You are on page 1of 37

Evaluarea rapiditatii motorului

Din intervalul de valori ale lui ps pentru MAC supraalimentat [0.8...2.0] am ales valoarea:
pe 1.4
Pe baza alegerii facute si a datelor din tema:
120 Pe
Vs
0.413
pe i n
Calculam

n 3450

rpm

Alegem pentru o valoare pentru MAC din intervalul [1...1.5]

i 8

Pe 133

kw

1.25

Din formula Vs=D3/4* il scoatem pe D ca fiind


3

4 Vs

0.749

dm

deci

S D 0.937

dm

Viteza medie a pistonului este


Wpm

S n
30 10

10.771

Deci Wpm este > 10 rezulta motor rapid


1. Calculul proceselor de schimbare a gazelor

II. Motorul supraalimentat-S (admisie fortata)


1.1 Coeficientul de umplere v si presiunea la sfarsitul admisiei pa cu
urmatoarele valori:
ps 0.15

Mpa

p0 0.1

Mpa

T0 298 K
k 1.4

Din intervalul de valori al lui m=[1.8 ... 2.0] am ales

m 1.9

Trac 55 din intervalul [20...90] K


m 1
m

ps

Ts T0

p0

Trac 306.1

III. Valori uzuale


Pentru T[K] din intervalul [5...10] pentru MAC-S vom alege valoarea
T 7.5

Deci o sa avem :

Tsprim Ts T 313.6

Pentru raportul pg/ps vom alege din intervalul de valori [1.01...1.07] valoarea de 1.04 si pentru
raportul pa/ps din intervalul [0.86...0.93] valoarea de 0.9

In urma rezultatelor obtinute vom calcula v.


Vom afla pa din raportul pa/ps=0.9 si pg din raportul pg/ps=1.04 stiind ca ps ni s-a dat in tema
si este :
ps 0.15
Iar se stie din tema ca fiind:

pa 0.144

18

pg 0.166

Deci vom avea:


v

pa [ ( k 1) ( 1) ] pg
ps ( 1) k

Tsprim

0.931

Ts

Conform rezultatului obtinut ne incadram in MAC rapid


1.2. Coeficientul de gaze de ardere reziduale
Din intervalul Tg=600...900K pentru MAC alegem valoarea de:
Tg 950

pg 1
1
Ts

0.023
ps v ( 1) Tg

Ne incadram in MAC

( 0 01...0 03)

1.3. Temperatura la sfarsitul admisiei Ta:


pa 1

1
Ta

Ts 326.829
ps v ( 1) r 1

2. Calculul procesului de comprimare


2.1 Presiunea la sfarsitul comprimarii
2.2 Temperatura la sfarsitul comprimarii
Valori uzuale:
In cazul MAC rapid intervalul de valori pentru mc este [1,35...1,38], astfel vom alege
mc 1.37
Astfel vom avea:

pc pa

mc

7.552

Mpa si

Tc Ta

mc 1

3. Calculul procesului de ardere


Date initiale:
Compozitia chimica a combustibilului: 1kg=c+h+o
Pentru MAC alegem urmatoarele valori :
c 0.857

h 0.133

o 0.010

Hi - puterea calorica inferioara

Hi 41855

952.296

Pentru coeficientul de utilizare a caldurii z se alege din intervalul 0.88... MAC rapid
z 0.88

3.1 Compozitia gazelor de ardere


La arderea unui kg de combustibil rezulta [kmol/kg]:
-cantitatea teoretica de aer:
Lt

0.21 12

h
4

0.5

32

-cantitatea reala de aer cu

1.7

ales din tema:

L Lt 0.85

c
-cantitatile de gaze de ardere
Pentru MAC: NCO2
0.071
12
h
NH2O
0.067
NO2 0.21( 1)Lt 0.073
2
NN2 0.79L 0.671

-cantitatatea totala de gaze de ardere:

Nf NCO2 NH2O NO2 NN2 0.883

-participatiile molare (volumice) ale gazelor de ardere in amestec:


NCO2
NH2O
nCO2
0.081
nH2O
0.075
Nf
Nf
NO2
NN2
nO2
0.083
nN2
0.761
Nf
Nf
nCO2 nO2 nH2O nN2 1

-coeficientul chimic(teoretic) de variatie molara:


N0 L 0.85
c

-coeficientul total(real) de variatie molara:


r c

1.038
1 r

Nf

N0

1.039

Verificare :

mai mare de 1, deci avem


dilatare molara
1 c 1

3.2 Parametrii de stare la sfarsitul arderii


p -gradul de crestere a presiunii
Alegem din intervalul de valori pentru p MAC rapid cu injectie directa pe perete
[1,3...1,8] valoarea:
p 1.5

