Modalitt i de apreciere a rezultatelor copilului precolar

Putem considera c reforma curriculumului sau cea a proceselor de instruire

fr schimbarea sistemului de evaluare ne poate conduce la rezultate
ateptate.Cum s-a constatat in alte sisteme de nvtmnt reforma evalurii
rezultatelor colare a avut efecte pozitive asupra calitt ii instruirii.
Evaluare constituie o component consubstant ial a tuturor manifestarilor
omului si reprezint un aspect necesar al existentei umane derulate in
parametrii normali de funct ionalitate.Evaluarea procesului devine un moment
central i deschide un demers circular sau in forma de spiral, prin care se
asigura ameliorarea in permanent a intregului sistem.
In perimetrul institut iei precolare i colare,profesorul care pred bine trebuie
sa se asigure c tie s-i evalueze profesionist.Compentent a in predare trebuie
apreciat drept premise inductoare a compentent e i evaluative a cadrului
didactic,dei prima nu o garanteaz pe a doua.
Evaluarea colar este procesul prin care se delimiteaz,se obt in i se
furnizeaz informat ii utile,permit nd luarea unor decizii ulterioare.Actul
evaluarii presupune doua component relative disticte:msurarea i aprecierea
rezultatelor colare.
Att evaluare potent ialului de invt are a educatului,ct evaluarea rezultatelor
colare trebuie sa se bazeze pe utilzarea instrumentelor tiint ifice specific;dintre
ele, o tendint intes promovat in ultimii ani vizeaz utilizarea
testelor(testarea).Pentru evaluarea potent ialului de invt are se apeleaza la
testele psihologice,iar pentru evaluarea rezultatelor colare sunt activate testele
pedagogice(testele docimologice)pe baza crora,cel mai frecvent,se acord
calificative/note colare.

Definirea termenului de apreciere

Aprecierea este una din operat iile evaluarii si corespunde emiterii unor
judecat i de evaluare.Prin acest operat ie,pe baza operat iilor culese prin
msurare dar i prin alte surse mai mult sau mai put in formale(observare,
analiz etc.)se stabilete valoarea rezultatelor precum i a procesului de
invat atare.Aprecierea se realizeaz pe baza unor criterii precis
identificabile,relative independente de instrumentul prin care s-a fcut

msurarea.Aprecierea este fcut

intervenind ca un factor determinant.

de

cadrul

didactic,personalitatea

sa

Modalitati de apreciere a rezultatelor prescolarilor :

-Incurajari
- Laude
-Aprecierea verbala
-Afisarea lucrarilor
-Aprecierea prin culori (buline colorate)
-Consemnarea pe un grafic (cu puncte)
-Activitati in aer liber
-Medalii
-Vizite /excursii
In urma raspunsurilor sondajului realizat de Institutul de Stiinte ale Educatieireprezentanta UNICEF in Romania, s-a constatat ca modalitatile de apreciere
cele mai folosite in inavatamantul prescolar sunt aprecierea prin culori si
aprecierile verbale.Aceasta e o consecinta a faptului ca educatoarele doresc sa
pregateasca prescolarul pentru sistemul din invatamantul primar.
Aprecierea verbala. Are un rol deosebit pentru stimularea copiilor cultivarea
motivatiei afective,pozitive. Acest mod de apreciere nu este prea exact, insa,
prin mesajele cultivate poate impulsiona copiii pentru activitatile viitoare. Este
o metoda foarte utila in cazul copiilor timizi, retrasi care au mereu nevoie de
confirmarea actiunilor pe care le fac. De exemplu: ai lucrat foarte bine azi!
Felicitari pentru modul in care ai spus poezia! Mi-ar placea sa raspunzi asa
mereu!.Aprecierea da intotdeauna roade daca este sincera,calda,spontana. Ea
urmareste sa dea incredere copilului, sa-l impulsioneze sa dea totul ,sa nu se mai
teama ca alt copil e mai bun, pentru ca la activitatea urmatoare sa aiba rezultate
si mai bune.Astfel in sala de grupa se creeaza o atmosfera de prietenie,destinsa
in care copiii se simt bine unii cu ceilalti.Gradinita nu se lanseaza intr-o
competitie, unde fiecare lupta pentru podium, ci intr-un spatiu de socializare,
un loc unde adultii ajuta copiii sa se dezvolte.
Aprecierea prin culori. Aceasta metoda este foarte folosita in gradinite.Prin
utilizarea unor buline de culori diferite , copiii devin mai motivati in sarcina
ceruta. De obicei bulina rosie este primita de copiii ascultatori si care

