stabilese temperatura acului, unghiul de introducere, igcarea de basculare sau de vibratie # acului in momentul introducerii Hui, rapiditatea introducerii sau retragerii acului, precum si durata de mentinere in aceasté agezare Unii specialist in acupunctura chiar recurg ls trecerea unui curent electric pentru a stimula deblocarea meridianului TEHNICI. Bolnavul trebuie si fie Iungit pe spate sau pe burt, Penetrarea acclor este putin dureroasd pe ansamblul corpului, mai dezagreabibi la extremititi. In general, mu trebuie si se depigeasct 15 pind la 20 ace pe sedinta de tratament. Profunzimea de implantare a for nu depiseste 3 sau 4 milimet Sedinfele dureaz’ intre 15 si 30 minute. Ele sunt pre- scrise, in general, in serii de cate 5 sau 10, in ritmul de o sedintd pe zi sau la fiecare doud zile cele, din wolfram sat ofe! inoxidabil, sunt sterilizate toate sau sunt de unicé intrebuintare, fiind aruncate dupa folosire. EFECTE NEDORITE. Riscul ce! mai grav al acupuncturii |-ar constitui transmiterea infectilor, in particular SIDA si hepatita viraki, daca aceasta nu s-ar preveni prin sterilizarea 14 instrumentarului dupa norme stricte sau, mai bine, prin folosires acelor de unica intrebuintare. Au fost descrise ccuzuri de riniri; acesta este unul dintze motivele de inter- dictie a practiciri acupuncturi de edtre nemedic interdictie valabilé in unele téri ca Franta, De altfel, acupunctura practicaté fri discernamant ar putea duce la pierderea beneficiilor unui tratament modern mai eficace. ACUT, -A. Care survine bruse si evolueazi rapid, atunci cind se vorbeste despre o boali. CO evolutie subacutd este mai putin brutaki: 0 evolutie supraacutd este extrem de rapidé si violenté ADAM (mar al lui), Proeminenté format de cartilagiul tiroid al laringelui,situatd in partea median’ a gatului ADAMANTINOM. Tumori recidivanti a maxilarelor, in general benign’. SINONIME: amelobalston, amelom. Localizat mai ales in regiunes molarilor si pe ramura ascendentd « maxilarului inferior, damantinomul distruge tesutul osos si gingia, dar nu duce la formarea de metastaze. Bolnavul este cel mai bine protejat fat de recidive prin ablatia chirurgicald a tumorit ADAM-STOKES (sindromul lui). Accident neurologic cauzat de o diminuare bruscd a irigtrii cerebrale. Sindromul lui Adam-Stokes atinge mai ales barbatii twecuti de varsta de 50 ani, La originea Iui se afl o incetinire extrema a ritmului cardiac, prin bradicardie sau bloc auriculoventricular, rispunzitoare de o oprire cardio- circulatorie SIMPTOME SI SEMNE. Caracteristica sindromului este sincopa spontand, nelegati de efort. Subiectul igi pierde bruse constienta: el este palid, inert, dar respira in per- manent in pofida incetinirii sau disparitiei pulsului. El redevine constient dupa cateva zeci de secunde. DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Confirmarea acestei deregliri de conductie este obtinutd prin inregistrarea Holter (inregistrare electrocardiografic’ timp de 24 ore) gi prin inregistrarea fasciculului lui His (care asigur’ conductia influxului nervos pani in ventricule), prin sond& intra- cardiac, Cu scopul de a evita sincopele, ale c&ror consecinte pot fi grave, bolnavii beneficiaza de implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker), care declangeazi contrac- {iile cardiace tn cazul opritii acestora. ADDISON (boalé a lui). Boald rara, cauzaté de afec- tarea glandelor suprarenale, conducdnd la un deficit total in aldosteron si in cortizon. SINONIM: insuficienta supra- renaliana tenta CAUZE. Candva, cauza bolii era indeosebi tuberculoza Astizi, cauza cea mai frecventd este retractia corticald (involutia.corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate surveni izolat, in cadrul unui16 sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii produsi de cate sistemul imunitar atacdnd glandele suprarenale), asociind tiroidita limfocitard cronic&, insuficienta ovariand, diabetul insulinodependent, sau poate fi legaté de_un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grasi cu lant lung SIMPTOME SI SEMNE. Acestea se instaleaz progresiv: oboseala fizica si psihica, resimtite mai ales seara, pigmen- tarea maronie a piclii la plicile de flexiume, a zonelor de frictiune gi a mucoaselor, hipotensiune arterial, anorexic tendinta la hipoglicemie si o preferinyé deosebiti pentru sarea de bucitiri. DIAGNOSTIC. Se bazeaz’ pe absenta cresterii proportei de cortizon si de aldosteron la 0 or% dup injectarea de cortcotrofin (ACTH) si pe cresterea spontand a canttatilor de ACTH. Diagnosticul implicé cercetarea anticorpilor antisuprarenalieni, un bilant endocrin si general sio scano- ‘grafie a regiunii suprarenaliene EVOLUTIE. © insuficienté suprarenali acutd poate fi declansati de o agresare infectioasi,psihicd sau traumaticd, sau printr-o interventie chirurgical’, si este marcaté prin deshidratare, tulburari digestive (dureri abdominale, vom si diaree), Ea necesiti un tratament de urgentd. TRATAMENT. Se prescriu un tratament de intretinere, pe cale orala, pe toatd durata vietii si un regim alimentar normosodat. Tratamentultrebuie si fe suplimentat temporar in caz de agresiune sau de interventic chirurgicald, cu scopul de a preveni o insuficientd suprarenala acuta, ADENITA. Inflamatic a unui ganglion limfatic. SINONIM, limjadenita Oadeniti este cel mai adesea de origine infectioasa: ea poate fi viralé (mononucleozé infectious), parazitard (toxo- plasmoza), cauzaté de un germene obignuit sau piogen (generator de puroi: adenita supurati cu aparitia de adeno- flegmoane), sau de baciul lui Koch (adenita tuberculoasa), Localizatrile obisnuite ale adenitei sunt pe gat, subsuoari, plica inghinali, dar unele sunt mui profunde, mediastinale sau abdominale, si pot comprima organele din veciniitate SIMPTOME $I EVOLUTIE. Cel mai adesea o adenitd nu provoacd nici un simptom. Uneori se manifesta prin dureri abdominale si febré. Boala cea mai caracteristic’, adenita mezenterici, frecvent de origine viral, se intalneste la copil, care simuleazi o crizd de apendicité TRATAMENT. Tratamentul consti in administrarea de analgezice, pentru a calma durerile, de antipiretice, pentru aseldea febra, gi de antibiotice cind infectia este de natura microbiani. ADENOFIBROM. Tumori benign’ care se dezvoltd pe o glanda si care este constituit’ dintr-o proliferare a ele- rmentelor glandulare (adenom) side tesut conjunctiv fibros (fibrom). Adenofibromul isi are sediul de obicei la Ja ovar. si uneori ADENOPATIE ADENOFLEGMON, Supuratic « unui gangtion infla- ator. ‘Adenoflegmonul formeaza un abves, superficial sau profund,circumseris sau dif ganglionard. Tratamentul con biotive ADENOGRAMA, Examen citologic (studiul celulelor) si bacteriologic (cdutarea germenilor) al ganglionilor superficial O adenograma este prescrisi pentru precizares originii infectioase, hematologice sau tumorale 4 unei adenopa ‘Adenograma se efectuewzi plecand de la prelevarea prin punctie a tesutului ganglionar, practicata cu ajutorul unui ac subtire ADENOIDECTOMIE. Ablatia chirurgicala a vegeta- tilor adenoide (hipertrofia amigdalelor faringiene ale lui Luschka), Adenoidectomia, denumita in mod curent operatie de vegetatii, este practicati la copilul care face in mod repetat olite acute sau care manifesta o importanti surditate de transmisie (din cauza unei atingeri a urechii medi sau cexterne). Practicati sub anestezie general de duraté seurti adenoidectomia nu necesité spitalizare si copilul poate reincepe si se alimenteze normal de a doua zi. ADENOM. Tumori benigni ce se dezvolti pe o glandi si care reproduce structura ei Un adenom poate atinge majoritatea organelor (ri san, prostati, fica, pancreas), precum si glandele endocrine si unele mucoase (colon, mucoasa uterina) DIAGNOSTIC. Se bazeazii pe palpare, pentru adenoamele superficiale, sau pe tuseul rectal pentru adenoamele diges- tive; ecografia confirma prezenta lor sau dezvaluie prezenta celor mai profunde. Caracterul benign al tumori este atestat de biopsie EVOLUTIE SI TRATAMENT. Uneori, adenomul evolucaza spre o tumor’ malign’, adenocarcinomul. Riscul este cu wat mai mare cu cit tumora este mai voluminoasé. Unele adenoame multiple sunt frecvent punctul de porn al unui cancer, mai ales pe colon. Tratamentul consti in ablatia chirurgicalé (pe organe) sau endoscopic’ (pe mucose). ADENOMATOZA PLURIENDOCRINA. Formare de adenoame (tumori benigne) pe doud sau mai multe glande endocrine. ‘Adenomatozele sunt afectiuni foarte rare a céror trans- misie poate fi ereditara ADENOPATIE. Afectiune a ganglionilor limfatci, de origine inflamatorie, infectioasd sau tumoral. ( adenopatie se caracterizeaz’ printr-o adenomegalic (crestere in volum a ganglionilor).ADERENTA ADERENTA,. Unire unormali a doua tesuturi sau dows organe aliturate print-un fesut conjunctiv ‘Aderentele pot fi cauzate de o anomalie congenitala (aderenta preputului la gland, in fimoz’) sau pot si rezulte dintr-o ranire ori dintr-o arsura. Aderentele interne afec- teazi cel mai des membranele seroase care ciptusese viscerele si cavitatile toracicd si abdominal. Ele pot constitui, de altel, origines unor dureri (aderenté intre ovar sau trompa uterina gi apendice), unei perforatit (aderenta veziculara lx colon, responsabili de un ileus biliar), unei ocluzi din cauza unei peritonite sau a unei interventii chirurgicale). in principal, se opereazii aderentele care antreneazi o steriltate(aderenta trompelor uterine cauzati de sechele de salpingita) sau 0 cluzie intestinal intestinale (aderenti: periton ADH. + Antiowneric (hormon). ADIE (sindrom al lui). Afcctiune neurologicd ce este caracterizata printr-o diminuare sau 0 disparitie a reflexelor osteotendinoase (contr: provocati prin lovirea tendonu ‘normale (pupil tonica), ctia involuntard a unui muschi iu) si prin eactii pupitare ADIPOCIT, Celuli a organismului contindnd lipide Adipoctee, sau celulele adipoase, se grupeazin lobuli si formeazd ceea ce se numeste in mod obisnuit grasime. ADITIV ALIMENTAR, Substanté naturala sau chimics adaugatéalimentelor inte-un scop stiintific sau tehnic precis, Reglementarea privind aditivii alimentari este foarte stricta in numeroase ri, indeosebi in Franta, unde a fost adoptati politica listei pozitive: nu sunt autorizate decit produsele care figureazii pe aceast list explicit si pentru © utilizare precis. Aceasti conceptie a fost reluatd de instantele Comunititii Economice Europene, ale ciror directive joacd un rol decisiv in acest domeniu., unde se confrunté conceptii stiinfifice, argumente pasionale si interese financiare A.D.N. > ACID DEZOXIRIBONUCLEIC. ADOLESCENTA. Perioadi « evolutici unui individ care face trecerea de la copilirie la varsta adult Adolescenta incepe la pubertate (citre 11-13 ani fa fete si 13-15 ani la baicti) yi este insofité de importante transformiri pe planurile biologic, psihologic si social TRANSFORMARILE FIZICE. Adolescents semneazii accesul la maturitates genitali, cu dezvoltarea gonadelor (glandele reproducitoare, ovarele gi testiculele) si a varac- terelor sexuale secundare (semnele exterioare ale diferentei intre sexe). Cresterea se accelereuz, mai intai Ia fete, mai trziu la baie. Vocea se schimba, morfologia se transforma dupa sexe, 16 8 La baieti, se integistreara o crestere a volumului testicular sia lungimii penisului,cu aparitia primelor ejaculiri. Masa muscular devine mai mare, umerii se litesc. Mai targiu incepe si se instaleze pilozitatea de tip masculin. La fete, uterul siovarele erese in volum. Ciclul menstrual succede, dup un interval de aproximativ 2 ani, primei rmanifestiri de formare a sinului. Formele se deevolté (sini, solduri, bazin), cu aparitia pilozitatii de tip feminin. ‘TRANSFORMARILE PSIHOLOGICE. Adolescenta este 6 perioad’ normald de conflicte, necesara unui echitibra ulterior, si a cirei complexitate nu se preteaza deloc unor discursuri prea generalizatoare. Totodati adolescenta poate Fi considerata ca 0 evolutie dinamicd, avand drept finalitate autonomia, identitatea si adaptarea sexuald. Adolescentul simte nevoia de a evada din eul siu, de a-si lirgiinteresele dincolo de cercul familial. Wentificdrit cu paringit i se suprapune identificarea cu insusi grupul de vars colectiv, .gasea Aici intervine clasicul ,conflict al generatiilor*. Dac tnirul se exprim’ prin afirmatti sau negatii tdioase, fi ai psa de contradictii, mu mai putin este in dezbateri, Adultul nu trebuie si confunde aceasti dorint de a dezbate cu provocarea. in pofida aparentelor, adole centul este necrutitor cu el insusi. in fata corpului sau, a ccapacititilor sale de seductie, el poate tri un sentiment de nesiguranti, chiar de rusine. In acelasi timp, el este torturat de reviviscenta com- plexelor infantile (oedipiene, indeosebi). Téndrul, dacd are inclimati spre revolt, e nelinistit de normalitate. Pentru el important si-l asiguri ci mijloacele de interpretare statis- it de relative, sunt depisite de calitatea experientei amoroase De asemenea, adultul nu trebuie si- destabilizeze prin ironie sau jend, in ce priveste problemele pubertitii sale {primul ciclu, acneea, particulurtitile formelor corporale), O masturbare, supap’ adesea culpabilizantd, un atasament homosexual trecdtor, care traduce cutarea idealizat a unui duplicat, a unui confident, nu trebuie blamate niciodata Datorité frnei pusi in fata eliberirii sexuale de teama de SIDA, de darea la o parte din structurile familiale, de incertitudinea viitorului profesional, adolescentul de azi, care nu mai beneficiaza de vechile sisteme de referintd, depinde cu atat mai mult de o cooperare yi de un dialog sincer cu adultul pentru a abords astfel de probleme ca: contraceptia (50% dintre adolescenti au primul contact sexual inaintea varstei de 17 ani; intre 7 si 1% din intre- ruperile voluntare de sarcind sunt practicate pe minore), prevenirea delineventei, a toxicomaniei, a tmbolndvirii de SIDA ete. Adolesventul are nevoie de adult pentru a-i vorbi de fericire, de sensul vieti. in acest fel, elanurile inimii gi spirtului, att de bogate in timpul acestel ,varsteingrate", Vor avea sansa si nu dispard odatd cu ea TULBURARILE ADOLESCENTEL w Tulburarile fizice care wrebuie Uepistate cu. prioritate privesc locomotia (scolioza), dint (cari, dentigia de minte)17 si piclea (acneea). De asemenea, trebuie supravegheate functiile vizualé si auditiva. Examenul ginecologie,atunci nd se dovedeste necesar, rebuie si fie explieutclar unei tinere fete. Tulburarile de greutate si de alimentatie pot fi legate de un surmenaj, de o lips de somn, dar si de 0 infectie necunoscuti (primo-infectia tuberculous’, 0 parazitoz%) wTulbwrarile de comportament sunt, de asemenea, variate dar — in general — benigne, desi ele supira anturajul. «Criza de originalitate juvenilit” trebuie si ne ingrijoreze mai putin prin excesele ei decat prin absenta ei. Retragerea insine, persistenta unui comportament copiliresc, mai les ddacii sunt insotite de un regres la invigiturd si de 0 disparitie a oricarei pliceri ar trebui in aceeasi misurd si alerteze plrinfi ca gio prea zgomotoasé ,furie de u trai", Astfel de semne preced sau insotesc adesea 0 depresiune, chiat 0 psihoz’, Toxicomania, deline venta, anorexia, bulimia, sinuci- derea constituie alte riscuri preocupante. Uscwrea guri, continua de a bea, 0 roseati conjunctival’ pot trida ‘un consum de droguri. O fugi de acasé nu trebuie niciodaté nici dramatizatd, nici banalizatd. O consultare medi specializata, desi intotdeauna de dorit, nu aduce rezolvéri miraculoase. In toate cazurile, prognoza depinde de cali: tatea si soliditatea exemplelor parentale, care-] ajut pe adolescent si-si restabileasc’ constiinta propriei valori, si se jubeasc& pe sine pentru a-si iubi mai bine aproapele ADRENALINA, Hormon produs de glanda suprarenal’ ‘cu rol primordial in functionarea sistemului nervos simpatic. SINONIM: epinefrind. ‘Adrenalina este fabricati de regiunea medulari (centrala) a glandei suprarenale, Secretia sa este declangata de catre partea zis simpaticd a sistemului nervos autonom (vegetativ), ca urmare a unui stres, unei emofii, unui pericol ‘Adrenalina este unul dintre elementele de rispuns de apirare al organismului: stimularea aparatului cardiovascular (accelerarea bitailor inimii, hipertensiune, vasoconstrictie); dilatarea bronhiilor, cu facilitarea respiratiei; cresterea nivelului sangvin de glucozi, sursa de energie pentru celule, ‘Adrenalina actioneaza asupra celulelor tinti, fixandu-se pe DISFONIE APTA. Mi cel mai des pe mucoasa bu genital’ AMtele pot fi izolate sau pot si se integreze intr-0 bela mai general, aftoza. Dac’ originea lor este necunoseuta nu exist nici o indoiala cd revidivele lor, fourte freevente. sunt legate de factor’ infectioyi, hormonal alimentari side surmenaj. Ele se vindecd, de