Deci
T ( k)

aer

pz p pc 11.329

CO2

H2O

N2

O2

800

17209

25524

21331

17050

17816

900

19594

29906

24436

19385

20389

Mpa

100.........................2385

96................. xaer

Uaer

100......................4382

96 2385
100

UCO2

96 4382
100

96......................xCO2
100.....................3105

UH2O

UN2

100.......................2573

100

96 2335

96......................xN2
UO2

25524 2.973 10

96 3105

96........................xH2O

100....................2335

17209 1.95 10

100

17050 1.929 10

96 2573
100

21331 2.431 10

17816 2.029 10

96........................xO2

Deci:
Tc ( k )
896

aer
19500

CO2

H2O

N2

29730

24310

19290

O2
20290
4

Utcgar UCO2 nCO2 UH2O nH2O UN2 nN2 UO2 nO2 2.06 10
Utcaer 19500

R 8.315

z Hi Utcaer r Utcgar

Iz

N0

( 1 r )

R p Tc 7.109 104

Iz1800 nCO2 88856 nH2O 64361 nN2 57636 nO2 60277 6.089 10

Iz1900 nCO2 94866 nH2O 77753 nN2 61206 nO2 64014 6.541 10

Iz2000 nCO2 100904 nH2O 82846 nN2 64796 nO2 67777 6.933 10
4

Iz2100 nCO2 106985 nH2O 88019 nN2 68400 nO2 74079 7.347 10

Iz2200 nCO2 113099 nH2O 93246 nN2 72020 nO2 75376 7.722 10

Deci:

Iz2000 Iz Iz2100 1
Tz1 2000

Tz2 2100

Tz Tz1 ( Tz2 Tz1 )

Iz Iz2000
Iz2100 Iz2000

2.043 10

Gradul de destindere prealabila:


Tz

p Tc

1.484

4. Calculul procesului de destindere


-Se alege valoarea exponentului politrop mediu md
-Presiunea la finele destinderii
md 1.23
md

pd pz

0.526

-Temperatura la finele destinderii:

md 1

Td Tz

1.151 10

Ne incadram in valorile uzuale pentru pd [0.25...0.6] si Td [1000...1200].

5. Calculul presiunii medii efective pe=pi


5.1 Presiunea medie efectiva

piprim pa

Din diagrama

mc

p ( 1)

