Introducere Celula . Elementele celulet umane Gorpul uman . Anatomia barbatului Anatomia femeil Aparatul locomotor . Sistemul 030s Tesutul oso Formarea si cresterea caselor Tipuri de oase Vasculariztia osoasa Fracturle os0ase Scheletul (vedere frontal) Scheletul (vedere dorsal) asele capulut Coloana vertebral Seheletu extremitti superioare Scheletul extremitati inferioare Atcultile as Tipuri de aticuatt Late Atioulata genunchii Articuatia umarlui Artculatia golduui Meniscu Sistemul muscular ‘Structura muschilor Forma mugehitor , Muschi corpului uman (vedere frontal). Musial unan Qedre drs) Muschi fei : Muschi extremit8ti superioare. Muschi extremiti inferioare Apart gst... +30 Digestia .. : cece 0 Cavilatea bucalé ‘ ees Sectiunea unui dinte 23t Dinfi de lapte ... Sorta ieee Dintii permanenti 31 Esofagul ....... sutaee eee 32 Deglutiia Stomacul ; Intestinal subyre Panoreasul Fiat... Vezia g cde bilare Intestinul gros . ‘Aparatul respirator .. Organle aparatull respirator... eee eeae ee BB Mocanismul respiratie! : 38 ase cats promise nara. 39 Nasul 39 Faringele ...... ee 39 Laringlegitraheea oe 40 ‘rborele ronal 4a Prima. 2at Aparatul circulator . - Sebera apa circulator. 242 inima ...... rere 43 Valvele cardiace ieee 4a Vasele coronariene 45 Sstemul electric de conducore a ini. 45 Cictul cardiac... 45 Principalleartere ale organismulu. 6 Principalele vene ale organismuli .............0+447 Sangele ..... . ee Compozttia séngelul 2 48 Gollele sangvine oe eeseeeeeee 48 Maduva oscasa ee 49 Splina : 49 Lima v2 casa cans « 50 Relata inte crculatia limfatc’ gl cea sanguin... ......-. 50 Capitarulimfatio a Vasele limfatice ..... : 51 Reprezentare schematic a sistemulul limfatic >. 8l Gangtonul limfatlc ........ aA ‘Sistemul nervos Elerentele sistemului nervos a0Structura unui neuron an BB Turi de neuron vette eeeeeeee BB ic eee 258 Creerul mare ceenec cone BM Meningele sreen nero. en 3S ‘ite cerebrale 58 CColoana vertebral i méduva spina 58 Sistemul nerves perierio....... 57 Simturle .....ssesevee : Vaaul ne Giobul ocular eee Proiata imaginitor pe retin. arene Aparaul lacrimal... See ee ab Conjunctiva, corneea gi retina 60 Nerul otc : 260 Calle viauale 26 Principalle defecte de vedere si metode de corectare ssa ‘ul (ne ea as wma ang ane tone BD Pavilonul auricular a onne +n tone Inntuireaoscioarelorurechi 222.222. 62 Mecanismul auzulul 0.0.0. cc ccc ee 68 abit 3669 «0091402 18 Mirosul eres sb Gusiul 65 Limba foes as Zone de percepere 2 difertelor gustur 65 Simtul tact : +68 ‘Sectune prin piale a ae Receptor senzorial oe 66 ‘Actul reflex in fata unui stimul dureras...... 67 Folicululpilos si radcina unui fir de par... 67 Unghia : 67 ‘Aparatul urinar 7 cee 68 Elementele aparatulul urnar ets tone gee sO Gircuiaa renala ed anes 0 Rinichit si vasele lor sanguine eo 6 Sectiunea unui ich oe 69 Vascularizatia inichilu etna case eT Nefronul és 70 Vezica uinara ooooc ccc cceseenseceeene eT Uretra apie 7 Aparatul reproducdtor . Organele gentale masculine Penisul Testiculul si epidigimul Prostata... 4 Organele aperatuui Genital feminin Vaginul .... Ovarul $i foliculu! ovarian 7 Mamelele ae Ciclul mension TT Reproducerea umand .........+.+. ‘Actul sexual Spermatozoidul si ovulul Fecundarea si nidalia, Gestatia Dezvoltarea embrionulul Dezvoltarea fatulul Placenta ‘Abdomenul unei ferei fa finalul sarcinit 7 sevens 88 Nasterea a Adgpostul fetal... eee oe Prezentatiifetale =... se Procesul nasteri ce 285 Sistemul endoctin .......... Glandele sistemului endocrin.. Hipotalamusul ghipotiza Funetil hipotalamusului Secretile hormonale ale hipofze’ 2... eee 87 Tiroida 88 Giandele paratiroide o.oo cee ee ee 8B Giandele suprarenale 2.0... 89 Sistemul imunitar . Organete sistemului imunitar Localzarea timusului Mecanismmul imunitait nespecitice 31 Vaccinarea a Index alfabetic al termenilorINTRODUCERE PRIMELE STUDI! DE ANATOMIE UMANA Termenul de anatomie pravine din cuvantul grecesc care inseamna «disectien si se foloseste pentru a desemna slinfa care studiaza aledtuirea interna a organismetor vi si legaturile ce existé intre partie ‘componente. O stint anticd, dar care sa se refere la ‘anatomia umand, a luat o forma autentic& ta mijlocul Secolului XVI, atunci cénd au inceput s& se faci cisecti amanuntite pe cadavre pentru studierea pe larg a alcétuiri corpului uman; inainte de acea epoca, 0 asemenea practica era interzisa, find in mod categoric respinsa de normele etice gi de nor- mele religioase dominante, iar cunostintele care faceau referire la structura si functionarea corpului uman proveneau de la observatile fécute pe anima- le, dar multe dintre ele erau imprecise si eronate Medicul belgian Andrés Vesalio (1514-1564), pro- fesor de anatomie la universitafi prestigioase pre- cum cele din Lovagna, Padova si Bologna, a fost cel care a cutezat sé nu dea ascultare conduitelor mora- le din epoca sa gi a Mnceput s combine la orele lui explicate teoretice cu demonstratii practice bazate pe disectiile de cadavre umane. in anul 1543 a publi- cat realizrile sale int-o carte inttulaté De humani ‘corporis fabrica (Structura corpului uman), ce inclu- de mai mult de 300 de gravuri de anatomie meticu- los realizate, o oper’ care a facut multa valva printre camenil de stiintS contemporani deoarece contrazi- cea teorile liber acceptate pand atunci. Aceasti lucrare a constituit un pas enorm facut care accep- {area unei cunoasteri exacte a corpului uman, chiar daca a atras dupa sine, pentru ilustrul autor, grave consecinte: in anul 1561, in timpul sederi sale in Spania pentru a-si oferi servicill la curtea regelui Filip al l!