Situaia Republicii Ceh Ante i Post Criz

Republica Ceh este o ar fr ieire la mare din Europa Central, care a devenit stat separat n
1993, dup desprirea Cehoslovaciei n dou ri.
Republica Ceh este caracterizat ca o ar stabil cu o economie deschis. Economia deschis
este caracterizat printr-un export mare de bunuri i servicii. Economia cu o cot mare de export
este foarte influenat de impactul extern. Cota mare de exporturi ajut la creterea PIB-ului ntrum moment de boom economic la nivel mondial; totui, este un motiv de scdere economic n
moment de criz economic mondial. Criza economic ncepe de obicei cu scderea numrului
de comenzi cauzat de motive raionale (natural) sau iraionale (cauzate de factorul uman).
Reglementrile proactive ale oamenilor, protejarea anumitor interese, politica bancar a statului
sau comportamentele neateptate ale consumatorilor sunt cele mai frecvente motive pentru
scderea economic. Factorul uman a fost motivul Marii Crize din anii 30 i pentru recesiunea
din ultimii ani. Republica Ceh este influenat i ea de recesiunea din ultimii anii. nceputul
acestei recesiuni i poate gsi turbulena financiar n SUA n 2007. Motivul turbulenei
financiare a fost boom-ul creditelor. Boom-ul creditelor a schimbat preul bunurilor (imobiliare,
petroliere, alimentare).
n 2014, cele mai importante sectoare ale economiei Republicii Cehe erau: industria (32,6 %);
comerul cu ridicata i cu amnuntul, transporturile, serviciile de cazare i alimenta ie public
(17,9 %) i administraia public, aprarea, educaia, sntatea i asistena social (14,9 %).
Principalii parteneri de export i import ai Republicii Cehe sunt Germania, Slovacia i Polonia.
Pe fondul deteriorrii situaiei economice pe ansamblul economiei UE, n contextul acutizrii
crizei datoriilor suverane a statelor din Zona Euro, dar i ca urmare a cererii interne slabe,
economia Republicii Cehe a intrat n recesiune n a doua jumtate a anului 2012, P.I.B.-ul real
estimndu-se c a sczut cu 1,3% pe ntregul an, dup o cretere de 1,9%, nregistrat n 2011.

Dei autoritile cehe au continuat cu succes procesul de consolidare fiscal, climatul economic
dominat de incertitudine i prbuirea ritmului de cretere a exporturilor la 3,9% n 2012,
comparativ cu 9,4% n 2011, au constituit factorii cei mai importani care s-au repercutat negativ
asupra creterii economice.

De la contracia creterii economice la o evoluie sub potenial a ritmului acesteia

n prima jumtate a anului 2012, veniturile reale disponibile s-au diminuat ca urmare a ritmului
foarte sczut de cretere a salariilor, pe fondul unor presiuni inflaioniste puternice, alimentate de
creterea TVA de la 10% la 14%. Acest fapt a condus la un declin foarte puternic al consumului
privat, de -3,3% n 2012, comparativ cu 0,7% n 2011, dar i pe ansamblul cererii interne (-2,3%
n 2012, fa de -0,4% n 2011).
Evoluia creterii economice i a principalilor si contributori n perioada 2007
2014 (previziuni pentru intervalul 2013 2014)

Sursa: European Commission Autumn Forecast 2012 - 2014: sailing through rough waters,
7 November 2012, Brussels.
Scderea dramatic a investiiilor private n sectorul construciilor, petrecut n prima jumtate
a anului 2012, coroborat cu tierea investiiilor publice, ca parte a programului de austeritate,
constituie, de asemenea, factori care impieteaz asupra ritmului creterii economice n ansamblul
su, existnd ns, potrivit previziunilor specialitilor comunitari, posibilitatea unei redresri a
activitii investiionale la orizontul anilor 2013 2014.
.
Potrivit datelor furnizate de Comisia European, n 2012, rata inflaiei a nregistrat un nivel
relativ ridicat, de 3,6%, previziunile specialitilor comunitari indicnd c va scdea att n 2013
(1,1%), ct i n 2014 (1,1%). Nivelul ridicat al inflaiei nregistrat n 2012 s-a datorat creterii
TVA, mririi preurilor la energie i produse alimentare, ct i tendinelor de cretere a chiriilor.
Pn n 2012, piaa muncii din Republica Ceh a fost scutit de ocurile recesiunii, datorit, n
principal, politicii prudente a companiilor din sectorul privat, care au redus programul de lucru,
ca soluie alternativ la concedieri, meninnd omajul la un nivel sczut.
Persistena problemei deficitului bugetar

