Motivatia

Caracterizare si definitie
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari
de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc.
A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la
intrebarea ,,de ce'' inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece
cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi.
Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost
numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii
psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind
definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic
activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca
origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind
controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include
trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri.
Rolul motivatiei
Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:
- este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;
- semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza
scaderea procentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce
trebuinta de afiliere este semnalizata de sentimentul de singuratate);
- selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le
sustine energetic (trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de
invatare, participare la concursuri);
- contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si
consolidarea unor insusiri ale personalitatii (interesul pentru muzica favorizeaza
capacitatea de executie a unei lucrairi muzicale).
La randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru anumite
motive: cele conforme orientarii ei generale sunt retinute, cele contrare sunt
respinse
Sistemul motivational
Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod
de satisfacere si functii. Asa cum s-a afirmat, motivatia umana include trebuinte,
motive, interese, convingeri, tendinte, intentii, dorinte, aspitarii.
1.Tendintele sunt componente ale motivatiei care semnalizeaza o stare de
dezechilibru fiziologic sau psihologic. Ele sunt traite ca stari de agitatie, alerta

interioara, tensiune. Din numeroasele clasificari ale trebuintelor mai utila in

explicarea diferentelor de comportament dintre indivizi, pare cea realizata de A.
Maslow, psiholog american, numita si piramida trebuintelor (1954)
2.Motivele sunt trebuinte atat de puternice incat determina, declanseaza
actiunile, activitatiile prin care se satisfac.
3. Interese. Interesele sunt stimuli motivationali care exprima orientarea activa si
relativ stabila a personalitatii spre anumite domenii de activitate, obiecte,
persoane.
4.Convingerile sunt idei cu o mare valoare motivationala in sfera personalitatii.
Persoana care este convinsa de o idee, lupta pentru sustinerea si promovarea ei
5. .Idealurile sunt modele mintale de tip anticipativ, individuale sau colective, cu
ajutorul carora proiectam in viitor, sub forma unor imagini si idei, anumite
finalitati (scopuri). Idealurile sunt forte psihice care integreaza si subordoneaza
intreaga sfera motivationala a personalitatii.
Psihologia modern recunoate doua tipuri de motivaie:

intrinsec n care persoana urmrete o activitate (sau chiar mai multe)

strict cognitiv, cnd aciunile ntreprinse sunt pentru sine; de ex.
aspiraia spre competen profesional, social

Motivaia intrinsec cuprinde:

-

Curiozitatea
atitudine epistemic stabil prin informaiile furnizate de procesul nvrii
interesele cognitive
aspiraia spre competen.

extrinsec n care persoana urmrete, prin activitile depuse anumite

recompense morale:prestigiu, notorietate, faima, bani, statut, poziie

Motivaia extrinsec vizeaz:

-

ateptarea laudei, notei, recompensei materiale

dorina de afiliere (elevul nva pentru a face pe plac familiei care l laud,
l recompenseaz
elevul nutrete dorina de a corespunde ateptrilor profesorului; dorete
s fie mpreun cu copiii de aceeai vrst
tendinele normative (obinuina de a se supune la norme, la obligaii)
teama de consecine neplcute (teama de eec, de pedeaps)
ambiia
trebuina de statut ridicat .
Pentru crearea motivaiei este necesar s se prezinte elevilor scopul
nvrii, s fie apreciai pozitiv i ncurajai s-i realizeze scopurile vieii,
s li se arate progresele fcute, s li se trezeasc curiozitatea pentru ceea
ce trebuie s nvee, precizndu-se sarcinile nvrii individuale n raport

cu ritmul de munc al fiecruia. Exigena ridicat, recompensele i

activitile extracolare sporesc motivaia.