-lea, a fost judecat pentru indrazneala sa in fata unui tribunal al Inchizitii si condamnat la moar- te, dar pedeapsa i-a fost comutata int-un pelerinaj la Locurile Sfinte; ins’, la intoarcere, un naufragiu a pus capat zilelor sale. Cu trecerea timpului, studille anatomice s-au norma- lizat si observatiile fa prima vedere efectuate la disecti s-au aléturat celor realizate cu tehnici din ce in ce mai modeme. Astfel s-a putut intelege cu mai ‘multd precizie cum este alcdtuit corpul uman gi care sunt functille pe care le indeplineste fiecare din com- onentele sale; in acest fel s-au facut mai bine cunoscute aparatele si sistemele care alcdtuiese corpul, determinand dlferitele tesuturi care formeaza organele gi natura componentelor de baza, celulele Corpul uman prezinta o mare complexitate, acesta bazandu-se pe milioane si milioane de componente combinate intr-o manierd extrem de complicata, CELULELE $1 TESUTURILE Corpul uman este format, in esenta, dintr-o cantitate enorma de celule, care reprezinté structurile ele- ‘mentare ale tuturor flintelor vii. De fapt, corpul uneipersoane adulte numa mai mult de 200 de milioa- ne de celule, toate fiind dotate cu unele elemente asemanatoare, chiar daca sunt de diverse forme gi sunt capabile si-si destigoare diferitele functi spe- ofc. Aceste celule diferite nu sunt dispuse intr-o formé ‘anarhicd, ci dimpotrva, sunt grupate, uneori combi- nate cu materi inerte cum ar fi sdrurile minerale sau fibre produse de ele insele, forménd tesutur. in cor- pul uman existé patru tipuri de tesuturi, fiecare avnd rolul su de a indeplini functl specifice: + fesutul epitelial, format din celule foarte aseméndtoare si strans unite intre ele, cele mai importante functi find cea de acoperire, intrucat tapeteaz suprafafa externa si cavititile inteme ale corpului, si cea de secretie, dat find faptul ca ele constituie structurile glandulare care secreta substantele de o natura variaté si pe care le varsa in exteriorul corpului ori in interiorul sau, de exemplu in singe; * fesutul conjunctiv, compus din celule distincte printre care se interpun substante de consistenta variabil, cum ar fi fibrele de natura proteicd, are un rol important in sustinerea structurilor corpului. In realitate, exist diverse tesuturi conjunctive: un tesut conjunctiv mobil, care este distribuit pe suprafata organismului si are o important fundamentala in hrénirea tuturor tesuturilor, deoarece permite trece- rea vaselor sangvine; un fesut conjunctiv dens, ‘oarte rezistent, existent in structura tendoanelor si ligamentelor; si alte tesuturi conjunctive specializate cu insusiri aparte, cum ar fi fesutul adipos, tesutul cartlaginos si tesutul osos, tesutul sangvin gi tesutul limtoid; ota wtb eee+ fesutul muscular, format din celule alungite care se pot contracta sub actiunea unui stimul, recdpatandu-si apoi dimensiunileiniiale, cu rol de Proportionare a mobilitatii corpului sia structurilor sale interne; + tesutul nervos, alcatuit din niste celule speciale, neuronii, care sunt capabili sé primeasca si s& trans- mit informatie din mediu (stimuli) sub forma unui influx nervos (asemanator unor impulsuri electrice) la formatiunile nervoase superioare, coordondind ast- fel activitatea intregului organism. ORGANELE Asa cum fesuturile nu sunt distribuite in’ mod ‘ntémplator in corp, tot asa sunt combinate int-o maniera precisa gi aledtuiesc difertele unitti struc- turale ce au ca rol indeplinirea functilor specifice ‘organele: pielea, stomacul,ficatul, pkiméni, inima ete. Fiecare organ are o forma precis, 0 situare anume si 0 misiune concreta, unele sunt solide si altele corespunzéind unor conduct goale, chiar daca toate sunt compuse din diferite tesuturi elementare. Sigur este c& unele organe sunt alodtuite din tesuturi care nu sunt prezente in alt& parte a corpului, aga cum este epiderma, care este invelisul superficial al peli, sau cum este tesutul osos, care este principalul ele- ment component al oaselor. Dar, in schimb, existé organe foarte dlferite ale caror proprietti depind de prezenta aceluiagitesut: nume- rogii muschi ai corpului, inima si diferitele viscere oale, de exemplu, se pot contracta si relaxa datorita cexistenteifesutului muscular. Ceea ce caracterizeaza organele, mai important deca structura lor anato- mica, este functia lor, deoarece fiecare are desem- nata o actvitate specifica, find indispensabilintre- ul. APARATELE $1 SISTEMELE ORGANISMULUI Exista organe care isi indeplinesc unele functii con- crete prin ele insele, ca de