indeplinesc sarcinile cerute de educatoare iar bulina neagra este primita de cei
neascultatori. Bulinele sunt prinse in pieptul copiilor sau puse pe un tabel.
Avantajele acestei modalitati:
-metoda bulinelor vine in ajutorul copiilor, aratandu-le exact unde se afla in
drumul lor spre atingerea scopurilor educationale. Astfel,ei trec mai usor prin
perioada de asteptare si raman concentrati asupra scopului final
-dezvolta autocontrolul copiilor adunand bulinute copilul invata sa aiba
rabdare si sa devina perseverent in urmarirea scopului sau. De asemenea, el
invata sa isi auto monitorizeze comportamentele si sa isi vada progresele, pas cu
pas.
Pentru ca aceasta metoda sa functioneze, trebuie stabilit de la inceput care sunt
comportamentele pentru care vor primi bulina rosie , cea neagra sau cele pentru
care vor fi retrase bulinele rosii.

Lauda .Cercetarile arata ca accentuarea activitatii prin lauda este cea mai
puternica unealta pe care o are la indemana cadrul didactic. Aceasta actiune de
sprijin/intarire a activitatii prescolarilor ajuta la realizarea obiectivelor si
imbunatateste urmatoarele aspecte:
-motivatia
-comportamentul
-concentrarea
-increderea in sine
-stima de sine
Copiii trebuie laudati de fiecare data cand merita. De asemenea, copilul trebuie
laudat pentru o realizare pesonala, nu de grup, si nu prin compararea cu alt
copil.
Recompensele . Indiferent de forma lor,nu trebuie sa fie confundate cu mita.
Recompensele pot fi considerate o confirmare minunata a efortului si talentului
copilului. Ele pot constitui stimulente foarte eficiente, daca copiii au decis ca
merita sa munceasca pentru a le primi. Insa recompensele primite pot genera si
aspecte neplacute, copilul se poate obisnui sa intrebe daca fac ceea ce-mi ceri,
ce primesc in schimb? . asadar recompensele sub forma de dulciuri sau alte
obiecte atractive trebuie oferite cu masura si doar pentruu a incuraja

comportamente dezirabile.
Incurajarea. Este considerata necesara pentru schimbarea comportamentului
copilului prescolar. Incurajarile sunt spuse inainte si in timpul activitatilor , nu
doar atunci cand se afla in fata unui esec. In urma incurajarilor , copiii au
libertatea de a alege daca sunt sau nu multumiti de rezultatele lor. Standardele
sunt stabilite de comun acord, impreuna cu parintii si educatorii.
Toti copiii pot fi incurajati pentru lucruri pe care le-au incercat sau pentru
lucruri fata de care arata un progres. Dupa suficient de multe incurajari, copiii
pot progresa.
Afisarea lucrarilor. Aceasta modalitate se foloseste in cadrul activitatilor
practice pictura, lipire, desenare, modelaj cu plastilina. La sfarsitul activitatii
,lucrarile
Tuturor copiilor sunt expuse pe un panou, mai intai,in sala grupa, in fa, pentru
a fi apreciate. Vine cate un copil si alege lucrarea care ii place cel mai mult si
apoi justifica de ce.Educatoarea il ajuta sa denumeasca criteriile. Apoi, cadrul
didactic le expune pe peretii clasei sau in alte sali ale gradinitei. Copiii sunt
foarte incantati de aceasta modalitate; le da incredere, le creste stima de sine, ii
stimuleaza,
Subliniind necesitatea acordarii unei atenii speciale modului n care este
apreciat copilul integrat n clasa pregtitoare, autorii Ghidului metodologic de
evaluare a elevilor din clasa pregtitoare puncteaz cateva aspecte
semnificative:
fundamentarea pe observarea sistematic ba comportamentului copilului;
identificarea zonelor de vulnerabilitate ale copilului sau a modalitailor de
lucru cu acesta;
oferirea de freed-back nuanat si difereniat;
utilizarea rezultatelor copilului n perspectiv temporal ca reper al
progreselor acestuia;
evitarea situaiilor de etichetare, categorizare, stigmatizare, frustrare a
copilului;
conceperea de planuri personalizatede sprijin / recuperare / formare /
dezvoltare etc. pentru fiecare copil i mai cu seam pentru cei aflai n
situaii de risc etc.
Aprecierea rezultatelor are un rol foarte important pentru copii.