A 0.1382
h

A
l

0.146

p
md 1

l 1

md 1

1
mc 1

1.412
mc 1

0.944

kp 6.735

pisecund h kp 0.986

Mpa

pisecund
piprim

0.698

Mpa

din intervalul 0.75 ... 1.0

0.9

pi d piprim ( pg pa) 0.966

Mpa

5.2. Presiunea medie efectiva


m randamentul mecanic

0.85 pentru MAC supraalimentat

m 0.85
pe m pi 0.821

6. Calculul dimensiunilor fundamentale ale motorului (D,S)


Cilindreea totala
4 numarul de timpi ai ciclului motor
Vt

30 Pe
pe n

5.636

dm3

Cilindreea unitara
i 8

nr. de cilindri

Vt

Vs

0.704
i
Diametrul cilindrului (alezajul):
3

D 100

4 Vs

89.526

Valoarea D se va rotunji la numere intregi


D 88

Cursa pistonului
S

4 Vs
2

10 115.823

S
D

Se va rotunji

Viteza pistonului medie


n
3
Wpm S 10
10.12
30

mai mare ca 10 deci MAC rapid

7. Indicii tehnico-economici ai motorului


7.1 Parametrii indicati
i RM

RM 8.315

1 N0 Ts

0.357
ps v
Hi
pi

S 88

Consumul specific indicat de combustibil


6

3.6 10

ci

i Hi

240.681

Kwh

7.2 Parametrii efectivi


Randamentul efectiv

e m i 0.304

Consumul specific efectiv de combustibil

ce

ci
m

283.154

Kwh

Consumul orar de combustibil


3

Ch 10

Kg

ce Pe 37.659

Puterea litrica

Pe

PL

Puterea specifica

Vt

Ps

h
Kw

23.6

dm3

4 Pe
2

2.733 10

dm2

i D

Puterea pe cilindru

Pe

Pcil

16.625

Kw

Kw
cil

8. Bilantul energetic al motorului (pentru arderea a 1kg de combustibil)


Q =Qe+Qr+Qg+Qin+Qrez

Kj/Kgcomb

Q 41855 4.186 10

caldura transf. in lucru mecanic efectiv

Qe e Q 1.271 10
qe

Qe
Q

100 30.376

Qr - caldura pierduta prin sistemul de racire


D 9

S 11.1
1.73

Qrprim 0.2666 i D

Qr

Qrprim
Ch

8.218 10

0.575

0.71

( 1 1.5 ) 3.095 10

Kj
Kg

Qg - caldura primita prin gazele de evacuare

qr

Qr
Q

100 19.635

md 1
md

ps

Tev Td

909.919

pd
4 5365

ITevCO2

4 4093

ITevH2O
ITevN2
ITevO2

37393 3.761 10

100

31919 3.208 10

100

4 6243

23868 2.412 10

100
4 3457

27872 2.801 10

100

ITevga nCO2 ITevCO2 nH2O ITevH2O nN2 ITevN2 nO2 ITevO2 2.613 10
ITsCO2

2 3917

ITsH2O
ITsN2
ITsO2

9492 9.57 10

100

2 3393
100

2 2909

10036 1.01 10
3

8717 8.775 10

100
2 2976

8700 8.76 10

100

ITsga nCO2 ITsCO2 nH2O ITsH2O nN2 ITsN2 nO2 ITsO2 8.938 10
ITsaer

2 3309
100

ITsprimaer

8317 8.383 10

T
100

3309 ITsaer 8.631 10

Deci
4

Qg Nf ( ITevga ITsga ) N0 ( ITsprimaer ITsaer ) 1.497 10


qg

Qg
Q

100 35.762

Qin - caldura pierduta prin ardere incompleta

qin 0

Qin 0
3

Qrez Q ( Qe Qr Qg Qin) 5.955 10


qrez

Qrez
Q

100 14.227

termenul rezidual

Cap.3 Calculul dinamic


1. Alegerea tipului de mecanism biela manivela
Mecanismul biela-manivela cu piston portant, de tip normal, solutie prezenta la
dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate.
Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a
fortelor de inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al unui
cilindru (Fitr) nu contine armonice de ordin impar, p>1 (p=3,5,7...)

2. Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor


Mecanismele cu bilele lungi (<1/4) conduc la o reducere a valorii maxime a
fortei normale N, care se utilizeaza in general la MAC.Astfel se recomanda: =1/4...1/5
MAC
Unde
R

5.55 mm -raza manivelei

2
1
5

27.75 mm -lungimea bielei

3. Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor


Se realizeaza prin dimensionarea acestora, calculul aproximativ al volumelor si
alegerea materialelor pentru cunosterea densitatii.Valorile obtinute se compara cu
datele statistice.
Densitatea aparenta a pistonului
p 1.3

mp

Aliaj de aluminiu MAC ID


3

p D
6

9.477 10Kg

masa pistonului

10

Astfel se poate aproxima


3 -masa grupului piston

mgp 1.3 mp 1.232 10


Kg
mbconj 0.3

Masa bielei:

mb mbconj

4 10

0.019

Kg

Masa aflata in miscare de translatie , mtr, va fi:


3

mtr mgp 0.275 mb 6.48 10 Kg

Pentru verificare se poate determina masa in translatie raportata, conform relatiei:


mtr

mtrconj

1.019 10

4 Calculul fortelor si momentului care actioneaza asupra echipajului mobil al unui cilindru

AB 79

OOprim

AB 3.95

Cap.4 Calculul si constructia echipamentului mobil al motorului

4.1 Calculul grupului piston


4.1.1 Segmentul de compresie
4.1.1.1. Numarul segmentilor de compresie ungere
La MAC numarul segmentilor de compresie este 2 si numarul segmentilor de ungere este 1.

Materialul ales este marca IKA avand urmatoarele proprietati


r 500

rezistenta la rupere

Mpa
4

E 12 10

modul de elasticitate

Mpa

pE 0.136
6

s 12.1 10

coeficient dilatare
a 3.5

4.1.1.2. Calculul segmentului de compresie


4.1.1.2.1 Stabilirea dimensiunilor sectiunii

3
3 pE D D

n
1

1 1.847 10
2
4E a a

D 1

2 m E

a)

a 250

mm

D 0.088

m 0.5
f

b)

h 0.0025
pE k

3 D 1
2 a

1 0.176

Ft 15

Inaltimea "h" se alege din tabel


pE

2 Ft
hD

1.364 10

C 0.196

4.1.1.2.2. Rostul de dilatare


a)

in stare libera:
S0

3( 3 C)
4

3
D

1 D 6.699
E a

pE

D 88

b) In functionare pentru MAC


Sprim 0.0020 D 0.176
Ts 550

c) la montaj

Tcil 360
6

cil 11.5 10

Sprim D [ s ( Ts T0 ) cil ( Tcil T0 ) ]


1 s ( Ts T0 )

