IMPLANTO

Curs 1
Chirurgia imlantara
A. Identificarea densitatii osoase:
1. Densitatea osoasa
densitate osoasa n`u inseamna neaparat calitate osoasa
os de calitate asigura: stabilitate, osteointegrare si mentinerea osteointegrarii
2. Importanta identificarii densitatii osoase:
implantul trebuie adaptat la calitatea osului
el trebuie modificat daca osul are o calitate necorepunzatoare
calitatea osului determina numarul de implanturi, protocolul in doi timpi
daca osul e de calitate slaba perioada de cicatrizare e mai lunga
calitatea determina gradul de incarcare progresiva
3. Clasificarea densitatii osoase:
a). Evaluarea rx retro si OPG a osului spongios:
clasa I: trabeculizare rara
clasa II: trabeculizare intermitenta
clasa III: trabeculizare densa
b). Evaluarea CT:
scannerul face sectiuni de 1mm 2D
permite reconstructia 3D
B. Pozitionarea 3D a imlantului:
1. Reguli generale de plasare:
- Pozitionarea implantului e impusa de: contextul protetic, situatia anatomica a osului si situatia
tesuturilor moi. Situatia e optima daca axul implantului coincide cu cel al viitoarei coroane( context
protetic)
2. Reguli generale de pozitionare a implantui:
in functie de axul mezio-distal
in functie de axul vestibulo-palatinal
distanta intre implanturi e de 3 mm
distanta intre implant si dinte e de 1,5 mm
la jonctiunea bont-implant liza osoasa de 1-1,5 mm
daca distanta implant implant e mai mica de 3 mm, o sa avem rezorbtia crestei
interimplantare, care o sa determine prabusirea papilei
distanta de 3 mm este necesara pentru respectarea vascularizaiei si pentru realizarea
protetica
in plan vestibulo-palatinal grosimea osoasa minima este de 2 mm necesara pentru a putea
compensa liza circulara
3. Pozitionarea Vestibulo-Linguala:
distanta fata de dintii adiacenti e de 2 mm
o pozitionare prea palatinala- lap ridge
4. Pozitionarea corono-apicala
regula de baza: col implantar la 2-4 mm-JSC a dintilor vecini
infundarea excesiva determina: pierderea osoasa sub forma de craterizare, liza tablei

vestibulare.
Raport implant coroana defavorabil duce la pierderea osoasa crestala
dificultati de lucru la protezare: luarea amprentei. Aplicarea protezei, formarea unui buzunar
infra osos cu risc de colonizare bacteriana
5. Axul implantar:
- corespunde cu axul crestei alveolare
nu se perforeaza corticalele
nu se lezeaza structuri anatomice adiacente( nervul lingual)
axul determina punctul de emergenta a viitoare coroane si tipul de retentie a restaurarii
protetice
la o protezaa insurubata, emergenta axului implantar se proiecteaza la cingulumul dintilor
anteriori
axul mezio distal al implantului: trebuie sa respecte radacinile dintilor adiacenti,
convergenta radacinilor pentru IL si PM1 radiografic, angulatie pentru evitarea sinusului si
gaurii mentoniere
I. Incizia si lamboul
Secventele chirurgicale:
Abordul chirurgical. Caracteristici generale:
Accesul prin lambou muco-periostal identifica:
morfologia crestei osoase, dimensiunile
axul de foraj al implantului in raport cu dintii invecinati
obstacole anatomice( emergenta n. Mentonier)
Tipul de lambou:
cat mai simplu, sa respecte anatomia maxilo faciala, sa respecte accesul si o buna vizibilitate
adaptarea lamboului pentru a permite o sutura fara tensiune, buna vascularizatie a lamboului
1.Incizia:
este continua, ferma, perpendiculara pe creasta alveolara
mucoasa mobila este mentinuta in tensiune in timpul inciziei
trebuie sa respecte arhitectura vasculara a zonei de implantare
mucoasa orala este bogat vascularizata cu numeroase anastomoze
circulatia sanguina alveolara se face prin 4 cai legae intre ele si se face dinspre posterior
spre anterior, vasele sanguine merg paralel cu creasta alveolara.
Tipuri de incizii:
a). Incizia orizontala( vestibulara):
pe mucoasa mobila, e recomandata de Branemark, urmata de 2 incizii de descarcare
verticala
obiectiv: de a face incizia indepartata de implant pentru a elimina riscul infectiei
b). Incizia crestala:
preferata in prezent inciziei vestibulare, nu perturba reteaua vasculara, pentru ca este intr-o
zona nevasculara
c) Compararea intre cele 2 tipuri de incizii:
la nivelul osteointegrarii nu este nici o difernta, resorbtia crestala e mai mare la incizia
vestibulara
cicatrizare mai buna la incizaia crestala
d). Dezavantje ale inciziei vestibulare:
vecinatate cu nervul mentonier, purtarea unei proteze amovibile provizorii care ii
compromite stabilitatea
e). Incizia crestala uneori decalata palatinal:
motive estetice, cantitatea de gingie vetibulara fixa este insuficienta
permite augmentarea inaltimii gingiei atasate,