obicei, Piri a necesita trata ment, in vreo zece zile. SIMPTOME SI SEMNE. Evoluind in pusee,aftele pot fi de mirime fourte mic (aftele miliare) sunt uriase (uftele necrotice ale lui Sutton). Aftele bucale sunt uleerati rotund sau de form’ ovali, pe fond gilbui si nconjurate de un halow rogu inflamator. Ele afecteaza gingiile, marginea intern’ « buzelor si falcilor, marginile limbii. Aftele genitale, rar izolate, se observa in principal in boala lui Behget, in care cle sunt asociate la numeroase afte bucale TRATAMENT $I PREVENIRE. Tratamentul const in aplicarea de antiseptice, de anestezice locale si de antibiotive (tetraciclind), spalituri de gura antiseptice, aport de vita mine din grupul B. Masurile de prevenire clasive sunt importante pentru aftele bucale: 0 buni higien’ bucodentari si suprimarea alimentelor care declanseuza puscele: vaite tul, fructele uscate sat acide (nuci, alune ete.) si condi: mentele. > FEBRA AFTOASA ulceratie superficial’, dureroasé, observat Li si uneori pe mucoasa AFTOZA, Afectiune cronica ce este caracterizata prin pusoe de afte bucale sisau genitale Inaftoze, puseele de afte sunt asociate cu semne extra- mucoase (leziuni oculare, nervoase sau vasculare, febra. afectare a stirii generale) si recidiveazi la intervale mai mult sau mai putin apropiate 18 AGAMAGLOBULINEMIE, Absentd « gamaglobuline- for (imunoglobulinelor G, sau IgG, plasmative care joact rol de anticorpi) in singe Absenta gamaglobulinelor favorizeaza aparitia infec tillor bacteriene grave si recidivante. In toate cazurile, ‘ratamentul asocia7i o antibioterapie cu injectarea de gama- lobuline purificate AGENEZIE, Absenti totali sau partial a unui tesut, a unui organ sau a unei structuri din timpul vietii embrionare, datoratd unei cauze ereditare. Spre deosebire de aplazie (in care absenta organului este consecinta unei opriri a dezvoltarii in timpul vietii intra- uterine), agenezia poate si insofeasc anomaliile altor cate din acelusi fot de velule embrionare, organe rezul DIAGNOSTIC. O agenezic este vizibild la ecografie antenatal’. Dupa nastere, alte examene confirma diagnos ticul: radiografia (radiografia toracied pentru agenezia pulmonard, radiografia membrului Superior pentru agenezia Ccubitusului sau radiusului), scanografia sau imageria prin rezonnl magneticd (agenezia corpului etc). Ageneziile, de orice fel, necesita avordarea asistentei in mediu specializat. AGEUZIE. Pierdere totald sau partial (in avest caz ve vorbeste de hipogeuzie) a simtului gustului Senzatiile gustative elementare sunt: Sirat, dulee, amar si acid. Senzatiile gustative mai elaborate se realizeazd prin interventia Simtului mirosului sia sensiilitti generale & gurii. in general, ageuzia este asoviata unei pierderi a simtului mirosului (anosmie). AGLUTINARE, Reuctic specific de aparare a organis- mului, earacterizata prin adunarea in mici grimezi a glo- bulelor ros, bacterilor sau altor elemente, in prezenta anticorpilor corespunzitori Acest fenomen serveste in laborator la punerea in evidenta a diferitelor tipuri de antigene sau de anticorpi Hemaglutinarea, testul folosit in mod curent pentru determinarea geupului sangvin cdruia fi apartine un individ, se bazea7a pe acest principiu AGLUTININA. Anticorp cupabil si producé aglutinarew clementelor (celule, germeni, globule rosii etc.) purtdtoare ale antigenulu Aglutininele antibacteriene apar in senul subiectilor care «au fost in contact cu anumite bacterii. Acest contact poate Si fi fost spontan, in timpul unei infectii datoratd germenului cauzal (febra tifoid’) sau provocat’ print-o vaccinare (vaccinul TAB, contra febrei tifoide). Punerea in evidenté a aglutininelor la un nivel ridicat permite si se aluci dovada indirect « responsabilittt unui germene intr-o infect. Variaia acestor niveluri de agluti- impottiva ciruia el se indrewpt19 AGNOZIE, Incapacitate de 4 recunoaste obiectele, independent de vreun deficit senzorial DIFERITELE TIPURI DE AGNOZIE. Agnozia nu priveste, in general, decito singurd functie: auzul. pipaitul sau Vazul. Astfel, un obiect va putea fi recunoscut eu vizul si auzul, dar nu prin pipaire @ Agnozia auditiva este incapacitatea de a identifica zgomotele cunoscute, sunetele muzicale si limbajul vorbit, {in pofida unui suz normal W Agnozia tactila este incapacitatea Ue a recunoaste obiectele doar prin contactul acestora cu degetele Ww Agnozia vizuala este incapacitatea de « recunoaste cu ajutorul vizului,atunci efnd pacientul nu este orb, formele sau semnele cunoscute: obiecte, imagini, culo, ltere, cre etc. Cand pacientul este incapabil si identifice o fat ‘cunoscutd sau propria sa imagine ints-o oglinda, se vorbeste de prosopagnozic. AGRAFA. M pligilor ‘Agrafele se scot dupa 6-8 zile, dar, cu scopul de a obtine ‘ocicatrice cat mai delicatd, este posibil si fie desficute sau indepartate din doud in doud din a patra zi. Ele sunt adesea inlocuite prin benzi hipcradezive saw prin fire lama metalic uilizaté pentru suturarea AGRAFIE. Incapucitate de a srie, independentd de orice tulburare motorie AGRANULOCITOZA, Absentd in singe a gr: telor neutrofile (globule albe care intervin ‘impotriva agentilor infectiosi) aloci- in lupta AGREGARE PLACHETARA. Fenomen consecutiv aderirii plachetelor una de alta si le colagen (proteind a fesutului conjunctiv), sub efectul adenozindifosfatului pe care acestea il elibercaz’ Agregarea plachetar’ constituic etapa prealabil’i ‘coagulirii sangvine atunci cand este lezat un vas. Ea poate avea si efecte nedorite atunci cand se produce pe o placa de aterom: in acest caz favorizeazi constituirea trombusului (cheagului), care se desprinde gi astup un vas mic ce irig’ creierul, ceea ce constituie un accident ischemic tranzitoriu AGRESIVITATE. Tendinti de « se opune aproapelui sau de a-I ataca, in mod real sau inchipuit Agresivitatea se giseste in strdnsd legiturd facerea necesi e, stipanirex mediului si afirmarea de sine. Actele agresive sunt cele care retin cel mai bine atentia dutorits earacterutui lor spectacular si potential periculos (crizele de furie), dar agresivitatea poate Tua si ahe forme: atitudini (mimici,priviri), cuvinte(ironie, biel, amenintiri,insulte) sau halucinaii La originea numeroaselor tulburati mintale se ufla o agresivitate latent, cure dd nastere angoase si sentimentulu de vinovatie. Simptom al psihopatiei, agresivitatea se ALAPTARE intalneste in diferite boli psihiatrice: nevroze, psihoze si in toxicomanii,epilepsie ete Terapeutica agresivitatti xe bazewz mai intai de toate pe tratamentul cauzei sale, atunci end aceasta este Ccunoscuti (alcoolism, boali psihiatricd ete). Ea trebuie, de asemenea, si incerce amenajarca conditilor de Viatd si de igiend mintald a pacientului (actiuni pedagogice vizdnd consolidarea, prin punerea lor in valoare, a atitudinilor de toleranté, de intelegere). In toate cazurile, chimioterapia se dovedeste eficace: tratamentul sedativ cu tranchilizante gi cu neuroleptice. Uneori poate fi propusé o psihoterapie. AHILE (tendonul lui). Tendon cate asiguri insertia muschiului triceps sural (muschiul puternic al gambei) pe cealcaneu (osul cilediului). ‘Tendonul lui Ahile, cel mai voluminos tendon din organism, permite flexia plantari a gleznei. Foarte rezistent, acest tendon poate suporta o ineareiturd de 400 kilograme, PATOLOGIE w Ruptura subewnata a tendonului lui Ahile urmeazd unui fort violent si provoacd o rupere a {esuturior. Ea survine la sportivul adult al cdrui tendon este fragilizat print-o Ucgenerescenti a fibrelor fendinoase, Subiectul resirate © durere brutali si se prabuseste, absolut incapabil sau si alerge. El nu poate si stea in varful piciourelor deasupra cilediului se form Imobilizarea gleznei intr-0 gheatd gipsaté este nevesard pe durata a aproximativ 2 luni. Pacientul poate si faci din nou sport dup 4-6 luni. La sportivit de mare nivel sau in caz de recidiv’ se poate avea in vedere o operatie chirur- gicald, + BURSITA, TENDINITA, TENOSINOVITA INS — ANTINFLAMATOR, AKINEZIE, Tulburare caracterizaté printr-o rarire a migcirilor spontane ale corpului sio incetinire a migcdrilor voluntare, in pregitirea lor sau in timpul executirii lor, manifestiri independente de vreo leziune a etii motorii principale. SINONIM: acinezie. CAUZE. Akinezia este unul din principalele simptome ale bolii lui Purkinson, Ea este consecinta leziunilor sistemulut extrapiramidal indeosebi a nucleilor cenusii centrali (mase de substantd cenusie situate in emisferele cerebrale) ALAPTARE. Mod de alimentare a nou-niscutului § sugarului in care laptele joaci rolul exelusiv sau principal. Periouda de alptate exclusiva se intinde in mod obignuit de la nastere pani la varsta de 2-4 luni. fn timpul acestei perioade, necesitiile copilului sunt deosebit de ridicate in api, energie (proteine, glucide gi lipide), in calciu si in fosfor, toate aceste elemente fiind prezente in lapte Alaptarea materna. Accasta este akiptarea la san. Laptele de mami este alimentul cel mai bine echilibrat pentru sugar (continutul in grisimi, elemente minerale,ALAPTARE oligoelemente si vitamine), Laptele fi aduce sugarului anti- corpii indispensabili pentru a lupta impotriva infectilor in special a gastroenteritelor. De altfel,alimentarea sugarului la sin creeazi un rapontfizc si afectiv privilegiatintre maa si copil. De la primele ore dup’ nastere, glanda mamari secret tun lichid gilbui si vascos, colostr, foarte bogat in elemente antiinfectioase. Adevirata secretie lactaté apare adesea mai tarziu. Sénii devin adesea tari si durerosi. Primul supt este de o mare important’, deoarece de buna desfisurare a sa va depinde buna continuare a aliptatului, Ideal este si se ‘pun’ nou-ndscutul la sin Is 2 ore dupa nastere. Bebelusul trebuie sd prindd intre buzele sale intreaga arcold « sinului Dup& 5 minute de supt, mama il va pune la celalalt sin Supturile urmitoare sunt in general frecvente (in jur de 7 sau 8 in 24 ore) si dureazd inte 3 si $ minute pentnu fiecare sn. Este recomandat ca supturile si fie distantate putin cite putin, mai ales noaptea, astfel incat sa nu i se mai dew sugarului decat 6 supturi zilnice. IGIENA MAMEI. Ext indicat ca mama si se hrdnesci cu alimente bogate in proteine si in calciu (ce! putin un bitru de lapte pe zi sau echivalentul sub formi de produse lactate diverse) sisi se odihneasci regulat. Este sftuité si bea mult cel putin 2 litt pe zi, dar si evite consumul de bauturi alcoolice, cafes sau ceai. Tutunul poate provoca apnee Gntreruperi respiratori trecitoare) now-niscutulu Tnaintea fiecdrui supt, mama trebuie si-si spele mainile cu spun $i s& usuce varfurile sanilor pentru a evita riscul partici de crépéturi sau a unei infeeti. spire zilnica cu apa si sipun este suficienti. Un sutien cu deschidere fronlali ugureaz suptul si permite si se evite distensia {esutului conjunctiv de sustinere a sanult SUPRAVEGHERE. La sugar, ragaitul (eructatia), de la sfargitul suptului, este fiziologie si poate fi insotit de regurgi- tarea unei mici cantitqi de lapte. Se schimba copilul care adoarme apoi in mod natural si care se manifest adesca 3 ‘sau 4 ore mai tarziu pentru suptul urmitor. ‘In mod obisnuit, sugaru! are scaune de 4 sau de $ ori pezi,cu un aspect galben-auriu gi grunjos. Luareu in greu tate trebuie urmaritd regulat. in prima siptiman’, cantarirea se face zilnic. In continuare, este suficient sd fie cantarit 0 dati sau de dowd ori pe siptémana. Greutatea sugarutui reste cu 25-30 grame pe zi pan’ la 2 luni, upoi cu 2) grame pe zi pana la 6 luni INCIDENTE $I CONTRAINDICATIL Li inceputul lacta- tiei, obturarea sAnilor, durerousi pentru mami, poate impic- ica sugarul si sug in mod convenabil. Atunci este recomandabil si se utilizeze 0 pompi ,trage-lapte sau si se preseze sinul manual pentru a preleva excedentul de lupte. Crapiturile mamelonare, foarte durcroase, sunt destul de freevente. Tratamentul lor nu poate fi propus decat de cite medic. Ele pot fi protejate prin utilizarea unui mamelan artificial, De asemenea, este posibil si se tragii laptele cv pompa .trage-lapte” si si tie dat s sun biberon, stu in 20 Prevenirea crapaturilor consti int-o igiend locali riguroast si in aplicarea de creme protectoare neparfumate Incidente infectioase ca o limfangitd (inflamatia vaselor limfatice) sau un abces al sinului, care provouca fel durere mamari, negesiti un tratament cu. antibiotice al mame si o oprire temporard a aliptari. De altel, unele boli (SIDA, limfangita) pot fi transmise prin laptele matern Aldptarea propriului copil sau trimiterea laptelui ta un lactarium nu este permis, in aveste cazuri In cursul akiptri, se ajunge cdteodati sé se iba in vede- re treverea rapid la uliptarea artificialé (din cauza unei insuficiente de lapte, de exemplu). Atuncii se administreact ‘mumei bromocriptina (inhibitor al prolactinei) Pentru a evita reactivarea secretiei lactate, nu trebuie tras lptele din sin. Aldptarea mixta. Acest mod de alimentare altermewzi aliptarea la sin cu cea cu biberonul ‘Cel mai adesea, secretia lactatd seade treptat. Pentru a evita 0 intireare prea brutal, mama poate inlocui atunci un supt cu un biberon de lapte la mijlocul zilei, apoi, dupa 3-4 zile de adaptarc, se suprimi un nou supt. Se va evita suprimarea a doud supturi unul dup altul si se va mentine de preferinta suptul de dimineata si, dacd este posibil, pe eel de seari La nastere, oprirea lactatiei poate fi obtinutd prin adm nistrarea de bromocriptini,. Mama trebuie si evite consumul de prea multe lichide. Ea poate recurge in mod exceptional sarea pieptului cu o band Velpeau. Atunci cd manna nu akipteuzi, ea foloseste lapte dietetic special, alaptat \rstei, nou-niscut Sau sugar, conformandu-se preseriptilor pediatrului, Numérul de biberoane este fixat in funetie de _greutates initia « copilului. Compozitia diferitelor tipuri de lapte artificial se apropic de cea a laptelui de mami. Laptele pentru prima varstd este inlocuit la capital a 6 luni prin laptele pentru varsta a doua, mai bogat in calcu si fier. Tipurile de lapte pasteurizat sau steriizat nu trebuie si fic avute in vedere fnaintea varstei de 1 an IGIENA A MATERIALULUI. Un set de biberoane si tetine permite si se aiba intotdeauna la indemand un biberon gata si fie incalzit. Pregitirea trebuie sd respecte reguli stricte de igiend. Exist doug metode: sterilizarea la cald si sterii- zarea la rece. Pentru sterilizarea lu cald se lasd biberoanele si tetinele in api adusi la fierbere 15 pani la 20 minute sau intr-o oald sub presiune (sau un sterilizator) timp de 5 pand la 10 minute. Biberoanele pentru ziua respectiv pot fi preparate simultan, spoi puse in frigider. Pentru sterilizarea la reve, biberounele $i tetinele sunt cufundate intr-o solutie antiseptic timp de aproximativ 30 minute. Foarte simpli, uceast metodi necesiti o clitire prelungitd a biberoanelor sitetinelor inainte de utilizare. Oricare a fi metoda alea ficcare biberon este reincalzit inainte de folosire fie la inr-un incdlzitor de biberoane. SUPRAVEGHERE. Este usnart deoareve cantitatea de lapte primita de copil este cunoseuti de parin(. Torus, greutatet21 copilului trebuie supravegheati, ca si scaunele, deoarece riscurile de diaree sunt mult mai mari, mai ales vara INCIDENTE. Incidentele sunt consecinta in principal, unei pregatiri defectuoase a biberoanclor sau unui lapte prost adaptat; diaree, eritem, stagnare a greutai, rire a numi- rului de uriniri, proastl digestie ete. Pe termen lung, unele proteine confinute in laptele de vacd (in particular Blactoglobulina si cazeina, care nu existi in laptele de mam) pot produce la copil reactii alergice ALBEATA. Opacitate mai mult sau mai putin inti comeei, adesea de origine cicatricealé CAUZE. Albeata poate fi consecinta unui traumatism al comieei (plagi satt arsurd) sau a unei keratite infectioase (herpes, abces al comneci). SIMPTOME. Albeata se manifest sub forma unei pete in general albe. Aceasti pati antreneai o scadere a acuitii vVizuale dacd ea este situaté in centrul comeei, pe axul vizual Albeata, care in principiu este stabil, se intinde in cazuri rare prin pusee inflamatorii TRATAMENT. Tratamentul, chirurgical consti in kerato- plastie (gref’ de carnec). ALBINISM. Afectiune ereditari rari, caracterizati printr-o depigmentare total sau partial « pielii, pirului gi perilor. Frecventa albinismului este mai importanti la subicctit cu pielea inchisd la culoare. Accastd afectiune este cauzati de un defect al metabolismului melaninei si este curacy terizat& printr-o absentia acestui pigment care protejewi pielea de radiatile solare. Parul si peri albinosilor sunt albi i lor sunt 107, cu irisu! translucid de culoare gri albistrui. Acuitatea lor vizuali este mai putin ‘bund decat cea medie, Ei constituie subiectii eritemelor solare (insolatii) si ai atingerii