T0 293

4.1.1.2.3. Jocurile segmentului in canal


axial
radial
A 2.75

hprim 0.060
aprim 1
mm

mm
mm

0.819

4.1.2 Boltul
4.1.2.1. Materiale
Alegem materialul 18MnCr10 pentru valoarea lui r=1000
4.1.2.2. Predimensionare
b
D

bolt flotant

0.38
L

0.84

flotant

4.1.2.3. Verificarea presiunii in piciorul bielei pb si in umerii pistonului pa


3

n 3.45 10

D 88

mps = mgp-mp

mps 2.57 0.593 1.977

n
30

l 79

361.283

R 50.5

0.2
pmax 12.34

Forta de calcul
2

D
4

pmax mps

R
1000

( 1 ) 5.942 10

D 88

b - lungimea de sprijin in piciorul bielei:


b D 0.38 33.44

mm

B b 2 j 35.44

mm

b B 2 j 33.44

j 1

mm

a - lungimea de sprijin in umerii pistonului


a

lB
2

21.78

mm

Forta se considera distribuita uniform in lungul si in jurul suprafetelor de sprijin pe jumatate


din circumferinta
d D 0.36 31.68

pa

F
2 a d

43.055

mm

pb

F
bd

56.085

4.1.2.4. Verificarea la rezistenta


a) Verificarea la inconvoiere - se face static si la oboseala sarcina se considera distribuita
liniar in lungul boltului in umeri si uniform in piciorul bielei
0.55
imax

r 1000

F ( 3l 4a 1.5 b)

1.2 d 1

170.932

minus1 400

La boltul flotant se considera ca ciclul de incarcare este alternat simetric .


Coeficientul de siguranta la oboseala este dat de relatia:
minus1 0.5 r 500
1

imax 170.932

0.85

Mpa

imax = max

minus1

1.319

max

max 186.016

b) Verificarea la forfecare forta taietoare maxima se realizeaza in zona jocului dintre piciorul
bielei si umerii pistonului, iar efortul unitar maxim la periferia boltului in plan normal la axa
pistonului (=0)
Dupa formula lui Juravski
max

max

2
4
d 1

0.85 F 1

2F

2
d 1
2

102.609

54.034

c) Verificare la ovalizare - sarcina se considera sinusoidal distribuita pe jumatate din


periferia boltului in plan transversal.Efortul unitar maxim se realizeaza in fibra interioara
la =0
3

k 1.5 15 ( 0.4) 1.449


max

F k
l d

0.19

( 1 2 ) ( 1 )

1 2

106.169

1
1

4.1.2.5. Verificarea deformatiei


Deformatia maxima de ovalizare se produce in planul normal la axa pistonului
f

E l

0.09 F k

0.033

<prim/2

prim 0.003 d 0.095

Jocul de montaj este:


6

b 11.5 10
Tb 425

T0 300

Tp 460

K
6

p 23 10

prim d [ b ( Tb Ts ) p ( Tp Ts ) ]
1 p ( Tp Ts )

0.115

4.1.3. Calculul pistonului

Lm

4.1.3.1 Stabilirea dimensiunilor


L D 1.1 96.8

z 3

H2 D 0.045 3.96

H1 D 0.15 13.2

H 2

Ls H1 z H ( 2 1)H2 23.16

z - numarul de segmenti
s 0.06 D 5.28
m 0.03 D 2.64
du 1.4 d 44.352

4.1.3.2. Calculul pistonului


4.1.3.2.1. Calculul capatului pistonului
a ) diametrul capatului pistonului
6

c 11.5 10
Tcil 390

Tp 650

cprim 0.003 D
Dc

D [ 1 c ( Tcil Ts ) ] cprim
1 p ( Tp Ts )

87.373

mm

b) verificare la rezistenta :
Se face static la solicitari termo mecanice ,considerand capul o placa plana de grosime constanta
si diametru exterior Di, incastrata pe contur in regiunea port-segmenti
Di D 2 A 2 s 71.94

Eforturile unitare iau valorile extreme :


-la margine: -pe directie radiala
0.16 D 14.08
rmar
0.34

3 pmax Di
2

60.402

16

tmar rmar 20.537

rmar tmar
2

rc 3 ( 1 ) pmax

19.933

Di

2
2

40.469

32

4.1.3.2.2. Calculul regiunii port-segmenti


Se verifica static la comprimare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor , notata Fc:
2

Fc

D
4

pmax 7.505 10

si la intindere sub actiunea fortei maxime de inertie a partii din piston de masa mp stelat
corespunzatoare capului, regiunii port-segmenti , segmentii situata deasupra sectiunii de
calcul (Fi)
mpstelat 1.232