 permite un mai bun ancoraj al suturii lamboului si asigura acoperirea completa a implantului
f). Incizia marginala:
se face in continuarea inciziei orizontale, se intinde intre dintii care delimiteaza o zona
edentata.
Incizia la nivelul papilei nu este niciodata completa interproximal, cicatrizarea papilei se
face per secundam.
g). Incizia de descarcare:
o buna vizibilitate a sitului implantar, o buna mobilitate a lamboului in directie coronara
o acoperire completa a implantului, traiectul pleaca din extremitatea meziala a inciziei
orizontale
pentru mandibula atentie la foramenul mentonier, depaseste mucoasa fixa, este de ajuns o
incizie, se face mezial
2. Forma lamboului:
a)."In carte deschisa":
este o incizie simpla crestala, atraumatic, proceduri simpla, creasta alveolara >&7 mm
b). Lamboul trapezoidal limitat:
cele doua incizii de descarcare sunt oblice, la distanta de papile, vizibilitate scazuta
implantare in zona anterioara, a doua faza chirurgicala.
c). Lambou triunghiular:
o singura incizie de descarcare, se face mezial si respecta vascularizatia
d). Lambou rectangular si trapez:
se face pentru un acces generos, doua incizii marginale verticale sau divergente, centrate pe
o incizie crestala
inciziile marginale se fac bizotat, pentru a optimiza aportul sanguin vom avea baza mai mare
decat portiunea crestala
e). Lamboul cu incizii curbilinii:
crestarea unei baze mai largi pentru conservarea vascularizatiei
mobilitate mare a lamboului, vizibilitate buna
f). Lamboul pentru conservarea papilei:
prima parte(1,5 mm) este perpendiculara pe papila
a doua parte: isi schimba directia si e perpendiculara pe creasta
3. Decolarea si ridicarea lamboului:
se ridica cu periostul integru, incepe de la extremitatea meziala spre distal
la mandibula decolarea linguala permite vizualizarea angulatiei crestei, evitarea unui ax de
foraj angulat in zona anterioara a maxilarului, ridicarea lamboului vizualizeaza canalul nazopalatin
interventia chirugicala lunga+hemostaza duce la deshidratarea si retractia lamboului
traumatism la nivelul lamboului duce la ischemie care provoaca o cicatrizare lenta+edem +
hematom+durere.
II. Prepararea neo-alveolei
a). Evaluarea anatomiei crestei alveolare:
tesutul de granulatie aderent la os este eliminat cu grija, el este localizat mai des in sectorul
anterior al mandibulei
surafata osoasa sa fie cat mai plana si cat mai regulata, se prepara cu o freza sferica sau
pririforma
creasta este prea ingusta, trebuie osteoplastie. Dupa ce realizam largirea crestei se insera imp
atentie la o posibila resorbtie a crestei, intra in discutie chirugia in doi timpi
b). Forajul patului implantar:

 cat mai atraumatic posibil

ovalizarea patului implantar este consecinta utilizarii defectuase a instrumentarului, care
reduce staabilitate primara
1). Perforarea coricalei osoase:
marcarea locului de introducere a implantului se face cu o freza pilot sau sferica
freza sferica poate aluneca, iar cea pilot perforeaza precis corticala
perforarea corticalei in continuare cu freza sferica cu 1500-2000 rot/min cu irigare
abundenta.
Chirugul estimeaza grosimea corticalei si calitatea osului
2). Forajul in profunzime:
incepe cu freza de 2 mm la 1500-2000 de t/min si merge in profunzimea necesara
implantului + 1 mm
este a doua etapa cand se evalueaza calitatea osoasa.
Corectitudinea axului e verificata cu pinul de paralelism
profunzimea forajului se masoara cu o sonda milimetrica
in acest stadiu se poate corecta axul.
*). In timpul forajului frictiunea intre freza si os duce la cresterea temperaturii pana la 1-2 mm in
jur, care determina necroza termica si transformare fibroasa in 2-3 luni, ceea ce determina un esec
implantar.
*). Lungimea canalului preparat cu freza sa fie cu 0.5-1 mm> decat lungimea implantului. Deci
trebuie sa existe o margine de securitate deasupra canalului dentar inferior de aproximativ 2 mm.
3. Foraj de calitate:
a). Calitatea osului:
riscul de incalzire priveste in special osul dens, daca suprafata de contact cu freza este
importanta si rezistenta osului este crescuta si temperatura este crescuta
b). Presiunea forajului:
in osul dens e nevoie de o presiune mai mare asupra frezei pentru a avansa si creste
temperatura
recomandare o freza subtire pentru inceput
c). Viteza de forare:
viteza intre 800-2000 r/min, in osul dens viteza mare duce la cesterea mai redusa a
temperaturii
d). Miscarea frezei in timpul forarii:
o miscare de dute-vino are efect de pompaj si irigare cu ser ajunge in profunzime
e). Profunzimea forajului:
depimde de lungimea implantului, nu este identica cu lungimea din catalog
e important de sstiut cand inaltimea osului disponibil este limitata
accesul irigatiei in profunzime este aproape inexistent
miscarea de dute-vino amelioreaza irigarea si e benefica pentru forajul in profunzime
f). Timpul de contact:
freza trebuie aplicata cu intermitenta de cateva secunde si apoi retrasa
se iriga astfel zona forata cu sange sau ser, se limiteaza incalzirea zonei.
g). Starea frezei:
dupa 25 de sterilizari si utilizari se constata o crestere usoara a temperaturii la forare
sterilizarea la autoclav nu fute freza
h). Forma frezei:
geometria frezei este esentiala pentru eficacitatea sa
prima freza este urmata de freze cilindrice cu diametrul mai mare sau este urmata de freze
conice in trepte
freze pentru corticala si freze pentru tarodaj

