Revolutia industrial s-a declansat la sfrsitul secolului al XVIII-lea si n

primele decenii ale secolului al XIX-lea mai nti n Anglia, care a reusit s se
mentin ca prima putere industrial a lumii pn la sfrsitul secolului al XIX-lea.
n Franta, revolutia industrial a evoluat lent, nceputurile ei datnd din jurul anilor
1830. Cererea sczut de produse industriale n conditiile unei populatii
predominant agrare a fcut c adevrata er industrial s nceap abia n 1890.
Industrializarea Germaniei a fost marcat de frmitarea sa politic, conditiile
favorabile declansrii revolutiei n acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850.
Dezvoltarea industrial a S.U.A. a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin
aplicarea unei multitudini de inventii si inovatii. Sosirea masiv de emigranti dup
1865 a antrenat o puternic dezvoltare a economiei americane si astfel n jurul
anului 1900 S.U.A. au devenit prima tar industrial din lume, iar descoperirile din
domeniul stiintific au impulsionat aparitia unor tehnici si inventii moderne.

1698 - Denis Pepin a inventat cazanul cu aburi sub presiune.

1712 - Thomas Newcomen a construit un motor cu aburi prevzut cu piston si

cilindru, ns abia n anul 1784 cnd James Watt inventeaz motorul cu aburi
perfectionat se consider c a nceput revolutia industrial.

Aceasta s-a manifestat cu precdere n domeniul textil, la nceput. Astfel John

Kay inventeaz suveica zburtoare care permitea realizarea de testuri mult mai
late dect pn la acel moment. Apoi la 1765 James Hargreaves inventeaz
masina de tors si la 1789 Edmund Cartwright rzboiul de tesut. n acest moment
Anglia primeste numele deatelierul lumii.

Importante descoperiri se fac si n alte domenii, precum n

metalurgie: Abraham
Darby inventeaz
fonta
pe
baz
de
cocs, Wilkinson laminarea otelului.
Aceste progrese au impulsionat fenomenul de revolutie industrial.
Revolutia industrial a fost un proces tehnic complex prin care munca
manual a fost nlocuit cu masinismul. n acest proces mecanizat muncitorului i
revine rolul de supraveghere, reglare si alimentare a masinii si control al calittii.
Revolutia industrial a avut ca efect cresterea productiei, dezvoltarea oraselor si a
stiintei.
Primul domeniu n care a fost utilizat masina cu abur a fost industria textil.
Impactul social al revolutiei industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale
a muncii, au aprut noi ramuri de productie, noi centre industriale, s-au impus
relatiile economicecapitaliste n fata celor feudale. De asemenea, apare clasa
mijlocie, categorie ce beneficia de cstiguri financiare rezonabile si care avea un
comportament atent fat de elitele burgheze sau aristocratice. Se observ o mare
schimbare n vestimentatie si n investitiile pentru locuintele aspectuoase si
confortabile.
Dintre toate clasele sociale se afirm burghezia, cea care este o
clas de baz a societtii capitaliste.
Impactul tehnic a provocat o puternic impulsionare n domeniul inventiilor,
apar fabrici, uzine, iar munca manuala se nlocuieste cu cea mecanizat. O
important inventie a fost fcut in anul 1760, cnd James Watt a inventat motorul
cu aburi, care a nceput s fie utilizat n diferite ramuri ale industriei. n anul 1829

inventatorul si inginerul englez George Stephenson inaugureaz locomotiva

Racheta, care este considerat prima locomotiv rentabil.
A doua revolutie industrial a avut loc la sfrsitul secolului al XIX-lea datorit
descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri
industriale precum industria electrotehnic, chimic, a automobilelor etc.
In spatiul romnesc revolutia industrial s-a desfasurat mult mai trziu dect
in Anglia, Franta, Germania si S.U.A., ncepnd abia n a doua jumtate a secolului al
XIX-lea, dupUnirea Principatelor din 1859, datorit reformelor lui Alexandru Ioan
Cuza si ale guvernului Brtianu, ceea ce a pus bazele industriei capitaliste n
Romnia prin dezvoltarea ramurilor industriei: minerit, metalurgie, transport si
constructii de masini.
Bazat pe pozitia de lider n cercetarea chimic n universitti si laboratoare
industriale, Germania a devenit dominant n industria chimic din lume n secolul
al XIX-lea. La nceput productia de coloranti pe baz de anilin a fost de important
critic.
Dezbinarea politic din Germania, cu cele peste treizeci de state, si
conservatorismul ei omniprezent a fcut dificil construirea de ci ferate n anii
1830. Totusi, n anii 1840, tronsoane de ci ferate legau marile orase; fiecare stat
German a fost responsabil pentru liniile din interiorul propriilor sale frontiere. Lipsiti
de o baz tehnologic la inceput, germanii au importat technologia si utilajele din
Marea Britanie, dar au deprins rapid abilittile necesare pentru a opera si extinde
cile ferate. n multe orase, institutiile feroviare au fost centre tehnologice de
initiere si formare, astfel nct n anii 1850 Germania a devenit capabila sa-si
satisfac cerintele interne de constructie de cale ferat, iar cile ferate au
reprezentat un impuls major pentru cresterea noii industrii siderurgice. Unii
observatori au constatat c si dup 1890 ingineria german era inferioar celei din
Marea Britanie. Unificarea Germaniei n 1870 a dus la consolidarea si nationalizarea
companiilor feroviare si a promovat n continuare cresterea lor rapid. Spre
deosebire de Franta, scopul principal a fost sprijinirea industrializrii si de aceea
multe linii au brzdat Ruhrul si alte regiuni industriale si au creat legturi bune
pentru porturile importante precum Hamburg si Bremen. La 1880 Germania avea
9.400 de locomotive transportnd 43.000 de pasageri si 30.000 de tone de marf si
a ntrecut Franta.
Inventiile revolutiei industriale

1814- locomotiva-George Stephenson

1816-fotografia-Nicphore Nipce

1840-telegraful prin fir-Samuel Morse

1856-convertizorul pentru producerea otelului-Henry Bessemer

1863-pasteurizarea alimentelor-Louis Pasteur

1866-dinamul-Ernst von Siemens

1867-dinamita-Alfred Nobel

1876-telefonul-Alexander Graham Bell

1876-bicicleta-H.G. Lawson

1877-fonograful-Thomas Edison

1879-becul-Thomas Edison

1885-automobilul-Gottlieb Daimler si Karl Benz

1895-cinematograful-Fratii Lumiere

1895-telegraful fr fir-Guglielmo Marconi

1869-Deschiderea Canalului Suez

1914-Deschiderea Canalului Panama