Kg

Fi mpstelat R ( 1 ) 9.745 10

Sectiunea periculoasa, de calcul, este cea slabita de canalizatia de evacuare a uleiului radat de
segmentul de ungere ()
u 4

12

mm

Du D 2 A 82.5
Di Du 2s 71.94

Du Di

cmax

imax

Fc

Fi

u Du 2 Di 1.027 103

73.048

9.485 10

4.1.3.2.3. Calculul mantalei


a) Diametrul mantalei

Tcil 290

Tm 403

m p
mprim 0.0013 D 0.114

D [ 1 c ( Tcil Ts ) ] mprim

Dm

1 m ( Tm Ts )

87.92

m D Dm 0.08

b) Verificarea presiunii maxime pe manta

D
a

2
2
D

Av

4
3

d

2

2.95

Hu 3

a d D Hu 388.612

Nmax 145

pmmax

m 2

Nmax
D 4 m Av

0.46

4.1.3.2.4 Calculul umerilor pistonului


Se verifica sumar, static la forfecare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor:

max

D pmax

2 du d

24.687

4.2. CONSTRUCTIA SI CALCULUL BIELEI


4.2.1. Materiale
Alegem OLC35 pentru r=700 N/mm2 otel carbon de calitate STAS 880-80
4.2.2 Calculul piciorului bielei
4.2.2.1. Predimensionare
diametrul exterior:

dpe 1.5 d 48

mm

d - diametrul exterior al boltului


grosimea bucsei de bronz:

hb 0.083 d 2.629

diametrul interior al piciorului bielei

grosimea minima a peretelui:

mm

dpi d 2 hb 36.939

hmin

dpe dpi
2

5.291

mm

mm

- raza de racordare cu corpul bielei


Alegem:

35

grade

p 110

grade

grosimea radiala a piciorului -

hp 0.18 d 5.702

Latimea corpului bielei in partea piciorului

cos ( )
0.61

0.5 Lp
0.5 dpe

dpe sin ( ) 14.462

xp

Lp 0.54 dpe 25.661

1.4841681322075211

radiani
mm

mm
mm

4.2.2.2. Verificarea de rezistenta


a) Efortul unitar maxim produs de forta care intinde biela
3

masa grupului piston

kg
mgp 1.232 10

R 50.5
Fi mgp
20

mm
R
1000

( 1 ) 9.745

grade

p 130
rm

dpe dpi
2

grade

42.229

mm
4

M0 Fi rm ( 3.3 297) 10
4

N0 Fi ( 5720 8 ) 10
Fi

N N0 cos ( )

- raza fibrei medii

5.432

Nmm

4.561

( sin ( ) cos ( ) ) 4.709

M M0 rm ( N0 N ) 396.875
re 0.5 dpe 23.76

forta normala

momentul incovoietor

mm

ri 0.5 dpi 18.469


20

mm

grade

h ( re ) ( cos ( ) ri)

( re ) sin ( ) sin ( ) 451.931 22.999i

K - Fractiunea din forta normala N preluata de piston


4

Eb 11.5 10

N
mm

E 21 10

mm

Eb hb

1.003 1.628i 10

E h

b) Efortul unitar maxim produs pe forta care comprima biela


2

Fc

D
4

pmax Fi 7.504 10

Nprim N0prim cos ( )

N0prim 3332

M0prim 523

Fc

p sin ( ) cos ( ) 2.397 106

Mprim M0prim rm ( N0prim Nprim ) 1.011 10

c) Eforturile unitare produse de bucsa presata in picior (la boltul flotant)


Presiunea de fretaj
strangere initiala

s0 5

b 1.8 10
5

10

T 400

K
K

coeficientul de dilatare termica a bucsei

ceoficientul de dilatare a bielei


temperatura in functionare

strangere termica

st ( b ) dpi ( T T0 )

