Modalitile dreptului de proprietate

Modalitile dreptului de proprietate- situaie cnd dou sau mai multe

subiecte de drept (persoane fizice sau juridice) au un drept de proprietate asupra
unuia i aceluiai bun, de regul indivizibil, precum i situaia de incertitudine
temporar in care se afl dreptul de proprietate
Proprietatea anulabil- situaie vremelnic de incertitudine n care se afl dreptul
de proprietate, ca rezultat al dobndirii acesttria prin acte juridice anulabile (lovite
de nulitate relativ).
Proprietatea rezolubil- modalitate a dreptului de proprietate dobndit printr-un
act juridic ncheiat sub condiie. Actul juridic civil se consider ncheiat sub condiie,
cnd apariia i ncetarea drepturilor subiective civile i a obiigaiilor corelative
depind de un eveniment viitor i nesigur ca realizare
*Dobndit prin act civil ncheiat sub condiie rezolutorie (art. 240 CC)
*Dobndit prin act civil ncheiat sub condiie suspensiv (art. 239 CC)
Noiunea i formele proprietii comune
Proprietatea comun- dreptul de proprietate asupra unui bun apartine
concomitent mai multor titulari. Obiectul dreptului de proprietate nu este divizat in
materialitatea sa.
*Proprietatea comun pe cote-parti (art. 346- 365 CC)
In funcie de durata existenei dreptului de proprictate comun pe cote-parti:
1.Obisnuit, benevol si temporar
2.Forat perpetu
*Proprietatea comun in devlmie (art. 366-373 CC)
Proprietatea comun pe cote-pri
Proprietatea comun pe cote-pri: dreptul de proprietate asupra aceluiasi bun este
fractionat pe cote-prti ideale abstracte
Esena: -nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fractiuni
materiale din bun;
-se fracioneaz nu bunul, ci dreptul de proprietate;
-dac bunul este comun, propnetatea pe cote-prti se prezum pin la proba
contrar.
Dreptul de proprietate comun pe cote-parti obinuit i temporar
Exercitarea dreptului de proprietate comun pe cote-prti
Posesia se exercit cu consimtmntul coproprietarilor:
- fie concomitent de toti copoprietarii (coposesia);
- fie de unul din coproprietari;
- fie de un tert (ex: arendas)
Folosina poate fi exercitat de fiecare coproprietar, cu respectarea a dou
conditii:
- s nu fle schimbat destinatia bunului;
- nu se aduc atingere drepturilor celorlalti coproprietari;
Fructele se impart intre coproprietari propoortional cotelor fiecruia.
Dispozitia
Asupra intregului bun: Dispozitia se exercit cu acordul tuturor coproprietarilor
Dispozitia fiecrui coproprietar asupra cotei sale:
- fr acordul celorialti;
- in cazul vnzrii cotei sale, trebuie respectat dreptul de preemtiune (art. 352 CC)
Incetarea dreptului de proprietate comun pe cote-prti obinuita i
temporar

Modalitti de incetare a dreptului de proprietate comun pe cote-prti

obinuit i temporar
1.Separare in temeiul:
- acordului comun al coproprietarilor;
- hotrrii judectoreti
Efecte juridice:
dreptul de proprietate comun pe cote-prti inceteaza doar pentru proprietarul a
crui cota se separ
Impartire
Poate avea loc oricand, cu exceptia cazului de aminare a impartirii, care nu poate
depasi termenul de 5 ani (art. 359 CC)
Moduri:
1. Imparttrea in natura;
2. Daca bunul este indivizibil sau nu e partajabil in natura, impartirea se face prin:
- atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori mai multor
coproprietari, la cererealor;
- vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la
licitatie si distribuirea pretului catre proprietari proportional cotei-parti a fiecaruia.
Efecte juridice:
Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani
atribuite numai de la data impartirii, cu exceptia bunurilor imobile asupra carora
dreptul de proprietate apare la data inscrierii in registrul bunurilor imobile.
Proprietatea comuna pe cote-pari forat i perpetu
Esena:
-se impune coproprietarilor indiferent de voina acestora i are un caracter
permanent; voina titularilor nu este implicata direct in naterea acestui drept i nu
poate provoca incetarea sa;
-unele bunuri pot fi stptinite doar cu drept de proprietate comun pe cote-pari
forat i perpetu, deoarece, dac acestea ar fi imprite, ar fi improprii destinaiei
lor economice.
Cazuri
*Coproprietatea in cldirile cu mai multe apartamente (art. 355 CC)
*Coproprietatea asupra despriturilor dintre dou imobile : zid, an. gard ( 356 CC)
* Coproprietatea bunurilor comune necesare pentru flosirea a doua imobile vecine:
alei, poteci, fintini (377-394 CC)
*Coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie: scrisori, portrete,
cavouri.
Proprietatea comuna in devlmie
Dreptul de proprietate comuna in devlmie
1.Coproprietatea in devlmaie a sotilor (art. 366-373 CC, art.19-26 cod. Familiei)
2.Proprietatea in cadrul gospodriilor trneti- Legea privind gospodrille trneti
(de fermier). nr. 1353 din 03.11.2000 (art. 18-21)
Proprietatea comun n devlmie a soilor
Proprietatea sotilor
Regula: Bunurile dobndite de soi n timpul cstoriei sunt proprietatea lor
comun in devlmie. Orice bun dobndit in timpul cstoriei se prezum
proprietate comun n devlmie pn la proba contrar. Fructele bunurilor
comune, de asemenea, sunt deinute cu titlu de proprietate comun n devlmie.