exemplu pielea care aco- per toat suprafala corpului nostu gi care asigurs protectia structurilor interne, desi ea are alte roluri. Dar existé numeroase organe care igi pot desfasura activitatile in combinatii cu altele, strans relationate gi care, impreuna, alcatuiesc o unitate functionala: aparatul sau sistemul. in realitate, chiar daca termenii de «aparat» si «sis- tem» se folosese ca sinonime, unele nuante ii dife- rentiazi. Astfel, se vorbeste despre aparat atunci cand toate organele componente sunt formate din diferite tesuturi; de exemplu, aparatul digestiv este compus, printre altele, din organe atat de diterite, cum ar fi gura, stomacul si ficatul; aparatul respira- tor este format, pe lénga alte organe, din nas, larin- ge, bronhii si plamani; iar aparatul circulator este ‘compus din inima, artere si vene. in schimb, se vor-beste despre sistem atunci cand toate organele componente sunt alcdtuite dintr-un singur tesut: de exemplu, sistemul nervos este, in principal, compus din fesut nervos. Sistemul osos si sistemul muscular sunt alcéituite, in esenta, din tesut osos gi, respectiv, tesut muscular, chiar daca ambele fac parte din apa- ratul locomotor; iar sistemul endocrin este format din diferite organe glandulare ce secreté hormoni care se vars in sange. Fara indoialé, toate aparatele si sistemele sunt relationate intre ele, iar functille feciruia se pot destagura in integralitate, find optime datoritainter- dependentei dintre ele: toate contribuie la formarea organismului ca un tot unitar.Astfl,limitandu-ne la aparatele si sistemele deja mentionate, diferenta const in faptul c& aparatul digestiv are rolul de nutritie, iar aparatul respirator ne permite sa obtinem oxigenul din mediulinconjurator, in timp ce sistemul circulator face posibil transportul séngelu incdrcat cu substanfe nutritive gi oxigen cite toate tesuturile, aparatul locomotor ne permite migcarile necesare pentru viata de zi cu zi, iar sistemul nervos impreundi cu sistemul endocrin regleaza toata activitatea orga- nismului, Dar la fel de importante ca cele descrise sunt mute alte organe: cele de simi, cele ale apara- tului urinar, cole care participa la reproducere... {in continuare, dupa descrierea suocinta a celulelor sia Giferitelor structuri ale corpului uman, aceasta lucrare trece in revista fiecare aparat si sistem din corpul nostru. Dien dit un sist (ss, schema sister aro tun apart os, schema aparatu trun eont in fap ci oleertale unl stom sant alate din aco ‘ip do eo in timp 02 componente unl aparat sunt format din fsutu tert,CELULA Calula este ee mal micd unitate anstomicd a oganismulul uman st GRATE CELULAR it fe a. Orga- este, de asemenea, numitorul comun al tuturorformelor de viaté. Oa- mess one nismele cele mai simple, cum sunt bacterile sau protozoarele, sunt Styun goninewe piece etopasna aledituite dint-o singura celula care duce o viaté independent, in timp giana unite pein, Ce corpul nostru in schimb, este format din mii $i sute de milioane de Petseninii Wt oli. Srace celule care functioneaz® tnt-o manierd coordonaté, Celuele diferitelor Smee. epee nea ela fesuturi si organe ale corpului uman prezinta multiple diferente in ce echiventlaraelor comple co int priveste forma gi dimensiunile lor, dar toate au o structura elementard _‘Malitutea ganisnuineia, asemanatoare. ELEMENTELE CELULE! UMANE ‘pane sr cae nin nproead ‘ri pls al manbranel cela, cae mice i ih eae ‘va ce prance sn Ov se ‘ned saan ei enopesmatic / ‘eect ibs care formanc ‘eaen remalcoo ewe cota ert ot Sarno ‘Seif pote sombrero arose — Soca ee Sa tee Tye aw na ch ‘eae cn Sees georsie Sorat seconde oe ‘these ea wae vate tte a ‘sovvstepe ca bea reoneomati ete | ‘ie reve antes I ln a Stearnere nose Maren aco’ eee ‘bearer intr co : unto ‘io fot cain ce cata nee toc awe i ‘ets ema ara tee cdapased pe aes paee Poach wear aru cc er: td | no py are ‘aba ara grt (ef Sura epaoe Excocms ramen gore serialiae nee eaeNUCLEUL CELULAR ‘Cele umane sunt dtp eucarat, dense sunt sletute dint-anrteu separate copies print-o membrana propre in intro cai se gasese cement cre contin ifomaia ereitara si indeplese toate uncle olde. Oanuritinfrmate exist n une moleule de acid ‘ezosionucec (AD), substan care, lune end clue fa do ‘epaus, se cssle mpg in rucey sub fom de coating arn tpt cui celle se condensear sa forma uoorbastonage nuite cronezm, onbrara nckart cro CROMOZOMII IN DIVIZIUNE CELULARA acu ‘STRUCTURA UNUI CROMOZOM bel sot on Fecare cromazom este format, in orncipl,drt-unflzment fe ADN, de ngime vari ir n cent su se frmeaza © ingstarenumitcentromar, care cde ou bree de lungime neg, unui scut unl ung, REPREZENTAREA UNEI CATENE DE ADN cape am en rt gen dn ma sect am eins SS eh Feasts treated obs un yess ‘i & r ue rin nl de hicrogen, cag cum sro sera in sal, Et patna sss ae ‘pur de baze azotate,cerumits aden, quand, timing i ctozn, & cor Fu erogen a) ‘aio este complementard, deoarece una singu se poate imbine cu ata speci Sucestuneaacastor elemento datrminaaleaurea geelr, care corepund fragmentelospociice de ADN scare consul