coeficientul lui Poisson

0.3

s0 st

pf

dpe dpi

dpi

dpe2 dpi2

dpi d

1.811 10

dpi d

Eb

MPa

Efortul de fretaj in fibra exterioara

pf 2 dpi

dpe dpi

5.53 10

mm2

fadm =100...150 N/mm2

d) Coeficientul de siguranta la oboseala


N

minus1 200

mm
m

imax c
2

max imax f

10

imax c
2

min cmax f
n

max min
2

minus1

3.511 10

4.2.2.3. Verificarea deformatiei


Sageata maxima (in planul normal la axa bielei)
9.6 Fi rm

fp

10 E b ( 2 rm dpi)

( 90) 3.74 10

4.2.3 Calculul capului bielei


a) forta care revine unui surub
z 2

mt [kg] - masa pieselor in miscare de translatie


mA [kg] - masa partii din biela in rotatie
mc [kg] - masa capului bielei

rmax 1.05 n

rmax

max

rad

379.347

30

s
3

mB 0.275 mb 5.248 10
mA mb mB 0.014

Kg

Kg
3

mc 0.25 mA 3.459 10

Kg
2

Fic [ mtr ( 1 ) mA mc ] R max 1.319 10

Fs

Fic
z

6.596 10

Forta de prestrangere initiala


5

F0 2.5 Fs 1.649 10

Forta suplimentara in exploatare


4

Fsprim 0.2 Fs 1.319 10

Forta maxima in exploatare


5

F F0 Fsprim 1.781 10

b) Predimenstionarea surubului
-diametrul fundului filetului
coeficientul de siguranta la curgere

C 2.5

c 800

mm
ds

4 C F

24.824

1.15 c

mm

c) Verificarea la oboseala
F

max

min

ds

ds
4

368

N
mm

F0

340.741

N
mm

max min

13.63

mm

max min

354.37

mm

Se calculeaza

0.038
minus1

0.25

=1

Se aleg
4

1.2

0.2

0.9

Pentru portiunea nefiletata


1.7
F
2

F0
2

d0 ds

c 1.6

max

min

[2.5 ... 4.0]

6.592

368

d0

N
mm

4
340.741

d0

N
mm

max min
2
max min
2

13.63

N
mm

N
354.37

mm

[1.3 ... 2.0]

0.017

4.2.3.1. Predimensionarea capului bielei


dm 0.58 D 51.04

MAC in linie

mm

Lm 0.52 dm 26.541

diametrul manetonului

MAC in linie

mm

lungimea manetonului

1) presiunea maxima
Rmmax 12435576.67
Rmmed 12234546
Lmprim Lm

Lmprim - lungimea portanta a fusului maneton


pmmax

Rmmax

9.18 10

dm Lmprim

MPa

m -raza de racordare a fusului cu bratul


m 0.08 dm 4.083

mm

2) presiunea medie

pmmed

Rmmed

9.032 10

dm Lmprim

MPa

3) coeficientul de uzura
Wm

Kf

dm n
60

2.305 10
3

m
s
7

pmmed Wm 1.052 10

viteza periferica a fusului maneton

Diametrul interior al capului


grosimea cuzinetului

hcu 0.08 dm 4.083


dc dm 2 hcu 59.206

mm

Grosimea capului

2 D

dce

1
dce dc2

hc

103.098

21.946

diametrul exterior al capului

mm

grosimea capului

mm

latimea corpului bielei in partea capului

Lc 1.25 Lp 32.076

4.2.3.2 Verificarea de rezistenta a capului bielei


Se face la intindere sub actiunea fortei Fic , sinusoidal distribuita pe jumatatea inferioara a
capului.Folosind relatiile pentru grinzi drepte efortul unitar in sectiunea de racordare este:

lc

dce dc
2

Kn

0.843

hcu

Km

81.152

hcu

hc

3 Fic lc

M0 10

N0 10
Wc

( 0.83 62) 2.457 10


4

Fic ( 792 3 ) 5.304 10

bc hc

ic Km

mm

M0
Wc

2.13 10

Kn N0
Ac

191.364

mm

Mpa

adm =100...300 MPa


4.2.3.3. Verificarea deformatiei capului
Ic

bc hc
12

2.338 10

hc

bc Lm
Ac bc hc 582.465

0.994

mm

bc hcu

Icu

12

150.569

mm

momentul de inertie al sectiunii capului

momentul de inertie al cuzinetului

Cu 0.002 dm 0.102

Sageata maxima, in plan normal la axa bielei este:


fc

1.5 Fic lc

10 E ( Ic Icu)

( 90) 0.034

fc 0.5 Cu 1

4.2.4. Calculul corpului bielei


4.2.4.1. Dimensiunile corpului bielei
Hp 0.60 dc 35.524

mm

Hc 1.25 Hp 44.405
HM

Hc Hp
2

mm

39.964

Bp 0.75 Hp 26.643

mm

Bc 0.75 Hc 33.304

mm

BM 0.75 HM 29.973

mm

ap 0.167 Hp 5.932

mm

ac 0.167 Hc 7.416

mm

aM 0.167 HM 6.674

mm

hp 0.666 Hp 23.659

mm

hc 0.666 Hc 29.574

mm

hM 0.666 HM 26.616
ep 0.583 Hp 20.71

mm
mm

ec 0.583 Hc 25.888

mm

eM 0.583 HM 23.299

mm

1
3

151.5

latime corp picior


latime corp cap
latime corp in zona medie

Se verifica la oboseala prin intindere - compresiune in sectiunea minima si medie ( in care se considera
si flambajul ce insoteste comprimarea , in planul de miscare si cel de incastrare)
- in sectiunea minima
Am 2 B a a ( Lp 2 a) 267.399

mmax

Fc

280.643

Am

mmax a

a =[200...400]
N

Fi

mmin

mm

0.036

Am

mm

10

minus1

0.056

( mmax mmin )

