FIA GRUPULUI VULNERABIL

PERSOANE VRSTNICE
Structura
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?
4. CE SE DORETE S SE REALIZEZE?

1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

Datele privind grupul vulnerabil PERSOANE VRSTNICE au fost culese intr-un cadru mai
larg de colectare de informatie relevanta pentru documente strategice viitoare legate de
perioada 2014 - 2020.
Listam mai jos adrese utilizate pentru fiecare grup vulnerabil care pot fi interesante
pentru colectarea de date din domeniul general al grupurilor vulnerabile si
incluziunii/excluziunii sociale adrese care au fost identificate prin cautari multiple,
generate si lansate pe mai multe motoare de cautare google, googlesearch (academic),
bing, carrotsearch2.
(I) Metodologia selectiei de termeni. Cautarile au fost organizate pe termenii-cheie ai
REGULAMENTULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI de stabilire a unor
dispoziii comune privind Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social
european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural i Fondul
european pentru pescuit i afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun,
precum i de stabilire a unor dispoziii generale privind Fondul european de dezvoltare
regional, Fondul social european i Fondul de coeziune i de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1083/20061.
(II) Au fost organizate cautari cu urmatorii termeni: Incluziune activa, comunitati
marginalizate, integrare comunitati marginalizate, Recomandarea Comisiei din 3
octombrie 2008, incluziunea activa a persoanelor excluse de pe piata muncii, orientarile
privind ocuparea fortei de munca, strategie nationala de reducere a saraciei, politici de
reducere a saraciei, excluziunea sociala la nivel national, Programul National de reforma
aici cautat gruprui vulnerabile si centrat pe persoane varstnice, extindere oportunitati de
angajare pentru gruprui defavorizate, reprezentare cartografica teritoriala NUTS 3 pentru
grupurile marginalizate si defavorizate, partenri sociali la elaborarea strategiilor de
incluziune activa, ingrijirea rezidentiala, ingrijirea bazata pe comunicare, combatere
segregare.2
(III) ADRESE pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor
vulnerabile:
http://www.mmuncii.ro/ro/628-view.html (Raportri privind incluziunea social,
ultimul document - 16.03.2011 - Raport incluziune sociala 2010 )
http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Activitatea2/cercetarea_in_comunitatile
_locale.pdf
http://www.cnpv.ro/asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-5.pdf
http://www.scribd.com/doc/55483028/16/Strategia-Na%C5%A3ional%C4%83-Anti%E2%80%93-S%C4%83r%C4%83cie-%C5%9Fi-Promovare-a-Incluziunii
http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saracieisau-deja-vu/
1

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/ge
neral_proposal_ro.pdf
2
Rezultatele cautarii pentru termenii cheie extrasi din continutul Contractului de Parteneriat si din Regulament
(p. 149) sunt organizate in documente separate.

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/6%20%20Raportul_National_PSIS_final.pdf
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri
%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6
RU-WnjA
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
http://www.newspad.ro/OFERTE-DE-MUNCA-PENTRU-PENSIONARI,174941.html
http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARIIDURABILE92792.phphttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:307:0011:0014:RO:PDF
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2010:308:0046:0051:RO:PDF
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/290807raport.pdf
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/CDRSedinte/00000933/jjy5u_0.10.1%20P
RAO-2-august-2010.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/290807raport.pdf
http://www.oportunitati-apuseni.ro/fondul-social-european.html
http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/prao%20sud%20muntenia%202009-2011%20%20proiect.pdf
http://www.runv.ro/docs/FinantariTransilvaniadeNord.pdf
http://www.fsesudest.ro/271_PRAO_20092011_STP_SE_varianta_finala_cu_coperta.pdf
http://www.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Cluj_HHauben.pdf
http://eurex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:C:2010:212E:0023:0031:RO:PDF
http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de
%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf
http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de
%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro.pdf
http://www.amosnews.ro/Primaria_Sectorului_2_invata_somerii_cum_sa_si_gaseasc
a_un_loc_de_munca-29-77958.html
http://www.ruralestbacau.ro/wp-content/uploads/2011/02/studiu-varstnicihttp://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune
%20activa%20grupuri
%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dr
o&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RUWnjA
http://www.caritas-satumare.ro/news.php?id=11
http://www.cnpv.ro/Excluziunea_varstnicilor_2010_versiunea2.pdf
2010.pdfhttp://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=1527&t=Stiri
http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=CELEX:32008H0867:RO:HTML
http://www.catalactica.org.ro/proiecte_in_derulare.html

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Sinaia_Timisoara.pdf
http://observator.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2011/01/Diagnostic-exclus-depe-piata-muncii.pdf
http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
http://www.ifes.ro/docs/IrinaBadea-MMFPS-DPIS.pdf
http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7 Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf

(IV) ADRESE DIRECT LEGATE DE INFORMAIA PRIVIND GRUPUL VULNERABIL PERSOANELE

VRSTNICE
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/pro
posals/regulation/general/general_proposal_ro.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Statistici
%20lunare/s4-11.pdf
http://www.onuinfo.ro/secretar_general/articole/663/
http://www.mmuncii.ro/ro/573-view.html
www.socio.uvt.ro/.../manual-de-practica-asistenta-sociala-2010-UVT
www.mmuncii.ro/sas/
www.mmuncii.ro/.../Incluziune%20si%20asistenta%20sociala/15120,
www.anph.ro/printare.php?popup=ONG-uri&tab_ong
http://recensamant.referinte.transindex.ro/
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
ec.europa.eu/employment_social/.../Eurobarometre_091216_RO.pdf
Informaiile pe care vi le propunem n prezenta Fi a Grupului vulnerabil PERSOANE
VRSTNICE nu sunt exhaustive i pot fi completate de alte organizaii ale societii civile
sau instituii publice.3 Ele pot deveni ns elemente de reper i puncte de plecare n
analiza de situaie i realizarea de proiecte sau strategii, decizii prospective privind
evoluia sau implicarea Statului n rezolvarea problemelor legate de aceast categorie de
populaie definit ca grup vulnerabil.
Aceste date sunt gandite ca nceputul unui proces n plin desfurare de colectare de
informaii specifice acestui grup vulnerabil, care, adaugate prezentelor informaii, vor
avea rolul de a ilustra importana i dimensiunea nevoii sociale asociate grupului
vulnerabil. Considerm c realizarea unei Fie ct mai complete pentru acest grup
vulnerabil va crete ansele ca el s devin relevant pentru documente strategice de
dezvoltare i politici publice n perioada 2014-2020, cum este, de exemplu, Planul
Naional de Dezvoltare 2014-2020.
Fr a se pretinde un studiu aplicat ori teoretic cu privire la aceast problematic, Fia
Grupului vulnerabil PERSOANE VRSTNICE are drept scop oferirea de informaii ce pot fi
utilizate n documente strategice i de politici publice, strategii i planuri de dezvoltare
cum este Planul Naional de Dezvoltare 2014-2020.
INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIA DOCUMENTAR Grupul vulnerabil
PERSOANE CU HANDICAP
1. Fia documentar trebuie privit ca rezultat al unei activitati de COLECTARE i
ORGANIZARE DE INFORMATIE n domeniul specific al acestui grup vulnerabil.
3

Prezentul document cuprinde o serie de date i informaii despre problematica Grupului vulnerabil PERSOANE
VRSTNICE extrase din experiena celor 10 organziaii Caritas din Romnia, reunite in Confederaia Caritas
Romnia, la care se adauga informatii in special PROPUNERI pentru imbunatatirea situatiei grupului vulnerabil
din literatura de specialitate ex. vezi Ungureanu, Elena, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din
Romania, context actual, nevoi si solutii, 2010, pp. 37, 43-47; Simona Ghita, Elena Matei, Excluziunea sociala a
persoanelor varstnice, Martie 2010, unde avem si propuneri de imbunatatire a legislatiei domeniului; vezi si
EUROBAROMETRU
privind
srcia
i
excluziunea
social

2009,
Comisia
European,
ec.europa.eu/employment_social/.../Eurobarometre_091216_RO.pdf

2. Ca material documentar, Fia grupului vulnerabil PERSOANE CU HANDICAP propune

o HARTA CONCEPTUALA I DE IDEI privind prezena subiectului de referin n spaiul
online documente publice de diferite categorii (strategii naionale/regionale/europene),
propuneri sau analize de politici publice, studii ale instituiiilor publice i ale specialitilor
din afara acestora care se refer la subiectul fiei documentare, cri i articole din
reviste de specialitate, resurse web europene, legislaie naional/european, hotrri i
decizii ale instituiilor naionale/europene etc.).
3. Dat fiind aceast diversitate de resurse de informaie, Fia documentar propune 3
axe de organizare a extraselor, citatelor, datelor i informaiilor de diferite tipuri 1.
Descrierea grupului vulnerabil, 2. Ce s-a realizat pentru grupul vulnerabil, 3. Ce se
propune pentru grupul vulnerabil.
4. Adresele web care se refer la informaia cadru organizat prin cutri ncruciate ce
urmaresc concepte cheie (ex. incluziune-excluziune, marginalizare, excludere de pe piata
fortei de munca etc.) i adresele care se refer la informaia specific grupului vulnerabil
subiect al acestei Fie documentare au fost verificate ultima dat n 09.11.2011.
5. Adresele reprezint fie link-uri directe ctre surs (CTRL + Click), fie denumiri ale unor
resurse web la care se poate ajunge prin copierea adresei (Select + Copy) i inserarea ei
in motorul de cautare, pentru cazul n care, de exemplu, se citeaza ca sursa un document
pdf ex. inserarea documentului citat in motorul de cautare www.google.ro, sau pe alt
motor de cautare utilizat.