nile incionale 2 detain caractrele ered,CORPUL UMAN jin ciuda nenumératelor diferente individuale, corpul tuturor fiintelor umane este asemndtor, fiind for- mat, in esenta, din cap, trunchi si patru extre- mitati, cele doua superioare (numite brate) si cele Pa e 1S z ica y i H PROIECTIA ARBORELUI BRONHIAL PE SUPRAFATA PLAMANILOR PLAMANII VEDERE DIN INTERIOR PLAMANUL STANG PLAMANUL DREPTAPARATUL CIRCULATOR Aparatul circulator este format dintr-un complicat sistem de vase care, sub impulsurile ritmice ale menfinerea activititii corpului gi aduna reziduurile din metabolismul celular ducandu-le céitre organele inimii, transporta in organism sangele care duce la toate fesuturile acele elemente necesare pentru ‘nsércinate cu eliminarea lor, SCHEMA APARATULUI CIRCULATOR ese ‘Softens ome dae ananeinges en eae ems ben arcalecae conn, saphoeiias egced oe —raeeae wots Secartae meoeenees samears. : Heenan Soni Seecicace ness ang = apo ac wemecooore Sunt aco ra eer ems ‘tao tte pemidrar Sere gue sa eh tina ponpea single ogtin ogee anil o ater mar cl ruerese railcar, ca cle ‘ate omeazl car eer so didn moaopetat i dunt ara defeat me ubi, aterll, care nave ant nie canae oar subir, eaplrel, sce pee sat ae wan sng strat coli ita poi scum fest. conn, caplrle Se ansforh vente ge unes rie dl fod vane, feared mal mrt ate sng Srac ‘noon lint Ge eat cr ieINIMA PROIECTIA INIMII ‘VEDERE FRONTALA PE SUPRAFATA CORPULUI Inima, motorul aparatului circulator, este “organ de forma unui umn nes, find situaté tn centrul toracelul,intre coi opm int-n spats dent mediastin, Este acoperiti de a mmembrané dub seroas, nuit Pericard, de forma unui con nereguiat INIMA ‘amplasatit-o porte obi; la baz, ericardl ste orienta us sila VEDERE DORSALA ceapt, in timp oe var este orientat in Jos gi la sténga, ca supers tr amon en ene prone destSECTIUNE LONGITUDINALA A INIMII ve ao Pe gla sn on vanacad a “atu eg ‘eke stevens tna vor et ace erase vali atbenrintae spiel vesendcat ‘rh ta ane verte ep _ CAMERELE CORDULUI Inia ext un organ caverns cu pee! msculsi gah lee inferior ete impritin patty camer: dou supra, nun ati, dou inferior, nuriteyetreue VALVELE CARDIACE DIASTOLA VENTRICULARA SISTOLA VENTRIGULARA 8 ent tng sua vst ‘Angele crcl in nti! nimi int-unsingur sens: in fecare aru singel into parte alta imple refund valve oreat cite vencull de aceeasi pare ar cin care veticul cate _alvtoventielae, un crept (ava Wcuspd aa stnga fila ‘aera pulmonar cn area crept zona n pata tangd Aceasta mal) gi dou vale sigmoid, una situate vented si ‘cule undreciorala est posba dato cor nau vae care Area pulmonar (ra puimoner) ar cea line nie permit cola timp, dar fae stint ale bt cardiac, 8 teaci ven ting sort (va aort,Inia re un sistem de igre propre io eed vase VASELE CORONARIENE care o nena cao cored Dn coe coud ates cowratons iA fl pinpal sting seas pone aorta mumerease rama AEDERE FROWYALY SU FOSTERMIARE ‘ere aun in tot sectoral im, soir ange agort. up ‘ize est cat, sng ac cxgon Wee into re eva veroae mic cre se ues ince ele parr a forma vane ‘nce ce al marca ung a sul corona, un cael eros vars nacre. sin wea eo areraoré a sis aren verano nd SISTEMUL ELECTRIC ‘ te aga eae DE CONDUCERE AL INIMII ne are sane Batil nmi se produc rato unor stl let care se ganecoe imi t-0 mane sponta in unele ove mosculsre cardacespecialzat gs propagi Dri intermedi art spc ote certs sertnare ti nim, detemind contac secvelé a dverseor sale camere La focare bate a imi se suczod in aca timp dilata- ea cesta) 5) contract |tol) ‘ociel camere cians: singe tree din fecae att oven “in pases respect 1 are al aa ‘era corespondet, ‘nan si care so ropes fara oe.PRINCIPALELE ARTERE ALE ORGANISMULUI oc ‘ete te eh SECTIUNEA UNEI ARTEREPRINCIPALELE VENE ALE ORGANISMULUI Such sertraline opt -SECTIUNEA UNEI VENE SCHEMA UNEL ‘SECTIUNEA UNEI VET VALVE VENOASE ‘sre sconce ‘sineSANGELE Sangele este fluidul vascos de culoare rosie care curge fara intrerupere in interiorul aparatului circula- tor, aducdnd cétre toate tesuturile corpului atat oxi- gen si substante nutritive, cat si celelalte elemente COMPOZITIA SANGELUI ecesare celulelor pentru metabolismul lor, totodatd transporténd reziduurile toxice catre organele insarcinate cu eliminarea lor, care confine mutiple substan dotvate rey ive | os —— si transporké sub forma de suspensie diverse E ioryrese =< l ise agi a [Bs FORMAREA CELULELOR SANGVINE ‘nt-un proces constant se formeazd nol calule sanguine destinate sa le inlocuiascé pe cele imbstranite,respectiv istruse, in facare zi formandu-se mii si mi de miloane {de globule rogi, globule albe si trombocite. Acest proces, ‘denumit hematopoeza, se produce, in mod nermal, ‘in maduva osoasd, pomind de lao celulé precursoare ‘comun’, celulele-mama pluripotent, capabile de a se reproduce ele insele sis dea nastee difertelorcelule- ‘mamé monopotente, din maturizarea lor razultand diverse celule sanguine. CELULELE SANGVINE ‘in plasma sangvind plutesc diverse tipuri de celule, flecare din le avind o functie specifica: + globulete rosi, donumit si hematl sau ertrcite, se