[ 2 ...3]

140.34

( mmax mmin )
2

140.303

- in sectiunea medie (M) - in planul de miscare


c 0.0003

AM 2 BM aM aM ( HM 2 aM) 577.723
3

Iz

BM HM ( BM aM) ( HM 2 aM)
12

1.228 10

Kz 1 c

L AM
Iz
kg

7.85

dm

V1

1.032

densitate otel

dpe2 d2 b 3.295 104

xc 70

volumul piciorului

dm

Lprim L ( xp xc ) 67.038

Lprim dpe

V2 AM xp

x2 1.5 xp

1.399 104

Lprim dpe
4
4

Vt V1 V2 4.694 10

26.572
dm

FiBM Vt R ( 1 ) V2 x2
2

Fc FiBM

Mmax Kz
Mmin

c2

Fi FiBM
Am

12
3.196 10

10

1.234 10

a =[200...400]

10

1.195 10

minus1

Am

volum corp intre sectiunea medie

[2 ...3]

0.123

( Mmax Mmin )

10

1.215 10

2
( Mmax Mmin )
2

1.936 10

- in planul de incastrare

Li L

d dm
2

110.14

Iy

2 aM BM ( HM 2aM) aM
12

Ky 1

c Li AM
4 Iy

Mmax Ky

3.061 10

Fc FiBM
Am

Mmax Mmin
2

10

1.195 10

10

1.195 10

Mpa

mm

( Mmax Mmin )
2

10

1.195 10

Mmin calculat in sectiunea medie (M) in planul de miscare


Se determina
minus1

cy

9.431 10

4.3 Arborele cotit


MAC 4 in linie
D 88

mm

l 0.8 D 70.4

mm

dp 0.8 D 70.4

mm

lp 0.5 dp 35.2

mm

dm 0.6 D 52.8

mm

lm 0.65 D 57.2

mm

dmi 0.5 dm 26.4


b 0.27 D 23.76

mm
mm

h 1.2 D 105.6

mm

0.9 d 28.512

mm

1...3

Proiectarea contragreutatilor
Constructiv se aleg

mm

R1 50

mm

R2 50

mm

bprim 23

mm

1) Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie


z 1
7.85

motoare in linie
kg
dm

FA mA R 9.121 10
Vmxm

dm R dmi ( R l) lm 2.539 10
2

12

Fm Vmxm 2.602 10

V1

R1 bprim
2

V2 ( R1 R2) b h 2.509 10
2

V3

R2

x3

V4

x2

b 9.331 10

dmi bprim
4

4 R1

x1 R

9.032 10

1.259 10

25.25

4 R2

21.221

x4 R l 120.9
6

Vbrxb V1 x1 V2 x2 V3 x3 V4 x4 9.311 10
2

12

Fbr Vbrxb 9.54 10

13

Fcot Fm 2 Fbr 2.168 10

13

Fr Fcot z FA 2.168 10

71.721

N
N
N

2) Forta de inertie necesara a unei contragreutat


In cazul echilibrarii complete a Fr cot cu cot:

130
kg

c 7.25

dm
j 1

R3 L R Lprim j 32.962

Vc R3 R2

1.159 107

2 sin ( ) R3 R2
xc

0.112
3
2
2

R3 R2
Fc

2
3

sin ( ) c b R3 R2

1.243 1012

R3

R3max

Proiectarea contragreutatii in forma de segment


Sc - momentul static geometric al sectiunii contragreutatii
Fc

Sc

b c

5.53 10

1 3 3
tan

Sc
R2 2
R3

R2
cos ( )

0.84

88.176

Calculul de verificare a ARBORELUI COTIT


1. Stabilirea elementelor de calcul
Fusurile maneton se numeroteaza consecutiv de la extremitatea din fata cu 1,2,3,...,ic, iar cele
palier cu 0,1,2,..,ic (cand alterneaza cu cele maneton).Cilindrii sunt numerotati la motoarele
M1 in554
V normal cu 1,2,3,...ic in linia din stanga si cu 1prim,2prim,3prim,...,icprim in
M2 282
linia din dreapta (ic=i/2, ic-numarul de coturi , i-numarul de cilindrii).
M3 433

1.1 Momentele de rasucire care solicita fusurile

M4 232

a) linie:
-palier :

