Misterul autovindecrii

RELAXAREA i CONCENTRAREA

Pentru ca doctorul din noi sa se mobilizeze i sa nving boala e nevoie

s-l ajutam. Relaxarea i concentrarea sunt doua metode excelente de stimulare
a forelor psihice.
ncercarea de a bate gndurile n cuie nu este, insa, uoar. Asemenea
unui fluviu dezlnuit, ele curg la ntmplare, schimbndu-i direcia i viteza.
Nu e prea uor sa pescuieti n apele nvolburate ale mintii, sa prinzi o
imagine anume i s-o fixezi, s-o ncercuieti ca pe front cnd e vorba de boala
i s-o distrugi. Forele psihice pe care se bazeaz autovindecarea, sunt destul
de greu de disciplinat. Doctorul care se afla n noi trebuie trezit i activat. Din
fericire, exista metode care ne ajuta sa atingem acest obiectiv: relaxarea
(stpnirea trupului) i concentrarea (stpnirea mintii), cele doua etape
premergtoare, obligatorii, ale vizualizrii eficiente. Uor de practicat i nvat,
ele va vor ajuta sa descoperii ca autovindecarea este o realitate. Ca n adncul
dvs. se afla o putere uria care, odat trezita i disciplinata, va va deveni
paznic bun.
RELAXAREA Fara o relaxare corecta (destindere obinut prin exerciiu),
practicile psihodinamice (de mobilizare a forei interioare) sunt greu de
executat. Relaxarea este cheia succesului n orice tentativa de abordare a
zonelor psihice. Numai prin deconectarea totala a sinelui nostru de
ncrncenri, nelinite, stres, pot fi atinse acele strfunduri de care depinde
autovindecarea. Nu exista medicament mai bun pentru oamenii bolnavi, pentru
cei obosii i extenuai, surescitai sau nervoi dect relaxarea, pacea
destinderii contiente. Exerciiile regulate de relaxare duc la uitarea realitii
fizice a corpului n care suntem captivi, ntrerup tirania crnii, pe care o
resimim din prima i pana n ultima clipa a vieii, induc o stare benefica de
ocrotire interioara. Stpnirea trupului nu este o victorie prea uoar, dar
exerciiile de relaxare, regulate i bine executate, ne vor apropia de succes.

TREI EXERCII DE RELAXARE

1. Destinderea generala

ntindei-v pe pat, cu braele ntinse pe lng trup,

purtnd mbrcminte lejera. Picioarele sa fie ndeprtate uor, eventual
ridicate pe o perna. Daca se poate, capul sa fie orientat ctre nord. Alegei o
ncpere ferita de zgomote. Evitai ntunericul absolut, fiindc induce somnul.
A.
ndreptai-v atenia asupra respiraiei. Ca de la sine, va ncepe sa curg:
linitit, regulat. Deci nu o respiraie strunita voit, ci lsat sa se manifeste
firesc. n felul acesta, ne vom face gndurile sa tac (nu fii nerbdtori daca nu
vei atinge starea aceasta imediat, cu timpul, o vei obine). B. Concentrai-v
asupra destinderii corpului. ncepei cu picioarele.
ncercai sa simii cum devin tot mai grele, cum greutatea lor urca prin
coapse spre abdomen. Urmeaz palmele, braele, pieptul, gatul, fata i capul.
ncercai sa simii apoi cum vi se ngreuneaz organele rinichii, ficatul,
plmnii cu excepia inimii. ntrziai n aceasta minunata stare de abandon,
lsndu-v ntreaga greutatea trupului spre n jos, spre pmnt. Evitai orice
micri nedorite. inei ochii nchii, dar fii treji. Considerai acest exerciiu ca
pe un antrenament al voinei. Realizarea este corecta atunci cnd nu va simii
deloc corpul, cnd este dizolvat ntr-o stare de imponderabilitate i pace.
Repetai n minte cuvintele: odihna, linite, tcere. Exerciiul de relaxare se
practica de doua ori pe zi, dimineaa i seara, la aceleai ore. ncepei cu trei
minute de relaxare, apoi ajungei la o jumtate de ora. Izbnda nu depinde att
de durata, cat de executarea temeinica (in sensul acesta, 5-8 minute de
relaxare, de doua ori pe zi, sunt de-ajuns).
2. Destinderea in amnunt Poziia corpului este culcata, ca la exerciiul
anterior. Etapele relaxrii: destindei, pe rand, fiecare componenta a corpului,
in amnunt. Pornii cu palmele: palma dreapta palma stng; degetul mare
drept degetul mare stng; degetul arttor drept degetul arttor stng i
aa mai departe, pana ce palmele sunt total relaxate.