mai frecvente de cancere cutanate in raport cu cifra normali. Ei trebuie deci si evite radiatia solari, si poarte ochelari cu lentile colorate gi aplice pe pile o crema solara cu mare grad de protectie ALBUMINA, Protein’ hidrosolubila sintetizati in ficat, constituind, impreunii cu globulinele. principalele proteine sangvine Albumina reprezinté 55% din toate proteinele plasmei sangvine, in care cantitatile de albumin’ (albuminemia) sunt in jur de 40 grame la litru ‘Ohipoalbuminemic (scaderea cantitatii de albuming din singe) poate fi cauzata de mai multi factori: un deficit in aportul alimentar in proteine, o dereglare a absorbtiei intestinale in cursul anumitor boli digestive, 0 anomalie a sintezei hepatice ca in cazul cirozelor, o pierdere excesi prin scuune si mai ales prin urind (albuminurie), Acest ultim ‘caz este consecinta trecerii, in mod normal in cantitate mica, a albuminei dar si a altor proteine plasmatice prin fltrul renal atunci c&nd rinichiul este wfectat, de exemplu, in cursul ALCOOL ETILIC unei hipertensiuni arteriale sau al unui diabet zaharat. Atunci se vorbeste de proteinurie Hiperalbuminemiile (cresterea nivelului de albumin in singe), foarte rare, sunt aproupe intotdeauna urmarea unei deshidratiri ALBUMINURIE. Prezenti « unei proteine, albumina, in uring ‘Acest termen trebuie si fie inlocuit prin cel de proteinu- rie (prezenta proteinelor in rind), deoarece in cursul bolilor de rinichi toate proteinele (si nu doar albumina) sunt deteetate in uring ALCALINELOR (sindrom al). + BuANETT(sindrom al iui). ALCALINIZANT URINAR ~ (modificator al), PH-ULUI URINAR ALCALOID. Substanti azotati de origine vegeta proprietati terapeutice sau toxice. Alcaloizii sunt adesea baze puternice combinate cu acizi, extrase din diverse plante (belladon&, mac, brebenoc etc.) sau obtinute prin sintezi Unii alcaloizi sunt utilizati ca antispastice digestive, colinergice, anticanceroase, analgezive, antipaludice sau santigutoase ALCALOZA. Tulburare « echilibrului acidobazic al ‘organismului, corespunzind unei diminuari a concentrati¢i de acid in plasma si in lichidele interstitiale (lichide ale sectorului extracelular, cu exceptia sectorului vascular, in care se scald celulele) ALGOOL ETILIC, Substanti lichida ce cuprinde 0 structurd chimic& numita hidroxil (formaté dinte-un atom de oxigen si un atom de hidrogen), intré in comporitia biuturlor alcoolizate; utilizat ca antiseptic. SINONM: etanol. Alcoolul aduce mult energie, 3) kilojouli (7 kilocaloii) pe gramul de alcool. El este rapid transformabil in grtsimi EFECTE NEDORITE. Actiunea alcoolului asupra siste- muluinervos modific’ functionarea acestuia, fr ca subiectul sa fie in mod necesar constient: inkiturarea inhi- bitilor psihologice, conducdnd adesea la comportamente peiculoase; relaxarea, continuati de o stare de somnolenga cuforia, increderea in sine putnd si fie urmati de 0 oboseaki side o dispozitie depresiva; diminuarea capacititilor de con- centrare si de judecata. Performantele psihice si reflexele sunt alterate incepnd de la 0 alcoolemie (concentratia de alcool in snge) de U.S grame pe litru. Un consum excesiv de alcool antreneazi starea de betie care se traduce prin oma si tulburari respiratorii, complicate cu 0 coma isi tiled" (alcoolism acut), $i numezoase leziuni organice pe termen Jung (alcoolism cronic). In cazul unei come etilice (se spune cd subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps sau asfixieALCOOLEMIE Alcoolulinteractioneaza cu numeroase medicamente: el Poate diminua efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice, sau poate si le amplifice (rise crescut de somnolenti in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele, antitusivele. UTILIZARE TERAPEUTICA. Sub o formi improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adicd cu adugarea unei substante colorante), alcoolul etic se util zeazi ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si fn absenta oricitei pligi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90,70 sau 60% in volum, Forma 70% fn volum (70 millitri de alcoo! dius n 30 millitri de ap’) asiguri cea mai eficienti asepsie (comparativ cu celeks ‘concentratii) ALCOOLEMIE. Continutul in alcoo! etlie al sangelui Alcoolemia este indicatorul cel mai precis pentru aprecia importanta unei ingestii de alcool. Se considera ci dincolo de 0,50 grame pe litru pot apirea anomalii de ‘comportament. Betia corespunde unor valori de Ia 1 la 2 grame; dincolo de 3 grame, poate surveni o coms. Totusi, valorile alcoolemiei variazi in functie de mai multi factori: ‘gradul alcoolic, cantitatea ingeratd in raport cu varsta si cu greutatea corporali a subiectului, momentul ingestiei (pe ‘nemancate sau in cursul unei mese) si natura alimentelor ingerate in acelasi timp cu alcoolul, sexul si starea de sdndtate a subiectului. Legislatia defineste 0 valoare a alcoolemiei de la care plecind conducerea vehiculelor este interzisi, Aceas valoare variaza dupa tard de 1a (120 Ia 0.80 grame la litru. In medie, 3 pahare de vin rogu sau 2 pahare de bauturi mai alcoolizat sunt suficiente pentru a crest nivelul alcoolemici dincolo de 0,50 grame la litru ALCOOLISM. Dependent fata de alcool si ansamblul manifestirilor patologice care rezulti de aici. SINONIM: etilism. Termenul de alcoolism desemneazi deci cintele patologice ale unui consum excesiv si prelungit de alcool (alcoolopatie), cat si dependenta de alcool (aleoolo- dependenta), Incidenta alcoolismului creste in lume de ani de zile. {n societitile industrializate, alcoolismul constituie a treia cauzd de deces dupa afectiunile cardiovasculare si diferitele tipuri de cancere. Personalitatea alcoolicului a dat loc unor numeroase investigatii (psihanalitice, genetice, sociologice): se retine desea o identificare a efectelor diunatoare ale unui tat, ale unei mame, concomitent trsnici si supraprotectori, ceca ce ar antrena 1a subiect un sentiment de nesiguranta, 0 NUTR enT, NUTRITEE ALIMENTATIE ENTERALA. Alimentatic pe cale diigestiva, SINONIM: gavaj. Alimentatia, saw nutrifia, enterald este util bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale oral, dar al cAror intestin rimane functional TEHNICA. Alimentatia enterald este realizati cu ajutorul tunei sonde, in general nazogastricd (introdusé prin nas pan in stomac), dar cure poute fi introdusd si prin gastrostomie sau jejunostomie (printr-o deschidere practicatd in faringe, stomac sau jejun), Administrarea de nutrimente, continua sau discontinu, este controlats printr-o pomp cu debit reglabil,fixi sau portativi, eventual dotati cu un dispozitiv de agitare si de ricire (nutripompa), ~ NUTRIMENT. ALIMENTATIE PARENTERALA. Alimentatie pe cale intravenousd Alimentatia, sau nutriia, parenterald este utla bolnavilor Ja care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale orald sau enterali (pe cale digestiva). Eficacitatea sa este dovedit sau sugeratd in gastroentero- logie, in reanimare iin chirurgia greaALOPECIE TEHNICA. Se introduce un cateter fie intr-o venii perifericdi (antebrat) pentru aporturile moderate s/sau de scurti durati, fie intr-o ven’ profunda (subclavia sau jugulara intern) pentru aporturile prelungite sisau importante. Solutile nutritive, conditionate in flacoune sau in pungi (acestea din urma limitand riscul infectios si permitand alimentarea parenteralé la domiciliu), sunt administrate cu ajutorul pompelor de perfuzie continu’, cu debit precis si reglabil dotate cu dispozitive de siguranti. > NUTRIMENT ALOPECIE. Cidere totalé sau parfald « pirului sau perilor datoratd varstei, unor factori genetici sau constituind Uurmarea unei afectiuni locale sau generale. SINONIM:psiloca ‘Alopecia se poate intilni ata la birbati ct sila femei Alopeciile necicatriceale. {n wlopeciile necicatriceale, cresterea plrului este inhibati firé « exista vreo leziune a pielii capului. fn functie de cauza lor, aceste alopecti pot fi reversibile, Dupa cit este de extinsi caderea parului, se disting alopeciile localizate de alopeciile difuze. @Alopeciile necicatriceale localizate sant reprezentate, in principal, prin pelad si chelbe WAlopeciile necicatriceale difuce au cauze foarte diferite Alopecia seboreicd, numiti si alopecie androgeno- genetic sau calvitia comung, este consecinta unui exees de androgeni (hormoni masculini), Este cea mai freeventi dintre alopecii. Ea incepe la nivelul timplelor si cununei, unde parul este mai subtire si este inlocuit in mod progresiv de catre puf. Acest tip de alopecie priveste in mod obignuit barbatii, dar poate atinge si femeile in momentul rmenopauzei sau ca urmare a tratamentului unui fibrom cu aandrogeni Alopeciile necicatriceale difuze pot,de asemenea, si fie Uurmarea unui soc nervos sau a unui stres (avort, soc psiho~ logic — afectiv sau profesional —, surmenaj, interventic chirurgical’, nastere). Numeroase medicamente (anticougu- lante, anticonvulsivante, antitiroidiene, beublocante,hipo: colesterolemiante, retinoide, anticanceroase) sunt adesea responsabile de 0 cidere difuzd a parului. Maladiile infec fioase cu febri' mare (gripa hipertermic, infectia bronsici, scarlatina), tulburirile endocrine (diabet, hipotiroidie, hipertioidie) si bolile metabolice (anemie, carenta de fier, regimul de slabire) pot antrena o alopecie trecitox In sfarsit, agresiunile mecanice sunt responsabile de alopecie: perierea violenta, vopsirea pirului, permanentele, spalirile prea frecvente sau tricotilomania (ticul care const {n smulgerea unor smocuri de par, care se observ mai les la copii). Totusi, se intimpl ca uneori si nu fie depistati nici 0 cauzd. TRATAMENT. Tratamentul alopeciei necicatriceale este celal afectiuni de origine (disbet, anemic, stres ete.).A fost ‘ropus& prevenirea cAderii plirului in urm unei chimio- terapii anticanceroase, cu casca sau refrigerare local; din nefericire, aceste rezultate rman adesea deceptionante Femeile afectate de alopecie seboreic# pot urma 0 curt 26 hormonala pe buzi de estroprogestative sau antiandrogeni jin toate cazurile trebuie respectati igiena pielii capului; spilarea bland cu sampon o dtd sau de doud ori pe ‘iptimin, suprimarea sau distantarea manipulitilor chi- gresive (permanente, vopsii) ‘Tratamentele generale bazate pe vitaminele din grupul B pot yjuta. Eficacitatea minoxidilului,intrebuintat local sub formii de solutii (dowd aplicatii pe zi timp de 6 luni), este temporar satisficitoare, La incetarea tratamentului, parul cade din nou, dar tratamentul poate fi reluat. Grefele de pair constituie singurul tratament eficace al alopeciei sehoreice Alopeciile cicatriceale. Alopeciile cicatriveale sunt ccaracterizate print-o distrugere definitiva a foliculilr pilos desea de origine inflamatorie, Pielea capului este atunci netedi si lucioasd, Aceste alopecii pot fi fie congenitale (aplazia pielii capului, Keratoza pilard decalvant si atzofi- anti ete), fie dobindite, si atunei in urma anumitor boli infectioase (favus, sifilis), autoimune (lupus eritematos, sclerodermie, sarcoidozi) sau metabotice (amilozd), unor dermatoze bigicate sau unor cancere (epiteliom bazo- celular), Unele rinii (arsurd, radiodermic) pot, de aseme- nea, si provoace © alopecie cicatriceali. > CALVTE, (CHELBE, PELADA, ALPERS (boald a lui). Boali care se manifesta la copil, dupi o period de dezvoltare normali,printt-o degeneres- cent a substantei cenusii a creierului si creierului mic (cortexul si mucleii cenusii) ALPORT (sindrom al ui). Sindrom care asocizi o boul renaki (nefropatie ereditard), o atingere auitiva si, uneori, leziuni ocular. ‘Nu existi nici un tratament specific al sindromului lui Alport, daci e vorba de surditate sau de nefropatia in sine, Aceastd nefropatie evolueazi, in general, spre o insuficienté renala cronicé, trataté prin hemodializé (purificarea singelui prin filtrare printr-o membrana semipermeabili) ALUMINIU, Substantd care intd in compozitia pansamentelor si antiacidelor digestive. Aluminiul medicamentos se prezinti sub forma de fosfit sau hidroxid, eventual asociat cu alte produse ca magnezil Proprietitile sale antiacide 11 fac si fie preseris pentru iratamentul de completare al durerilor de stomac si de esofug, Efectele sale nedorite sunt 0 constipatie si 0 dimi- nuare 4 absorbtiei digestive a fosforului alimentar sau a anumitor medicamente. ALUMINOZA, Boali respiratorie provocati de inhalarea si fixarea in pliman « pulberilor de aluminiu metalic (bauxiti). ALUNITA ~ Lenrico.7 ALVEOLA DENTARA. Cavitate a oasclor maxilare in care este fixat un dinte ALVEOLA PULMONARA. Cavitate naturald prezenti fn fesutul fobulului pulmonar. Elemente terminale ale ramificatiilor bronsice, alveolele pulmonare constituie sediul schimburilor gazoase ale pliminului. Astfel, in alveoli aerul dio parte din oxigenul slu pentru a transforma sangele venos rosu inchis in singe arterial rosu aprins. Aerul continut in alveoli se imbogiteste atunci in gaz carbonic (CO,), evacuat prin expiratie. ALVEOLITA DENTARA. Infectic a ulveolei dentare. SINONIM: periastita alveolodentara. ALVEOLITA PULMONARA. Inflamatic a alveotelor pulmonate. CAUZE. Dup’ cauza lor, se disting mai multe tipuri de alveolit{ pulmonari. 0 alveolité de origine infectious — cazul cel mai freevent — este numiti pneumopat bacteriand. Unele alergene respiratorii (dejectii de pasiri, rmucegaiuri de fan etc.) sunt responsabile de 0 alveolita numit4 pneumopatie de hipersensibilitate, numitd de ase- rmenea si boala crescitorilor de pasiri. Alveolita fibrozanti este 0 boali de cauzi necunoscuté, probabil autoimuni,cu interventia posibild a factorilor genetici. Alveolita radica, inflamatie cauzaté de expuneres la radiatii este o compli- cafie rari a radioterapiei cancerelor de plimin sau de sn. SIMPTOME SI DIAGNOSTIC. Alveolita antreneazi cel mai des tulburir respiratori (gifaiald la efort gi tse uscatl) Clinic, alveolita se traduce prin ralurilocalizate la auscultare i printr-o reducere a capacititii respiratorii. In caz de alveoliti alergicl, suprimarea alergenului rixypunzator de boald este indispensabili si poate antrena ea singura vindecarea ALZHEIMER (boalé a lui). Afectiune neurologic ero- nicl, cu evolutie progresiva, caructerizati printr-0 alterare ireversibili a intelectului care ajunge la o stare dementia Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenti nervoasi cu evolutie inevitabil’, cauzata de o diminuare & numirului de neuroni, cu atrofie cerebral si prezenta plicilor senile" ISTORIC. in 1906, neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterdrile anatomice observate in creierul unei paciente de 51 ani atinsi de dementé, halucinatii si tulburiti de orientare, De atunci, s-a definit boala lui Alzheimer ca © dementi presenili (putind apires inainte de 65 ani). Conmunitatea stintficd reuneste astizi sub denumirea de adementi de tip Alzheimer” boala lui Alzheimer stricto sensu $i dementele senile FRECVENTA. Boala lui Alzheimer este cca mai obismuiti dintre demente. Frecventa sa global, dupa 65 ani, variaza fntre 1 si 5.8%. Ea creste cu varsta, atingdnd 10% dupa ALZHEIMER 85 de ani. Aceastd bouli riscd si devin, odati cu cresterea continua a sperantei de viatd, o adevaratd problemi sociald. in pofida eforturilor intreprinse pentru a mari numérul centrelor de primire, acestea sunt insuficiente ea mumat pentru a gizdui persoanele lipsite de autonomia lor si care na pot fi ingrijte de catre cei apropiati CAUZE. Acestea riman necunoscute. Au fost formulate mumeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisRicitoare sau complet verificatd 1 Ipoteca neurochimica se bareazi pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin-aceti-transferaza, in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp), Acest deficit ar antrena o diminuare a cantititii de acetileolind, un neurotransmititor(substant chimicé asigurdnd transmiterea influxului nervos), dar nu explica degenerescenta nervoust, [poteza genetica se bazeari pe studiile epidemiologice ccare indic& existenta unor antecedente familiale ale boli la 15% dintre subiectit atingi. In aveste familii se constatd, de asemenea, o crestere a probabilititi de nastere @ unui copil eu trisomie 21 (mongolism),firk ca si se post deter- mina raliunile unei astfet de asocieri 1 Ipoteza virala este starnita prin anatogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, 0 boalé cerebralé rari care tinge persounele virstnice. Totusi, daci exist un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta 1 Ipoteza imunologica se bazewza pe diminuarea globali 3 numirului de limfocite circulante si pe prezenta crescuti 3 autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbiri sunt freevente cou inaintarea in varsta in afara oricdrei demente. Ipoieca vasculara si metabolica este sprijinité de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenirii singelui side capacitatea sa de acapta glucoza. Totusi,aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deterioririi cerebral. 