stimuleaz interesul copilului pentru a veni la grdini;

ajut formarea unui tip de judecat bazata pe etichetare;
ajut copilul s-i formeze o imagine corect despre sine;
motiveaz copilul pentru a nva mai bine i, astfel, pentru a obine
performane de nivel nalt;
dezvolt capaciti si obisnuine copilului de a se autoevalua.

Avand in vedere faptul c, n anul colar 2013-2014, pornind de la o serie de

studii, rapoarte, analize i comunicri ale Ministerului Educaiei Naionale
(MEN) sau ale unor instituii/foruri europene/internaionale, cu rol determinant
n educaia copilului mic i n formarea profesional a cadrelor didactice, la
recomandarea MEN, au fost aplicate o serie de instrumente care au urmrit
stimularea nvaturii i, implicit, a bucuriei de a preda copiilor precolari,
precum i faptul c instrumentele respective au fost discutate n cadrul
activitilor metodice, considerm c n acest moment putem promova un set
complet de instrumente pentru stimularea, monitorizarea i aprecierea pregtirii
pentru coal a copilului precolar alctuit din:
1. fia de reflecie (pentru observarea mbuntairilor nregistrate la nivelul
practicii educaionale i la nivelul performanelor individuale ale copiilor
din grup);
2. fia de observare a activitii (focalizat pe monitorizarea stimulrii
bucuriei de a nva la varstele mici);
3. fia pentru aprecierea progresului individual al copilului nainte de
nscrierea n clasa pregtitoare.

Fia de reflecie
Este focalizat pe interaciunile educatoarei cu precolarul, interaciunile
precolarului cu ceilali colegi i interaciunile educatoarei cu celelalte colege,
alti profesionisti si prinii copiilor din grupa.
Se recomanda educatoarelor pentru utilizare zilnic pentru a observa direct
imbunatatiri in actul educaional dar i la nivelul relaiilor dintre copii.
Fisa de reflecie se folosete pe tot parcursul grdiniei i ajut educatoarea s
monitorizeze procesul de predare-invare-evaluare.Ea trebuie lecturat ct mai
des pentru a ajuta cadrele didactice s se dezvolte profesional.
Vorbeam la nceput de trei tipuri de interaciuni:

1.Educatoare-Copil
Rolul educatoarei este s ncurajeze copilul, s-i dea ncredere n el, s-i
furnizeze informaiile necesare n msura n care acesta le poate asimila,trebuie
s fac fiecare copil s se simt unic i s-i acorde sprijin n nelegerea
regulilor, dar mai ales a importanei lor.
2.Copil-Copil/Grup de copii
Educatoarea are rol de mediator,manager.Ea trebuie s integreze copiii timizi
sau cu D.D.I n grup, pregtete copiilor mediul educaional favorabil.
3.Educatoare-Colege/Profesioniti/Prini
Educatoarea aduce n discuie problemele ntmpinate de-a lungul zilei,
transmite prinilor date despre copii, ascult experienele colegelor.
Fia de reflecie este o fi n care educatoarea noteaz toate progresele pe care
le face n activitatea sa didactic. Este mai mult un mod de auto-apreciere.
INTERACIUNEA EDUCATOARE-COPIL