Deficitul bugetar ridicat a constituit o problem constant a economiei Republicii Cehe, att n
perioada de pre-aderare, ct i dup aderarea la UE. Dup ce autoritile cehe reuiser o
reducere a acestuia n 2011 (-2.7% din PIB), datorat n mare msur scderii semnificative a
investiiilor publice, n 2012, deficitul bugetar a crescut, ajungnd la -3,9% din PIB, peste limita
admis de Pactul de Stabilitate i Cretere Economic (care plafona acest deficit la 3% din
PIB).
Aceast deteriorare a finanelor publice reflect nrutirea condiiilor macro-economice n
ansamblul lor, scderea veniturilor bugetare fiind determinat, n mare parte, de ncasrile sub
ateptri din TVA i alte taxe, produse pe fondul consumului privat diminuat.. Noile msuri de
consolidare bugetar i fiscal includ, de asemenea o creterea a accizelor, dar i a venitului
personal impozabil.
n acest context, trebuie menionat faptul c previziunile bugetare ale autoritilor comunitare nu
iau n calcul nici scderea preconizat a veniturilor bugetare cehe care ar putea avea loc ca
urmare a introducerii Pilonului de Pensii Privat Total (estimat la 0,2% din PIB),
De altfel, experii OCDE apreciaz i ei c o redresare a economiei Republicii Cehe este
posibil, acetia estimnd acelai ritm de cretere a PIB pentru 2016 (respectiv 0,8%),. Situaia
fiscal-bugetar a Republicii Cehe va rmne fragil i n 2016, fiind necesare msuri de

consolidare, pentru ca repercusiunile asupra economiei naionale n ansamblul su s nu fie

severe.

Msurile de consolidare bugetar pentru perioada 2015 - 2016 sunt supuse, ns, unor riscuri
majore: primul este legat de posibilitatea adoptrii legii care acord compensaii financiare
bisericilor (al crei impact estimat ar nsemna o cretere cu 1,5 puncte procentuale a deficitului
bugetar), iar cel de-al doilea este legat de problemele la nivelul administraiei publice i al
absorbiei fondurilor europene, n condiiile in care este posibil ca finanarea proiectelor
europene din surse interne s nu fie n ntregime rambursat.
Evoluia principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Cehe n perioada 2009
2014

INDICATORI

2009

2010 2011

2012

2013

2014

(estim.) (prev.) (prev.)

P.I.B. (ritm real de cretere a

-4,5

2,5

1,9

-1,3

0,8

2,0

-2,1

0,9

-0,4

-2,3

0,1

1,2

- consum privat

0,2

1,0

0,7

-3,3

0,4

1,4

- consum public

4,0

0,5

-2,5

-1,3

-0,5

0,2

PIB n %)

Cerere intern total (ritm real

de cretere, n %),
din care:

- investiii productive

Rata omajului

-11,0

1,0

-0,7

-1,7

0,1

2,1

6,7

7,3

6,7

7,0

7,3

7,1

0,6

1,2

2,1

3,6

1,1

1,1

-5,8

-4,8

-3,3

-3,5

-3,4

-3,2

34,2 37,8 40,8

45,1

46,9

48,1

(n % din populaia activ la

sfritul anului)

Rata inflaiei
(msurat prin indicele
armonizat al preurilor de
consum, n %)

Sold bugetar
(n % din PIB)

Datorie public
(n % din PIB)

Volumul exporturilor de

-8,9 15,5

9,4

3,9

3,9

6,2

-9,9 15,8

6,7

1,1

3,4

5,6

-3,9

-2,9

-2,1

-1,3

bunuri i servicii (%)

Volumul importurilor de
bunuri i servicii (%)

Soldul balanei de pli

curente(n % din PIB)

-3,3

-5,2

Sursa: European Commission Autumn Forecast 2012 - 2014: sailing through rough waters,
7 November 2012, Brussels.