Cotele flecruia dintre soi se prezum egale pn la proba contrar (inclusiv la

imprire)
Excepie: Regimul legal al bunurilor soilor acioneaz n msura n care nu este
modificat de contractul matrimonial. Totodat, se consider personale
bunurile:
Dobndite inaintea cstoriei;
Dobndite in timpul cstoriei prin donaie, motenire sau n alt mod gratuit;
Despgubirile de sntate;
De uz personal;
Destinate exercitrii profesiei .
Exercitarea dreptului de proprietate comun n devlmie de ctre soi
Posesia i folosinta Art. 367, 368 CC de comun acord
Dispozitia (art. 369 CC) Instrinarea oneroas a unui bun mobil poate fi efectuat
de ctre flecare dintre soi, acordul celuilalt fiind prezumat. n cazul nstrinrii
gratuite, acordul celuilalt so trebuie s fie expres. Actele de dispoziie asupra
bunului imobil se fac doar cu acordul scris al tuturor coproprietarilor.

Mlijloacele juridice de aprare a dreptului de proprietate.

Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate sunt notiuni prin care
proprietarul tinde sa inlature atingerile aduse dreptului su i s asigure exercitarea
Iui in conditii normale.
Mijloacele reale de aparare al dreptului de proprietate (actiunea in revendicare,
aciunea negatorie)
Mijloacele obligationale de aparare al dreptului de proprietate (de ex. actiunea
privind repararea prejudiciului proprietarului)
Mijloacele de aparare a dreptului de proprietate care au ca scop protejarea
dreptului de proprietate ncazurile prevazute de legislatie (art. 46 alin. (2) din
Constitutie: "Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauza de utilitate
public")
Sistemul mijloacelor de aprare a dreptului de proprietate.
Mijloacele juridicocivile de aprare a dreptului de proprietate
Mijloacele juridice specifice sau directe sunt aciuni care se fundamenteaz
direct pe dreptul de proprietate (aciunea in revendicare, aciunea negatorie)
Mijloacele juridice nespecifice sau indirecte- sunt aciuni civile care se
intemeiaz pe drepturile de crean (de ex. aciuni privind neexecutarea
contractelor)
Aciunea n revendicare ca mijloc de aprare a dreptului de proprietate.
Notiunea i caracterele juridice
Actiunea in revendicare este o aciune real prin care proprietarul (sau o alt
persoan creia proprietarul i-a dat n posesiune un bun), pierznd posesiunea
bunului su, cere restituirea acestuia de la posesorul nelegitim (art. 374, 375 CC al
RM)
1.Aciunea in revendicare - aciune real
2.Acpunea n revendicare - actiune petitone
3.Acpunea in revendicare - este una prescriptibIl
Subiectii i obiectul actiunii in revendicare
Obiect al revendicrti sunt bunurile individual-determinate care se afl in natur la
momentul inaintrii aciunii in revendicare.
Subiectul actiunii in revendicare dreptul de a intenta actiunea in revendicare
are proprietarul bunului (art. 374 alin. (l)i art. 375 alin. ( 1 ) CC al RM)
Reclamati in aceste cauze sunt posesori ilegali, care posed bunul la mornertml
inaintrii achunii. Posesorii ilegali pot fi de bun credin i de rea-credin.
Revendicarea bunului de la dobnditorul de bun-credint dac bunurile
au fost dobndite cu titlu gratuit de la o persoan care nu avea dreptul s le
instrineze, proprietarul este in drept s-i revendice bunurile in toate cazurile (art.
375 alin. (2)
Revendicarea bunului de dobnditorul de bun-credina - dac un bun a fost
dobndit cu titlu oneros de la o persoan care nu a avut dreptul s-l instrineze,
proprietarul poate s-I revendice de la dobanditorul de bun-credin numai in cazul
in care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana creia bunul i-a fost
transmis de proprietar in posesiune sau dac i-a fost furat unuia ori altuia, sau a
iesit in alt mod din posesiunea acestora, fara voia lor (art. 37S alin. (1).
Revendicarea bunului de la dobnditorul de rea-credint pot fi revendicate
in toate cazurile, tinndu-se cont de termenul de prescriptie.
Efectele aciunii in revendicare:
1.In cazul respingerii aciunii n revendicare, piritul posesor al bunului continu s-I