ocupa {de transportul oxigenulu dela pkimni la fesutur i al ioxidulul de carbon derivat din metabolismul celular in irectieinvers (Vedere (Vedere frontala) _taterala) + globulete aibe, denumite s eucocite, cu difenitee lor tipur, ‘ac parte din sistemut imunitar st protejeaza organismul de infect, + celulele plachetare, denuiite si trombocte, participa ta Procesul de coagulare destinatopriri hemoragilor. IMADUVA OSOASA LOCALIZAREA MADUVE! OSOASE LA ADULT serpergts titers yx pine Colulee singel se produc in maduva osoas’, lun fesut specializat Drezent in interiorul ‘oaselor. La noul-dscut exist 0 maduvd osoasd activa in toate oasele scheletulu dar, cu varsta, mai ales incepand gin adolescent, 0 mare parte este iniocuta cu tesut ‘conjunctvfbros SPLINA VEDERE ANTERO-MEDIALA SECTIUNE _ects axe peste PROIECTIA SPLINE! PE SUPRAFATA CORPULUI Splina este un organ situat in STRUG’ partea superioara sting’ a coin cuxber ain MIcROSCOPICA A SPLINE! eb irautrne pede tote msc Map tiputle de celle sangvine, car apo’ produce doar unele tpur do globule albe.Principala sa ‘unctie este aceea de a distruge Globulele rosiiimbatranite, Partoipnd de asemenea in sistemulimunitar, dooarece actioneazé ca un filtru al sangolui de germenii siimpurititle — fahvusa care circu in intriorul su. ad feteLIMFA Sistemul limfatic este format dintr-o complicata scopul de a se incorpora in circulatia sangvind, in etea de canale, vasele limfatice, care dreneazé traiectul lor trecdnd prin nigte formatiuni nodulare, lichidul ce spalé spatile intercelulare si particulele ganglionii limfatici, care gazduiesc multe globule minuscule prezente aici pentru a transporta acest albe si se comport ca un filtru ce retine germenii fluid, numit limfa, in directia sistemului circulator, cu si impuritatile, RELATIA DINTRE CIRCULATIA LIMFATICA SI CEA SANGVINA _sraen _ se nce aie tes soa rg alte __.inors_Pracpa rol al stem inate este cea - tea cofects litical plasma ata in oes infest care tece cn caper angie caplay Spal ineresuare, ena acoste sSthine mic «spin ce ens ite cola pet ea esi ru ge nun; cu url unl complexe reeled cane care so rvard in stom he chun exces se arc corporat ‘nciutia sang. RELATIA DINTRE TRECEREA GLOBULELOR . CAPILARELE LIMFATICE ALBE DIN SANGE ‘ance SI CELE SANGVINE TN LIMP: =. i eich py SECTIUNE SCHEMATICA UNUI CAPILAR LIMFATIC sous _sveiht—Capiarle mati, green in tate elle Sef comput, curt ase foarte subir, ie ‘opi es ‘sulze —_pevizuo cu o exromita inti pre ine Sin sult ‘4 un singur iva do cau endotlae; co a ee _ ‘ator porlor exten inte acesie cele, _Scufundate nt, remerease globule absorb lichicul in exes, renee germeni ale eeu per a notin funcile Sotto toute de partcule ste pezente de apirare, mule dine oe tecand, injure, in cape sangaVASELE LIMFATICE \VEDERE EXTERNA, vate ‘SECTIUNE LONGITUDINALA Vase inate eprint continuare caplareor sip: mirese ogresiv dame nlningu-e ire ee peru afoa stele cn co |n.ce al roase AU In intro vale cre la tread nt-un Singur sons pied rena Gu, peru a paras crus acestela In dota provdzut GANGLIONUL LIMFATIC aves sete rin inte Ganglion lift, ntrcalati pe tract vaselor ce transport lit, sunt iste formatiuniglobulare ale crordimensiun,n ‘condi normale, nu depagesc 2 cm in iametru, Sunt actu «int-0 capsuldextema fibroasé din care pamese divers peti care impart interior in sactoare, acolo unde se afl acum de fesutimfoid ce oézcuieste 0 muttime de globule albe cu ‘uncti de aparare, REPREZENTARE SCHEMATICA A SISTEMULUI LIMFATIC gi ott _ ssl le sagt esa Vasel imfatice din tot compl comunicd intr ele sn final {gi vars contnutln dou’ canale mar, canalul traci 5 canalullimfatic drept. Aceste canale se vars respoctiv in venele subclavie sténga si subclaviecreapt, care, la randul lo, Se vars in vena cava superioaa; in acest fe, lima ajunge in crouital sangvin.SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos, format din organele care aledtuiesc encefalul, méduva spinérii gi o refea de nervi care ajung in toate partle corpulul, controleaza toate acliunile noastre voluntare, regleaz’ functionarea automata a oryanismulul, culege informatii asi- gurdnd relatia cu mediul exterior si constituie locul activitafilintelectuale, ELEMENTELE SISTEMULUI NERVOS noo fat a aera nan cg {Stat geaga none oe Sn tr es ‘fie era cre ‘raktewna tel saan See etn ‘Seema nave ‘doom vot apt ts Feyoorin aout beat epee ‘Sama er ts ia ce te (ae srvrend See tiese apie Sone rarest ar pect Ice sugar ce Siro rude ee ‘ease co pera oonitan tema ete ar neves ci ex re, dae tines tne ceri eo ate ae STRUCTURA UNUI NEURON cerns i cop | cepts __ eh a Se, _ fat eer 1 sd mira eT TAR UNIPOLAR BIPOLAR MULTIPOLAR Tesutul nervos este compus din niste celule specializate ‘mite neuroni, de forme si cimensiuni dferite, dar toate ‘4 0 structura comund, Fiacare neuron are un carp celular din care pornesc doua prelungi: dendritele, ramificatiscurte $i arborescente prin care infourle proveite din alt cule ‘nervoase ajung in corpul celular, axonul,o prelungire unic8 Si lungit, prin care se transmit impulsune la ate