1 [poteza toxica se bazew2i pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mati intilnite la cei dializati nu produc degenerescenti nervous © /poteza radicalilor liberi se sprijind pe faptul ci ‘imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase corcetiri SIMPTOME S$! SEMNE. Inceputul bolii este, in general, discret, marcat prin simptome banale, Expresia lor variaza mult de la 0 persound la alta, Importanta tor se agraveaz, in general, cu timpul. = Tulburarile de memorie constituie primul simptom al boli. Ele pot fi izolate gi pot dura mai multe luni sau mai multi ani, Bolnavul nu mai reuseste si-si aminteascé numele unei persoane sau al unui loc desi ii sunt bine cunoscute Se pot constata, de asemenea, tulburiri de orientare in timp siin spatiu, Abia mai trziu tulburdrile de memorie afecteazi faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoce faptele importante ale viet sale), cunostintele dobandite in anii de scoala sau ai vietit profesionale si bagajul culturalAMALGAM DENTAR Tulburarile de comportament sunt, si ele, relativ precoce dar pot si nu fie remarcate decat tarziu. O indiferent’, 0 reducere a activitgii sunt constatate adesea; cle reprezinté 0 reactie a bolnavului la tulburirile sale de memorie, dar atest adesea gi un sindrom depresiv. Tulburiri de caracter (iritabititate idei de persecutie) pot, de asemenea, si apari wTulburarile de limbaj(afazie) trec adesea neobservate la inceput: bolnavul isi cauti cuvintele, utilizesza frecvent perifraze si cuvintele valabile in orice imprejurare. Mai tirziu, afazia este neindoielnici: discursul este putin informativ sau incoerent, spar inversiuni de silabe sau de cuvinte, Se instaleazd tulburdri severe de intelegere a Jimbajului wTulburarile de comportament motor se manifests printr-0 dificultate de a efectua gesturi cu toate ci ele sunt cotidiene (Si se imbrace, si tind o furculita) atunci cénd nu este afectat de vreo paralizie. w Tulburarile de recunoastere a fetelor nu mai permit pacientului si-i recunoascd pe cei apropiati, chiar si se recunoasca pe sine inte-o oglindd. Uneori, boala debutewzi prints-o stare confuzionali spontand sau declangati de lusrea uno medicamente (anticolinergice in particular), 0 boald sau un yoe afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.) EVOLUTIE. Evolutia bolii lui Alzheimer este treptaté. In faza cea mai avansat, bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie si fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ‘ca mersul, sculatul, mncatul sau efectuarea toaletei. Adesew este inevitabild 0 incontinent totala. TRATAMENT. Actualmente nu existi vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer, dar pot fi avute in vedere {ntotdeauna ingrijiri paleative care s& diminueze simpto mele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentni a ameliora dispozitia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitati mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietitilor lor anticolinergice. De 0 ‘manierd generalé, trebuie sd fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esents tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de cdtre cei apropiati {ntr-o prima etapa, daci este posibil, sau de edt un ajutor Ta domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si ‘menjinerea lui la domiciliu trebuie si fie prelungite eat mai ‘mult timp posibil, Spitalizarea trebuie avutd in vedere doar jn ultima faz a bolii, Numeroase studii se ald in curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizand, particular, si remedieze, desi doar superficial, carenta in acetilcoling, ine care tacrina (admisd recent in SUA iin Franta), care, in doze moderate, a permis, in unele cazuri si se atenueze simptomele boli AMALGAM DENTAR. Material utilizat pentru obtu- rarea cavitatilor aflate pe premolati si pe molurii curiat ‘Adaptarea sa festi la peretii dentari si bunele sale pro- prietiti mecanice il fac cu totul indicat pentru restaurarea dintilor posteriori, supusi la presiuni mari. Aparitia amal- 2B {gamelor cu mare continut de cupra a permis si se intarzie ccoroziunea materialului sisi se amelioreze comportarea sa in timp. AMBLIOPIE. Pierdere partiali sau relativi a acuititi vizuale (cea care permite formarea pe retin’ 4 unei imagini clare, deshusite, bine fovalizate) Se disting ambliopiile organice, urmare a unei leziuni a globului ocular (traumatism, intoxicatie sau infectie) sau 4 clilor optice cerebrale, gi ambliopiile functionale, con- secini a unei deregliri a vederii binoculare, fird leziune organica. In folosirea obignuitd, termenul de ambliopie acoperi ambliopiile functionale DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Ambliopia functional poate fi reversibild dacd este diagnosticaté si tratatdinaintea varstei de 6 sau 7 ani, inainte ca reflexul binocular (echi- librul vizual intre cei doi ochi) sii se fi stabilit. Depistarile precoce permit detectarea ambliopiilor functionale inc’ din _ copilarie, In afara tratamentului adecvat al unei cataracte sau al unui ptozis, tratamentul ambliopiei consti, intr-o primi tapi, in corectarea ametropiilor existente, apoi in corec- tarea ochiului ambliop. Tehnica cea mai utilizatd constd in obturarea ochiului neatins timp de cateva ore pe zi cu scopul dea stimula acuitatea vizualé a ochiului ambliop. Aceasté ocluzare trebuie totusi supravegheati,, deoarece, la randul lui, ochiul normal poate deveni ambliop pe masuré ce acuitatea vizuali a celuilalt ochi se restabileste. fn caz de strabism, se practic’ adesea o interventie chirurgicald asupra muschilor pentru a repune ochiul deviat pe axa bund. AMBULATOR. Se spune despre un act chirurgical, despre un tratament ete., care permite mersul si ansamblul activititilor care sunt legate de avesta, AMENOREE. Absentd « fluxului menstrual. ‘Amenoreea primara inseamné absenta aparitiei luxului menstrual la varsta obignuiti a puberti vrsta de 13 ani). Amenoreea secundar’ inseamnd disparitia fluxului menstrual timp de cel putin trei luni la 0 femeie care anterior a avut ciclu (a se face deosebirea de spanio- menoree, adic de raritatea si spatierea excesiva « men- struatiilor) ‘Amenoreea primara. Foarte adesea este vorba de 0 simpli intarziere pubertard. Mai rar, cauzele pot si fie 0 malformatie congenitald, 0 insuficient ovarian’ primitiva (sindromul lui Turner) sau 0 boald hipotalumohipofizari (adenom hipofizar). Diagnosticul ginecologic se bazeaz’ pe existenta sau absenta caracterelor sexuale secundare, examinarea organelor genitale gi mAsurarea gonadotrofi- nelor hipofizare (FSH, LH). Amenoreea secundara. in fata unei amenoree secun- dare, se evoc’ mai intaio sarcing (amenoree gravidica), dar si absenta ciclului dupa incetarea unet contraceptiihormonale, care se poate prelungi cdteva luni. Dac nue nevoie de mai mult, diagnosticul este orientat prin elemente clinice: variatii ponderale, bufeuri de cildurd, galactoree, semne de hiperandrogenie (pil nee), cefalee, tulburdri de vedere si alte semne evocind o boal endocrind Un test cu progestative (hormoni care provosci venirea ciclului dup& 10 zile de tratament) permite si se aprecieze secretia de estrogeni. Dozarea prolactinei serveste la diagnosticarea cauzelor hiperprolactemiei. Cand acest prim bilant este negativ, misurarca nivelului de gonadotrofine permite si se distingd dow’ cauze: insuficientele ovariene si disfunctile hipotalamobipofizare. In sfarsit, amenoreea este permanent dup’ menopau sau dupa histerectomie. TRATAMENTUL AMENOREEI. in majoritatea cazurilor de amenoree, descoperirea cauzelor permite instituirea unui tratament, de tip chirurgical sau hormonal. ESTROGEN, GONADOTROFINA, TURNER (sindrom al lui) AMETROPIE, Anomulic « refractiei oculare perturbind claritatea imaginii de pe retina (miopatie, hipermetropie, astigmatism). AMETEALA. Tulburare caracterizati printr-o alterare a simturilor putind evolua spre o pierdere a stiri de con- tient’. O ameteali este cel mai adesea benign. Ea poate fi ‘consecinta unei hipotensiuni ortostatice (scidere momentat 4 presiunii arteriale atunci cnd se trece rapid din pozitie culeatd sau asezati la pozitia in picioare), unei indispozitii vagale (incetinirea frecventei cardiace gi cdderea presiuni aterale) unei hipoglicemii (scdderea concentratiet de zahir fn singe), unui vertij paroxistic benign, ficdnd si fie clutati o origine otorinolaringologic4, unei emotii puternice, unei insuficiente vertebrobazilare (artroza coloanei vertebrale, antrenind o amefeali atunci cnd capul se apleaci pe spate, prin comprimarea unei artere, aceasta, Ia randul ei, adesea fiind ateromatoasa). Ameteala poate avea si alte cauze, mai rare dar mai serioase: 0 tulburare a ritmului sau a conductiei cardiace; ‘un accident ischemic trec&tor (obstructia partiald sau inter. mitentd a circulatiei cerebrale); un hematom intracerebral, mai ales dup un traumatism, sau o tumoré cerebral Amefelile cele mai benigne dispar in stare de repaus. Persistenta lor, evolutia tulburirilor spre vertije indicd o agravare si consttuie o invitate fa un consult medical AMFETAMINIC, ~ ANoRExiGEN. AMIANT. Mineral compus din silicat de calciu gi siieat de magneziu. Proprietitie izolante ale amiantului, termice si fonice cexplicd utilizarea sa frecventd in industrie. Inhalarea intensi $i prelungiti a pulberilor de amiunt sau de asbest (numele dat fibrelor usor colorate, verzui sau cenusii datoriti AMIBIAZA prezentet impuritiilor, spre deosebire de termenul ,amiant*, care desemneaz& fibrele albe si stralucitoare) este rispunzitoare de asbestoz’, una dintre cele mai importante boli profesionale pulmonare. Ea mai poate duce la aparitia plicilor de ingrosare « pleurei (membrana care ciptuseste toracele gi inveleste plimanii), la calcific&ri ale diafragmei, la efuziune pleural, lu un mezoepitetiom (tumori a pleurei), chiar la un cancer brongie AMIBIAZA. Boali parazitari cauzati de infestarca cu amiba Entamoeba histolytica. Amiele sunt protozoare din clasa rizopode, constitute dintr-o singura celula mobild care se poate inconjura de un invelis subtte sisi formeze astel o sferd de cdtiva microni sau zeci de microni in diametru: chistul amibian. ‘Aceastii bouli priveste mai ales regiunile tropicale cele mai sirace, lipsite de canalizare, de latrine, de ap’ pota- i unde folosirea dejectiilor umane ca ingrigimant este ‘practic obignuitd. Ea survine mai ales ta cilitori, in timpul ‘sederii in / sau al intoarcerii din t&rile tropicale, care nu pot urmari regulile de igiend alimentara CONTAMINAREA. Boala se contracteazi prin ingestia de chisturi amibiene care contamineazX apa, fructele sau egumele. Amiba atinge intestinul gros gi se instaleazd aici (cel mai adesea in colon), mai intdi la suprafata mucoasei: spurtitor sindtos", subiectul nu prezintd atunci nici un simptom; totusi, materile lui fecale contin chisturi infec- fioase susceptibile si contamineze alte persoane. Intr-0 a dou etapa, amiba se implanteazi in grosimea peretelui intestinului gros: atunci se declard amibiaza propriu-2isd. SIMPTOME SI EVOLUTIE. Amibiaza se manifesti printr-o dizenterie (diaree dureroasd cu pierdere de singe): se vorbeste atunci de dizenteria amibiand. Complicatiile grave si destul de freevente, amibiaza hepatic’ si abcesul amibian al ficatului se manifest printr-o febri, o durere a ficatului (organ care adesea creste in volum) si o jen respiratorie. Abcesul ficatului poate si se rupi sau si comprime vasele sangvine si canalul coledoc. Amibiaza poate, de ssemenea, si genereze un abces amibian al plimanului: bolnavul suferd atunei de dureri in torace gi de febri, tuse si respiri cu greu; in anumite cazuri, el expectoreaz un puroi maroniu, mai mult sau mai putin sangvinolent, Amibiaza mai poate, desi mai rar, si antre- neze formarea unui abces al creierului, al rinichiului sau al altor organe DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Parazitul este cdutat in scatne prin examen microscopic, inlesnit in caz de dizen- terie; amibiazele hepatice si pulmonare sunt diagnosticate prin cercetarea anticorpilor specifici in singe. Abcesele sunt localizate prin ecografie sau scanografie, abcesul amibian al ficatului necesitind adesea 0 punctie sub control ecografic Tratamentul amibiazei consti in administrarea de amibocide difuzibile (dehidroemetini, metronidazol ete.)AMIGDALA si de amibocide de contact (hidroxichinoleine) pentru purtitorii sénatosi, Acest tratament, deosebit de eficace, asigurd vindecarea PREVENIRE. Consti in urmérires regulilor de igicn’ alimentar’: consumarea de apd minerald din butelii capsu- late sau de apa potabil, clitirea fructelor si legumelor cu ap& fiarta sau clorat. AMIGDALA, Ansamblu de formatiuni limfoide situate {n perimetrul faringelui. SINONIMA: sonsila Amigdalele prezinti o suprafata neregulat marcati de depresiuni profunde denumite cripte amigdaliene, Amigda- lele cele mai importante si cele mai voluminoase sunt cele palatine, situate de o parte si de alta a omusorului. Alte amigdale au o functie mai accesorie: amigdalele linguale, situate la baza limbii, amigdslele faringiene (vegetatiile adenoide), in profunzimes foselor nazale; amigdalele velo- palatine, pe fata posterioard a valului palatin; amigdalele tubare, in jurul orificiilor trompei lui Eustachio. Amigdalele contribuie la apararea organismului fat de microbi formand globule albe, producdnd antivorpi si jucdnd rol de barierd la intrarea cailor respiratorii superioare. PATOLOGIE. Infectiile acute repetate (angine sau amigdalite, otite) duc la slabirea amigdalelor, care devin ele insile un focar de infectie. O ablatie chirurgie amigdalectomia pentru amigdalele palatine sau adenoide tomia pentru vegetatile adenoide, este avuti atune vedere AMIGDALECTOMIE. Ablatic chirurgicald a amigda- lelor. INDICAT. Amigdalectomia este indicatd in eaz de infoctie amigdaliand cronicd sau repetati, sau cdnd amigdalele hipertrofice impiedic’ respiratia DESFASURARE $I CONVALESCENTA. Operatia se practic sub anestezie general de scurti duratd. Uneori, Ta 24 ore dup’ interventie, survin sdngeriri ale gitlejului, pacientul trebuie si rimani atunci in pozitie intins, culcat peo parte, pentru a putea inghiti mai usor. Durerile din gatlej sidin urechi, obisnuite, necesita adesea administrarea unui analgezic. © alimentajic lichida si dulce (inghetati, de exemplu) este dat’ pacientului. Durerile de deglutitie din timpul meselor pot persista pe durata a 2-3 siptimani aproximativ. Vindecarea completi este realizatt in mod normal in doud s&ptimani. Dac mai tarziu se produce 0 sdngerare, este necesar si fie consultat fard intarziere un medic. AMIGDALITA, Inflamatie acuta sau cronicd, de origine infectioasd. a amigdalelor palatine sau linguale ‘Amigdalitele sunt frecvente la copilul sub 9 ani, mai rare la adolescent sau la adult, O amigdaliti provoacd dureri ale faringelui si dificultati la deglutitie. Alte semne sunt o febra, ganglioni palpabili la nivelul gétului si o respiratie rau 30 mirositoare, La examenul clinic, gitlejul este rosu. La adult, infectia se poate complica cu un flegmon periamigdalian (abces intre peretele faringelui si amigdald). Dac’ simp- tomele persist mai mult de 24 ore sau dacii pe amigdale apare un depozit alburiu, trebuie consulta fara intarziere tun medic. Orice bauturi si mancare de la gheata aduc 0 usurare, Alimentafia va fi bogatd in lichide. O amigdalita ‘acuti reclami un tratament cu antibiotice, Daci este necesar, se recurge la amigdalectomie AMILAZA. Enzimi de origine salivara sau pancreaticd intervenind in degradarea amidonului in maltozd. SINONIM: alfaamilaza. Cresterea nivelului de amilazi in snge poate fi dova- da unei pancreatite acute si se intélneste, de asemenea, in unele cancere digestive si in oreion AMILOZA, Afectiune caracterizatd prin infiltrarea in fesuturi a unei substante numité amiloid. SINONIME: ami- loidoza, boala amiloida, amilozi poate surveni fara motiv cunoscut (amiloza primitiva) sau poate fi complicatia unei alte boli eronice (amilozi secundara): tuberculozd, dilatarea bronhiilor, ‘osteomielit, lepra, poliartriti reumatoid, cancer etc. Cauza producerii substantei amiloide si a depunerii sale in tesuturi nu este cunoscuti. AMIOTROFIE, Diminuare in volum a unui muschi siriat prin reducerea numarului de fibre contractile care il constituie. 