2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL PERSOANE VRSTNICE

Definirea batrneii i a persoanei vrstnice
mbtrnirea este definit ca ansamblul de transformri ce afecteaz ultima perioad a
viei si care constituie un proces de declin, semnele mbtrnirii fiind: slbirea esuturilor,
atrofie muscular cu scderea funciilor si performanelor, toate acestea concurnd la
limitarea progresiv a capacitiii de adaptare. Noiunea de vrst naintat se utilizeaza
pentru a desemna perioada din viaa omului care urmeaz dupa maturitate i ine pn la
sfritul existenei sale. Aceasta perioada mai este numit i vrsta a III-a, perioada de
involuie, perioada de btrnee, sau senescen. 4
Conform clasificrii Organizaiei Mondiale a Sntii, urmnd criteriul cronologic,
persoanele cu vrste ntre 60-74 ani sunt denumite persoane in varsta; cele cu vrste
ntre 75-90 ani persoane btrne, iar cele peste 90 de ani marii btrni. n concepia
medico-social francez se vorbete de vrsta a III-a dup 65 de ani, corespunznd
vrstei pensionarii, i vrsta a IV-a dup 80 de ani.
Cadru general al dezbaterii problemei persoanelor varstnice 5
Raportul extins al Comisiei Prezideniale pentru Analiza Riscurilor Sociale si
Demografice arat c, pn n 2050 tendinele de evoluie a structurii populaiei sunt
evident negative urmnd sa asistm la o mbtrnire rapid a populaiei, la scderea
natalitii i la creterea raportului de dependen a persoanelor vrstnice. De-abia dup
2055 presiunea pe sistemele de pensii, de sntate i de asisten social va incepe s
scad.6
Pe piaa muncii au nceput s intre din 2008 generaii puin numeroase iar numrul de
salariai nu va crete foarte mult chiar n eventualitatea unei creteri economice
constante. Ca urmare, recurgerea la imigrani va deveni o necesitate n 5 6 ani cand
intrrile de for de munc tnr vor fi foarte mici i vor fi reduse de cretere ponderii
studenilor n fiecare cohort i de plecare tinerilor (i aa foarte puini) spre slujbele mai
bine pltite din Occident.7
Generaia numeroas nscut dup 1966 n perioada comunist a asigurat meninerea
unei nataliti acceptabile la o rat total a fertilitii foarte mic i a fost un bun
tampon pentru migraia definitiv de dup 1989 spre Europa i America de Nord.
Efectul acesta va trebui compensat la generaia tranziiei, cei nscui dup 1989, prin
politici sociale eficiente de cretere a ratei fertilitii i de reducere a migraiei externe
definitive pentru c altfel efectele negative n structura populaiei vor fi extrem de grave.
ncepnd cu 2030 - 2035, pe piaa muncii vor intra copiii nscui de generaia tranziiei
care este probabil s fie i mai puin numeroi. Doar o redresare a ratei fertilitii (care ar
trebui s ajung de la 1,3 mcar la 1,5 ct este media UE pe termen mediu i la 1,7, -1,8
pe termen lung) corelat cu o reglare a fluxurilor migraioniste ar reduce acest proces.
Problema vrstnicilor fr asigurare de pensie i de sntate va fi vizibil in special dup
2025 cnd persoanele care lucreaz n prezent la negru sau nu lucreaz deloc vor ajunge
la vrste naintate fr a beneficia de pensii sau de asigurri de sntate iar costurile
serviciilor minimale pentru ele vor trebui suportate de sistemul de asisten social.
Femeile, n prezent cu o speran medie de via la natere cu peste 6 ani mai mare
dect a brbailor, iar la 60 ani cu peste 3 ani mai mare, vor continua s reprezinte o
pondere ridicat ntre persoanele vrstnice n special n mediul rural. 8

4
5

Dicionar Larousse de psihiatrie, www.scribd.com/doc/.../DICTIONAR-PSIHIATRIE-LaRousse

Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, coord. Marian Preda, pp. 293-294,
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
6
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
7
Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, op.cit., p. 292
8
Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, op.cit. ibidem

La nivelul Uniunii Europene este reglementat egalizarea vrstei de pensionare ntre

femei i brbai, la minim 65 de ani pentru ambii, pn n 2020; n Romnia n 2014 vom
avea o vrst de pensionare de 65 ani pentru brbai i doar 60 ani pentru femei deci
este nevoie de decizii strategice pentru creterea vrstei de pensionare la femei ntr-un
mod echitabil i o perioad de timp rezonabil.
Problema echilibrului n sistemul cheltuielilor publice i al cheltuielilor publice sociale
trebuie rezolvat prin decizii inteligente, echilibrate, pentru a reduce msurile populiste,
electorale, care afecteaz nu doar stabilitatea economic ci i pe cea social (vezi
revendicrile deja ncepute de sindicate dup majorarea foarte mare, nesustenabil
economic, a pensiilor).9
Statistici referitoare la persoanele vrstnice din Romnia
Conform Recensmntului din 200210, Romnia are o populaie de 21 680 974 de locuitori
i se ateptat ca n urmtorii ani s se nregistreze o scdere lent a populaiei ca
urmare a sporului natural negativ. Peste 50 de ani tabloul demographic indic o cretere a
numrului de pensionari care vor reprezenta mai mult de jumtate din populaia rii. 11
In iunie 2011, numarul pensionarilor beneficiari de asigurari sociale de stat si agricultori
(inclusiv beneficari de ajutor social) din Romnia se ridica la5.424.100 persoane12, pensia
medie fiind in cazul acestora de 676 lei. Din acest total, 678.000 de persoane sunt
agricultori, cu o pensie medie de 308 lei, conform statisticilor publicate pe site-ul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Statisticile Casei Nationale de Pensii
arat c aproximativ un milion de pensionari din sistemul public de pensii au in prezent
venituri sub 600 de lei, iar femeile au pensii mai mici dect brbaii din cauza concediilor
de
maternitate
i
de
ngrijire
a
copilului.
Raportul dintre persoanele active (4,3 milionae de contribuabili care pltesc taxe i
impozite) i cele inactive (5,4 milioane de pensionari din care 2 milioane au vrste ntre
45 65 de ani) creeaz dificulti n susinerea bugetului asigurarilor sociale din ncasrile
din contributiile obligatorii la sistemul de pensii.
Tendine demografice n Europa i la nivel global
Pn n 2050, numrul persoanelor n vrst va atinge 2 miliarde din populaia global,
adica 1 persoan din cinci, iar pn n 2150, 1 persoana dintre 3 va avea peste 60 de ani.
n Europa, populaia este n continu mbtrnire, avnd n 2008 o medie de vrst de
40,9 ani care este ateptat s creasc la 47,9 pn n 2060. Procentul de persoane de
65 de ani i peste se ateapt s creasc de la 17,1% la 30%, de la cifra de 84,6 milioane
n 2008 la 151,5 milioane in 2060 (Eurostat). Prin urmare, sistemele vor trebui s
rspund unor noi provocri: satisfacerea cererii din ce n ce mai mari de ngrijiri
medicale, adaptarea sistemelor de sntate la nevoile unei populaii n curs de
mbtrnire i meninerea viabilitii acestora pe fondul creterii deficitului de for de
munc. mbtrnirea populaiei devine una dintre cele mai importante provocri sociale i
economice cu care se confrunt societile europene n secolul al XXI-lea. Acest fenomen
va afecta toate statele membre i va influena aproape toate domeniile de aciune ale
Uniunii Europene. O atenie special este necesar s se acorde promovrii unei
mbtrniri sntoase i active pentru cetenii europeni. O via mai lung i mai
sntoas este condiionat de o mai bun calitate a vieii, mai mult independen i
posibilitatea de a rmne n activitate. mbuntirea sntii persoanelor n vrst duce
la scderea presiunii asupra sistemelor de sntate i la reducerea numrului de
persoane care se pensioneaz pe caz de boal, fapt care ar avea un efect pozitiv asupra
creterii economiei europene.13
9

Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, op.cit., p. 293

http://recensamant.referinte.transindex.ro/

10

11
12

Comisia Naional pentru Populaie i Dezvoltare (2006) Cartea verde a populaiei (PDF), unfpa.ro