celule ervoase sau la tesuturle corpuli‘SECTIUNE LONGITUDINALA A ENCEFALULUI Encefall este parteasistemului nerves formaté din structur continute in cua craniana + erojerul maro, care este organul cel mal voluminos si mai Important, deoarece contrleaza toata acivitatea voluntard ‘amare parte din activitatea involuntard a corpulu, roprezantind si ocul de unde pornesc procesele mentale; + trunchiul cerebral compus, la réndul sau, din protuberanfa anuiar, sau puntea ll Varta si bulbulrahidian, sediul centrlor care regeaza functle vitae, cum ar fi cele ale ‘ucleilor de origine din majontatea nervlorcranient; + cerebelul, care partcind la contolul echiirulu st sincronizeaza migcarlle corp. rote ub ela ENCEFALUL VAZUT DE JOS LOB FRONTAL ermal et eto spac laine dre cnn haan oe ery au te oni ap ue maar ere reat ____aperena recente oe (ea pct ee an oan SE ra sral (aXe peste dere aren) ce vee LOB OCCIPITAL-_ CREIERUL MARE erie TRANSVERSALA : VEDERE DE SUS PRIN CREIERUL MARE Lob frontal Lob frontal soot ort pa ria ut Ds - om . = Lob occipital Lob occipital aes domme tt rm CREIERUL MARE ional ny __ “oma VEDERE LATERALA Lob frontal ecogpain ‘onan jeune tte nee un pea ro= Meningcle este format ain tri membrane concentrie cate ——_avoper si protejeazd enceflul s méduva spina: dduramater, care est la exterior, grasa si rezistenta; arahnoida este intermecara, subi si elastics plamater, care este cea malin interior, find i delicat,aderent la suprafata encefluui sta maduvel spina. = VENTRICULII CEREBRAL! Tr interorul enceftuui exist se ata clverse cavitipline cu ici cefalorahidian, conectate intre cle: venticull lateral trolea ventric sal patrulea ventrcul, care comunica cu spatiul subarahnoid gi pe jos $e continu cu canal central made pina sere prt is : vas tn ARIILE CEREBRALE SS atone CCrelerul mare dezvolté {unctii multiple si variate, ‘unele find foarte sofsticat: ‘in acest organ, de exemplu, se conslientizeara senzatile 4] se elaboreaza procese ‘complexe cum ar fl gandlea, memoria, imbaiu.. weer tt canaie i ca bated Pare aa aie ies ea arama is i 7 Sloe » 4 oo ‘aa ea uaa iis ‘pee | poasumta i NVIGIHVH AYAN INNA WIS NYWNIdS JaANGYW ¥ VOILVIW3HOS JHVINAZIuday is ie 14 oe home “| ee rs MEN | =| | ‘ia Es) J | a eon Uo INJIGIHV IIAYAN NO WYYNids IANGYW WOILVINSHOS JUVINAZauday a wa a a iene sia ie ANJIGIHVY JTINIOVaVY no HUYNIdS IZANGYW TV HOL9as iar ina iia Rao HUYNIds IaANGYW v1 31VUGILY3A INVOT0D ¥ 3NhLiOaSSISTEMUL NERVOS PERIFERIC ‘letra _ fe ceed ery mse Pa eco ec rari tal cant tn O tefea complicala de nerv care Inknfuie structure sistemutuinervos central cu toate punctele corplui are rl de a culege informatil ad din interior, ct sian exterior ‘organismuul (neni sent) gi de a ‘transmit raspunsurle pote (nerd ‘mator). 0 prey peril ‘SU mesuocra a contelVAZUL Vazul este simtul care ne oferd cea mai mare parte din transforma in semnale nervoase, care merg prin cdi informatii din lumea inconjuratoare: ochii, sau globii specifice pana la creierul mare, acolo transforman- ocular, capteazéi stimulii luminosi din exterior gi ji du-se in imagini vizuale. ‘nlp ce get oa, Tea ua ol a ‘prea al meta oem weeds) | ‘ees pap crus sormnt ced oe Satnaescedeh pad Ing rae gens a ericson sae auc cra nt ‘ena ot vena Saeinere aia ps ops ne ee peg ce enon ca ae rot staat ‘oeanry Tena ce Sere mn cov rei enna Seas ‘erenatndrecs estas etal ay beer rasp oaste as gaa ca on ‘Se romans coon et a fe ee ‘aie aetna tel berets no om = ESOS ey core = ee PERETINAS = = Razele luminoase proveite de la un obiect cin exterior penctreaza chia prin coree, traverseaza Dupia si sunt focaizate de cre g— ‘stalin pe retina, unde se formeazé o imagine rastumati care apoi est inerpretaa de cate encefal ajungancu-se la imagines rea.GLOBUL OCULAR VEDERE LATERALA, CU MUSCHII EXTRINSEGI (ob cular se pot mica ifr dre nt-o mare coordanat data veri mugci ise pe supa sera, ee _me ae srt mjc eat rr ie oe Pugh dot exe cera _ us ae ti, ‘Glanda afta’ partes superior extort oh seret in moe ‘onsiant un id destinat uber, hil proto suratte anteroare a global ocular net acaVAZUL CONJUNCTIVA SECTIUNE IN CORNEE pie. parte aarti Shure Ibo Seote Cesena Conjanctva eto o memtrand ‘mcoase wanspren fn cu uncle do protjaro, care ecorera ates ameroari a scercte $350 pla pena nope Mebeniactenen at Cameos este un se concav ormat cn mal mat nls carr princpot carci ‘sb waneparonta,cltate de care 9e bear dtr ispunei parle afer care Taner rine, avind un contrat mare de apa eh ‘ase sangvine | Reine este frat dn mai mite Inver arin ttl su cel al Wp eotns ns otrecspn cx rt Bee vansomere a simutor [uml imps nrwase: conurle, care racfonea in med bine inate scare recurase ‘ule bastonagel, care rescence pu miata scare ecilreaz vaca a $i i re ed oa ta Ste NERVUL 7 OPTIC revi | tte, SECTIUNE PRIN RETINAA Inftorucite nrvoase generat in CAILE VIZUALE ‘otorecentor eine de impactul ‘zeker mina proven de a beet stuata hemp val lumeava un drum ung pnd lune la cele, unde se deco apar Imagine va. Petrisctort o, 0 pat felornerior ope! sa Trercienz, asl cn aia vial 8 