Urmeaz: antebraul drept antebraul stng, braul drept braul stng

i umrul drept umrul stng. Apoi picioarele: dreptul, stngul, fiecare cu
componentele lui (laba dreapta laba stnga, genunchiul drept genunchiul
stng, la fel, coapsele). Urmeaz abdomenul, pieptul, spatele, gatul, ceafa. La
urma: capul, ncepnd cu muchii obrazului: sprncenele, pleoapele, obrajii,
nasul, buzele, limba, flcile. n final, organele interne i sistemul nervos, pe
care vi-l imaginai ca pe o reea de fire subiri. i, nu n cele din urma, acelai
sfat: ncercai sa simii aceasta destindere minunata care va elibereaz de
senzaia corpului.
3. Destinderea birjarului

Inspirata din poziia n care dorm birjarii pe

capra trsurii, n ateptarea muteriilor, aceasta relaxare este cel mai uor de
executat, putnd fi fcut oriunde i oricnd: n parc, pe o banca, n metrou, la
coal sau la birou. E suficient un scaun pe care sa edem comod. Picioarele
trebuie inute paralel, pe podea, la o distanta de civa centimetri unul de altul.
Coapsele i pulpele sa formeze un unghi drept. Prbuii-v partea de sus a
corpului (trunchiul), cu spatele ndoit, nclinndu-l uor nainte. Antebraele
(minile pana la coate) se sprijin pe coapse, palmele intre genunchi. Capul
atrna greu, ca o ghiulea, n jos. Nimic nu trebuie sa stnjeneasc aceasta
destindere, nici o strnsura (de curea sau cordon), nici o ncordare. Fara o
relaxare totala a muchilor, exerciiul i rateaza telul. Recomandat naintea
exerciiilor de vizualizare, el poate fi practicat ori de cate ori ne simim obosii,
ncordai, epuizai dup o petrecere sau o noapte de munca. Cteva minute
ajung pentru o benefica revigorare.
STPNIREA GNDURILOR.
O alta etapa absolut necesara pentru a realiza o vizualizare corecta este
stpnirea gndurilor, puterea de concentrare asupra unui singur punct (in
cazul de fata, asupra unui organ bolnav). Fiecare dintre exerciiile pe care vi le
prezentam n continuare este menit sa ntreasc atenia, puterea de fixare a
mintii pe o imagine anume.

 Desenai cu cerneala neagra (pix, tus) pe o coala de hrtie alba o figura

geometrica plana: cerc, triunghi, ptrat etc. Concentrai-v asupra ei cteva
minute, ntr-o atitudine relaxata, respirnd linitit. Memorai fiecare amnunt
al desenului. nchidei apoi ochii i refacei n imaginaie desenul observat.
ncercai sa pstrai imaginea n minte cteva minute. Abia dup ce exerciiul
acesta va reuete, putei trece la urmtorul.
n locul figurilor plane, desenai figuri tridimensionale cuburi,
paralelipipede, conuri etc. i ncercai sa le pstrai n fata ochilor mintii cat
mai mult.
Cuprindei n raza observaiei dvs. obiecte de folosina uzuala un
creion, un cuit, o carte, un scaun etc., urmnd acelai procedeu: contemplaile cu maximum de atenie, apoi fixai-le n imaginaie cat mai mult.
ndreptai-v apoi atenia asupra culorilor (flori, tablouri etc.). Efectul
lor trebuie sa va ntreasc puterea de vizualizare.
Dup sptmni de exerciii contiincioase, va putei ncerca puterea de
concentrare asupra unor fiine vii: mai mici la nceput furnici, pianjeni etc.
Apoi mai mari: cini, pisici. Reinei cu grija amnunt de amnunt, pana
ce ntregul animal, cu toate nsuirile nfirii sale, exista n fata dvs., desi
inei ochii nchii.
Cel mai greu: preluarea ca imagine fixa a nfirii omeneti. Acordai
cea mai mare atenie chipului.
Nici o trstur sa nu scape ateniei dvs., astfel nct imaginea pe care o
vei fixa n minte sa fie la fel de fidela precum o fotografie.
Fixai acum pe ochiul imaginaiei lucruri trite: mprejurri, ntmplri.
Urmrii ca la un film desfurarea evenimentelor, chiar daca ele sunt
dramatice. n caz de boala, reamintii-v cum s-a manifestat, pas de pas,
ncercai sa retrii starea dvs.
De atunci, dar fara sa va lsai copleii de ea. Emoia ncercat va va
motiva n lupta dvs. cu boala, pe care trebuie sa o nvingei cu orice chip.
Exerciiile de concentrare asupra unor imagini mintale sunt mult mai uoare
pentru creatorii de arta, care vizualizeaz continuu, indiferent ca picteaz,
regizeaz sau scriu. Lor li se altura i persoanele cu o puternica nclinaie
religioasa, care vizualizeaz prin rugciuni. Asta nu nseamn ca oamenii lipsii
de talente artistice nu-i vor putea coordona gndurile n scop curativ. Tehnicile
de relaxare i concentrare ii vor ajuta s-i ating scopul propus. Nu uitai
drumul: RELAXARE CONCENTRARE VIZUALIZARE (in numrul viitor).

SFRIT