0 amiotrofie este consecinta, in general, a unei leziri 4 fibrelor musculare (amiotrofie miogend), a unei leziri a sistemului_nervos (amiotrofie neurogena) sau a unei imobilizari prelungite AMNEZIE, Picrdere total memorizare informatie si inmagazinate CAUZE. O amnezie poate fi cauzati de o leziune a arilor cerebrale legate de functiile memoriei, de origine vascular umorald, traumatic’ (comotie cerebralé), infectioasd (encefaliti), degenerativa(boala lui Alzheimer), hemoragici (hemoragie subsrahnoidiand) sau consecinta lipsei de vitamin B 1, observatd mai ales la alcoolic (sindromul Iai Korsakov), Ea mai poate surveni yi in cursul bolilor psibiatri urmare a unei crize de epilepsie sau a unui soe. fn sfarsit, numérul tuiburarilor de memorie este legat de consumul de medicamente, in particular de tranchilizante (benzo- diazepine). Utilizate pe lung durati, ele induc adesea 0 aamnezie anterograd, care se manifest prin imposibilitatea dle fixa amintirile noi, sau prin tulburéri acute de memorie apropiate de ictusul amnnezic TRATAMENT. Natura sa depinde de cauza subiacentié pierderii memoriei. Tratamentul amneziilor de origine sau partiald a capacititii de uu de reamintie a informatie’ ca31 cemotionalé (psioze, stiri nevropatice ete) este,in principal, psihologic. El vizeaza indepirtarea inhibiilor si readucerea in congtingasubiectului a amintriloruitate, prin jocul liberet asocieri a ideilor. Unele medicamente pot stimula memoria ‘in caz de dismnezie (tulburare de memorie fard o amnezie important), de surmenaj scolar sau profesional AMNIOCENTEZA, Prelevare de lichid amniotic din abdomenul mamei in scopul analizirié lui INDICATH. Amniocenteza este practicati cel mai des intre 4 gaisprezecea si a opisprezecea siptiman de amenoree (oprirea ciclului), dar ea este facut si mai tarziu pentru a evalua gravitatea unei incompatiblititi sangvine feto- materne, Amniocenteza poate, de altel, si aibit loc in orice moment al sarcinii, mai ales in caz de anomalie decelata la ecografi. ‘Amniocenteza permite anslizarea celulelor fetale descuamate in lichidul amniotic si insusi acest lichid, ceea ce poate pune in evident’ eventuale anomalii fetale mStudiul celulelor ferale permite, pe de 0 parte, cercetarea anomalillor romozomiale (sindromul Turner, trisomia 21) prin stabilirea hirti cromozomiale a fatului (cariotip) si pe de alti parte, cervetarea unor afectiuni ereditare prin studiul A.D.N.-ului, Amniocenteza este indicatd femeilor peste 38 ani pentru depistarea unei trisomii 21, in misura fn care riscul pentru nov-niscut creyte odatii cu Varsta mame. 1 Studiul lichidului amniotic permite dozatea mai multor elemente a ciror existent in cantitate anormal poate traduce unele patologii fetale(spina-bifida |malformatie care Iasi deschis tubul neural], mucoviseidiozé ete.). Studiul acestuia permite, de asemenes, si se pund disgnosticul unor boli infectioase transmisibile de la mami la fat. Se pot, in sfargit, prevedea riscurile boli membranelor hialine (sindrom de deficient respiratorie abservat la. copitt deosebit de prematuri), studiind unele din componentete acestui lichid. TEHNICA SI DESFASURARE. Prelevarea este cfectuata, sub anestezie locali si sub control ecagrafic, cu ajutonal unui ac introdus prin peretele abdominal pani in uter. Cantitatea de lichid prelevatd variazi intre 10 si 40 mililtr, Aceas operatie permite, ce asemenea, injectarea de medicamente Incavitatea amnioticd, astfel fiind posibil tratamentul precoce al copilului in wero. Amniocenteza se practica in mediu spitalicesc sau la ginecolog; ca nu durewz’ decit citeva ‘minute, Dup’ prelevare este indicat’ putind odihnd, precum si absenta unei activitii fizice intense timp de 1-2 zile. EFECTE SECUNDARE. Amniocentezs nu prezinté nici un pericol pentru mamd; foarte rar, ea provoued (in mai putin de 0,$% din cazuri) 0 nastere fals’ datorati unei fisuriri a membranelor sau unei infectii determinate de prelevarea lichidului. Cele mai neinsemnate simptome de febri, de singerare, de pierderi vaginale sau de dureri in cursul zilelor care urmeazi examenului necesito consultare AMNIOTIC medicala. Riscul traumatic fetal este nul; mai mult, nu exist rise infectios daca sunt respectate precautile de asepsie AMNIOS, Membrani find care captuseste interior ca iin care se gaseste fit Amniosul, care acoperi, de asemenea, cordonul ombili- cal si placenta, este dublat de o alt membrand, corionul, lipit de mucosa utering. Amniosul se umple in cursul sarcini cu lichid amniotic. Amniosul si corionul, care prote- Jez Fatul, sunt evacuate cu placenta dupa nastere, AMNIOSCOPIE, Examen directa lichidului amniotic sial membranelor realizat la sfargitul sarcini INDICATII. Amnioscopia este practicati dupa 36 sipti- mini de amenoree (Incetarea fluxului menstrual) lao femeie care prezint contractii uterine si la care nasterea pare s& se declangeze, Amnioscopia permite examinarea claritiii siculori lichidului amniotic gi in particular, ciutarea pre- zentei meconiului (primul scaun verzui al fatului), dovadi 4 nei suferinte fetale. Acest examen poate servi la verificarea existentei unei fisuriti a pungii apelor si permite Ueclansarea prematurd a nasterii dacd aceasta este necesar TEHNICA $I DESFASURARE, Medicul introduce amni scopul, tubul inzestrat cu un sistem optic, in vagin, apoi face si inainteze de la col spre uter pentru a atinge membranele cavititii amniotice Examenul se practicd la spital si dureaza céteva minute, El aduce informati utile inainte de a incepe nasterea EFECTE SECUNDARE. Amnioscopia, nedureroasd, dcclanseazi cateodatd contractii uterine, normale in acest stadiu al sarcinii. Ea nu poate da ocazia decat la ceva pierderi de sange, care nu prezinta vreo gravitate AMNIOTIC, -A. Referitor la amnios. Lichid amniotic. Lichidul amniotic cste un lichid lim- pede in care se scalda fatul in interionul uterului matern, El protejeuzd copilul faté de socurile exterioare sii permite Si fie mentinut 1a o temperaturd stabil intr-un mediw aseptic. Volumul de lichid ereste in decursul sarciii Transparent, el este constiuit din api in care se gisesc celule fetale (amniocite). El provine, in principal, din secretile membranelor care inconjoard fatul, din urina fetal gi din lichidul de origine pulmonar. Lichidul amniotic se reinnoieste in permanent el este inghitit de catre fat si apoi liminat in cursul mietiunii. fn sfarst, in timpul nasteri, el se scurge dupa ruperea (spontand sau provocati) 4 membranelor si realizeazi o lubrifiere a cilor genitale ale mamei cu scopul de a usura trecerea copilului itd dou examene care permit studierea lichidului amniotic: amniocenteza gi amnioscopia La sfarsitul sarcinii, volumul lichidului atinge 1 5 ltr, cu aproximatie. Insuficienta sa (oligoamnios) sau excesul su (hidramnios) sunt patologice, rezultind din matformati fetale sau provocdind unele dintre ele. Examenul clinic, careAMORTIRE Permite decelarea unui exces sau a unci insuficiente de lichid, trebuie si fie completat printr-o ecogralie, pentru cdutarea cventualelor malformatii. In caz de suferintd fet lichidul amniotic se inverzeste, datorita emisiei premature de meconiu (primul scaun verzui) de cate fit. Atunci este necesar adesea si fie provocati nasterca, AMORTIRE. Greutate, insensbilitate,furnicdtura, nepu- tingd afectand cel mai adesea un membru. 0 amortire poate fi cauzati de o circulatieinsuficientd sau printr-o lezare a sistemului nervos, ca in scleroza in plici. in caz de atingere nervoasi, intinderea zonei afectate 4a informatii asupra locului si mecanismutui de lezare. AMPRENTA GENETICA. Configuratie particulara secventelor de A.D.N. al unui individ dat, care fi este specifica. SINONIM: carte de idemttate genetica. Ca si imaginea amprentelor digitale, amprenta genet este specifica fiectirui individ: cu exceptia gemenilor ade- virati (homozigoti), probabilitatea ca amprentele genetice doi indivizi si fie identice este mai micd de | la 10 mili- arde. Necesitind foarte putin material biologic (singe, spermé, fragmente de piele, pir etc.) studiul amprentei genetice este folosit indeoscbi in vercetarea patemititi sau, in criminalistica pentru a disculpa sau ca probi ho in acuzarea unui suspect AMPUTATIE. Ablatie a unui membru sau unui segment de membru. INDICATI. Amputatia chirurgicala se practicd cel mai adesea in cazul membrelor inferioare, Totusi, astizi ca se practic& rar pentru completarea unei amputalii accidentale, in general fiind incercatt reimplantarea membrului ‘Amputatia chirurgicalé este cel mai adeses indicati pentru {ratarea tumorilor maligne ale oaselor sau pirtilor moi ale membrelor, sau, la subiectii in varsta, pentru a preveni ‘cangrena unui membru total lipsit de circulatie sangvina (artetiopatie, trombozd), atunci cand o operatie de revascu- larizare este imposibild sau a esuat. In sfarsit, se poate ecurge la amputarea unor membre care si-au pierdut motricitatea gi adesea orice sensibilitate, atunci cand pre- zenta lor deranjea7i sau impiedici punerea unei proteze REEDUCARE $1 APARATURA. Dupi o amputatic, subiectul poate simti senzatii normale care iau uneon forma de dureri intense: aceasta este algohalucinoza, sau durerea membrului fantomi, care corespunde unei interpre eronate de citre creier a senzatiilor nervoase ale ciotului ca si cum ar proveni de Ia membrul, de fupt, amputat Amputatiile care pastreaza cilcdiul, genunchiul sunt mai bine tolerate decit amputatiile de coapsi. Amputat membrelor inferioare la un subiect in varsti poate si-1 ccondamne la a ace in pat; in alte cazuri, $i in functie de starea generali a amputatului, o protez’ bine adaptati fi va permite sé regiseascd o viati social normald. De asemenea, Teeducarea ciotului este intreprinsd imediat dup’ amputare 32 cu scopul de a objine o cicatrizare satisficdtoure a tesuturilor side a pregiti membrul pentru aparatur. ANABOLIZANT. Medicament care favorizeaza anabo- lismul (formarea fesuturilor pornind de la substante nutritive) Anabolizantele steroidiene sau androgenii anabolizanti sunt substanfele cele mai prescrise. Ele favorizewzi sinteza proteinelor, mai ales in muschi si in oase. Sunt indicate in lupta impotriva carentelor in proteine, in osteoporoze (boli ccare fragilizeaza oasele). Sportivii care utilizeazd aceste substanje in mod ilegal, ca dopante, nu cunose bine toxici- tatea lor. Anabolizantele sunt administrate, in general, prin injectiintramusculare, distantate una de alta la mai multe siptimini. Ele sunt contraindicate in cursul bolilor de prostatd side ficat. Efectele lor cele mai cunoscute sunt cele virilizante la femei (cresterea pilozititii, asprirea vocii, deregltiri ale ciclului) si la copil (acne, seboree). ANAFILAXIE. Stare a unci fiinte vii care, sensibilizata fiind prin introducerea unui alergen in organism, este susceptibild si reactioneze violent la introducerea ulterioard 4 unei noi doze, chiar minime, din acest alergen. Toate simptomele alergiei pot fi observate in timpul reactiei anafilactice (eczema, astm, edem Quincke); socul anafilactic, reactia alergicd acutd si adesea mortald constiuiie manifestarea cea mai grava Subicctul care manifesta o asemenea sensibilitate la un alergen trebuie si evite orice contact cu alergenul in cauzi sau si aibi in vedere un tratament de desensibilizare, in cursul cdruia va fi obignuit in mod treptat s& suporte ccontactul cu lergenul ANALGEZIC. Medicament destinat suprimirii sau ‘atenuiri durerii. SINONIM: antalgic Analgezicele sunt fie periferice, actionand la locul durerii, fie centrale, action’nd asupra sistemului nervos Central (miduva spinirii,ereier). Analgezicele periferice, nue care unele sunt eficace si impotriva febrei, sunt reprezentate, in principal, de paracetamol si de aspirina. Analgezicele centrale sunt, in general, derivati de morfind Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea ‘watamentului privind cauza durerii. Ele sunt asociate uneoti ‘unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice, antiinflamatoare, antimigrenoase etc), care pot chiar si le inlocuiasca in mod avantajos. [n caz de durere intensi gi rebel’, prescriptiile se fuc in ordinea crescinda a toxicitati: paracetamol, poi alte analgezice periferice, apoi morfinice minore si la sfirsit morfinicele majore. Administrarea poate fi orala, rectala, intramuscular, intravenoasd sau locald (prin cateter), EFECTE NEDORITE. Foarte numeroase si uneori grave, ele sunt specifice fiecarui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie. Analgezicele centrale trebuie si constituie obicctul unei preseriptit medicale3 ANALGEZIE. Abolite a sensibitiviti la durere, spontanit sau terapeutica, WAnalgezia spontana poate surveni ca urmare a unei leziti a sistemului nervos periferic (ansamblul de nervi care leagd sistemul nervos central de restul corpului). W Analgezia terapeutica constd in suprimarea sensibilitti la durerea acuti, fie cd durerea este tranzitorie (ca urmare ‘unui act chirurgical, de exemplu), fie cronic& (de origine canceroasé, de exemplu). Dupi tipul de durere si dupa itensitatea sa, analgezicele folosite sunt periferice (aspirin si paracetamolul, in principal) sau centrale (morfina). ‘Administrarea analgezicelor periferive ca derivatii de paracetamol este modalitatea de analgezie cea mai obisnuité, Analgezia se face mai intai pe cale intravenoast cu scopul de a obtine un efect imediat. Ea este apoi intocuitt cu cea pe cale oral pe o durati de 24 pani la 48 ore Recurgerea Ia morfind sau la alte produse morfino- mimetice (produse de sintezi reproducénd actiunea analgezicl a morfinei) este necesari in caz de durere intensé Morfina este prescrisi, in general, pe cule subcutanati, intramuscular sau intravenoasi. Ea mai poate fi admi- nistratt pe cale rahidian sau peridurala cu scopul de a na direct asupra receptorilor cormuui posterior al miduvei spinérii, Metoda numiti a ,analgeziei autocontro- late", care consti in acordarea posiblitiit ca pacientul s-si administreze el insusi morfina, mullumita unui cateter intravenos fixatdefintiv, este din ce in ce mai mult utitizat Medicul determin doza si intervalul de timp minim intre oud administrari. Toate metodele care utilizeazi morfina sau produsele morfinomimetice necesité o supraveghere indeaproape a pacientului, deoarece ele expun la complicati a 0 depresie respiratoric (inhibitie de origine centrali a comenzii de respiratie),o retentie acuta de urind, un pruri vomi. Aldturi de aceste mijloace farmacologice clasice exist alte metode de analgezie: crioterapia (tratamentul prin frig), fermoterapia (tratamentul prin cdldur), electroterapia gi acupunctura ANARTRIE, Incapacitate sau dificultate de a articula sunete, independentd de vreo leziune a organelor de fonatie i atunci cAnd intelegerea limbajului oral si scris este normali ANASARCA, Edem generalizat al tesutului celular subcutan cu efuziune in cavitiile serouse (pleura, pericurd peritoneu). ANASTOMOZA, Imbinarea cap la cap, chirurgicai sau spontani, a dou vase sangyine, a dou viscere cavitare sau a doua filete nervoase. ANATOMIE. Stiinté care are ca obiect studiul formei, structuri, raporturilor si functiei diferitelor elemente con- stitutive ale corpului uman ANDROGEN ANATOMOPATOLOGIE. Swiu a! modificérilor organice ale tesuturilor si celulelor provocate de boald SINONIM: anatomie patologica AANATOXINA. Substanti de origine microbiand utilizata ea vaccin, ANCHILOSTOMIAZA sau ANCHILOSTOMOZA. Boal parazitard cauzata de infestarea cu anchilostomi Anchilostomul (Ancylastoma duodenale si Necator americanus) este un vierme parazit din clasa nematodelor, de cativa milimetri lungime. El patrunde in intestinul subtire sise hraneste cu sangele pe care il obtine muscand mucoas. intestinal’ CONTAMINARE SI SIMPTOME. Larvele eclozeazd pe sol, plecand de la ouzile care se givesc in materiile fecale umane. Cand se merge cu picioarele goale pe solul con- taminat, larvele patrund in organism prin piele, provocand 6 manclrime deosebitd numitd anemia de tunel sau bubele dulei ale minerilor (de fapt, anchilostomul face ravagit in mine si tunele).Ca urmare, larvele lor migreaza in plimnin pe cale sangving i limfaticd: prezenta lor se manifesta prin tuse, 0 jend la degluttie yi la vorbit. Larvele ajung in cele din urma in intestin. Infectia se traduce atunei prin dureri si arsuri epigastrice, printr-o diaree, gretur i skibire. Cand Viermii sunt foarte numerosi, ci provoacd o anemie, carac- terizatd prin paloarea bolnavului, gifaiald, tumefierea fetei si membrelor. TRATAMENT SI PREVENIRE. Tratamentul se bazeazi pe administrarea medicamentelor antihelmintice ca pyran- telul, flubendazolul sau albendazolul. {n zona tropicalé, se previne infesturea evitind agezarea direct pe sol si mersul cu pivioarele goale, ca si interzicerea utilizar dejectiilor tumane ca ingrdsdmant ANCHILOZA, Limitares partiald sau totald a mobilitatii unei articulatii, Consecinta a {eziunilor articulatiei, anchiloza este aproupe intotdeauna ireversibild gi nu trebuie deci si fie confundat& cu redoarea (rigiditatea) articular’, care este tranzitorie. Anchiloza