i). Tipul de irigare

irigarea poate fi externa sau interna, nu sunt diferente intre cele 2 tipuri de irigare
intretinerea si costurile celei interne sunt mai crescute
j). Secventele forajului:
daca intalnim un os mai dens creste temperatura locala
in aceassta zona trebuie crescut gradat diametrul frezelor
intr-un os mai putin dens putem folosi freza in trepte
*) SUCCESIUNEA FREZELOR:
-Freza sferica(freza pilot)
2mm- implant 3 mm
2.3 mm-implant 3.3 mm
2.8 mm-implant 3.5 mm
3.25 mm- implant 3.75 mm
3.75 mm-implant 4.2 mm
4.2 mm-implant 5mm
Exemplu: Pentru implant de 3.75 mm: daca osul este dens diametrul frezei este de 3.25 mm,
daca osul este de densitate redusa diametrul este 2.8 mm
Imporant:
Cand se insera mai multe implanturi, indicatorul de directie este plasat in prima alveola
pentru a facilita paralelismul implantelor
4). Largirea alveolei la nivelul corticalei
Dupa prepararea lungimii si grosimii alveolei, evazam cervicala pentru a primi colul
implantului doar pentru anumite tipuri de implanturi. Exista:
col cu pereti paraleli cu diametrul putin superior al implantului
col cu diametrul mai mic decat al implantului
col evazat care se largeste coronar
*) Evazarea cervicala: In functie de pozitie supra si subcrestala a implantului se prepara un spatiu in
corticala pentru a intra colul. Evazarea cervicala se limiteaza la osul cortical
III. Tarodajul:
Scop:
formarea spatiului filetat care sa permita inertia implantului, diminua frecarea
faciliteaza insertia implantului, implanturile cilindrice sunt acum autotarodante
pentru implantul conic tarodul are forma implantului
tarodajul cu viteza lenta(15-20 t/min se face fara presiune pe tarod)
IV. Inserarea implantului:
Viteza de inserare:
12t/min in osul dens
25t/min in os cu densitate scazuta
pastrarea directiei corecta a canalului
introducerea implantului conic este mai usoara
introducerea implantului conic autotarodant este foarte dificila in os de densitate mica.
Daca implantul nu este total introdus:
foraj insuficient in adancime(masurare cu sonda)
largirea canalului insuficienta( cel mai frecvent)
infiletarea este dificila (se scoate si se retarodeaza)
Optimizarea si evaluarea stabilitatii primare a implantului:
stabilitatea primara este gradul de fixare mecanica stabila la terminarea aplicarii implantului

 traduce capacitate imlantului de rezistent la fortele axiale, laterale si de rotatie.

Importanta sp:
sp initiala este inlocuita in timp prin stabilitatea secundara(osteointegrare) obtinuta prin
apozitie osoasa in contact cu implantul
in absenta unui sp bune duce la micromiscari care duc la diferentierea celulelor
mezenchimale care produc fibrointegrarea si ulterior la esec
Optimizarea sp:
sp e in fct de calitate si cantitatea ctct os implant, ctct e mai bun in os dens si mai redus in os
trabecular, care are spatii largi medulare.
Optimizarea: cresterea ctct os implant, ancorarea zonei cervicale a implantului in os cortical,
foarte important in os spongios, pentru a permite apartitia stabilitatii sec; ancorarea
bicorticala a implantului.
Importanta implantului in sp:
lungimea: se obtine in 1/3 coronara deci implant lung nu creste stabilitatea
diametrul: exista o relatie directa intre diametru si stabilitate, cresterea diametrului creste
suprafata de ctct implant os
geometria implantului: intr-un os porotic spirele agresive cresc stabilitatea
forma: sp a unui implant conic este superioara implantului cilindric datorita compresiunii pe
care primul o realizeaza in 1/3 coronara
suprafata: rugoasa sau bioactiva a implantului cresc sansele osteointegrarii chiar daca sunt
micromiscari
Importanta chirurgiei in sp:
tarodajul: implantul autotarodant creste mult sp, nu se face tarodare in os cu densitate
mica
subdimensionarea neoalveolei: in osul porotic, o subdimensionare pana la 2mm, creste
contactul os implant si creste sp. Forta de insurubare este in acest caz mai crescuta.
Prepararea patului implantar cu osteotomul: compresiunea succesiva a peretilor tunelului
osului, se trece de la o densitate de tip IV la tip III, de exemplu. Se introduce intai o frez de
1.5 mm pe toata lungimea, se trec succesiv osteotoamele pana la cel mai gros, diametrul
implantului o sa fie mai mare decat ultimul osteotom
Prepararea patului implantar cu osteotomul:
poate persista dupa aplicare o miscare in sens lateral a implantului
miscarea rotativa deoarece nu se blocheaza prin insurubare.
Solutii:
implant conic
implant mai gros
infundarea implantului pana obinem o ancorare a lui in os
Evaluarea stabilitatii implantului:
Trebuie evaluata: Sp la sfarsitul interventiei si ss dupa perioada de cicatrizare osoasa.
Evaluarea clinica a ss cu degetul, manerul unui instrument sau sonda parodontala sunt
subiective. S-a dovedit ca un contact de doar 2 mm os implant, dintr-un implant de 10 mm poae da
rezultate false in cazul percutiei cu manerul sondei.
Determinarea obiectiva a SP:
prin forta de torsiune: se regleaza forta de torsiune a motorului pana la 50 N
peste 50 N se foloseste cheia dinamometrica
o forta prea mare duce la necroza osoasa
Cu Periotest-ul:
valorile oscileaza intre -8 si +50
valorile negatie arata o stabilitate buna