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Statistici%20lunare/s4-11.pdf
EUROSTAT, apud comunicat de presa, 1 octombrie 2010 - Ziua internationala a persoanelor in varsta, care
informeaza despre actiunea comuna a Primariei Municipiului Bucuresti, Apa Nova Bucuresti, in colaborare cu
13

n mesajul Secretarului General al Naiunilor Unite cu ocazia celei de a XX-a Zile

Internaionale a persoanelor n vrst meniona c persoanelor n vrst joac un rol
incomensurabil n toate societile - ca lideri, ca asistenti i ca voluntari. Cu toate
acestea, ei sunt de asemenea vulnerabili n fa discriminrii, abuzurilor, neglijenei i
violenei () Naiunile Unite militeaz de o perioad lung de timp pentru drepturile i
bunstarea persoanelor n vrst, precum i pentru a le face cunoscute opiniile () Cu
ocazia acestei Zile internaionale, adresez un apel guvernelor pentru a lua mai multe
msuri n privina nevoilor persoanelor n vrst. Interveniile eseniale sunt bine
cunoscute: asigurarea accesului general la servicii sociale, creterea numrului i valorii
planurilor pentru pensii, precum i crearea de legi i politici care s previn discriminarea
pe baz de vrst i sex la locul de munc. 14
Relevana problemei pensiilor pentru Romnia
Se prevede ca pn n anul 2025 populaia vrstnic a planetei va crete de 3,4 ori, n
timp ce numrul persoanelor de peste 60 ani va spori de 6 ori, iar cei de peste 80 ani de
peste 10 ori. La 1 ianuarie 2008 n Romnia populaia peste 60 de ani nsuma 4.184.119
persoane, reprezentnd 19,4% din totalul populaiei, respectiv 3.207.349 persoane peste
65 de ani, reprezentnd 14,9% din totalul populaiei.15
Pensiile reprezint cea mai important form de protecie social a persoanelor
vrstnice.16 Prin dimensiunile cheltuielilor de pensii i ale numrului de beneficiari
(aproape 6 milioane de persoane) sistemul de pensii reprezint i cea mai mare categorie
de cheltuieli publice. De aici importana lui crucial pentru societatea romneasc.
Cheltuielile anuale pentru pensii n Romnia se cifreaz la peste 10 miliarde de Euro
constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor n PIB a fost n
anul 2008 de aproximativ 7,3 % (fr a lua n calcul pensiile agricultorilor i cele din
sistemele militare care ridic toate cheltuielile la peste 9 % din PIB) iar n Bugetul general
consolidat de peste 26 %. De aceste pensii beneficiau n 2007 aproximativ 5,7 milioane
persoane, la un numr mediu de salariai de 4,9 milioane, pentru fiecare persoan care
contribuia la sistem i pltea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari. Este
evident c riscurile implicate sunt uriae, mai ales c de atunci situaia s-a degradat i
mai mult. Procesele socio-demografice i economice care caracterizeaz perioada
ultimelor doua decenii n Romnia (mbtrnirea populaiei, reducerea populaiei active,
problemele macroeconomice n principal ale rilor n tranziie, etc.) i care se vor
accentua n viitor transform problema proteciei sociale a persoanelor vrstnice i n
special problema administrrii mai eficiente a sistemelor de pensii n cea mai mare
provocare a sistemului de protecie social. Pe lng problemele majore de natur
structural comune tuturor rilor foste comuniste care au nregistrat un declin economic
i o reducere a numrului de salariai (cei care susin sistemul de pensii prin contribuii)
Romnia se confrunt i cu presiuni suplimentare generate de introducerea foarte trzie a
pilonului II, cel al pensiilor administrate privat, care absoarbe din contribuii dar va ncepe
s ofere pensii doar peste 19 ani, cu ponderea mare a contributiilor la fondul de pensii n
veniturile angajailor i cheltuielile angajatorilor, cu presiunile sociale mari pentru
ridicarea pensiei medii la nivelul de 45% din salariul mediu pe economie i cu
nemulumirile sociale majore cauzate de inechitatea flagrant introdus prin acordarea
pensiilor speciale, ocupaionale ale parlamentarilor, magistrailor i celor pensionai din
instituiile militare.
De asemenea, fenomene ntlnite i n alte ri n tranziie (ba chiar i n ri dezvoltate
occidentale n ultimele decenii) precum pensionrile anticipate i scderea vrstei medii
reale de pensionare sau susinerea pilonului I cu fonduri bugetare au fost la noi mult mai
Centrul de Informare ONU pentru Romania, 1 Octombrie 2010; www.apanovabucuresti.ro/comunicate-depresa/2010/
14
Mesaj adresat de Secretarul General al ONU cu ocazia Zilei internationale a Persoanelor Varstnice,
http://www.onuinfo.ro/secretar_general/articole/663/
15
Imbatranirea populatiei Situatia Demografica actuala, www.cnpv.ro/analize33.php; vezi si
www.cnpv.ro/LucrareBatraneteNiveltrai.pdf
16
Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, op.cit. pp. 83-84

accentuate i au condus la o cretere exagerat a numrului de pensionari i la o

reducere alarmant a vrstei medii reale de pensionare.
Sistemele de pensii din ntreaga lume (la diferite standarde de dezvoltare, experiene
politice, sisteme de guvernare, etc.) se confrunt cu probleme ce inevitabil se vor
croniciza n anii ce vor urma. Din pcate, cu un raport de dependen de 1,2 pensionari
pentru fiecare salariat care contribuie la fondurile de pensii, cu un procentaj mare,
nejustificat al pensionarilor de invaliditate, cu inechiti majore introduse de pensiile
speciale.17
Cum este perceput persoana vrstnic n Romnia?
Privit n ansamblu, persoana vrstnic este de cele mai multe ori multiplu
dezavantajat, prin scderea resurselor fizice, care nu nseamn totdeauna boala, prin
scderea resurselor financiare i prin riscul apariiei unei probleme de sntate
mental.18
Perioada de tranziie din Romnia anului 2000 a descalificat vrstnicul din lupta sa pentru
o existenta decenta; muli dintre btrni triesc sub pragul de srcie, multi renun la
facilitile confortului minim (cldura, apa, energie) din cauza veniturilor mici i multi
"ntresc" rndurile instituiilor de ocrotire social i a cantinelor sociale. Pensia, chiar
indemnizat, nu acoper necesarul minim lunar, taxele si impozitele mpovrtoare; n
plus, btrnii triesc sentimental frustrant al faptului c, dat fiind numrul lor n cretere
n raport cu populaia activ ei sunt "ntretinuii celor care lucreaza azi", sintagma
aceasta fiind folosit att n mass-media ct si n mediile politice din Romania. Aceast
percepie face ca vrstnicul s-si resimt povara nu doar emoional, dar i economic i
medical: el este un mare consummator de fonduri confruntndu-se de obicei cu o
pluripatologie. Persoana vrstnic este dorit pe lista medicului de familie n situatia n
care este pensionar si doar datorit plii cu regularitate a asigurrii de sntate. Aceasta
este o creionare destul de sumar i incomplet a situaiei vrstnicului din Romnia.
Calitatea ngrijirii vrstnicului este parte integrant ale politicii de bunstare si de
sntate a fiecrei tari i ar trebui ca n acest context autoritile centrale, organizaiile
societii civile i instituiile academice i de cerecetare s coopereze n cutarea
soluiilor optime.
1. Schimbri structurale n societate Provocri pentru ngrijirea de lung durat
n ntreaga Europ populaia mbtrnete, fenomen care are un efect direct asupra
situaiei persoanelor vrstnice, n special asupra acelora care au nevoie de
ngrijire. Aceste tendine demografice duc la scderea numrului de tineri disponibili s
ofere servicii de ngrijire, att formal ct i informal. mbtrnirea populaiei are de
asemenea un impact asupra viabilitii sistemelor de asigurari sociale dat fiind faptul c
raportul dintre cei care contribuie financiar la acestea i persoanele care le folosesc nu
mai este acelai. Sistemele publice de asisten medical se afl sub o presiune tot mai
mare. n acelai timp, schemele combinate de finanare (de stat/privat), au intrat n
sectorul de ngrijire a sntii, ducnd n general la creterea concurenei n cadrul
serviciilor de asisten medical, inclusiv de ngrijire la domiciliu.
Cu toate acestea, procesele de schimbare nu au fost echilibrate n ntreaga Europ, ci au
avut mai degrab viteze diferite de dezvoltare. Aceast divergen este n special vizibil
pronunat ntre Vest i Est. n timp ce schimbri considerabile la nivel de societate au
avut loc continuu n Europa de Vest ncepnd cu anii 1950- 1960, Europa de Est a fost
martora unor schimbri istorice ale societii abia n ultimele dou decenii.
17

Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, op.cit., cap. III.4, Relevanta problemei
pensiilor pentru Romania
18
SECIUNILE urmatoare, ca i propunerile de politici publice in de contribuia fundamental a Confederaiei
Caritas Romnia la realizarea prezentului document: subtitlurile 1-6 si urm. Privind legislatia, cf. Infra, la care se
adaug propunerile de politici publice, semnalate in cap.3.