dein, astfel incit aciunea n revendicare nu produce nici un efect juridic.

2.In cazul in care este satisfcut aciunea in revendicare, bunul urmeaza a fi dat
din posesiunea posesorului neproprietar in posesiunea proprietarului.
Posesorul de bun-credin care nu are dreptul s posede bunul sau care a pierdut
acest drept este obligat s-l predea persoanei indreptite. in cazul in care
persoana indreptit nu-i realizeaz dreptul, iar posesorul consider pe bun
dreptate c trebuie s pstreze posesiunea in continuare, fructul bunului i
drepturile aparin posesorului (alin. (1) art. 311 CC al RM)
Posesorul de bun-credin poate cere titularului de drept compensarea
imbuntirilor, daca acestea nu pot fi separate fr a se aduce prejudicii bunului,
interveniilor, sarcinilor, impozitelor i a altor cheltuieli suportate pe parcursul
posesiunii de buna-credinta a bunului, care nu se compenseaza prin folosirea
bunului i a fructelor obinute, inandu-se cont de fructele care nu au fost percepute
din culpa lui. Aceast regula se aplic i cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea
valorii bunului dac sporul valorii inc mai exista la momentul predrii bunului.
Posesorul de buna-credinta poate s nu predea bunul pan cand revendicarile lui nu
vor fi satisfacute (al. 3 an. 311 CC al RM)
Posesorul de rea-credin trebuie sa predea titularului de drept atit bunul ct i
fructul bunului. El este obligat sa compenseze contravaloarea fructelor pe care nu
le-a obtinut din culpa sa. Aceste prevederi nu exclud alte pretenii impotriva
posesorului de rea-credinta. Posesorul de rea-credin poate cere compensarea
cheltuielilor aferente bunului doar in cazul in care acestea,la mornentul predrii, duc
la imbogirea titularului de drept (alin. (1)i(2)al art.312CC al RM.
Aciunea negatorie ca mijloc de aprare a dreptului de proprietate
Aciunea negatorie (in latin actio negatoria) - dac dreptul proprietarului este
nclcat n alt mod decit prin uzurpare sau privare ilicit de posesiune, proprietarul
poate cere autorului ncetarea nclcrii. El poate cere, de asemenea, despgubiri
pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despgubiri i n cazul n care nu se cere
ncetarea nclcrii sau executarea acestei cerine este imposibil (art. 376 alin. (1)
CC al RM)
Aciunea negatorie ca i aciunea n revendicare este o aciune real.
Aciunea negatorie este o aciune petitorie, doar titularul dreptului de
proprietate al bunului are dreptul de a nainta aceast aciune.
Prin aciunea negatorie proprietarul poate nltura inclcrile care l impiedic s
exercite n condiii normale folosirea bunului.
Dac exist temei de a presupune c se vor face nclcri ulterioare, proprietarul
poate intenta o aciune negatorie (art. 376 alin. (2) CC al RM)
Reclamai in aceste cauze sunt persoanele ce aduc atingere exercitrii dreptului de
folosinta i dispozitie al propiretarului.