poate fi consecinta unui traumatism (fracturi articulard), unei inflamatii (artriti acuta sau cronicd, reumatism poliarticular) sau unei artrodeze (fuzio- narea chirurgicali a ouselor unei articulatii). O anchiloza partial poate si fie amelioratd printr-o kineziterapie, eficace daci ea este intreprinsi devreme. Pentru. anchilozele complete, singurul tratament este cel chirurgical ANDROGEN, Fiecare dintre hormonii steroizi masculini secretati de testicule, ovare si glandele suprarenale. Testosteronul este androgenul cel mai activ, prezent la un nivel de 20 de ori mai mare la barbat decat la femeie, Secretia lui in exces de citre glandele suprarenale sau de citre ovare conduce la femeie la un hirsutism (dezvoltarea istemului pilos) sau la alte manifestiri de excesiva aANDROLOGIE virilism, La bliet, producerea excesiva a acestor hormoni poate antrena o pubertate precoce UTILIZARE TERAPEUTICA. Androgenii de_sintezi sunt utilizati in tratamentul insuficientelor functiei testi- cculare,a stitilor severe de denutritie, aplazillor medulare (Gispartia celulelor formatoare ale singelui in miduva spinirii), a unor cancere neoperabile de sin ete. Se pot deosebi androgenii de sintez& virlizanti de cei nevirlizangi. Primi sunt contraindicati la birbatii atingi de un cancer al Prostatei si la femei aflate Ia varsta fertila. In fapt, et pot antrena efecte indezirabile ca virilismul si dereglitile de pot fi administrati pe cale orali percutand sau parenterala, ANDROLOGIE. Studi al clementelor unstomice, bio- logice si psihice care concur’ la buna functionare w apa- ratului urogenital masculin ANDROPAUZA, Diminuare a activititii genitale la barbat, Termenul, creat prin analogie cu cel de menopauzi. este criticabil, deoarece ef nu corespunde unei realitati clinice gi hormonale echivalente ANEMIE. Diminuare « nivelului de hemoglobin’ (pig ‘mentul globulelor rosii care asiguri transportul oxigenuli de la plimani la tesuturi) din singe Valorile normale ale nivelului de hemoglobin’ variwzi cu virsta gi cu sexul (Se vorbeste de anemie daci nivelul este mai mic de 13 grame/decilitru la barbati si 12 grame! decilitru la femei). Anemia este cauza cea mai freeventi de consult in hematologie ‘Anemia este un simptom care poate fi explicat prin mai mult de 200 de cauze diferite. Totusi, anemiile pot fi clasi- ficate in dou mari tipuri, dupi mecanismul fiziologie in ccauzit excesul de pierder de singe sau defectul producer de singe. SIMPTOMELE $I SEMNELE ANEMIEI. Simptomul cel ‘mai vizibil al anemiei este paloarea piclii (palmele) si a mucouselor (mucoasa bucala). Alt simptom major este oboseala, care survine la efort atunci cdnd anemia este ‘moderatd, dar si in repaus atunei cAnd este mai severd. La subiectii in varsti pot aparea semnele unei insuficiente ccardiace, insotite de edeme ale gleznelor si ale fefei Acestor semne nespecifice, comune diferitelor anemii, li se pot asocia simptome proprii anumitor ancmii Anemiile hemoragice se manifest printr-o emisie de singe rosu (negra atunci cand este digerat) si printr-o mare sete Cand anemia este foarte severd, se asociaza semnele socului (Ciderea tensiunii anteriale). Anemiile hemolitice sunt insofite adesea deo crestere in volum a splinei (din cauza distrugerii importante de globule rosii im acest organ) si de un icter (din cauzs cresterii nivelului de bilirubina, uM pigmentul bilei).Anemia feripriva, prin earenti in vitami BI2 si in acid folic, se caracterizeaza printr-o atrofie mucoasei linguate. DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT AL ANEMIEI. Este un lucra freevent ca 0 anemie si fie diagnosticata pe baza unei simple analize, cea « numérarii formule’ sungvine, in aabsenta oricirui sem clinic evident. Totusi, diagnosticul se bazewi pe hemograma (examenul citologie al singelui, El este orientat prin dou’ valori: volumul globular mediu sinivelul reticuloctelor (globulete rox la inceputul forma lor), ccea ce permite si se fav’ Uistinetia intre defectele de productie medulura si excesul de picrderi. Tratamental anemiei depinde de cauza sa. Astel, anemia prin caren in acid folie se trateaz’ prin aport al acestei Vitumine pe eale orela; anemia prin earenfé in vitamina B12 se trateazi prin injectarca intramusculara de vitamin B12, iar unemia feripriva este trataté printr-un aport de fier. Transfuciile sunt rezervate anemiilor a céror cauzi nu are tratament ANEMIE FERIPRIVA, Diminuare a nivelului de hemo- globina in singe consecutiva lipsei de fier din organism, SINONIME: anemée prin carenta martiald, anemie sidero- penica ‘Anemia feripriva este cea mai frecventi dintre anemii Lipsa de fier ure risunet mai ales asupra sintezei globulelor rosit. CAUZE. Ele sunt foarte numeroase si variaza cu varsta si cea sexul. La sugar, cata cea mai freeventi este insuficienta aportului alimentar bogat in fier. La femeia insircinati, ccarenta de fier este freeventd, mai ales end sarcinile sunt upropiate una de alta, deoatrece Ritul uilizewz fierul mamei sale pentru a-sifabrica proprile globule rosii, Totusi, cea mai frecventé curenté in fier se giseste la femeile care au ciclu menstrual. De fapt, necestitile in fier ale femeilor (de 2 pind la 3 miligrame pe zi) sunt perfect acoperite printr-o alimentatie normali, orice crestere a pierUerilor, oric&t de mica ar fi, duce lao insuficientd a fierului, Abundenta fluxului menstrual (cu sau fick cauzi organic) poate fi deci rispunzaitoare de o carengi in fier. In toate celelalte impreju- rit mai frecvemtd este 0 singerare digestiva, foarte adeseu latentd, care justificd explorarea complet a tubului digestiv. Matabsorbtia fierului, foarte rari, intr in general in cadrul unei_malabsorbtii generale (boli celica) zac ANESTEZIC. Medicament care antreneazi diminuarea sau chiar suprimarea sensibilititit generale sau locale, intrerupiind conductia nervoass Anestezicele generale. Cu actiune rapid, ele provoacs 6 narcozd (somn profund). Sunt utilizate in anestezile generale in cursul interventiilor chirurgicale. Ele se adm nistreazi fie pe cale intravenoasKF ‘Anestezice pe cale intravenoasa, Cele mai intrebuintate sunt barbituricele, Administrarea lor este indicat in timpul inductiei (inceputul anesteziei),apoi repetati din 30 in 30 de minute. Dar aceste snestezice pot antren tulburiri respirator (oprires respiratiei, spasmul bronbiilor sau al laringelui) sau cardisce. Anestezice pe cale respiratorie. Produscle volatile anestezice sunt amestecate cu aer sau cu oxigen, Ele sunt administrate cu ajutorul unci.migti sau prin intubare Principalele riscuri sunt o hipoxie (insuficients oxigenului in organism) in eazul protoxidului de azot si hepatta in azul altor produse. Anestezicele locale. Se disting anestezice de suprafati si anestezice injectabile Anestezice de suprafata. Lidocaina se uplicd local (sub form’ de gel, prin pulverizute etc.) pe piele yi pe mucoase atunci cand sunt necesare examene sau ingrijiri durerouse, ca cele denture, de exemplu Anestezice injectabile. Lidocaina, de asemenca, provaina sibupivacaina sunt injectate Ioeal, adesea pe cale subcutan Aceste medicamente servesc l1 efectuares anesteziilor regionale (de exemplu pentru insensibilizarea membrelor inferioare). Infiltratia produsului se poate face in jurul unui trunchi nervos sau a unui plex (filete nervoase): cu ocazia ‘unei peridurale,infiltratia se face in jurul meningelor midu- vei spindsii, iar in cazul nei rahianestezi, in interiorul acestor meninge. ANESTEZIE. Suspendare mai mult sau mai putin ‘completd a sensibilititii generale, ori w sensibilititii unui ‘organ sat a unei parti corpulu Anestezia poate fi spontani, survenind in cursul unei boli (in special in timpul afectiunilor neurologice), saw provocati de un agent anestezic ANESTEZIE GENERALA. Suspendare « ansumblului de sensibilititi ale organismului Anestezia gencrali este utilizatii pe scuri larg fn timpul interventiilor chirurgicale. Se mai recurge Ja ea in vederea anumitor examene de duratd sau dureroase, cu scopul de a imbunititi confortul pacientului si tchnicd suficientd, Ea se obtine multumité utilizirii dife- ritelor unestezice administrate pe cale respiratorie, digestiv’ sau parenteral (Venoasi) care antreneaudi 0 pierdere complet a stirii de constient’a a asigura o calitate PRINCIPIU. Anestezia general avociazi tei tipuri de sctiune: narcoza (sau pierderea constientei, oti somn pro- fund), care este datoratd administrarii unui agent anestezic. fie prin inhalare (cdndva de eter, uzi de protoxid de azot sau de agenti halogenati) fie pe cale intravenous (bar- biturice, ketamind, etomidat si, mai recent, diprivan) analgezia (disparita durerii) care este obinutdé multumita substanjelor morfinomimetice ca fenoperidina sau fenta- nilul; curarizarea (Folosirea unei substante paralizante), care ANESTEZIE GENERALA a necesard unei bune desfaguriri permite telaxaroa muscula 3 interventiei DESFASURARE & naintea operatic este esentislé o consuliare x medicului anestezist cu pacientul. Ea di posibilitatea medicului si stabileased un contact psihologic cu pacientul (sa inkiture eventual temerile acestuis, explicandu-i desfigurarea interventici), si cunoascd antecedentele sale medico-chinur- gicale si familiale (reactii la anesteziile suferite anterior de ccitre pacient sau de membrii familici sale, tatamente in cuts, alergii,intoxicatie alcoolic’d ete.), precum si si efec tueze un examen clinic complet. Acestei consultati i se «augé uncori examene complementare ca masuratea ureei si glicemici in singele tecoltat de la pacient, edtutarea 2ahiirului si aibuminei in urind. electrocardiograma si radiografia pulmonard. Cu o seard inainte, pacientul este lsat pe nemincate pentru evita vomatul in timpulinervente. Cu o ord sau doud inuintea anesteziei, pacientului i se audministreazi adesea un sedativ si un derivat de beladond care di posibilitates si se evite reuctile stanjenitoure (hipersalivatic, incetinire cardiacd sau vom). @ In timpul operatie’, adormirca (sau inductia anestezici) este realizaté prin administrarea unui agent anestezic, cel rai des in prezent prin injectare intravenoasi decit prin inhalarea unui anestezic gazos, Anestezia prin inhalure const in aplicarea pe fata pacientului a unei mati legate lu un baton ee contine un amestec gazos de oxigen (30% minimum) si protoxid de azot (70% maximum) asociate cu un anestezic volatil ¢halotan). Anestezia prin injectie intrayenoasd consti in introducerea in circulutia sangvind a unui agent hipnotic anesteric caruia i se adaugi, in principal, un preparat curarizant (care suprimi actiunea nervilor motori asupra muschilor) si un preparat analgezic de tip morfinie stunci cdnd este necesar si fie diminuaté durerea, Mentinerea anestezie’intravenoase se efectuea7i fie prin reinjoctarew periodic’ a agentilor ancstezci intra- prin inhalarca unui anestezie volatil. Anestezia -goncrul necesiti o supraveghere permanenti a functiilor Vitale, respirator yi circulator ale pucientului pe tout PERIDURALA, RAHIANESTEZIE. 36 ANEVRISM. Dilatare a unei artere sau a peretelui inimii ANEVRISM ARTERIAL, Dilatare a unui segment de vas arterial Unanevrism arterial este consecinta, in general, a unei atingeri a peretului vascular de un aterom (depozit lipidic rispuncitor de ateroscleroza). El survine mai rar in cadrul unei boli inflamatori (boala lui Horton), unei boli de origine infectioasd sau din cauza unei anomalii congenitale a peretclui arterial (boala lui Marfan). Se disting anevrismele sacciforme (constituind o punga) de anevrismele fuziforme (0 simp ilatare) Un anevrism arterial nu provoacd simptome deosebite, in afara cazurilor de complicatii. Avestea pot fi multiple: fisurarea rispunzitoare de o durere local, compresia orga- nelor situate in apropiere, embolii cauzate de un cheag care tapiseaza peretele anevrismului sau ruptura unui anevrism antrendnd o hemoragie adesea mortal. Riscul de rupturi a anevrismului depinde de mérimea avestuia, care creste cu o vitezi variabild DIAGNOSTIC. Un anevrism arterial, atunci cand este superficial, se caracterizeazd printr-o tumefiere puternic’, expansiva si nedureroasd. Dac nu este superficial, diag- nosticul se bazeazit pe ecografie, arteriografie cerebral {anevrism sacciform intereranian), scanografie sau imagerie prin rezonanti magneticd (LR.M. sau LR MN.) TRATAMENT $1 PREVENIRE. In cazul formetor complicate de anevrism arterial si pornind de la un anumit diametru tindnd cont de riscul inevitabil al rupturii sau al ‘rombozei (formarea unui cheag), este de dorit interven chirurgicald de fiecare data cdnd este posibild. Prevenirea presupune o supraveghere crescuti a factorilor de rise ai aterosclerozei (hipertensiune arterial’, diabet, hipercoles: terolemie) yi cea, realizata prin ecografie la intervale regulate, a evolutiei diametrului unui anevrism aortic ANEVRISM ARTERIOVENOS. Fistuld care face si comunice o vend si o arteri fie direct, fie prin intermediul tunei pungi chistice intercalate Un anevrism arteriovenos este cel mai des de origine traumatic’, produs prin rupturd sau prin perforare, dar se {ntimpld si fie congenital. E de dorit si se distingt cazul i fourte particular al unei fistule arteriovenoase create 1a nivelul membrului superior pentru a permite sedintele de hemodializa, in insuficienta renala cronica. ANEXA. Ansamblu format de citre trompa uterina si si care se leagd, la dreapta si la stanga, de uter. Infectia anexelor este numitd anexiti sau salpingitd. ANEXECTOMIE. Ablatic unilaterali sau bilaterald a anexelor uterului (trompe si ovare). Anexectomia este 0 operatic chirurgis ccaz de cancer al ovarului sau al uterului 15 efectuat’ in7 Anexectomia unilateral nu provoaci sterilitate. In schimb, dupa o anexectomie bilateral, trebuie avutd in vedere o hormonoterapie substitutiva ANGAJARE CEREBRALA, Deplasare « unei pirt a encefalului print-un orificiu membranos sau osos, ucdnd Jao compresiune gravd a sistemului nervos CAUZE. Cauzele unei angajari sunt leziunile unui anumit, volum (tumoré, hematom, de origine traumaticd sau nu, bees) care stinjenesc curgeres lichidului cefalorahidian, care se acumuleazi dnd nastere unei hipertensiuni intr craniene si care impinge regiunea corespunzitoare de encefal SIMPTOME SI SEMNE. Simptomele depind de tipul de angajare. Angajarea temporal, de exemplu, se caracterizeazi printr-o midriaza (dilatarea pupilei), consecutiv’ lezarii structurlor care comandi ochiul. Angajarea amigdalelor cerebeloase provoac accese de hipertonie (redoure) membrelor, asociate eventual unei incetiniri a ritmului cardiac sau unei opriri respiratoril. Formele minore nu se semnaleazi decdt printr-o tinuta afectati sau printr-o inclinare a capului spre partea respectiva TRATAMENT. Tratamentul face ape! la interventia neuro- chirurgicali care trebuie practicaté fara inl@rziere pentru a decomprima creierul. ANGEIOLOGIE, Studiv al vasclor aparatului citculator (artere, vene si vase limfatice). SINONIM: angiologie ANGEITA. inflamatic a peretelui vaselor sangvine SINONIM: vascularita Angeitele fac si intervind diferite tipuri de procese inflamatorii (imunologice, autoimune, alergice), putind antrena o stenoza (ingustare) sau o ocluzie a vasului atins. ‘Tesuturile irigate de acest vas sunt atunci lezate sau chiar distruse prin ischemic (intreruperea sau diminuarea circu- latiei sangvine), Se deosebese angeitele arteriale si angeitele cut Angeitele arteriale. Angcitcle arteriale, inflamatic a peretilor arterelor, pot imbrica aspecte foarte diferite. § Tromboangeita obliteranta, de origine controversati este o angeiti a membrelor; ea provoacd dureri, amorteli si, in canurile grave, gangrend, 1 Arterita temporala sau boala lui Horton, de origine rnecunoscuti, survine in special spre varsta de 60 ani 1 Boala lui Tukayashu sau boala femeilor fara puls este Co afectiune rari de origine necunoscuti, poate autoimun’ tinge mai ales femeile tinere si afecteazi vasele mari iesite din cérja aortic’ (carotidele si subclaviile). Ea poate antrena oclaudicatic intermitenté (prin atingere a arterei femurale sau iliace), sincope, sau inci si cecitate 1 Periarterita nodoasd este 0 boald autoimund care poate afecta arterele din diferite regiuni ale corpului, cauzind dureri abdominale, testiculare sau toracice, o jen& respi- ratorie si uneori aparitia de tumefactii moi sub picle nate. ANGINA Angeitele cutanate. Angeitele cutanate, inflamatie a peretilor vaselor cutanate, se tradue in mod obignuit prin aparita unei purpure (pete rosii care nu palese a presiune) localizate frecvent pe membrele inferioare si asociindu-se uuneori cu zone de ulceratii cutanate. Unele sunt angeite pur cutanate; altele se asociaz unor atingeri ale organelor interne (muschi, nervi, viscere). ‘TRATAMENTUL ANGEITELOR. Tratamentul angeitelor