2. Servicii de ngrijire la Domiciliu o soluie pentru vrstnicii dependeni

Pentru multe persoane ajunse n stare de dependen, deoarece au pierdut capacitatea
de a tri autonom, printre care majoritatea vrstnici, ngrijirea la domiciliu este o soluie
pentru a reui s triasc demn. ngrijirea la domiciliu nseamn ngrijire sepcializat
oferit de profesioniti pregtii, oferit ntr-un mediu familiar persoanei asistate i are
costuri mult mai mici dect ngrijirea n sistem insitutional (spital sau cmin rezidenial).
Problema ngrijirii pe termen lung este un subiect care, n ultimii ani, atrage o atenie din
n ce mai mare n Europa (Long-term Care in the European Union issued by the European
Commission, 2008). Autoritile publice responsabile de sntatea populaiei europene i
de crearea unui sistem de asigurri de sntate viabil sunt contiente de cererea din ce n
ce mai mare pentru ngrijire pe termen lung care vine din partea unei societi n curs de
mbtrnire. n contextul transformrilor demografice ale societii europene sunt
prevzute politici care abordeaz ngrijirea de lung durat nu numai din punct de
vedere strcutural dar i economic, fapt care impune o coordonare ntre state.
Organizaia Mondial a Snii a publicat un studiu (WHO, Home Care in Europe The
Solid Facts, R. Tarricone and A. Tsouros Eds., in collaboration with Luigi Bocconi
University, 2008) n care explic de ce schimbrile structurale i sociale solicit n
actualul context o abordare diferit n furnizarea de servicii sociale i subliniaz c o
abordare centrat pe boal nu mai este suficient.
Studiile realizate de UE i OECD sunt deosbit de valoroase (dei nu includ date din statele
non-EU) i cel mai important, acestea reprezint un punct de vedere al organizatiilor
inter-guvernamentale, nu sunt doar opinii pariale ale organizaiilor ne-guvernamentale
care lucreaz direct cu oamenii care au nevoie de ngrijire. Este un mesaj comn adresat
guvernelor pentru a sprijini eforturile lor de elaborare a politicilor sociale. Problema
ngrijirii de lung durat nu poate fi abordat doar din perspectiva strii de sntate,
aceasta trebuie gndit n strns legtur cu situaia social i economic (srcia) a
persoanei aflate n nevoie.
Caritas Romnia ca membr a Caritas Europa completeaz aceste studii contribuind cu
date i informaii culese din activitatea zilnic de furnizare de servicii de ngrijire de lung
durat la domiciliu pentru grupurile vulnerabile. Experienele directe ale organizaiilor
Caritas att din rile Estice ale Europei i Vestice au dus la identifcarea cauzelor care
atrag atenia asupra necesitii gndirii unui sistem de ngrijire pe termen lung.
3. mbtrnirea populaiei
Europa este prima regiune care se confrunt cu mbtrnirea populaiei. Acest fenomen
este generat de trei factori: rata naterilor sczut ca efecto al scderii fertilitii,
creterea speranei de via ca urmare a mbuntirii condiiilor de via i a progresului
medical, mbtrnirea generaiilor cu rata a naterilor foarte ridicat (baby boom
generation).
4. Proliferarea bolilor cronice i a problemelor de sntate mental
Odat cu creterea speranei de via este ateptat ca numrul persoanelor n vrst cu
disabiliti severe s aib nevoie de ngrijire pe termen lung (Lafortune/Balestat 2007). De
asemenea, numrul persoanelor cu boli cronice (cardiovasculare n 2007 au reprezentat
cauza a jumate din decesele nregsitrate, diabet, obezitate etc), care pot fi tratate mult
mai eficient la domiciliu, va crete.
Se atept ca la populaia btrn s se agraveze tulburrile de sntate mental (The
Worldbank 2007: 178). De exemplu, n 2006, 7.2 milioane de oameni din Europa erau
afectai de Alzheimers (2006). Se estimeaz c pn n 2050 numrul lor se va dubla
(16.5 Mio) ceea ce va nsemna c unul din 29 de oameni va suferi de aceast maladie din
care 45,2 vor necesita ngrijire specializat la domiciliu nursing home (Brookmeyer et al.
2007).

n 2006, s-au diagnosticat aproape 3.2 millioane persoane cu cancer i 1,7 milioane au
murit din acesta cauz n Europa. Previziunile arat c pn n 2020 (n condiiile n care
nu apar schimbri ale riscurilor) se vor nregistra anual 3,4 milioane de persoane cu
cancer, ceea ce va nsemna o cretere cu 20% fa de 2002. Din ce n ce mai multe
persoane cu vrste peste 65 ani vor fi afectate de cancer (Coleman et al. 2007: 12, 35).
Bolile respiratorii rmn o cauz de deces major. n UE, aceste boli au dus n proporie
de 17% decese la brbai i de 10% la femei.
5. Din ce n ce mai muli btrni vor tri singuri
n Europa, numrul btrnilor care locuiesc singuri este n cretere i se estimeaz o
cretere considerabil n viitor. n 2001 se nregistrau 32.3 milioane de persoane de peste
60 de ani care triau singure. Se anticipeaz c acest numr va crete considreabil pn
la 51.6 milionae n 2050, iar numrul persoanelor cu vrste peste 80 de ani va crete de
la 6.1 milioane (2001) la 22.5 milioane n 2050.
6. Fragilizarea suportului din partea familiei
Tradiional, familia a fost i este principalul sprijin pentru persoana vrstnic care are
nevoie de ajutor. Acest obicei este mult mai ntlnit n rile Europei de Sud i de Est
dect n alte regiuni. Dezvoltarea societal din ultimele decenii a dus la eroziunea
structurii familiei tradiionale.
Pentru rile din estul Europei, familia tradiional este pus n pericol de migraia forei
de munc active (brbai i femei cu vrste ntre 25 45 ani) care i las copii n grija
bunicilor, de multe acetia neavnd capacitatea de a face fa situaiei (emoional, dar i
economic n cele mai multe cazuri). Toate aceste fenomene vizibile la nivelul societii au
drept consecin o cerere tot mai mare de servicii de ngrijire la domiciliu.

3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL PERSOANE VRSTNICE?

Politici i strategii
Masuri guvernamentale propuse pentru 2002-1012
n cadrul direciilor strategice ale Planului Naional Anti-Srcie i Promovare a Incluziunii
Sociale, pe termen mediu/lung 20022012 figureaz i obiective cu relevan direct sau
implicit privind combaterea srciei persoanelor vrstnice, ca de exemplu 19:
absorbia treptat a srciei persoanelor active i a celor care i-au ncheiat ciclul
vieii active (pensionarii).
promovarea unei societi inclusive, cu un grad ridicat de coeziune social.
asigurarea accesului la serviciile sociale fundamentale, printre care sntatea i
asistena social.
n Programul de implementare a obiectivelor strategice, pentru obiectivul strategic
Eliminarea situaiilor de excluziune social sever i promovarea incluziunii sociale este
prevzut Asistena social pentru vrstnici, domeniu care se afl n prezent la nivel de
programe i strategii care au n vedere dezvoltarea sistemului de servicii sociale pentru
vrstnici, n familie i comunitate i mbuntirea sistemului de servicii n centre de tip
rezidenial. n acelai program de implementare este inclus i msura are prevede
absorbia srciei pensionarilor prin creterea treptat, n termeni reali, a pensiei i
eliminarea dezechilibrelor din sistemul de pensii prin accelerarea procesului de
recorelare.
Cadru legislativ general
A. Asistenta sociala si medicala pentru persoane varstnice
1. Legea 47 / 2006, privind sistemul national de asistenta sociala;
2. Legea nr. 17 din 06.martie.2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice
3. Legea nr. 281 din 06.iulie.2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.
17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice
4. Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a
persoanelor varstnice
Menionarea expres a persoanelor vrstnice n acest parteneriat subliniaz importana
raportrii la aceste persoane ca subieci activi ai deciziei politice n ceea ce privete
implementarea msurilor care i vizeaz n mod direct (sunt concomitent decideni i
beneficiari ai oricror forme de protecie i suport).
5.
Ordinul nr. 246 din 27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime
specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele
varstnice si pentru centrele rezidentiale pentru persoanele varstnice.
6. Hotarare de Guvern pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile
acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate
pentru anul 2011.
7. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii
8. Ordonanta de urgenta Nr. 150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea si
functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate
9. Ordin nr. 318 din 7 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
functionarea ingrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si
fizice care acorda aceste servicii
B. Instrumente standard de evaluare a nevoilor medico sociale
1. Hotararea de Guvern nr. 886 din 05.octombrie 2000 pentru aprobarea Grilei
nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice
2. Ordinul nr. 491 din 23 mai 2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medicosociala a persoanelor care se interneaza in unitati de asistenta medico-sociale
C. Legislatie in domeniul pensiilor si asigurarilor sociale de stat
19