 valorea +9= mobilitatea implantara

Cu aparatul Osstell:
unda de soc care masoara stabilitatea implantului este generata electronic. Vibreaza lama
transductorului insurubat in implant.
Indicele ISQ cu cat e mai mare, stabilitatea e mai mare
Aplicarea surubului de acoperire:
In protocolul in doi timpi implantul e acoperit cu un surub de acoperire plat sau de 1 mm
grosime.
Se introduce cu motorul de turatie de 15-20t/min sau cu surubelnita. Radiografia de control
pentru a vedea daca imlantul e bine introdus si surubul bine strans.
Parametrii de urmarit:
dimensiunea si forma surubului de cicatrizare
pozitionarea corono-apicala a implantului
mobilitatea coronara a lamboului
grosimea lamboului
spalarea cu Betadina, clorhexidina, sau pasta de antibiotic inainte de aplicarea surubului de
acoperire impiedica colonizarea bacteriana
Alegerea bontului de cicatrizare pentru ghidarea cicatrizarii tesuturilor moi:
Rolul bontului:
ghidarea cicatrizarii gingiei
prepararea emergentei coroanei in afara santului periimplantar
poate forma papila
Dimeniunea bontului de cicatrizare:
a) determinarea inaltimii bontului:
sa depaseasca gingia marginala cu cel putin 1 mm, impiedica astfel cresterea tisulara
deasupra bontului care ar complica etapa protetica
cand sunt exigente estetice bontul mai scurt cu 0,5-1mm decat marginea gingivala libera, si
o sa avem o crestere tisulara deasupra bontului
Un bont prea inalt:
creste nivelul fortelor exercitate asupra sa in timpul cicatrizarii
daca se aplica o proteza tranzitorie, bontul trebuie sa evite transmiterea la implant a fortelor
ocluzale, trebuie rascroita proteza
trebyue evitate miscarile de lateralitate si ctct cu dintii antagonisti
Determinarea diametrului pilierului la varf:
Intr-un timp diametrul pilierului este mai ingust decat al dintelui de inlocuit pentru a ii da
grosimea. Intr-un al doilea timp se alege diametrul mai larg pentru a impinge tesuturile moi spre
exterior.
Determinarea formei pilierului de cicatrizare:
Poate fi:
cilindrica cu diametrul bazei = cu al vf
cilindrica cu diametrul vf superior bazei cu un unghi de 30-60o
puternic evazat
concav
Repozitionarea lamboului:
Buna cicatrizarea a tesuturilor moi depinde de repozitionarea cu precizie a marginilor
lamboului. Se realizeaza:
epitelizarea rapida a inciziei, reconstituirea rapida a anastomozelor microvasculare
Se spala plaga cu ser fiziologic inainte de sutura. Sutura fara tensiune. Se realizeaza un
contact strans intre cele doua lambouri.
Sutura:

a)Firele de sutura:
Reprezinta corpuri straine care induc reactie inflamatorie(mai mare in cazul firelor resorbabile),
favorizeaza depozitele de bacterie, cale de acces in profunzime pentru bacterii.
Firele de sutura pot fi:
resorbabile sau neresorbabile
monofilament sau multifilament
naturale sau sintetice
cele mai utilizate sunt cu diametrul 3/0 sau 4/0
Alegerea tipului de fir de sutura depinde de:
tipul tratamentului ales
accesibilitatea(in zona posterioara unde aem acces greu punem fir resorbabil)
disponibilitatea pacientului
cerintele estetice
Tehnici de sutura:
sa fie simple, usor de realizat, eficiente
sa asigure o buna cooptare a marginilor plagii
Tipuri:
sutura cu fir continuu- nu e recomandata
sutura cu fire separate- cea mai folosita
sutura in 'U"(in saltea orizontala)- pentru a acoperi o zona augmentara osoasa
cicatrizarea secundara poate fi acceptata in zona crestala posterior unde nu sunt exigente
estetice
in saltea verticala la nivelul papilelor

Curs 2
Profilaxia si controlul infectiilor in medicina
dentara si chirurgia orala
Obiective
-asepsia
-conceptul precautiei universale
tehnicile curata, aseptica sau sterila
prevenirea contaminarii in medicina dentara
antibioterapia in chirurgia orala
Asepsia
-defineste ansamblul cu caracter profilactic
-aplicarea tehnicilor aseptice pentru a impiedica patraunderea microorganismelor intr-un subtrat
steril.
-fiecare gest chirurgical trebuie sa fie dominat de prioritatea asepsiei
-supuratia plagii este cea mai constanta complicatie produsa prin actiunea florei microbiene
De ce este importanta asepsia:
-medicul dentist aduce injurii la nivelul suprafetei epitelului- bariera impotriva infectiei
-in timpul efectuarii manoperelor sangerande medicul si asistentii pot fi contaminati cu sangele si
saliva pacientului

Microorganismele "inamice":
Bacterii
Mycobacterii
Fungi
Virusi
Bacteriile tractului respirator
Cavitatea bucala:Organismele aerobe gram pozitive (in principal):
-Streptococi saprofoto
-Actinomices saprofite
-Bacterii anaerove
-Candida saprofita
Pe tegumentul facial:
-Stafilococi saprofiti
-Corynebacterium diphtheriae
Organismele virale
Produc dificultati:
-VHB +/ - VHD
-VHC
-HIV
Virusul hepatitei B
-cel mai virulenti si cel mai mare risc de transmitere pentru medic si echipa sa
-suficenta o cantitate minima pentru transmiterea bolii
-rezistent la desicare, dezinfecte clinica, alcoool,fenoli
Este un virus foarte contagios. Este de 50-100 mai infectios decat HIV si de 10 ori decat cel al
hepatitei C. IN plus el rezista o perioada considerabila de timp in conditiile mediuliu exterm.Cel
putin 7 zile timp in care poate infecta persoanele care sunt expuse la el.
Virusul hepatitei C
Virusul poate rezista in mediul exterior minumim 16 ore , maxim 4 zile , astfel contactul accindenta
cu sange sau obiecte contaminate reprezinta un risc mare de contaminare.
HIV
Potential de infecare derus fata de HVB
Isi pierde virulenta cand se usuca
Putine persoane secreta HIV prin saliva
Virusul rezista in mediul extern atat timp cat mediul in care se afla este umed, daca pelicula de
sange sau fluidele corporale infectate se usuca in totalitatea acesta moare.
In concluzie poate rezista de la cateva zeci de minute la cateva zile
Hiv este f sensibil la caldura sau la substante chimice de sterilizare si mai putin la radiatia solara.
Fierberea in inactiveaza in cateva minute ,iar substantele chimice maxim 30 de minute.
Conceptul precautiei universale
-trebuie considerati toti pacientii potentialei sursei de infectie
-precautii de contact: lampa,telefonul, rx, etc.
-include doctorul dar si echipa sa.
-toti manusi ochelari si masca
-decntaminarea suprafetelor contaminate cu sange sau saliva