depinde de cauza tor. Se poate face apel la antinflamatoare (corticosteroizi), la imunodepresoare dar si la metodele de chirurgie vascularé. -+ HORTON (boala a tui), PER ARTERITA NODOASA, WEGENER (granulomatoza a ui). ANGINA, Bouli inflamatorie acutd a faringelui, Atingerea este rar generalizati la intregul faringe(Farin- sit) si se limiteard cel mai adesea la amigdale (amigdalita) Anginele sunt de origine virala si uneori bacteriand {infectitdatorate germenilor ca streptococii, staflococit «ci din genul Haemophilus). Ceva obisnuit in decursul unui _gulurai sau al unei gripe, angina poate, in mod exceptional, si constituie semnul precursor al altei boli mai grave (mononucleoza infectioas’ sau difterie). Angina rogie. Angina rosie este 0 inflamatie acuta a faringelui, care dezvaluie, la examenul clinic, 0 mucoasd mai rosie decat este normal. DIFERITE TIPURI DE ANGINA ROSIE Angina eritematoasa sau angina rosie catarala, cea mai rispainditd, survine mai ales ta copilul sub 1() ani. Febri, ureri vii la deglutitie, migrene, acestea sunt simptomele. Examenul faringelui dezvaluie o rogeati difuza gio crestere de volum mai mult sau mai putin important’ a amigdalelor. Angina eritematoasi poate si se complice cu tn flegmon periamigdalian (abces intre peretele faringelui si amigdal’), ‘cafe provosed un trismus (contractura muschilor masti- ator) si o disfagie (dificultate de deglutitie) Angina bolilor eruptive este un simptom major al sear- latinei, al rujeolei gi, in mai mica masurd, al rubeolei 1 Angina streptococica a rewmatismului articular acut precede cu cateva zile sau siptimani manifestirle acestui reumatism, Ea se manifesta printr-o amigdalitd (inflamatia samigdalclor) cu vod si dureri de cap. Studiul bacteriologic arati prezenta streptococilor hemolitici ai grupului A care pot antrena, in afura atingerilor articulare si cardiave, complicafié renale. Acest rise, cdndva grav, este prevenit astdzi, in tale dezvoltate, prin antibioterapia sistematicé ‘4 acestor angine TRATAMENT. Bolnavul trebuie si se odihneasca gi si vite racelile. Alimentatia trebuie si fie usoard si bauturile in cantitate mare, Tratamentul este, pe de o parte, loca vieind usurarea dureri si dezinfectarea guri si faringelui cu gargarisme, pulverizairi si, pe de alti parte, general, prin administrarea de antibiotice. Tratamentul de referint& este Penicilinoterapia timp de 10 zile, asociatd cu analgezice,ANGINA PECTORALA antiinflamatoure, antipiretice yi colutorii. In eaz de recidiva freeventd, este indicaté amigdalectomia. Angina alba. Angina albi este o inflamatic scuti a faringelui care prezinti, la examenul clinic, « mucous acoperiti de un strat albicios DIFERITE TIPURI DE ANGINA ALBA Angina eritematopultacee provoac’ aceleayi simptome ca angina rosie, dar amigdalele sunt acoperite de un strat albicios si uneori cenusiu-gilbui, in general usor de inde- partat cu un tampon de vat Angina pseudomembranoasa provouc’ for strat mai aderent (falsi membran’ cenuyie), care poate s stimeasci temeri c& ar fi vorba de o difterie, Astiai, aceasti boali, multumiti vaccindrii antidifterice, practic « dispirut fn arile occidentale. Totusi, orice angind: pseudomem- branoasi trebuie si constituie obiectul unei prelevari bacte- riologive si la cea mai mic indoiald, bolnavul trebuie si primeasci ser antidifterie pentru a opri evolutia uni eventuale difterii. Accasté angini albi este adesea semnul precursor al unei mononucleoze infectioase Angina veciculoasa yi angina herpetica au ca origine: respectiv, virusul zonei zoster $i al herpesului. Orofaringele ia un aspect rosu punctat de vezicule albe, spurte sau ou aseminiitoare unor mici ulecrati TRATAMENT. Bolnavul trebuie si se odihneased gi si cevite ricelile, in afara unei actiuni locale (gargarisme, pulverizatii), trtamental poate comporta antibiotice pe cale general. fn angincle veziculoase antibiotivele sunt totusi fr efect, in afura cazurilor de suprainfectie bacteriani, Cel mai adesea, este suficienta administrarea de analgezice. nares unui Angina ulceroasa. Angina ulceroasa este o inflamatic acuté a faringelui, care prezinti, la examenul clinic, 0 ‘mucoasé furingean afectat’ de una sat mai multe ulcerati DIFERITE TIPURI DE ANGINA ULCEROASA Angina lui Vincent survine mai ales la adolescent sat | adultul tanar. Multiplicarea pe mucoasa faringeuné a dows bacterii comensale (Irfind pe seama guzdei far ai face riu), bacilul fuziform si spiilul, determin’ angina lui Vincent, sor diugnosticati prin examenul microscopic al unui frotiu al gatlejului dupi colorarea bacteriilor (coloratia Iwi Gram). Durerea, putin intensd, se accentuewzi la deglatitic. Ea afecteazii o singurd parte a faringelui: cel mai adesea angina lui Vincent nu afecteaz& decdt o singuré amiga ccare este acoperitl atunci de ulveratii suple la palpare gi o falsi membrani. Ea poate fi cauzaté de o proasti stare a dentitiei W Angina lui Duguet se observa in decursul febrei tifoide. Ea se caracterizewza printr-o ulceratie nedurerousi « unui sau chiar a celor doi stalpi ai valului palatin Angina bolilor hematologice se observa freeventin cazul mononucleozei infectioase sat al leucemici. Diag pe examenele sangvine. nosticares sa se bazea 38 Angina lui Ladiwig se caracterizeuzi printt-0 important deformare a gatului (exterioard),o febra ridicata yi dureri vil TRATAMENT. Se bavcazi pe penicilina. ANGINA PECTORALA, ~ Ancor ANGIOBLASTOM. Tumori cerebral vasculard, cel mai des benign’, SINONIM: hemungioblastom. Angioblasiomul este localizat,in general, la creienul mic, uneori in maduva spinariitrunchiul cerebral si, mai rar, in cmisfercle cerebrale, Dureri de cap. vor, ataxie (incoor- Jonareu miscdrilor) si nistagmus (mise ri rapide gi involun- tare ale ochilor) sunt principalele simptome ale afectiun ANGIOCARDIOGRAFIE. permite visualizarea cavitatilor smen radiologic. care dace INDICATIL. Practicat n mod curent, acest exumen permite punerea in evidenfi @ anomatiilor valvelor cardiace (scipari, ingrosari), ale vaselor (povitionare anormal ingrosarc), ale muschiului cardiac (dilatatie ventriculara, diminuare localiza sau difuad « comtracilitti ventsiculului sting, mai ales in cazul unui infarct al miocardului) gi a ‘comunicarilor anormale intre diferitele eavititi (comunicatie interauriculaes, comunicatie interventricularé, TEHNICA. Un produs de contrast iodat, opac la radiatiile X.cste injectat cu ajutorul unui eateter subtte introdus int-0 ‘ven sau intr arte periferica, pind in inimi. Avest produs ‘va ajunge in interiorul cavitatilor cardiace, continuindu-si «poi drumul dupa curentul sangvin Angiocardiografia izotopicd realizewzd examenul ventriculelor: o doi mic de produs radioaetiv (tehnetiu 99) este injectati intro vend a bra(ului in timp ce o camera video inregistreazi contractlitates cavititilor cardiace, Acest examen aduce informatii complementare, in misura in care poate fi practicat in timpul efortului fizie DERULARE. Angiocardiografia necesiti o spitalizare de 24 pani la 36 ore. Ea se practica sub anestezie locala si durea7 intre 30 minute si 0 ord si 30 minute. Starea pacientului este supraveghcati prin electrocardiogramé pe toati durata examenului EFECTE SECUNDARE. Suat rare si, in general, benigne: _gretur, indispozigii, hemoragii de micd intensitate. Injectarea produsului de contrast iodat putind provoca 0 rewctic giv, medicul trebuie si se informeze cu privire la antecedentele alergice ale bolnavului yi, la nevoie, si-i prescric un tratament antialergic ale ANGIOCOLITA. infectic bacteriand a cdi biliare prin- cipale si a cdilor biliare intraheputice (situate in interiorul ficatului), CAUZE. Angiocolita este cauzati, in general, de prezenta ‘unui corp striin in caile biliare. Cel mai des, este vorba demigrarea unui calcul vezicular in canalul coledoe (valea biliardprincipala) rar de o tumora si, uneori, ue o infectare cu un vierme sau cu gilbeazi SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Angiocolita se manifest printr-ofebri de 40% cu frisoaneasociat’ uneor cu dure abdominale si cu un icter ‘TRATAMENT. Angiocolita trebuie si fie tratati rapid cu anlibiotice, datoritdriscurilor de septicemie, de insuficienti renalé si de colaps cardiovascular. O interventie chirurgicali sau endoscopic, avind drept scop climinarca obstacolului in cauzi, trebuie si fie realizati urgent dupa regresia semnelor infectiei ANGIOEDEM. ~ Quincke (edem al lui). ANGIODERMITA PURPURICA SI PIGMEN- TARA. Afectiune cutanati frecventi,caracterizatd print-o inflamatie bilaterala si simetricd a parti inferioare 4 gambelor. SINONIM: dermita acre a gambelor. Angiosermita purpura si pigmentard este o complicatie a insuficientei venoase cronice, consecingé a varicelor sau unei flebite. Ea se caracterizeazi prin aparitia treptaté a plicilor pigmentate, de culoare ocru sau maronie, mai mult sau mai putin intnse. Ea ve poate complica prin atrofie, prin suprainfectare bacteriand si prin uleere ale gambei Tratamentul consta in antisepsia cutanatd, legati de o curd medicali sau chirurgicala 2 insuficientei venoase ANGIOGRAFIE. Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangyin (arters sau vend) si ale ramurilor in care se imparte acest vas. INDICATIL.O angiografie este uilizati in principal, pentru studierea vaselor inimii si ale pkiménilor, celor ale creie- rului si miduvei spindrii angiografiicerebrale si medulare) sia celor ale membrelor si viscerelor (rinichi, mezenter) Acest examen serveste la depistarea Jeziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului (depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatuti localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de eatre un sterom sau de catre un cheag. Angiografia mai permite si fie distinsi 0 disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta unei malformatii arteriovenoase. Inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea si se studieze raporturile anatomice inte vase ‘i leziunea de operat. [n sfarsit, angiografia permite sii se practice angioplastii (tehnici de dilatare « unui vas), embo- lizatii(ocluzii terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravascularé a medicamentelor anticanceroase). Aveasti tehnica este denumita ,radiologie imerventionalé CONTRAINDICATIL. Cantitatea de radiatii X primita in ‘cursul acestui examen este mica. Totusi, acest examen nu. se practicd la femeia gravida, Injectarea unui produs de ‘contrast iodat poate provoca o reactie alergiva ce se carac~ ANGIOGRAFIE OCULARA terizewza prin greturi, vom, eruptii cutanate gi in plus 0 seddere @ tensiunii arteriale, Medicul se asigura deci pacientul nu a prezentat vreodata alergic (astm, eczema, alergic la iod). {n cazul cd a prezentat vreo forma de alergie, medicul poate prescrie pacientului un tratament antialergic, care trebuie si fie urmat in zlele dinaintea examenului Pentru a preveni orive rise de hemorugie, luarea de anticoagulante trebuie si fie diminuaté sau suspendati provizoriu, Persounele care suferd de insuficienta renal trebuie si ia anumite precautii, in special si consume din abundenti lichide in zilele care preced si urmeazi examenului, Medicul prescrie efectuarea analizetor privind nivelul de uree yi de creatinind, ‘TEHNICA. Medicut practician introduce un cateter (un mic tub suplu) inte-un vas, prin piele (artera carotid a gatului, artera humeralé a plicii cotului, artera fermurald a plicii inghinale,o vend a membrelor). Atunei cand punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de examinat, supraveghind inaintarea sa pe un ecran de control. Apo’ injecteazs tn proxius de contrast iodat, opac la radiatile X, $i ia imagini ale drumului siu. Apoi cateterul este retras si punctul de punctionare este apdsat. 1 Angiografa clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care constd in inregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin eligee la intervale diferite sau in serie. m Angiografia digitalizara sau numerizata este un examen radiologic al vaselor sangvine care consti in tratarea infor- ‘matic a imaginilor. Aveasta permite si se prind’ imaginile video pe un amplificator de strilucire cu 0 camera adec- vati, apoi ameliorarea acestor imagini prin indepartare anumitor informatii radiologice care nu privese vasul de studiat (provenind, de exemplu, de la structurile osoase). ‘Angiografia prin imagerie prin rezonan{i magneticd sau angio- LRM. sau LR.MNN. este 0 aplicatie recenta a ima- geriei prin rezonant magnetic nucleard la examinarea vaselor. PREGATIRE $I DESFASURARE. Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pind la 48 ore. El se practic sub anestezie locali (uneori general) si dureazii de la céteva ‘minute pind la doug ore. Punctul de punctionare arterial trebuie si fie urmarit pe durata urmiitoarelor 24 ore. EPECTE SECUNDARE. Injectarea produsului de contra provoacdo senzatie recdtoure de cildurd, Poate surveni un mic hematom Ia locul punetionarii si se pot produce reacti alergice trecdtoare. Dar complicatile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare. + ANGIOCARDIOGRAFIE, ‘AORTOGRAFIE, ARTERIOGRAFIE, CORONAROGRAFIE, FLEBO- GRAFIE, SPLENOPORTOGRAFIE. ANGIOGRAFIE OCULARA. Examen radiologic cae permite observarea vaselor fundului de ochi (care irigl coroida si retina)ANGIOKERATOM INDICATI. Angiografia oculard este esentiala in supra- vegherea diabetului, precum si in studierea irisului. Ea poate completa un examen al fundului de ochi aducdnd informati mai precise asupra localizarii si intinderii leziunilor observate. TEHNICA. Se bazeazi pe injectarea unei mici cantitati de produs de contrast, fluoresceinatul de sodiu, intr-o vend perifericd, in general a plicii cotului. Colorantulcirculd in singe pind la vasele oculare. Atunci — prin intermediul unor filtre speciale — se realizeaza clisee ale fundului de ‘chi, Examenul dureazi aproximativ 15 minute. Azi,noile tehnici permit obtinerea de imagini numerizate pe un ecran EFECTE SECUNDARE. Incidentele sunt cel benigne (vomi, indispozitic). Accidentele alergice datorate fluoresceinei, foarte rare, pot fi prevenite printr-un tratament antialergic. Vederea incelosati si orbirea provocati de lumina de la luarea cligeelor, consecinge ale dilatdri pupilei printr-un colir cicloplegic, pot fi deranjante timp de céteva ore dupa efectuarea examenului adesea ANGIOKERATOM. Lviune cutanatd care se prezimta sub forma unei mici papule de culoare rogu inchis acoperit cu un strat keratozic tare. ANGIOLEIOMIOM. tumor benign’ care se IMUNOGLOBULINA. ANTICORP ANTINUCLEAR, Autoanticorp fati de unul sau mai multe elemente ale nucleului celulelor organismului care fi produce ANTICORP ANTITIROIDIAN. Anticorp capabil si se ixeze pe anumiti constituent ai celulelor glandei troide. ANTICORP MONOCLONAL. Aniicorp produs de catre 0 clond de celule (un grup de celule identice cu celula-mamd din care s-au dezvoltat) si utilizat in scopuri de diagnostic i terapeutice ANTIEPILEPTIC ANTIDEPRESIV. Medicament utilizat in tratamentul epresiei ‘Antidepresivele clasice sunt fie triciclice (amitripiling, amoxapind ete.), fie inhibitor ai monoaminoxidazei, sau I.M.A.O. (nialamida, iproniazida ete.) dar numeroase alte produse nu apartin acestor grupe (trazodona, maprotili ete.). Administrarea se face pe cale oral, in afara eazurilor severe (cale intramuscular sau perfuzie intravenoasé), Tratamentul nu-si face simtit efectul decat dupi citeva zile sau dupi citeva siptiméni si trebuie uneori s& fie urmat timp de mai multe Juni. Exis de trezire a anxietitii, rise care justified o supraveghere indeaproape si un tratament individualizat totusi fntotdeauna un rise EFECTE NEDORITE. Inhibitorii de monoaminoxid trebuie si fie insoriti de un regim alimentar strict: rebuie evitate alimentele yi bauturile care contin tiraming (branz’, vin rosu), cici aeestea rise si provouce o erestere im- portant a tensiunii arteriale. Anumite medicamente pot produce acelasi efect, Pe de alti parte, majoritatea anti- epresivelor antreneazl uneori o usciciune bucald,o vedere celosati, verti, o somnolenti, o constipatie si 0 durere Ja mictiune. ANTIDIABETIC. -> HiPoGLicemiaNT. ANTIDIURETIC (hormon). Hormon care favorizeaza absorbtia apei, SINONM: vasopresind Deficitut in hormon antidiuretic este responsabil de un diabet insipid, afectiune curacterizati printr-o. poliurie (emisie de mari cantititi de uring) si o polidipsie (sete intensi si imperioasi). Hipersecretia inadecvatd de hormon antidiuretic, sau sindromul lui Schwartz-Bartter, se carac~ printr-o scdere a nivelului sodiului in singe gi prin reducerea cantitatii de uring terizew ANTIDOT. Contraotravi specifica a unui produs toxic, utilizat@ in caz de intoxicatie in completarea unui tratament simptomatic. > INTOXICATIE ANTIEPILEPTIC. Medicament uilizat in tatamentul