Simona Ghita, op.cit. p. 43

Legea nr.19 - din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale

D. Organisme reprezentative
1. Hotararea de Guvern nr. 499 din 07.aprilie.2004 privind infiintarea, organizarea si
functionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele
persoanelor varstnice, in cadrul prefecturilor
2. Legea nr. 16 din 06.martie.2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Consiliului National al Persoanelor Varstnice
3. Legea nr. 405 din 11.octombrie.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al
Persoanelor Varstnice
4.
Legea nr. 457 din 18.iulie.2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.184/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 16/2000
privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor
Varstnice.
5. Ordonanta de Urgenta nr. 184 din 03.noiembrie.2000 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Consiliului National al Persoanelor Varstnice.
E. Facilitati transport
1. Hotararea de Guvern nr. 2403 din 21.decembrie.2004 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate
pensionarilor pentru transportul intern, cu modificarile ulterioare, si a Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilitati familiilor de
pensionari.
F. Standarde de cost
1. Hotararea de Guvern nr. 23/ 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru
serviciile sociale:
a. in caminele pentru persoane varstnice costul / an pentru serviciile sociale
este de 16 926 lei, iar raportul beneficiar angajat este de 2/ 1
b. in locuinte protejate costul / an pentru serviciile sociale este de 14.796 lei,
iar raportul beneficiar angajat este de 3/ 1
c. in centre de zi costul / an pentru serviciile sociale este de 13.088,64 lei, iar
raportul beneficiar angajat nu este precizat
d. in centre de respiro costul / an pentru serviciile sociale este de 17.000 lei,
iar raportul beneficiar angajat este de 2.5/ 1
e. in centre ambulatorii de recuperare costul / an pentru serviciile sociale este
de 4.992.24 lei, iar raportul beneficiar angajat nu este precizat
f. in centre de criza costul / an pentru serviciile sociale este de 13.291,13 lei,
iar raportul beneficiar angajat este de 3/ 1
n HG 23/ 2010 nu sunt incluse costurile privind serviciile de ingrijire la domiciliu pentru
persoane varstnice chiar daca Legea 17 an? privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice, republicata in 2007 prevede la Art. 7 alin (1) Serviciile comunitare pentru
persoanele varstnice care se gasesc in situatiile prevazute la art. 3 se realizeaza cu
consimtamantul acestora si au in vedere:
a) ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu;
b) ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice;
c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara,
apartamente si locuinte sociale, precum si altele asemenea.
Legea nr. 34 /1998 a reprezentat prima oportunitate de finanare din fonduri publice a
serviciilor sociale furnizate de ctre organizaiile neguvernamentale, asociaii sau fundaii
i constituie (nc) principala oportunitate pentru ONGuri de a obine finanare de la de la
bugetul de stat sub form de subvenii pentru acordarea de servicii sociale i socio
medicale.

OG nr. 68/2003 privind furnizarea de servicii sociale a afirmat pentru prima dat c
furnizorii de servicii sociale privai (ONGuri) au dreptul s acceseze fonduri publice.
Ulterior n 2004, apariia normelor metodologice de aplicare a HG 68/2003 preciza
metodologia de acreditare a contractorilor de servicii sociale, acreditare care certifica
respectarea standardelor minime de calitate de ctre furnizorul de servicii sociale. HG
539/2005 listeaz mai multe modele de instituii de asisten social eligibile pentru
acreditare i face recomandri referitoare la structura i regulamentul de organziare i
funcionare al acestora.
Acest nou cadru legislativ a permis transformarea conveniilor de colaborare dintre
autoritile publice locale i ONGuri (existente n perioada 2001 2002) n contracte de
furnizare de servicii sociale, fapt care a constiuit premisa unui management financiar
mult mai eficient.
n 1998 a fost stabilit i a nceput implementarea sistemului de asigurri de sntate, iar
ncepnd cu 2002 s-a stipulat posibilitatea decontrii cheltuielilor pentru serviciile de
asisten al domilciliu din bugetul asigurrilor de sntate. Msura a rmas steril
deoarece n eprioada 2002 2003 nu au fost alocate fonduri pentru aceste servicii n
bugetul asigurrilor de sntate, aceast posibilitate fiind vlaorificat abia n 2004. Totusi,
au fost introduse anumite condiionri: dreptul de a beneficia de aceste asigurri fost
limitat la 14 zile calendaristice/an/pacient ca form de asisten la domiciliu la externarea
din spital. Din 2005, perosanele bolnave n faz terminal nu mai sunt condiioante de
spitalizare pentru a primi a ngrijire la domiciliu. Pentru celelalte tipuri de pacienti,
conditia general pentru a primi ngrijiri al domiciliu este ca acestea sa fie prescrise de
medicul specialist din spital.
n 2010, Ministerul Muncii a iniiat proiectul Codul Asisteneei Sociale (redenumit ulterior
Legea asistentei sociale), un instrument care i propune s unifice i s reformeze cadrul
legislativ de acordare a asistenei sociale n Romnia. Acest proiect de lege include
explicit descrierea persoanei vrstnice ca fiind n risc de a deveni vulnerabil i introduce
conceputul de ngrijire de lung durat. Legea poate fi consultat pe site-ul Ministreului
Muncii.20
Furnizori publici i privai de servicii sociale
Cele 10 organizaii Caritas din Romnia furnizeaz servicii sociale i social-medicale
complexe persoanelor n vrst, prima instituie fiind nfiinat n anul 1994. n prezent, n
structura organizaiilor aceste servicii sunt asigurate prin intermediul a 74 de centre de
ngrijire la domiciliu, 4 cmine de tip rezidenial, 9 centre de zi, 2 centre de competenaa
a micrii i un cmin de zi pentru btrni. n 2010, organizaiile Caritas au asistat direct
un numr de peste 15.000 persoane vrstnice.21
Prin intermediul centrelor de Ingrijire la Domiciliu vrstnicii au beneficiat de servicii de
ngrijire la domiciliu ca: servicii de ngrjiire de baz, servicii speializate de natur social i
de natur medical. Susuinerea financiar a acestei activiti a fost asigurat din
finanri din reeaua Cariats completate cu fonduri publice, att de la MMFPS (pentru cea
de natur social) ct i de CJAS (pentru serviciile medicale).

20
21

Cf. www.mmuncii.ro

Confederaia Caritas Romnia este compus din ase organizaii Caritas Diecezane Romano-Catolice: AlbaIulia, Timioara, Bucureti, Oradea, Iai, Satu Mare i cinci organizaii Caritas Eparhiale Greco-Catolice: Blaj, Cluj,
Oradea, Maramure, Lugoj. Unificarea iniiativelor organizaiilor diecezane privind funcionarea proiectelor locale
similare a dus la crearea Programelor Naionale. Astfel, n prezent, activitatea Confederaiei Caritas const i n
coordonarea celor 4 Programe Naionale: Servicii de ngrijire la domiciliu, Intervenii n situaii de urgen,
Asisten i consiliere pentru persoane cu handicap, Programul Antidrog. Toate proiectele sunt implementate de
organizaiile locale care sunt sprijinite n dezvoltarea structurilor proprii prin sesiuni de formare, diseminarea
informaiilor,
resurse
materiale;
http://www.caritas.org.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=36&Itemid=66

Cminele de tip rezidenial ofer persoanelor vrstince, pe lng gzduire permanent,

un ansamblu de servicii sociale i medicale adapate nevoilor individuale: asisten
meidcal, consiliere personal i familial, programe de nutriie, kinetoterapie i
recuperare fizic, consiliere spiritual. Pentru btrnii activi sunt organizate constant
ntlniri cu membrii comunitii.
Centrele de zi se axeaz pe resocializarea persoanelor n vrst prin diferite activiti de
recreere, informare, consiliere social, ergoterapie, activiti artisitice etc. Pe lng
acestea exist dou centre de competena a micrii (Mirecurea Ciuc i Odorhei) i un
cmin de zi special (Satu Mare) care furnizeaz serviciliul asisten i ngrijire pentru
persoanele vrstnice dependente care datorit bolilor cronice cu care se confrunt
necesit ngrijire i/sau supraveghere permanent. Instituia asigur transportul zilnic al
beneficiarilor, 2 mese i o gustare/zi, ngrijire medical, igien corporal i diferite
activiti de socializare, respectiv de ncetinire a degradrii fizice, psihice i mentale.
n afar de Organizaiile Caritas exist i ali furnizori publici i privai activi n ngrijirea
persoanelor vrstnice.
Instituiile publice ofer servicii pentru acest segment de vrst n centrele de ngrijire i
asisten (centre de tip rezidenial- care ns nu pot face fa tuturor solicitrilor) prin
SPAS-uri unde sunt accesibile servicii de evaluarea situaiei sociale, ndrumare i
consiliere social. Exist de asemenea cmine de btrni care funcioneaz sub egida
unor autoriti locale, n zone rurale sau chiar private, n aceste instituii cea mai mare
problem fiind disponibilitatea pentru luarea n eviden a vrstnicilor autonomi sau cu
nevoi de ngrijire reduse.
Furnizorii privai mai sunt implicai n servicii de ngrijire la domiciliu, dar i n aceast
privin se poate constata o accesibilitate limitat (mai ales n privina serviciilor
medicale decontate de CJAS datorit fondurilor limitate), ndeosebi n zonele rurale,
izolate. Exist asociaii de pensionari (CARP) care organizeaz evenimente, activiti
periodice de socializare, de recreere (activiti de club, excursii, aniversri).
TIPURI DE SERVICII FURNIZATE N COMUNITATE
Serviciile sociale oferite de furnizorii publici si privati din Romania pot fi 22:

servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale

si sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin
pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor
pentru menaj, prepararea hranei;

servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei

personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile
persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum
si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;

servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt acordate in

baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate.

Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru

reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al
persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali.
Serviciile de ngrijire furnizate persoanelor aflate n situaia de dependen
sociomedical cuprind23:
a) servicii de ngrijire de baz socio-medicale;
b) servicii de asisten social;
c) servicii medicale;
d) servicii de recuperare si reabilitare fizic si psihic;
e) servicii de ngrijiri paliative;
22

http://www.mmuncii.ro/ro/573-view.html

23

Tipologia serviciilor, cf. Anghel Liliana, Valentin Vladu, Manual pentru implementarea politicilor sociale Cap.2
Procesul
furnizrii
serviciilor
sociale,
pp.
7-9,
www.mmuncii.ro/.../Incluziune%20si%20asistenta
%20sociala/15120,

f) servicii de consiliere; g) servicii de adaptare si amenajare a ambientului;

h) servicii educaionale.
a) Serviciile de ngrijire de baz:
servicii de ngrijire personal:
- igiena corporal;
- mbrcat / dezbrcat;
- alimentaia;
- igiena eliminrilor;
- mobilizare;
- deplasare n interior;
- deplasare n exterior;
- comunicare;
- supravegherea administrrii medicaiei prescrise ;
servicii menajere si gospodresti:
- pregtirea si prepararea hranei;
- igiena patului;
- splatul si clcatul hainelor, splatul vaselor;
- ntreinerea casei, mic gospodrie;
- efectuarea cumprturilor;
- plata unor servicii sau obligaii curente.
b) Servicii de asisten social:
- management de caz;
- servicii de informare;
- evaluarea nevoilor sociale si elaborarea unui plan social de intervenie;
- consiliere;
- asigurarea legturii cu alte servicii, instituii; nsoirea sau reprezentarea beneficiarului
n diverse situaii de ordin social (advocacy);
- coordonarea si supravegherea activitii voluntarilor.
c) Servicii medicale:
- ngrijire medical direct, conform recomandrilor medicului
- monitorizarea parametrilor fiziologici;
- administrarea medicamentelor injectabile;
- alimentaie enteral si parenteral;
- ngrijirea plgilor, escarelor;
- alte manevre terapeutice;
- schimbarea si ngrijirea cateterelor urinare permanente;
- ngrijirea stomelor;
- efectuarea tratamentului durerii.
d) Servicii de recuperare si reabilitare fizic si psihic:
- kinetoterapie;
- logopedie;
- consiliere psihologic si psihoterapie;
- terapie ocupaional;
- masaj.
e) Servicii de adaptare si amenajare a ambientului
- adaptarea si amenajarea camerei;
- adaptarea si amenajarea buctriei;
- adaptarea bii, toaletei.
Furnizorii de servicii sociale
Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt
acreditai n condiiile legii. 24 Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau
juridice, publice ori private, dup cum urmeaz:
24

Vezi lista furnizorilor de servicii sociale la http://www.mmuncii.ro/sas/index

a) serviciul public de asisten social la nivel judeean si local;

b) alte servicii publice specializate la nivel judeean sau local;
c) uniti de asisten medico-social;
d) instituii publice care dezvolt compartimente de asisten social specializate;
e) asociaii si fundaii, cultele religioase si orice alte forme organizate ale societii civile;
f) persoane fizice autorizate n condiiile legii;
g) filiale si sucursale ale asociaiilor si fundaiilor internaionale recunoscute n
conformitate cu legislaia n vigoare;
h) organizaii internaionale de profil.

4. Ce se dorete s se realizeze pentru grupul vulnerabil PERSOANE VRSTNICE

PROPUNERI ORGANIZATII CARITAS
Din experiena Organizaiilor Caritas, asistena persoanelor n vrst presupune
urmtoarele msuri:
1. dezvoltarea serviciilor de ngrijire la domiciliu att n sensul extinderii, asigurarea
accesibilitii, ct i n privina mbuntirii i completrii paletei de servicii
(recuperare, mobilizare, mas pe roi, ngrijire paliativ)
2. asigurarea meninerii n societate a vrstnicilor prin: crearea de centre de zi i
cluburi, promovarea voluntariatului i ncurajarea vrstnicilor spre voluntariat,
informarea i consilierea vrstnicilor i pregtirea pentru aceast nou perioad de
via din toate punctele de vedere, n scopul prevenirii problemelor specifica
vrstei a treia sau a nlesnirii procesului de mbtrnire
3. mbuntirea asistenei medicale pentru vrstnici: crearea seciilor de geriatrie n
spitale, introducerea serviciilor hospice, msuri de ngrijire alternative spitalizrii
pentru bolnavii cronici
4. creterea accesibilitii pentru serviciile de recuperare de lung durat n centre
specializate
5. introducerea unui sistem de semnalizare cu alarm pentru vrstnicii n situaii de
risc (demen, singuratici, parial imobilizai, cei care triesc n zone izolate i au
grad de dependen)
6. mbuntirea legislaiei referitoare la persoanele vrstnice, lund n considerare
nevoile acestora, serviciile acordate bazate pe aceste nevoi, responsabilitatea i
rolul diferiilor actori implicai n furnizarea serviciilor, resursele necesare i
colaborarea publi-privat etc.
7. cercetri i studii (regionale i la nivel naional) privind nevoile persoanelor
vrstnice din Romnnia n oglind cu serviciile socio medicale existente, ale cror
rezultate s fie utilizate n devoltarea de politici i planuri de aciune
8. campanii de educaie i sensibilizare a generaiei tinere fa de perosanele
vrstnice
9. schimbul de bune practici cu ri din regiune privind legislaia referitoare la
persoanele vrstnice, participarea n reele europene
PROPUNERI privind politici publice pentru persoanele varstnice identificate in
cadrul literaturii de specialitate ( 2010)
Extras 11. III. 1. Politici propuse de catre beneficiari institutii si organizatii ale
pensionarilor
recorelarea pensiilor; se considera ca statul ar trebui sa se ocupe de acest
lucru, banul reprezentand in viziunea majoritatii, un element important in
solutionarea multora dintre problemele lor; chiar si starea de sanatate ar putea
fi imbunatatita si intretinuta mai usor daca ar avea mai multi bani;
acces la medicamente gratuite si mai bune pentru bolile cronice; tratament
si analize gratuite; imbunatatirea sistemului de acordare a medicamentelor
gratuite sau compensate;
scutiri/ diminuari ale facturilor la plata intretinerii, taxelor, impozitelor in
raport cu veniturile fiecaruia (de la un anumit prag al veniturilor in jos, sa se faca
scutirea);
posibilitatea unei alimentatii mai bune, fie prin magazine cu reduceri pentru
pensionari, fie prin infiintarea unor cantine unde sa poata lua masa intr-un mod
avantajos; infiintarea unui serviciu care sa asigure masa la domiciliu pentru
persoanele nedeplasabile;
dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala in centre de zi sau in camine: de
recreere, divertisment, socializare; accentul este pus, in special, pe acele
activitati desfasurate in afara unei cladiri, institutii, pana acum rare sau
inexistente, precum excursii organizate in grup, in special, la manastiri, iesiri la
iarba verde, la teatru etc.
implicarea activa in activitati civice, utile: implicare in problemele sociale prin