Inputs occa cn cele dus emisere cerebral aung simul rove det ambi och. eyanie sora oer fea PRESET (DERE OBCST ore He METROFE PRINCIPALELE DEFECTE DE VEDERE $I METODE DE __CORECTARE isin spied sesttsee Censure be err ene ing csr oor storbat sufeer. ghoul soe exe ea ar. (fe oa ee st Ingest dn apegiae so Feghea color an dsicare agence EE 9 ‘rma pee ee sore a ee fem nyt ee A y A 7 =@® t® ‘ 2 v Oe cred compe re rd sm ecco pe ettAUZUL Urechea este un organ complex, deoarece pe de 0 parte are rol de auz, simt cu ajutorul céruia percepem sunetele venite din exterior, find un instrument fun- damental care ne avertizeazai de ce se intémpla in Jurul nostr si care ne ajuté si comunicam cu cei din jurul nostru, iar pe de alta parte ne ajuti la mentine- rea echilibrului corpulul dint-un carl elastic ‘caper do ike cu toate forma s ‘diensiues pot ier, prezno seria le pla eet fe caractorisice renault ‘in aparctl au s disting tel segment: ‘+ rechea exter, lett in ureehe, eau pavilon | auricle conduct au ext; * urechea modi, lt nt-o caitate a cetera, ena cas tnganu, separate urectea externa ‘btn membrana tmpanicl, i canine inane de rel ‘coare ateulate -weche ieten, enety b omat aa San apt ener nat Sai ete einen Corp era Pesto supra web un sore | Stix pret mere eh co ___ tome Etaoin5 vrata ds et etna ‘ito easel ae, Derr er etn ho 4 vg soe feo oe Ing res Steam nose fin eters! fore oe Sider | \ weenie oa tranMIROSUL Analizatorul olfactiv este un simt cu. multiple BULBUL OLFACTIV functi: participa in procesul digestiv, deoarece mirosul plécut al alimentelor stimuleaza secretile salivare si gastrice, ne avertizeazd de prezenta —unscitievinsat teva gazelor toxice care miros urat si ne echilibreaz 22% E | | senzatiile, atat cele placute, cat si cele nepkicute, i oie influentnd viata noastra atectiva, LOCALIZAREA MEMBRANE! OLFACTIVE $1 A BULBULUI OLFACTIV ‘In mucoasa care tapetoara ‘ag seornazae est oamna de 28 ome, cerumt membrana (moss) ‘fact, und se pisase ‘epatizatenumercase ‘entice substantelor ‘ peerenin mirostoare volatile * iene st continu nara A eee 7 revotcn Fecre tin ole ofa, ntact are allele ce sustnae gi glade mii care proauc ‘coc, rezint@ nit et mic care reactongaz a contac eu subst irstoare genre ni mputsuri ‘are transit pinto fré norvos sure ‘cae ee pon call extremist care, ‘Ou co raverseazéosl eri nge Ta bub otc, CELULA OLFACTIVA | Ne rent SECTIUNE 5 | A MEMBRANEL ee a OLFACTIVE '@ JK ead tee y eae se J ta : si fagGUSTUL LIMBA VEDERE DIN SPATE ssi sett ng ‘ea aoa” eat Eoataee pape cteome Pe supafalaimbi sunt stitute mi de paplo gustav caro gzaige devia receptor sonora: expusuli sau buon gusta Fecare ‘ine ace coruscu de fom voit contin de acca dudes de cule encode gustatvo, ecare avr corespanden) de tena nares fel ce i cel de stn, tat find situate jul eau canal. Alun cna sutstanfle chimic dao ysl jung la pol gusta, celle enzo sunt simulates se genereazt te infari neroese care, dup ce sunt prelurao do ri, se transform senza usta. ZONE DE PERCEPERE A DIFERITELOR GUSTURI Vo fogs, Sra oo peeepere Enna eas Sra pecs Hera 9 « some SECTIUNE A UNUI FRAGMENT AL SUPRAFETE! LIMBII sas nto _pate caetoma SECTIUNE A UNUI CORPUSCUL GUSTATIV | caste tea rencoe TIPURI DE PAPILE GUSTATIVE st tip ete de pap guste gi teateperoep colo pat ‘sera de baz: de, slrat, aru sl amar. Fd india, verole ple, sinbute Inogal pe suorfts nb, aspundcuoitenstate ‘mai mare sau mai mic derslr simul, deorece est 20ne ae limi care capteaz mai bine un anu gus. ~ kW an mw he yo weSIMTUL TACTIL Pielea reprezinta imbrécdmintea corpului nostru mediul inconjurator: define o multtudine de recep- si dispune de o inervatie senzitivé bogaté, capabilé tori cu rol de a detecta la timp stimuli tacili, ter- ‘a inregistreze o ampla varietate de stimuli externi mici (fig, cald) si dureros i care furnizeaza o informatie valoroasa despre SECTIUNE PRIN PIELE som Kase andl tose gh et rl ee ar — ‘ets wom ai Pialea este o membrana rezistenta ES St E ‘91 flexbilé care acoperd tot corpul RECEPTORII SENZORIALI 5 jar rs ae Ayes hn xr pra ble tanienpe se de reglare a temperaturil corpului ind Tomecuae Stee campaticaun aero gan Siete dr xn ‘senzorial, Este format din tre Inveliguri iy 7 é ‘ie corp, eit 0 ee rmuhime de receptor piderma, inves suporcial care int senaoval cae rspund in contac ect cu exterior ta dvr stimu gti informatie sistem + derma, subiacentantriorull format oo er cereus ss 7 e Commons) etl empac (Sasi Aly ners penta eat Inga dora de en Tuo Pat interpetate, + hipoderma, sau tesut celular subcutanat a ste rveigul cel mai profund lcdtut mal ‘es dnt-un fesutadpos (gras) care! roteeazé de tg, amortizeazé louturle 9 serveste ca orezend principal de energo a organism, reser ce a se (exh i) tome reread stACTUL REFLEX IN FATA UNUI STIMUL DUREROS ‘ur ae rats potion ego comuncan, rasta nar jie sont Ure seperape _saie 5 crs deo ‘soe ola MADUVA SPINARU SECTIUNE INTR-UN FOLICUL PIL( SECTIUNE PRIN UNGHIE SiN BADACINA UNUL FR DE PAR —APARATUL URINAR Aparatul urinar esto alcétuit din diferite organe a avdnd rol de a elimina excedentul