I.1. Am reuit s interacionez cu fiecare copil in parte, pe toat durata

programului zilei.
I.2. Am reuit s ofer fiecrui copil n parte sprijin pentru dezvoltare personal,
respectnd ritmul de nvare al acestuia.
I.3. Am reuit s apreciez progresul nregistrat de fiecare copil din grup i s-l
fac cunoscut i celorlali copii, pe durata programului zilnic.
I.4. Am reuit s ofer, fiecrui copil n parte, posibilitatea de a face alegeri i de
a-i explica motivul/motivele care au determinat aceste alegeri.
I.5. Am reuit s sprijin fiecare copil n parte pentru a-i exprima prerea cu
privire la o activitate/lucrare personal sau a altui coleg.
I.6. Am reuit s ascult fiecare copil n parte atunci cnd acesta i-a manifestat
dorina de a comunica cu mine,artndu-i c m intereseaz ce-mi spune i
oferindu-i feed-back imediat.
I.7. Am reuit s sprijin fiecare copil pe toat durata programului zilei, pentru a
deveni autonom i pentru a manifesta stpnire de sine.
I.8. Am reuit s sprijin fiecare copil s neleag importana regulilor i
respectarea lor in viaa personal i n convieuirea cu ceilali.

II.
INTERACIUNEA COPIL-COPIL/ GRUP DE COPII
II.1. Am proiectat, pe toat durata programului zilei, situaii de nvare care s

faciliteze interaciunea copil-copil/grup de copii.

II.2. Am reuit s observ,pe toat durata programului zilei, interaiunile pe care
le are fiecare copil din grupa cu colegii lui.
II.3. Am reusit s sprijin,pe toat durata programului zilei, cel puin un copil
(timid/mult prea expansiv/cu probleme de adaptare/cu probleme de nvare
etc.) n a interaciona eficient cu colegii lui.
II.4. Am reuit s pregtesc,pentru ziua curenta, un mediu educaional care s
favorizeze interaciunea copil-copil/grup de copii.

III.

INTERACIUNEA
EDUCATOARE-COLEGI/ALI PROFESIONISTI/PRINI

III.1. Am reuit s iniiez o discuie cu colegii/ali specialiti/prinii, dup

ncheierea programului zilei, despre progresul/problemele ntmpinate pe
parcursul zilei, de ctre cel puin un copil din grup.
III.2. Am reuit s nregistrez i s transmit colegilor/altor
specialiti/prinilor,dup ncheierea programului zilei, date relevante, punctuale
privind progresul/problemele ntmpinate pe parcursul zilei, de cel puin un
copil din grup.
III.3. Am reuit s ascult ceea ce un coleg/specialist/printe mi mprtete
despre un copil din grup, la nceputul sau sfritul programului zilei, i s i
ofer feeed-back imediat.
FIA DE OBSERVARE A ACTIVITII
Observaia const n urmrirea intenionat i nregistrarea exact a diferitelor
manifestri comportamentale ale individului sau a grupului.
Un continut semnificativ al observatiei este constituit din comportamente si
conduite flexibile, mobile i expresii comportamentale, expresii afective,
atitudinale.
Pentru observarea acestor manifestri comportamentale apelm la observaia
structurat, care utilizeaz planuri pentru selecia, nregistrarea i codificarea

datelor.
Acest lucru ne permite o analiz static a categoriilor de fapte studiate.
De data aceasta focalizam monitorizarea stimulrii bucuriei de a nva la
vrste mici.
Aceast fi se completeaz de ctre directorii de uniti educaionale sau de
responsabilii comisiei metodice pentru a nregistra progresul cadrului didactic
n raport cu grupul de elevi.
n fia de observare a activitii se noteaz aspecte pozitive i recomandri n
raport cu urmtoarele cmpuri pe fiecare tip de activitate in parte.Observam,
asadar grupa de copii pe aspectele ce urmeaza :
- Mediul educaional - urmrim activitatea n raport cu jocurile, materialele
expuse, aezarea mobilierului pe tipul de lecie, materialul didactic folosit (cum
stimuleaz participarea copiilor la lecie)
- Activitatea cadrului didactic - proiectarea activitilor, moduri de comunicare
cu precolarii, corectarea greelilor de exprimare a copiilor , feed-back, libertate
de exprimare pentru copil.
- Activitatea copiilor - este probabil cel mai eficient cmp din fia de observare,
pentru c aici putem observa toate aspectele prin care se evideniaza activitatea
de nvare a precolarului.
- Managementul clasei ine mai mult de capacitatea cadrului didactic de
manageriere a unui grup. Se pune accent pe grup, pe interaciuni n cadrul
grupului dar si cu educatoarea, pe aezarea corecta a copiilor .