existenta unui ziar in care varstnicii sa publice articole specifice problemelor lor;
discutii cu elevii in scoli in scopul imbunatatirii relatiilor dintre cele doua generatii
etc.;
activitati aducatoare de profit: batranii sa creeze diferite obiecte: goblenuri,
tablouri etc. pe care sa le poata vinde in magazine si acei bani sa se intoarca
pentru ajutorarea mai departe a beneficiarilor;
consiliere psihologica si consultanta;
infiintarea mai multor farmacii, special pentru persoanele varstnice sau acestea
sa poata lua medicamentele direct de la medicul de familie, care ar asigura in
viziunea lor o onorare mai mare a retetelor gratuite/ compensate;
dezvoltarea serviciilor de ingrijire (inclusiv ajutor in deplasare, mici plimbari) si
asistenta sociala, aplicarea tratamentului medical, la domiciliu si in centre de zi;
ajutor pentru transportul lunar al materialelor de dializa;
imbunatatirea conditiilor in spitale
pensionarii sa aiba prioritate la consultatiile medicale in spital/policlinica;
facilitarea procurarii ieftine/gratuite si repede a protezelor (ochelari, aparat
auditiv sau proteze care sa le usureze deplasarea) si ajutor in realizarea unor
operatii;
facilitarea obtinerii biletelor de recuperare in statiuni
crearea unui fond de solidaritate de unde sa fie ajutati pensionarii cu probleme,
in functie de gravitatea si urgenta problemelor
dezvoltarea serviciilor prin care se asigura ajutorul beneficiarilor in
activitati casnice, menajere (ajutor la curatenia generala, la varuit etc.); la
persoanele imobilizate. Acest serviciu este si mai imperativ, ei aflandu-se in
imposibilitatea permanenta de a nu putea desfasura activitati casnice simple,
precum a spala vase sau a merge sa-si cumpere o paine;
linie telefonica de urgenta, unde sa poata apela persoanele varstnice abuzate/
aflate in situatii de risc sau persoane care doresc sa sesizeze astfel de cazuri;
vizite la domiciliu din partea autoritatilor prin serviciile de asistenta sociala
pentru a vedea la fata locului care este situatia reala a persoanelor varstnice;
dezvoltarea relatiei cu familia prin consiliere psihologica, inclusiv cu membrii
familiei; acest lucru este dorit in special de cei institutionalizati in camin care
se simt izolati de familiile lor;
infiintarea a cel putin unui azil de noapte;
dezvoltarea/ multiplicarea locurilor din camine; asigurarea unui loc al celor
care nu au locuinta sau nu au familie si nu se pot ingriji si intretine, si al celor
care nu au resurse financiare; sa creasca calitatea vietii in camine, sa se
asigure toata gama de servicii de care are nevoie o peroana varstnica: igiena,
confort, medicamente, asistenta medicala, chiar si farmacie si cabinet
stomatologic, activitati sociale, iesiri
organizate, excursii etc.; pentru
persoanele care doresc sa locuiasca singure intr-o camera, sa fie posibil acest
lucru, pentru a li se asigura intimitatea atat de necesara la aceasta varsta;
colaborare inter-institutionala;
publicitate mai mare serviciilor de asistenta, socio-medicale existente;
mai multa solidaritate umana ar fi binevenita;
imbunatatirea legislatiei in domeniul sponsorizarii;
dezvoltarea serviciilor de recuperare, in special in mediul rural unde aceste
servicii lipsesc cu desavarsire dar si in mediul urban unde acestea sunt
insuficiente, cu aparatura putina si specialisti insuficienti;
asigurarea hranei la domiciliu pentru persoanele dependente;
asistenta medicala la domiciliu ( ajutor in aplicarea tratamentului medical,
kinetoterapie, masaj);
infiintarea unui camin medico-social pentru cei care necesita supraveghere
permanenta;
transport gratuit, in special in mediul rural unde distantele sunt mari, iar acestia
nu au nici macar reduceri;

Crearea unor locuri de munca pentru pensionarii care doresc sa isi suplimenteze
venitul.
Infiintarea unor ferme care sa lucreze pamantul intensiv, in acest fel poate vor
avea si ei ceva de castigat.25

Lucrarea Elenei Ungureanu, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din Romania,
contextul actual, nevoi si solutii (2010) propune o serie de politici pentru dezvoltarea
asistenei sociale, pe care le grupeaza sub 6 Obiective:
OBIECTIV 1:
Dezvoltarea unui sistem coerent de asistenta socio-medicala a persoanelor
varstnice imobilizate la domiciliu
a)
servicii integrate socio-medicale la domiciliu, in functie de gradul de
dependenta si nevoile identificate in urma evaluarii socio-medicale
efectuate la domiciliul clientului:
ingrijire la domiciliu
asistenta medicala
asistenta sociala
servicii de recuperare ( kinetoterapie, logopedie)
b)
extinderea/ crearea serviciilor sociale rezidentiale pentru persoane
varstnice pe termen scurt si lung, in functie de afectiunile suferite.
c)
serviciu de masa pe roti care sa deserveasca populatia varstnica
imobilizata (care datorita starii de dependenta/ situatiei materiale precare
nu poate sa-si asigure hrana)
d)
acordarea unor ajutoare materiale (accentul a fost pus pe alimentatia
insuficienta a persoanelor varstnice): alimente (pachete sau masa calda),
materiale de curatenie, materiale incontinenta
e)
Servicii de acompaniere a ingrijirii varstnicului in familie prin crearea
grupurilor de suport;
f)
recuperare la domiciliu
OBIECTIV 2:
Reducerea sentimentului de singuratate si izolare resimtit de persoanele varstnice
prin crearea si dezvoltarea de servicii adecvate care sa-i integreze activ in viata
comunitatii
a) extinderea/ crearea unor centre de zi care sa ofere servicii de socializare ar
mai trebui deschise:
b) obtinerea unor facilitati care sa le permita participarea la viata sociala si culturala
a comunitatii:
- gratuitate pentru transportul public pentru pensionarii cu venituri mici
- gratuitate pentru a participa la spectacole culturare: teatru,
filarmonica (pensia sub 500 lei)
OBIECTIV 3:
Imbunatatirea asistentei medicale asigurata persoanelor varstnice
a) facilitarea accesului la medicamente
b) crearea unui centru de asistenta medico-sociala spital pentru bolnavi cronici.
c) numarul de zile de ingrijire si tehnicile, pentru serviciile medicale la
domiciliu, sa fie acordate in functie de problemele medicale ale pacientului
(conform legislatiei actuale un pacient care necesita servicii de ingrijire la
domiciliu poate beneficia de maxim 90 zile/an in conditiile in care nu sunt
institutii socio-medicale pentru bolnavi cronici, care sa acorde servicii
complexe de lunga durata, iar ONG-urile primesc din ce in ce mai putine
fonduri din exterior pentru continuarea serviciilor);
d) acordarea de servicii medicale specializate in geriatrie, complementare celor
oferite de spitale (unde accesul este limitat si greoi)
e) servicii de recuperare de lunga durata prin gimnastica in centre specializate
25

Ungureanu, Elena, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din Romania, context actual, nevoi si solutii,
2010, p. 37.

(pentru bolnavii cu sechele post AVC, bolnavii cu probleme locomotorii etc) in

cadrul centrelor de zi in toate comunele si orasele din tara;
f) imbunatatirea acesului la informatii medicale prin organizare de intalniri cu
specialistii
din domeniu in cadrul centrelor de zi, pliante, afise,
emisiuni TV etc;
g) facilitarea accesului pentru obtinerea biletelor de recuperare in statiuni.
h) Farmacie mobila in zonele izolate
i) Acordarea serviciilor medicale la domiciliu in toate comunele/ orasele/
municipiile
OBIECTIV 4:
Extinderea ofertei de servicii sociale pentru a raspunde nevoilor persoanelor in varsta.
Recomandari:
a) locuinte protejate pentru varstnicii semidependenti
b) centre de ingrijire temporara (tip "respite care)
c) numar de urgenta
d) adapost de urgenta - crearea unui sistem integrat de servicii si prestatii
sociale destinate persoanelor varstnice fara adapost
e) locuri de munca pentru persoanele varstnice apte de munca care doresc sa
isi completeze veniturile.
f) Promovarea participarii persoanelor varstnice la viata sociala prin
sustinerea implicarii active a acestora
in viata comunitatii si
sustinerea voluntariatului cu si pentru persoane varstnice.
OBIECTIV 5:
Imbunatatirea legislatiei privind protectia sociala a persoanelor varstnice
a) programe coerente pentru contractarea/ sub-contractarea serviciilor sociale
pentru persoanele varstnice
b) asigurare obligatorie pentru servicii la varsta a treia: orice persoana sa fie
obligata sa plateasca aceasta asigurare pe toata perioada cat este salariata,
urmand ca la varsta a treia sa poata beneficia de servicii in functie de nevoie.
Serviciile sa fie asigurate in regim rezidential sau la domiciliu, in functie de
dorinta persoanei varstnice si de recomandarile facute de o comisie special
constituita formata din medic geriatru, asistent social si psiholog.
c) numarul de zile de ingrijire medicala sa fie acordate in functie de problemele
medicale ale fiecarei persoane;
d) in cazul oricarei forme de abuz, instanta sa fie sesizata de Serviciul Autoritate
Tutelara din cadrul Consiliilor Locale, iar persoana varstnica sa fie reprezentata din
oficiu de un avocat;
e) urgentarea aparitiei normelor de aplicare a Legii 17/2000, privind protectia
sociala a persoanei varstnice;
f) imbunatatirea L17/2000 cu urmatoarele prevederi:
- pierderea dreptului de mostenire pentru copiii care nu isi ingrijesc parintii,
in situtiile in care acestia nu se mai pot ingriji singuri. In acest caz
bunurile persoanei varstnice vor fi luate de stat si date in folosinta
cazurilor sociale fara locuinta, iar persoana varstnica sa fie ingrijita in
centre specializate sau de ingrijitori platiti din bugetul statului. In cazul in
care din motive obiective copilul (adult) nu-si poate ingriji parintii, poate
angaja un ingrijitor.
- Evaluarea medicala sa fie facuta de medicul de famile. In prezent sunt
putine localitati din tara care au medic geriatru, iar consiliile locale nu au
posibilitatea financiara de a angaja un medic geriatru pentru a evalua
medical persoanele varstnice la domciliu; deasemeni trebuie subliniat ca
in afara medicului de familie nici un alt medic specialist din spital sau
policlinica nu realizeaza vizite la domiciliu.
g) Stabilirea pachetului minim de servicii sociale de care trebuie sa beneficieze toti
locuitorii.
h) dezvoltarea unui sistem de instruire si calificare a ingrijitori la domiciliu