Mj 233
3

Mpj M1 M2 M3 M4 1.501 10

-maneton:

Mmj M1 M2 M3 M4 1 0.5 Mj 1.617 10

Mp0 0
Mpic Mrez
Mm1 0.5 M1
Mp1 M1 554
Mm2 M1 0.5 M2 695

Zp 2323

Mp2 M1 M2 836

( Z1) 2343

Mm3 M1 M2 0.5 M3 1.053 10

T1 7612 7.612 10

Mp3 M1 M2 M3 1.269 10

FA 9.121 10

1.2. Reactiunile de pe fusurile palier


Rp

Z2 3234 4
Fb 7656 10

Zp Tp 2.412 10

- pentru paliere extreme

Zp0

1
2

( Z1 Fr ) 2.822 10

Tp0

1
2

Fr
T2
5645
5456 10
3

T1 3.806 10

Z1, T1 sunt Z,T din calculul dinamic


Fr FA Fm 2 ( Fb Fc )

-pentru paliere intermediare


Zp1
Tp1

1
2
1
2

df 2
10

( Z1 Fr Z2 cos ( ) Fr cos ( ) T2 sin ( ) ) 9.017 10

lfprim 32

10

( T1 T2 cos ( ) Z2 sin ( ) Fr sin ( ) ) 4.284 10

2. Verificarea sumara la incalzire si presiune maxima a fusurile arborelui cotit


Se noteaza cu indice f marimile aferente unui fus.
Rfmax 13456638.44
Rfmed 13434352.21

lfprim - lungimea portanta a fusului


lpprim lp 2 p 32.6
lmprim lp 2 m 27.034

-coeficientul de uzura kf

pfmax 9

Wf - viteza periferica relativa in lagar


f 1
3

Wf 10

df n

0.361

60
3

kf

pfmax Wf 0.651

Mpmax 588
Wp 23

2. Verificarea de rezistenta a arborelui cotit


2.1 Fusurile palier se verifica la oboseala numai la rasucire sub actiunea momentului Mpmin
Mp() 143
precizat anterior in sectiunile care contin concentratori de tensiuni: de racordare cu bratul cu raza
p(SR) si a orificiului de ulei de diametru d0(SU).
max
min
v

Mpmax
Wp
Mpmin
Wp

25.565

6.217

max min

2
max min
2

15.891

4
1 dpi 6.332 104
16
dp
3

Wp

9.674

dp

1
0

v 3

11

1.5

0.5 0.85

minus1

v m

0 3
minus1 200
q 5

11.555

2.2 Fusurile maneton se verifica la oboseala atat la rasucire cat si la incovoiere in SR si SU


a) Coeficientul de siguranta la rasucire

Mmax

max

Wm

Mmin

min

Wm

dmi

0.332

Wm m

dm
16

4
dmi 5.419 104

dm

Mmax 765
Mmin 154

m 2

2.842 10

0.5

dm

sub actiunea momentului Mm() se face similar ca la


pct. 2.1.

ebarat 2

l
dm dmi

5.333

b) Coeficientul de siguranta la incovoiere c


( max min )

( max min )
2

13.63
354.37

0 320

l0

lm
2

minus1

1 0.25

0
28.6

in sectiune SR (punctul B)

lp b ( Fb Fc) b 1.477 1013

2
2

Mimax Zpmax

in sectiunea SU (punctul A)

Zpmax 26534
Zpmin 123
Rmax 12364
Rmin 1534

lp b l0 ( Fb Fc ) b l0 cos ( ) 2.854 1013

Mimax Rmax

c 2.5

c) Coeficientul total de siguranta in fiecare sectiune este

c c
2

c c

0.056

ic 2

d 1 0.08 ( ic 2) 1

cef

2.5

1234
2.3 Bratele se verifica la oboseala atat la solicitari de rasucire cat si longitudinalaMp
in planul

tangent la suprafata palierului, normal la planul cotului si cel de miscare, in punctul C este aceeasi

d0
df

0.2

Mz Zp

lb

Mr Tp

lb
2

1.094 10

MT Mp Tp

dp
2

2.411 10

3.06 10

a) Coeficientul de siguranta la solicitari longitudinale c


3 Zp ( lp b)
2

hb

dmi
dm

Zp Fc
hb

4.956 10

0.5

dm dp
2

s 3
R 11.1

R ( dm dpi)
2

Tpmax 9455
R 150
br 3

30.131

b) Coeficientul de siguranta la rasucire


br - coeficientul lui Saint-Venant
max

Tpmax ( lp b)
2

2 br h b
0.95

1.559

c) Coeficientul total de siguranta


ctot

c c
2

c c

You might also like