Produsul intern brut in Republica Ceha este estimate undeva la 205.52 miliarde de dolari in
2014.Valorea PIB-ului Cehiei reprezinta 0,33% din procentul Pib-ului mondial.Analizand
marimea Pib-ului in ultimii 10 ani putem observa ca maximul a fost atins in 2008 ,ajungand la o
valoare de 235.21 miliarde dolari,iar minimul a fost atins in anul 2006 avand o valoare de
155.21 miliarde dolari.Putem observa faptul ca in primii 4 ani dupa integrarea Republicii Cehe
,valoarea Pibului a avut un trend ascendent.A urmat un scurt declin datorat in principal de
declansarea crizei la nivel global
Pe fondul deteriorrii situaiei economice pe ansamblul economiei UE, n contextul acutizrii
crizei datoriilor suverane a statelor din Zona Euro, dar i ca urmare a cererii interne slabe,
economia Republicii Cehe a intrat n recesiune n a doua jumtate a anului 2012, P.I.B.-ul real
estimndu-se c a sczut cu 1,3% pe ntregul an, dup o cretere de 1,9%, nregistrat n 2011.

Rata Somajului in Republica ceha a crescut pana de la 5,90% in Noienbrie 2015 la 6,20% in
Decembrie 2015. In intervalul 2004 2015 media ratei somajului in Cehia este de 5.62%.
Pe fondul nrutirii situaiei de pe piaa muncii, experii comunitari apreciaz c este posibil ca
aceast tendin de evoluie nefavorabil a cererii interne s se menin i n 2016 (fiind
previzionat un ritm de cretere de 0,1%), n acest context, trebuie menionat, ns, c aceste
previziuni nu iau n calcul noile msuri de redresare fiscal, preconizate de ctre Parlament n
2016, care este de ateptat c vor pune i mai mult presiune asupra consumului.

Dupa cum putem observa in graficul de mai sus salariu mediu in Republica Ceha a avut un
trend ascendent cu mici scaderii in anumite perioade .Valorea minima a fost atinsa in anul 2006
avand o valoarea 18000 de coroane cehesti pe luna,undeva la 665 de euro.
Salariul mediu lunar din Cehia a crescut cu 4% in 2009, pana la 23.598 de coroane cehe (918
euro), potrivit biroului central de statistica de la Praga,. Ajustat la inflatie, salariul mediu lunar sa majorat doar cu 3%. Pentru intreg anul 2009, indicatorul a urcat atat in sectorul privat, cat si in
cel public, cu 3,8%, respectiv 4,7%. In al patrulea trimestru, salariul mediu brut a avansat cu
5,2% comparativ cu aceeasi perioada a lui 2008, pana la 25.752 de coroane (1.002 euro).

Salariul minim in Republica Ceha a crescut in ianuarie 2016 de la 337.58 Eur la 360 eur.Nivelul
minim a fost atins in anul 2006 avand o valoarea de 265 de eur.Dupa cum putem observa in
ultimii 10 ani salariul a crescut in mod constant,avand o mica scadere in anul 2012,atunci cand
criza s-a simtit propriu zis in Republica Ceha.
In primii anii de dupa aderarea la U.E ,guvernul Republicii Cehe a incercat pe cat posibil sa
aduca nivelul salariilor din tara la nivelul din U.E.

Evolutia Exporturilor si Importurilor in Cehia

Din cauza problemelor cu care s-au confruntat principalii parteneri comericiali ai Cehiei, s-a
observant o diminuare a ritmului exporturilor, aspect ce poate fi motivate si prin faptul ca unele
tari non membre au castigat cote importante de piata. Conform previziunilor, exporturile se vor

mentine la un ritm de crestere scazut situate sub nivelurile inregisrate in perioada premergatoare
crizei. Cu raportare la investitiile straine, se remarca faptul ca autoritatile Cehe au in vedere un
spectru larg de masuri si facilitate, urmarindu-se dezvoltarea unor sectoare specifice, si anume:
constructii aerospatiale, tehnologia informatiilor, electronica, medicamente, etc.
Redrasarea veniturilor a avut loc in 2014, cnd se preconizeaz c ar putea atinge un ritm de
6,2%. Ritmul de cretere a importurilor a cunuscot o redresare de3,4% n 2013 i respectiv 5,6%
n 2014 (fa de 1,1% n 2012),,
Cu raportare la investitiile straine se remarca faptul ca autoritatile cehe au in vedere un spectru
larg de masuri si facilitati, urmarindu-se dezvoltarea unor sectoare specifice, si anume:
constructii aerospatiale, tehnologia informatiilor, electronica, medicamente etc.

n concluzie se poate aprecia c Republica Ceh se ndreapt cu pai moderai ctre depirea
crizei economice din 2012, urmrind s traverseze mai nti o cvasi stagnare economic n
2013 i o posibil redresare n 2014, dac climatul economic i financiar comunitar nu va
cunoate n viitor evoluii deosebit de nefavorabile.