epilepsiei Antipilepticele, prescrise pe cale orald sau injectabila, previn in mare parte aparitia de noi crze la epileptic. Prizele de medicamente antiepileptice trebuie si fie zilnice, intotdeauna la aceleasi ore, Fira intrerupere. Oprirea trata- ‘mentului, atunci cand este hoviritd, trebuie si se fact intotdeauna sub supraveghere medicald strict, e&ei poate provoca o stare de riu (crize suecesive). Antiepilepticele au numeroase interactiuni nedorite, atit intr ele, cat i cu alte medicamente. Asocierea mai multor antiepileptice este vitati, in general, cu scopul de a impiedica acumularea efectelor nedorite si de a limita interactiunile medica- ‘mentoase, dar existécazuri in care ea este absolut necesard.ANTIESTROGEN ANTIESTROGEN, Medicament care se opune actiunii cestrogenilor (hormoni feminini secretati de ovare) Citratul de clomifeni favorizeazd declansarea ovulatici este utiliza in tratamentul unor sterilititi feminine, Un inconvenient important, desi putin probabil, este aparitia unei sarcini multiple. Tamoxifenul este utilizat in trata- mentul unor cancere ale sanului, zise hormonodependente (favorizate de estrogeni). Aceste dou medicamente sunt vontraingivate in cxz de sarcind, iar citratul de clomifend de asemenea si in caz de cancer genital. Aceste medicamente pot provoca tulburari ginecologice (bufeuri de cildurd, hemoragii uterine, umflarea sanilor, ANTIFUNGIC. Medicument uilizt in tratarea micozelor (infectii cu ciuperci microscopice). SINONIM funsicid ANTIGEN. Substanti striin’ organismului, suseeptibili i declangeze o reactic imunitari provoednd formarea de anticorpi ORIGINE $1 STRUCTURA. Virusurile,bacterile, paaziti sicelulelealterate ale organismului (infectate cu un germene sau tumorale) sunt antigene. Poate si fie vorba fie despre ‘molecule izolate de o mirime suficienti pentru a comport vunul sau mai multe situsuri antigenice, fie despre sirueturi complexe sau de elemente fixate la suprafata micro- organismelor patogene. Uncle antigene provoac’ o reactic alergic& stimulind producerea de imunoglobuline, sau anticonpi de tip E (IgE): acestea sunt alergene, vare au corigini foarte diferite (venin de viespe, polen, produse chimice ete.) Desi un antigen este, in general, o substan organismului, in cazu! bolilor sutoimune, chiar un clement al organismului nu este recunoscut de acesta ca find al Siu Antigenele sunt, in majoritatea cazurilor, glicoproteine {proteine combinate cu glucide). Lipidele sunt mult mai rar antigenice, in fara cazului c% sunt asociate altor structuri moleculare mai mati. strdina ANTIGRIPAL, Medicament utilizat in tratamentul sindroamelor gripale ‘Antigripalce (in limbaj curent) fac parte din tratamentul simptomelor, si nu al cauzei, numeroasclor infectié virule curente care seamiind cu gripa. Se prescriu deci medicamente ca paracetamolul sau aspirina pentru a lupta ‘concomitent impotriva febrei sia diverselor dureri(curbaturi, dureri de cap). Lor le sunt asociate uneori antihistaminice Utilizarea vitaminei C, desi curenti nu este de o eficacitate dovedit stiinific ANTIHELMINTIC, - AnnipanaziTan, ANTIHIPERTENSOR, Medicament utilizat in trata ‘mentul hipertensiunii arteriale 46 Alegerea intre diferite antihipertensoare, comportind eventual « asociere a mai multora dintte ele, este hotarata in functie de virsta, de patologiite asociate, de toleranta fa de produs. Antihipertensoarele diminucazi valorile presiun arteriale sistolice (maxims) si diastolice (minima) eu scopul de preveni complicatiile hipertensiunii. Tratamentul este, in general, de lung durati. O supraveghere la intervale regulate se impune pentru a verificaeficienta tratamentului, aabsenta unei cider excesive a tensiunii, absenta aparitiei efectelor nedorite ANTIHISTAMINIC. Medicament care se opune actiunié unci substante naturale a organismului, histamina (care declanyeard efectcle alergici si ereste secretia gastric’), Antihistaminivele actionew2i prin blocarea receptorilor de histamind, situati pe diferite tipuri de celute ANTIINFECTIOS. Medicament activ fuji de infectiile microbiene, -* ANTIBIOTIC, ANTIFUNGIC, ANTIPARAZITAR, ANTITUBERCULOS, ANTIVIRAL ANTIINFLAMATOR. Medicument utilizat in trata- ‘mentul focal sau general al inflamatii Antiinflamatoarele se repartizeazi in dou’ clase: stero- idiene si nesteroidiene. Avestea sunt medicamente simpto- matice, care nu actionea7at asupra cauzei inflamatiei, Ele sunt indieate atunei cdnd inflamatia, proces normal de apdirare fata de agresiuni, devine supardtoare, in special din ccauza dureri pe care 6 provoucd, Ele sunt asociate, in cuz Ue nevoie, cu alte ingrijiri antiinflamatorit, de exemple simpla imobitizare a regiuni inflamate, Antinflamatoarele se alministreazi pe cale oral, injectabili sau local Steroidienele si nesteroidienele au unele efecte nedorite ‘comune: agresivitatea fat de mucoasa stomacului (mai ales, cele nesteroidiene),riscul de gastrita, chiar de ulcer, diani- nnuares rezistentei la infectii (mai ales in cazul steroidi- enclor). Antiinflamatoare steroidiene. Denumite si cortico- steroizi, aceste produse (prednison, prednisolon, beta- metason) sunt deriva i corticosteroizilor maturali, hormoni sceretati de edtre glandele suprarenale, Corticosteroiii sunt foarte puternici si permit stipSnisca inflamatici atunci cand ceadevine severd sau edind se declanyeaci fra motiv evident, cain cazul bolilor zise inflamatori (poliartritd reumtoic lrg severe etc.). Denaturarca picli, fragilitatea osoasi aritia unei stiri diabetice fue parte din numeroasele lor cfecte nedorite. Corticosteroizii au imbundtitt prognoza de numeroase boli chiar duc nu li se Vial si functional cunoayle cauza, Antiinflamatoare nesteroidiene. Accste produse, denumite si AINS (fenilbutazond, indometacin ete), apar- {in diverselor categorii, dar sunt toate capabile s& blocheze formarea unor substante ca prostaglandinele, mediator47 chimici necesari dezvoltirii inflamatiei. Ele sunt eficace indeosebi in fuzele acute ae inflamatiei si sunt utlizate in reumatologie (artriti, puseu inflamatori al unei artroz tendinita), in traumatologie, in urologie (colici nefretice), {in ginecologic (ciclu menstrual dureros). Antiinflamatoarele nesteroidiene nu trebuie si fie asociate intre ele, nici cw anticoagulante (risc de singeriri), nici cu sterilet (rise de ineficacitate contraceptiva). In generat, ele sunt contra- indicate in caz de antecedente alergice la unul dintre ecle dou’, ori la aspirin’. Exist, de asemenea, antiinflamatoare ‘cu actiune lent (siruri de aur, metotrexat), al caror efect nu este constatat decat dupa cAteva siiptimani. ANTIMETABOLIT, — CrimioTeRaPic ANTICANCEROS. ANTIMIGRENOS. Medicament utiliza in tratamentul migrenei fie in decursul crizelor, fie pentru a evita recidi varea lor Antimigrenoascle cele mai importante sunt derivatii cextrasi din cornul secarei (ciupercd paraziti a cercalelor) sibetablocantele. Primele (dihidroergotamina, ergotamina) sunt administrate pe cale oral sau injectabili (unele preparate contin sicofein8). Ele sunt eficace in cursal erizei migrenouse, mai ales dacd sunt administrate Ia inceputul «i, dar folosirea lor pe termen lung este limitatd de un efeet nedorit si grav, ergotismul: diminuafea calibrului arterclor bratelor si gambelor sfargeste prin a provoca furnicituti gi dureri care evolueaz uncori in absenta unui tratament, spre ‘gangrendi (mourtea cclulelortesuturilor). Unele betablocante sunt, de asemenea, indicate impotriva migrenei, dar num: ca tratament de bari, pe termen lung, pentru a evita recidivele prea frec vente. Ele sunt administrate pe cale ral si eventualele lor efecte nedorite sunt, in principal, cardi- ace (ele pot antrena o bradicardie), Printre alte antimigrenoase utilizate, sumatriptanul este tun produs recent, care stimuleazi receptorii sitwati pe ccelulele vaselor sangvine cerebrale. Presctierea sa este limitati ka migrenele care s-au dovedit rezistente la teat mentele clasice. El este administrat pe cale oral sat injectabila. {n sfargit, numeroase migrene benigne sunt sensibite la analgezicele obisnuite (paracetamol etc.).-+ MIGRENA ANTIONCOGENA, Gent a carci absent de exprimare sau a clei deletic poate antrena aparitia unei tumori canceroase. SINONIM: gend supresoare a tumorit ‘Antioncogenele sunt prezente in mod normal in fiecare celulé a individului si sunt necesure pentru ca aveste celule sf rimana sindtoase. In schimb, distrugerea sau absenta lor, asociate cu alti factori, pot provoca o proliferare canceroasi. ANTIPALUDIC. Medicament uilizat in prevenires pe termen scurt sin tratamentul paludismului. SINONIM: anti- malaric: ANTIREUMATISMAL Alegerea unui medicament sau unei asocieri de medicamente depinde de scopul urmatit: tratarea unuii acces sau prevenirea bolii la un c@l&tor intr-o zon’ cu paludism, Aceastiialegere depinde, de asemenea, de tara unde per- soana a fost infeetata sat de tara in care acesta urmewzi mearga. De fapt, parazitul devine adesea rezistent, in mod ‘replat, la medicamentele intre-buintate, dar de o manier variabili dupa tard. Rezistenta parazitului la diferite antipaludice fae objectul unei supravegheri permanente la scar international yi unei aduceri la zi anuale, Admi- nistrarca untipaludicelor se face pe cale oral, uneori intra ‘Venoasi pentru chinind. Efectele nedorite si contraindicatile varizi dupa produs. Se observ adesea tulburiri digestive (greturi), vertje, cefulee, eruptii eutanate sat alergti msi grave. Meflochina si halofantrina sunt contraindicate timpul sarc ANTIPARAZITAR. Medicament uilizat i bolilor cauzate de parwziti in functie de tipul de parazit ce trebuie distrus, anti- parazitarele sunt fie antihelmintice, fic antiprotozoate. Ele sunt administrate pe cale orala. 1 Antihelminticele, denumite in mod curent vermifuge, sunt active asupra cestodelor (viermi plati segmentat: tenia, echinococul), asupra tramatodelor (viermi plati nesegmen= tali: galbeazd, bilharzie sau schistosom), asupra nematodelor (viermi cilindrici nesegmentati: ascaris, anchilostom, anguilula, filaric, oxiur, trichina, tricocefal) 1 Antiprotozoarele sunt utilizate in tratamentul amibiazei (cauzata de amibe), al paludismului (cauzat de plasmodiu), al giardiazei (cauzata de giardia), al leishmaniozei (cauzati dc leishmania), al tricomonazei (cauzatd de tricomonas), «al toxoplasmozei (cauzata de toxoplasme), al bolii somnului (cauzata de tripanosome) tratamentul ANTIPIRETIC, Medicament utilizat in tratamental simptomatic al febrei. SINONIM: febrifyg ANTIPRURIGINOS. Medicament utilizat in trata- ‘mentul pruritului (méneérimi). ANTIREUMATISMAL. Medicsment utilize in tratamentul unor afectiuni reumatologice. Antireumatismalele sunt destinate calmarii reumatis- smului si durerilor de urticulatii. In afara antiinflamatoarelor propriu-zise (steroidiene sau nesteroidiene), care actioneazi asupra inflamatici dar nu asupra cauzei ei, se preseriu substante mai specifice, adesea care actioneaz’ dup’ 0 period de timp: séruri de aur, peniilamind, imunodepre- soare, antipaludice, ‘Aceste medicamente sunt rezervate indeosebi trata- mentului de fond al reumatismelor cronice poliarticulare si inflamatorii (de exemplu, poliartrita reumatoida). Ele sunt eventual asociate intre ele si/sau cu analgezicele obisnuite. Antireumatismalele sunt administrate pe cale orald sau injectabila. Fiecare dintre ele este susceptibil sd antreneze efecte nedorite, uneori grave.ANTISEPSIE ANTISEPSIE. Ansamblul procedeclor utilizate pentru ‘4 lupta contra unei infectii microbiene de suprafatd ‘Antisepsia este unul dintre fundamentele igienei medi- ccale, Sunt intrebuintate diferite mijloace care variazi dupa ‘scopul urmart: utilizarea produselor chimice sau a cildurii Produsele chimice, utilizabile doar in aplicatii externe (hipoclorit de sodiu, derivati de amoniu cuaternar,tineturd de iod, alcool, mercuriscein’ etc.), permit o asepsie a pielii pligilor superficiale. Alte produse chimice, uilizate pentru dezinfectia materialului medical sau chirurgical care ru se arunc dupa utilizare, sunt adaptate in mod particular Ia distrugerea bacteriilor, ciupercilor microscopice si 4 ‘majorititi virusurilor (in special cel al SIDA) ANTISEPTIC, Produs utilizat pentru slupta impotriva germenilor de pe picle si de pe mucoase. Antisepticele de uz extern. in functic de structura lor cchimicit gi de proprietitile lor, se deosebese numeroase substante: alcoolul, apa oxigenatd, derivatii de amoniu ‘cuatemar (benzalkoniu), clorhexidina, derivatii fenolului, ‘oxidant, acizi, derivati metalic (mercur, argint,cupru, zinc). coloranti (eozin’, albastru de metilen), hexetidind, hexo- medind, iod. Criteriile de alegere sunt numeroase si com plexe: toxicitatea, probabilitatea de a declansa o alergie, puterea iritanti interzicdnd aplicarea pe mucoase sau pe pligi, rapiditatea de actiune, necesitatea de a elimina in mod radical germenii sau doar a impiedica proliferarea lor. Antisepticele de uz intern. Uncle medicamente neant biotice sunt prescrise pe cale oral in tratarea infec intestinale sau urinare (Sulfamide) ANTISEROTONINA, Medicament destinat s3 inhibe actiunea unei substante naturale a organismului, serotonin, neurotransmititor al sisterului nervos central. Antiserotoninele impiedica serotonina si se fixeze de receptorii s&i celulari sau sunt medicamente care au mec niisme de actiune mai complexe. Este vorba de un ansam- blu de produse eterogene, care pot fi prescrise in Uurmatoarele cazuri: vom (odansetron, granisetron),depre- sie (clomipramind), migrena (metisergid, sumatriptan), alergii etc ANTISPASMODIC. Medicament uilizat in tratamentul spasmelor musculare. ANTISUDORAL., Substantd utilizati pentru a diminua o transpiratie excesiva. SINONIM: antiperspirant. Antisudoralele sunt adesea preparate pe baci de siruri de aluminiu (de exemplu, cloruri). Ele se prezinté, eventual, incluse intr-un deodorant, sub form de lotiune, de crema sau de spray. Antisudoralele pot irita pielea, pot provoca o senzatie de arsurd si de intepatura sau o alergie. Hipersudatile cu adevirat mari sunt uneori tratate cu medicament pentru sistemul nervos vegetativ, rezervate doar prescriptii medicale. 48 ANTITIROIDIAN. Medicament utiizat in tratamentul hipertroidilor excesul secretiei de hormoni de catre glanda tiroida), Antitiroidienele, obtinute prin sintezi, inhiba producerea de hormoni tiroidieni. Ele sunt adesea eficace in prescrip de lung’ durati (un an sau mai muit). [n cazul contrar, ele se asocia7 administririi de iod radioactiv sau unui trata- ‘ment chirurgical. Efectele nedorite, rare, sunt uneori grave necesitd 0 supraveghere regulati: agranulocitozi (scdderea numérului de globule albe, cu rise de infectie majora), hepatita, febra cu eruptie cutanat ANTITOXINA, Anticorp secretat de catre organism in contact cu o toxind bacteriani si inzestrat cu putere neutralizanti. ANTITUBERCULOS, Medicament antibiotic utilizat jin tratamentul tuberculozei. Antituberculoasele sunt intotdeauna asociate intre ele (de la dowd la patru produse) si administrate pe durata a cel putin 6 luni, pe cale oral. Un bilant prealabil sii un control regulut sunt indispensabile pentru a limita efectele nedorite: izoniazida, rifampicina si pirazinamida au o anume toxicitate pentru ficat; utilizarea etambutolului necesité un examen oftalmologic regulat pentru a depista eventuala aparitie « dereglarilor de vedere in culori. > ANTIBIOTIC. ANTITUSIV. Medicament tlizat in tratamentul simpto- matic al tusei. ‘@ Antitusivele opiucee (codeina, codetilina, folcodina ete.) actioneazi prin inhibarea centrilor nervosi cerebrali gi tratew2i tusea uscata, fard expectoratie. Ele sunt prezentate sub forma de siropuri side comprimate. Au un efect sedativ pot provoca somnolenti. Alte antitusive, neopiacee (acetilcisteina, carbocisteina), sunt expectorante, Muidifiante sau mucolitice. Ele sunt folosite in tratamentul tusei umede. Asociate uneori cu antispasmodice, cle se gisese sub formi de sirop sau de pliculere Dintre diferitele antitusive disponibile, trebuie si se selectioneze produsul si doza care nu vor impiedica climinarea eventualelor expectoratii,ceea ce ar risca atunci intérzierea vindecirii, prin suprainfectare. Pe de alt parte, folosires de antitusive nu scuteste ciutarea cauzei tusei ANTIULCEROS, Medicament utilizat in tratamentul ulcerelor gastrice si duodenal sau in prevenitea recidivari lor. Antiulceroasele actioneazi fie prin diminuarea secretiei de acid clorhidric de citre mucoasa stomacului (antiacide), fic protejand aceasti mucousi fat de aciditate (efectul spansament” al protectorilor gastrici). ANTIVIRAL. Medicament utilizat in tratumentul bolilor virale. Antiviralele sunt destinate distrugerii virusurilor sau cel putin impiedicirii muliplicari lor. Majoritateaantivralelor