Limitele de exercitare a dreptului de proprietate

Restriciile dreptului de proprietate
1.Legale:
*De interes public;
*De interes privat:
- Servituti naturale;
- Servituti legale.
2.Prin conventie
3.Inalienabilitate legal:
* Bunuri din domeniul public;
* Alte bunuri:
- Dreptul de uz;
- Dreptul de abitaie;
- Terenurile agricole din extravilan.
4.Prin hotrire judectoreasc
Restrictii legale de interes public:
-In interes de estetica urbana;
-In interes de salubritate si sanatate publica;
-In interes economic general sau fiscal;
-In interes cultural si arhitectural;
-In interes de aparare a tarii;
-Servitutile aeronautice;
-Ingradirile proprietatii situate in zona forestiera.
Ingradiri privind unele bunuri mobile:
- Medicamente i substane toxice;
- Stupefiante;
- Armele i muniiile;
- Bunuri din patrimoniul naional-cultural.
Alte ingrdiri:
- Privind crarea pe marginea apelor marginale;
- Privind distana minima de la calea ferata;
-Care rezult din regimul juridic al pdurilor;
-Care rezult din regimul juridic al apelor;
-Care rezult din regirnul juridic al construirii drumurilor.
Restrictii legale de interes privat:
1. Influenla vecin admisibil (378 CC)
2.Obligatia de respect reciproc (art.377 CC)
3.Atentarea admisibi( (art. 379 CC)
4.Servituti legale :
* Ingrdiri referitoare la trecerea pe locul vecinului (art.391 CC);
* Ingrdiri referitoare la trecerea prin proprietate strin (art.392 CC);
*Pictura stresinii (art. 386 CC)
*Ingrdiri referitoare la construcii, lucrri i plantaii :
- Construcii i lucrri (art.380, 389, 390 CC);
- Plantaii (art. 388, 389 CC)
5.Servituti naturale:
*ObIigaia de grnituire (art. 393 (1) CC)
*Obligaia de a contribui la ingrdirea proprietii (art. 393 (2) CC)
*Ingrdiri referitoare la izvoare (art. 385 CC)

*Ingrdiri referitoare la curgerea apelor :

- Captarea apei (art. 383 CC);
- Surplusul de ape (art. 384 CC);
- Folosirea apelor: * Ape cu curgerea fireasc (381 CC)
* Ape cu curgerea provocat (382 CC)

Dreptul de uzufruct, uz i abitaie

Alte drepturi reale principale
Dreptul de uzufruct dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o
perioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar)
i de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, ins cu indatorirea de a-i
conserva substanta (art. 395 - 423);
Dreptul de uz dreptul in virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege
fructele lui necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale (art. 424 - 427);
Dreptul de abitatie dreptul n virtutea cruia titularul are dreptul s locuiasc
in locuinta unei alte persoane mpreun cu sotul i copiii si, chiar dac nu a fost
cstorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia (art. 424 - 427);
Dreptul de servitute sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru
uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant) (art. 428 - 442);
Dreptul de superficie dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea
edificrii exploatrii unei constructii, deasupra i sub acest teren, sau a exploatrii
unei constructii existente (art. 443 - 453).
1)Notiunea i caracterele juridice ale dreptului de uzufruct
Dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o
perioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar)
i de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, ins cu ndatorirea de a-i
conserva substanta (an. 395 - 423).
Caracterele juridice ale dreptului de uzufruct
Drept real - presupune o legtur direct intre titularul su i bun (art. 395) .
Drept inalienabil - nu poate trece de la uzufructuar la o alt persoan prin acte
juridice sau prin succesiune (art. 398 alin. I) .
Drept mobiliar sau imobiliar - se poate constitui asupra bunurilor
neconsumptibile (art. 396 alin. 3). Se admite cu titlu de exceptie ca uzufructul s
cuprind i bunuri consumptibile (art. 402) .
Drept temporar - durcaz cel mult pin la decesul persoanei fizice ori pn la
lichidarea persoanei juridice (art. 397) .
Drept viager dureaz pe timpul vietii uzufructuarului (art. 397, 420).
Raportul juridic de uzufruct
Nudul proprietar (proprietarul, care exercit atributul dreptului de dispoziie)
Obiectul uzufructului orice bun neconsumptibil care se afl in circuitul civil,
mobil sau imobil, corporal sau incorporal, un patrimoniu sau o parte din el .
Uzufructuarul- (exercita atributul dreptului de posesie si de folosinta).
Constituirea dreptului de uzufruct (396 CC)
1.Prin Iege (396 alin (I)CC) ;
2.Prin act juridic (art.396 alin. (1)CC) ;
3.Prin hotrre judectoreasc (in cazurile prevazute de lege) (art.396 alin. (1)CC) ;
Oblectul dreptului de uzufruct (art. 396 alin. 3; art. 402)
Bun neconsumptibil-Se admite cu titlu de exceptie ca uzufructul sa cuprind bunuri
consumptibile (art. 402);
Bunul s se afle in circuitul civil ;
Bun corporal sau incorporal ;
Bun mobil sau imobil;
Un patrimoniu sau o parte din patrimoniu.
Drepturile i obligatiile uzufructuarului
Drepturile uzufructuarului:

-Dreptul de posesiune (395 (1));

-Dreptul de folosin (395 alin. 1);
-Dreptul la fructe(395.401);
-Dreptul de a dispune de bunuri consumptibile(402);
-Dreptul de a face reparatii capitale (art. 412 alin. 3, 4, 6) ;
-Dreptul la compensarea cheltuielilor in legtur cu efectuarea reparaiilor capitale
i la despgubiri. (art. 412, alin. 6) ;
-Dreptul de a renunta la uzufruct (420 (1))
Obligatiile uzufructuarului:
-Obligatia de primire a bunului de intocmire a inventarului (art. 399) ;
-Obligaia de a se folosi de bun ca un proprietar, cu indatorirea de a-i conserva
substanta (art. 395 alin. I. 409) ;
-Obligatia de informare (art. 410) ;
-Obligaia de pstrare a destinaiel bunului (art. 411) ;
-Obligapa de a suporta anumite cheltuieli i sarcini (art. 412, 414) ;
-Obligatia de a achita plata, dac contractul de instituire a uzufructului o prevede.
(400) ;
-Obligaia de restituire a bunului primit in folosin, in starea in care se afla la
momentul naterii uzufructului luind in consideratie uzura nonnal a acestuia (art.
423 alin. I) ;
-Obligaia de a despgubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorrii bunului din
culpa uzufructuarului (art. 395, 423 alin. 2).
Drepturile i obligatide nudului proprietar
Drepturile nudului proprietar
-Dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului (art. 304, alin. 1);
-Dreptul de dispozitie (art. 416);
-Dreptul la actiuni de aprare;
-Dreptul de vot, in cazurile prevzute de lege (art. 404, alin. 2);
-Dreptul de a cere de la uzufructuar intoarcerea resurselor financiare, care au fost
primite de uzufructuar in contul achitrii creantelor devenite scadente in timpul
existenel uzufructului (art. 403, alin. 2) ;
-Dreptul de reziliere a contractelor de locaiune sau de arend (art. 398, alin. 4) ;
-Dreptul de a cere plata pentru uzufruct, dac contractul de constituire a dreptului
de uzufruct (400);
-Dreptul de a cere incetarea uzufructului (art. 421).
Obligatiile nudului proprietar
-Obligatia de a se abtine de la orice act, care ar tulbura folosinta uzufructuarului
(art.417)
-Obligatia de despgubtre (art. 417)
-Obligatia de restituire a sumelor pltite in avans de uzufructuar sau cheltuielile de
reparatii mari ( 412, alin. 6, 418)
-Obligatia de a mentine contractele de locatiune i arend incheiate de uzufructuar
in cazul stingerii uzufructului (art. 398, alin. 4)
Stingerea dreptului de uzufruct (art.420, 421, 422)
1.Expirarea termenului pentru care a fost constituit (art. 420 alin.1)
2.ntrunirea in aceeai persoan a calittii de proprietar i a celei de uzufructuar
(art.420 alin.1)
3.Renuntarea la dreptul su de ctre uzufructuar (art. 420 alin. 1)
4.Moartea (lichidarea) uzufructuarului (art.420 alin. 1)

5.Anularea actului prin care nudul proprietar a dobndit dreptul de proprietate

(art.420 alin. 2)
6.Distrugerea bunului (art. 422)
7.La cererea nudului proprietar (art. 421)
8.Prin vointa prilor (art. 415)