de apa si reziduu- aror misiune este aceea de afitra sangele pentrua rile toxice in exteriorul organismului cu ajutorul ia lui si pentru a-I purifica de toxine, _urinei ELEMENTELE APARATULUI URINAR | Z ‘nce ce hase sideteinen rane wee ‘cl mame sg ‘supe mpeas cuss ce pore cere sc eon bonsa esate rc Heae meses SECTIUNE TRANSVERSALA AURETERULUI seoyune pain PenEraLE vie URNARE panne 4 ‘vets muscu _aetise a St on saree esas feat si aie eter ima aa eee P i ei re iS ' se CIRCULATIA RENALA __— see pera a ‘Sango care circu prin organism tree prince dl ih este Important ca aveste orane 5 elimine prin urn eziduurle toxice fai ‘are sunt produse in mnd constant da metabolism cel nll al tutu fesutulor, Canta do sige eae alunge la nich se aera ‘nto untae de timp determinaté este foarte mare, repezentind ‘aproximety 20% cin volumul foil de sAnge care este pompat foc it (Inman tocare minut cul prin inichl cam 1,2 fri de sénge. ttRINICHII VAZUTI DIN FATA CU VASELE LOR SANGVINE lads upon _ gree reas soa sao est set ‘nc oe se att ai isn. ae asta an peta eal exes Gero SECTIUNE INTR-UN RINICHI (STANG) Richi, cu forma sa toca de bob de fast, este acopert do 0 capsulfiboas in inlerordtingdndu-se dua par: 0 ond pot, do culare glue, cortexul renal, lta Interna, de culdare roguTnchis, medutara renal, care ‘exist 12-15 stucurtiunghidare de forma conc, ote ‘lenumit pramidele lui Malpigh, separate denise ‘ue lung ae cortenull care int n meu, cofoanele a tui Bertin, Pramiee au baza onentt spre porter, iar ‘ru est ndreptat spre parea central a rinihiu z Drecint o concavitate nami sinus renal In varul lecarol QM A saa mis Piramice,numit spall, sunt nist rfc mie pe unde trina prods de rie rece pn nite tur sbi, saben ‘denumite ealicee mic, se vars in atele mai mar callonle mar; acesta Se unese pena forma o cavitate pola cu Tora de pane, pelvisul renal care ise pin marcinea intra rinihill go continu cu ureterVASCULARIZATIA RINICHIULUI In intron rinichiul,atera renal 8 subavide de mai multe oF, inet © arteriolé mica aunge fa flecare «in untae unctionae ale organuki, nfroni.Fiecae ich are mal mut {oun milon de neon, fecare find i __ i eft alt in dou part un copuscul Ae se __ sf atone Unde ge fiteaza singel sun ub unde se formeazd una La copuscl ‘lunge o arena aterena care se J ivi in capilre numeroaso, cansttnd un adevéatghem, denurit lamer avtt doo ‘membrana dun forma de pie, capsula i Bowman; single crcl prin capil dorerull pin port mic 2 prejior si se fireard lichidel 9 molecule. Capea 1 Bowman and chil ‘iat vars in uo rona, ‘Un conduct cu pat dette, oom sgnerere e parcursulcaruia mare parte din apa s unele substante utile se ore roe absorb, in imp oe alee naive, care nu a fost fitrate iain, se elnind, sereaciome forméndu-se urna _spenrcbuine Rinichil au o capacitats de functonare extraordnard: daca se Imbolnavesc,ajunge sa se mentina o proporie de 25-30% din ‘efron pent a garantaoformare adecvaté a urine, covet _ SCHEMA UNUI NEFRON stein at oom peteVEZICA URINARA SECTIUNE A VEZICII URINARE f fe | i0 it = MASCULINE \VEDERE POSTERIOARA f VEDERE FRONTALA ae rere cou eal ‘eile | __VEZICA URINARA PLINA $1 VEZICA URINARA GOALA Vezica urinard ose situa n contr cavititi pelvion si este asemnatoare la ambele sexe, esi relatile cu organele atiaconte ‘sunt ifert la barat gif femete. (ind este goal re o forma Urunghiulara, dar pe masura ce se Umple de uring, ae o forma ovoida ‘au sfricd: la persoana adult ‘lunge si fle pling cu pana la 3650, ml de urn. VEZIGA GOALA VEZICA PLINA URETRA MASCULINA SECTIUNE A URETREL FEMININE VEDERE LATERALA VEDERE FRONTALA iy | 73 ‘urea ni a ne ater 46 ‘urea nina a uel ene 47 turica medi une ari 48 tunica medi a une ven 47 tuica mcossa soa 98 ‘unica mucoasha vats 71 ‘unica rst 71 ‘unica muscu a tomas 98 tic sens stomach 38 turiba sumucmas a imal 3 T ‘est aps 60 ast oss 14 ‘ae oss carpal 14, 15 ust 08 Spgs 14,15 u ai, aru 23 aut 22 an stu 12-13 urea apes 58,60, unoaaa veal 58 nh ite 07 nites ahi ca spermato 78 luo dent a enon 80 techs 12-13, 62 lwechea made, oscioaeo 18 we, ple 61, 62-03 reer 75 ee cept 69 wee stir 62 rete, sxtune 68 ree 68 ed 68,75, 72-73, 75 nt fa Kero nsticht 63, wee Tein 71 werd macutnd 71 ee 74-75, 7-79 er eel sna) 88 aud prostacs 73 a 31 v vasa 94 vacua ta clus 10 prec X de econ) 58 vgn 7172-79 ‘ag a ames 83 va nos, schon 47 vale crane 4-45 vale ecale&7 ‘abl toscal 97 ‘ea de ene a diner 31 sarin su sc) 14 eeu soa 15 ‘se linac 50-51 ase senyine a rich 69 vase sanyo ote 76 ‘asopesté men 6? vast em (ugh 25,28 ‘at er fuse 25 ‘ul in 58-61 vedere 6 vedere. delete 6 va, sete 37 ‘ved hac idm 96 vane 42-49, «7 ‘ae tiple 47 tid pe 43, 48, 45 vero sting 43,48, 85 ven cabal 55 Vera i Mpeg 40 venue a2 ‘tere cervicea 19. 56 ‘ere bare 19, 58 verve sara 19,58 ‘are, ture 16,17 ‘tbl a iit 63 vest al whet 75 esi zal 38 ester en 2 ‘ec iid 30,38 ‘ca seminal 71-72 vez win 66,71, 72-72, 75 ‘ea una a foo nrc) 8 ict crite 82 omer) 18 whi 74 z ama oo 16.18 igomac mare (rush 27 tigomatie egg 27 siot 79 ronainghina, stare 12-13 zona nual (cn siuare 12-12, vrai cms 78