pentru personae varstnice

i) modificarea metodologiei de atestare a ingrijitorilor la domiciliu:
- contractul de munca sa fie incheiat in functie de nevoia institutiei
angajatoare, fara a fi confitionata de contract de munca pe
perioada determinata. In acest fel putem incuraja persoanele sa
ramana sa lucreze in acest domeniu.
- Ingrijitorul la domiciliu sa fie evaluat o data la trei ani in vederea
reatestarii.
j) Reglementarea unei autoritati care sa fie monitorizeze sistemul de ingrijire la
domiciliu la nivel national;
k) Elaborarea si implementarea unei metodologii de lucru pentru derularea
programelor de servicii sociale in regim de urgenta - interventie in caz de criza - la
nivelul serviciilor publice de asistenta sociala ale autoritatiilor locale;
l) Infiintarea unui serviciu de monitorizare a asistentei sociale a varstnicilor la nivel
national, care sa dispuna de o baza de date referitor la numarul de solicitanti si
numarul de beneficiari, in scopul evaluarii nevoii de servicii sociale pentru a
elabora o strategie in acord cu realitatea cu care se confrunta sistemul national
de asistenta sociala.
OBIECTIV 6:
Crearea unui fond special pentru cazurile sociale grave/ urgente ale persoanelor in varsta
a) Reamenajarea locuintei si echipament adaptat nevoilor specifice persoanei
varstnice, in cazul unor afectiuni care le-a afectat partial sau grav capacitatea de
a-si satisface nevoile vietii de zi cu zi;
b) Curatenie generala si deparazitarea locuintei, in cazul persoanelor varstnice care
sunt gasite intr-o stare avansata de mizerie deoarece nu se pot ingriji singuri si au fost
parasiti de familie, sau nu au familii care sa ii ajute (paraziti, boli contagioase etc.);
c) Reparatii la instalatia sanitara, gaz, electrica etc. (costuri suplimentare la apa,
pericol de explozie, incendiu).
ALTE PROPUNERI
Asigurarea accesului persoanelor cu handicap / varstnice si a familiilor
lor la programele guvernamentale de securitate sociala, sanatate si de
reducere a saraciei; includerea nevoilor persoanelor cu handicap si a
familiilor acestora in toate politicile, strategiile si programele de
dezvoltare, judetene si locale
Evaluarea globala a sistemului de asistenta sociala pentru varstnici,
fundamentata de o diagnoza a nevoilor de asistenta;
Infiintarea, dezvoltarea si diversificarea de servicii care sa acopere
intreaga paleta de nevoi sociale si la care sa aiba acces toate persoanele
varstnice;
Cresterea capacitatii institutionale a autoritatilor publice locale in
solutionarea problemelor sociale a persoanelor varstnice;
Crearea
cadrului de dezvoltare a parteneriatului
public-privat
(institutiile statului, organizatii neguvernamentale) in domeniul protectiei
persoanelor varstnice;
Sensibilizarea si informarea opiniei publice asupra drepturilor
persoanelor varstnice, imbunatatirii comportamentului general privind
problematica specifica;
Stabilirea unei metodologii cu privire la instrainarea bunurilor de catre
persoanele varstnice si respectarea clauzelor de intretinere prin
responsabilizarea directa a autoritatilor publice locale;
Sustinerea costurilor pentru programele de ingrijire la domiciliu prin
subventii de la bugetul de stat deoarece descentralizarea a avut efecte
negative asupra asistentei sociale in mediul rural si in zonele
defavorizate ale tarii unde bugetul local este mic.26
26

Ungureanu, Elena, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din Romania, context actual, nevoi si solutii,
2010, pp.43-47.

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A LEGISLATIEI DOMENIULUI PENTRU CRESTEREA

EFICIENTEI STRATEGIEI DE INCLUZIUNE SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE
Asigurarea incluziunii sociale a persoanelor vrstnice n Romnia necesit un cadru juridic
care s asigure aplicarea urmtoarelor msuri 27:
pregtirea ieirii la pensie prin intermediul centrelor de consiliere;
reglementarea prin lege ca persoanele vrstnice s-i poat continua activitatea la
locul de munc sau n alte domenii alese de acetia;
atragerea persoanelor vrstnice calificate n diverse forme de pregtire
profesional, ndeosebi n mediul rural;
implicarea persoanelor vrstnice care au activat n domeniul sanitar pentru
activiti de voluntariat n mediul rural pentru sprijinirea activitii dispensarelor
comunale i a punctelor farmaceutice;
antrenarea persoanelor vrstnice la susinerea diverselor teme de interes pentru
unii membrii ai comunitii;
revenirea cu precizri legislative suplimentare care s permit meninerea
pensionarilor n activitate - inclusiv la nivelul primriilor ca nsoitori pentru
persoanele cu handicap precum i a ngrijirii la domiciliu - sau n alte domenii n
care aportul lor era semnificativ, compensnd totodat o lips de personal
calificat;
atragerea de catre A.N.O.F.M. a pensionarilor care sunt n msur s predea la
cursurile de reconversie profesional a unor categorii de omeri;
antrenarea pensionarilor la comisiile de votare;
atragerea de voluntari din rndul varstnicilor n vederea desfurrii unor activiti
pentru cei aflai n dificultate (prepararea hranei la domiciliu, aprovizionarea cu
alimente, achitarea unor facturi pentru diverse servicii, consiliere n vederea
nstrinrii unor bunuri proprietate personal, etc);
includerea vrstnicilor n diverse comisii pe plan local pentru identificarea
persoanelor vrstnice vulnerabile sau care au nevoie de sprijin efectiv din partea
comunitilor;
intensificarea valorificrii bunurilor create de persoanele vrstnice (picturi, obiecte
de artizanat);
cooptarea unui numr ct mai mare din rndul pensionarilor ca membrii n
comitetele asociailor de locatari/proprietari, avnd n vedere timpul liber de care
dispun acetia, n vederea soluionrii problemelor cu care se confrunt membrii
asociaiei;
cooptarea persoanelor vrstnice n patrule civile de supraveghere a ordinii publice;
antrenarea vrstnicilor pe baz de voluntariat n brigzi mixte cu poliitii de
proximitate n vederea soluionrii problemelor cu care se confrunt vrstnicii;
recrutarea de colaboratori din rndul pensionarilor n politia rutier;
cooptarea vrstnicilor n patrule urbane verzi, care s-i amendeze pe cei care
arunc gunoaie.
Reducerea numrului de pensionari28 (i implicit a ratei de dependen), prin:
Creterea vrstei medii reale de pensionare, care acum este de doar aproximativ
54 de ani pn spre o medie de 60 de ani.
Egalizarea vrstei de pensionare ntre brbai i femei i ntre categorii
ocupaionale. Acordarea dreptului de a rmne n munc pn la 65 de ani i chiar
pn la 70 de ani prin prelungire anual numai pentru femeile profesor
universitare constituie o discriminare fa de femeile care au lucrat n alte
domenii.

27

28

Simona Ghita, Elena Matei, Excluziunea sociala a persoanelor varstnice, Martie 2010, cap. 4, pp. 45-48

Comisia Prezidenial Pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice, coord. Marian Preda, pp. 315-316,
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf

Este necesar o campanie publica de promovare a avantajelor pentru femei ale

pensionrii la vrste egale cu brbatii deoarece populaia nu este contient de
acestea i susine nc pensionarea femeilor mai devreme.
Reducerea drastic a pensionrilor anticipate.
Reducerea pensionrilor frauduloase (n special pentru invaliditate) prin stabilirea
unor sancini clare pentru cei care le favorizeaz. Recuperarea banilor de la cei
care au obinut i au favorizat pensionarea frauduloas este necesar.
Integrarea sistemelor de pensii speciale n sistemul public de pensii i desfiinarea
tuturor inechitilor i privilegiilor.
Elaborarea unor prevederi legislative care s previn n viitor obinerea sau
acordarea de privilegii prin lege, din bani publici, de ctre cei care propun, voteaz
sau interpreteaz legile ca i de ctre orice alt categorie de ceteni.
Introducerea evidenei informatizate generale n sistemul de pensii si nfiinarea
unui sistem de monitorizare, analiz i politici n sfera pensiilor.
Introducerea unor msuri i limite parametrice (ameliorarea indicatorilor de intrare
i de ieire din sistem i fixarea unor valori parametrice - limit pentru indicatorii
fundamentali precum raportul de dependen din sistemul de pensii, vrsta de
pensionare, pensia minim, pensia maxim, rata de acoperire etc