Metode de limitare a contaminarii cu VHB si HIV

De la pacientii contaminati la alti pacienti
-materiale de unica folosinta
-dezinfectarea suprafetelor cu compusi halogenici:iodoform si hipoclorit
-sterilizarea instrumentelor refolosibile: termic si c etilenoxid
De la pacienti la personalul medical:
-folosirea unui instrument de indepartare a lamei de bisturiu de pe manare
-nu trebuie reacoperite acele de asestezie
-aruncarea materialelor ascutite in containere special amenajate
-raportata orice expunere
vaccinarea anti VHB a personalului medical
Intraoperator
-respectarea precautiilor universale
-masca
-2perechi de manusi + prezervativ
-ochelari de protectie
-boneta de unica folosinta
-halat steril peste uniforma de cabinet
-echipamentul se infasoara in folie pentru a se evita contaminarea de pe manusile medicului
-schimbarea manusilor deteriorate
Postoperator
-sangele si saliva de pe instrumentar sa fie spalate minutios
-masina de spalat instrumente
-bai cu ultrasunete
-amprentele se spala dupa indepartare
Mycobacteria TBC
-boala putin raspandita in tarile dezvoltate
-transmiterea primara prin:-aerosoli-tuse stranut si respiratie
-instrumente inadecvat sterilizate
-sterilizare eficienta-etil oxid,caldura,iradiere
-rezistenta crescuta la desicare si dezinfectante chimice
Prevenirea infectie TBC
-microorganismele rezultate un urma evaporarii picaturilor,raman suspendate in aer sau sunt
transportate prin intermediul particulelor de praf si apoi sunt inhalate
-presiune negativa a camerei
-usile inchise in permanenta
-aer steril
-amanarea tratamentului pentru 3 sapt
Tehnica Curata
Interventii de rutina in cabinet:
-OTR
-endodontie
-protetica
-terapie parodontala
-extractii
-ortodontie
-hainele pacientului acoperite cu camp nesteril

Trebuie stabilit de la inceput ce tehnici vor aborda membrii echipei pe parcursul interventiei
chirurgicale
Tehnica sterila sau aseptica
-interventii chirugicale ample de lunga durata
-proceduri invazive cu rata mare de infectie
Exemple: chirugie orala, chirurgie implantara
Prevenirea contaminarii:
-mentinerea materialelor curate,murdare si sterile searate
-instrumente sterile pe camp steril
schimbarea manusilor la trecereea de la o tehnica curata la o tehnica aseptica sau sterila
-schimbarea manusilor sterile si spalarea pe maine la 1 ora de la inceperea unei interventii prin
tehnica sterila
-campul operator poate fi considerat steril cu exeptia unei margini de 2.5 cm
-materiale textile umede sunt considerate nesterile
Controlul contaminarii bacteriene
Contaminarea poate fi redusa:
-dezinfectarea suprafetelor
-calitatea aerului
-limitarea prezentei umane
-limitarea miscarilor prin incapere
-timp redus de lucru
Contaminarea directa:
-microorganismelor provenite de la pacienti
-erori de sterilizare
-erori de comportament ale operatorului
Prevenirea contaminarii directe
-acoperirea pacientului cu campuri sterile
-instalarea corecta a campului operator
-gesticulatia intraoperatorie
-sterilizarea riguroasa
-spalarea chirurgicala a mainilor
-manusi sterile
Dezinfectia pre/post operatorie
-suprafetele din zona operatorie-diferite grade de contaminare
-echipamentul de frezare disperseaza sange/saliva
-solutii: dezinfectare tetiera ,scaun ;materiale izolante de unica folosinta:lampa
,micromotor,aspirator chirugical etc.
-suprafetele dulapurilor contaminate
-sapun contaminat
-suprafata aparatului conaminat
Antibioterapia in chirurgia orala:
Cand administram antibiotic:1 ora preoperator
-Amoxicilina (Augmentic)

-Clindamicina
Durata :7 zile
Concluzii:
-protejarea sanatatii medicului si a echipei
-prevenirea contactului cu sangele
-limitarea raspandirii sangelui
-instrumentar corect pozitionat pe masa si utilizat conform indicatiei fiecaruia
-curatarea ,dezinfectia,sterilizarea in maxima urgenta.