(Movu1 porezuiw: Potowts, UCRAINA SU RESPECTAREA DIVERSITATIL Examenul unra dine ture gate, pe de parte de formarea ratio plons i ens desta pli format dn mai multe popeare: ‘eemplul emblematic rimine S, Orzechowski, care se autodefnea| “atione polons, gente raterus”, ade celiean al un tat eae cuprindea mal multeyts), pe deal, denasterea detest rationale ‘a riterlo, ne va dace a constatarea in asa tm arolu acest mtu nautdetnie polonezlor sa urainenor,precum sae renflor profunde dine wadiiaocidenals cea bzantins,cferene care contribute la explicarea dificult procemlsi de inlegrre ‘europeans. Material pecare_Ivomua in considerare ne va permite ‘Sconstatam ct mitre cara iso formarea contigs nationale ‘nPoloniasecolelorXV-XVI sit gate indispensable un ea cavale esc geri de donna de ase ataga antici clase, sa une romani efesintetizase mogteniren cet cu ea cular ance, hae pgine Pent Ucaina (i ctmai malin penta Resa) acta sint nitrile botezull gal pringulu-sfn (apostl sau mart) {area ob, nck din Eval Med, valoares de em fundamental {rite altele desig) aluniundintreSia serie ale cro conse ‘inf st evident pink ile note Formarea engin parton ao comune defini ca “pa- une, fice tic sau polis, impuneprezenjaanumio personae sau slur care serves de punct de porie gi pune de reper origi Poporul sa stats tn aegis, de trmendecomparsiecs {wlll popoare sau sate Intr-adevautoefiniea une comuni resupune ientiiarea “clu” a “efentde no, int raprt ‘mutual care poate de simplsjustapunere, de emulate a deco: flit Croniari medieval au cdtat pent istoria plonezlor sau a Slavlor oneal un punet de pleare exact capa 8 dea poporl is die Ny corde eerie camencbe “OI, at ‘umlaorignelumeacra "nob grajecredrisaledecite Dumnezeu ‘Acestpunet de plcae a fst dential in genealilebiblice aula rl penile cer legend st eg de fone ven de oro mt de principte sepa MITURI $1 SIMBOLURI POLITICE Intrat in contact ncn Evol Medic radii ais, Polonia a decvolat in une conic din seco al XIV-e,aliturdegonelog ‘iblice, mit care za exaltara Valo stamens conan taco ce ce msi marieriat Amick: Alexandra cel Mare, on romani In sco al XVI, toriograia mae ofllorire apraape ‘pecontolat a itu, care puteau chi farte contractor dae ves tote dreptscop define $valate prop nation rapt cu lela nationer ~ peraniin primal rnd evident Legedele despre ‘rigine sbtohtonda poloneriorvandahetimelogilecarejasiicas ‘denticarea cu popoaele Antchitii se invecnau cu lgendle rivindorginensarmat a “poporulu” (decor mat la oconeeptc ‘ean: doar neil, slate, pura demiata de "popor) Su Privind migrate verte din sud — din lira, sau din nord ~ din ‘Scandinavia sa "Gothia, La ncepatel ecu al XV, ele dos ‘tale Mate de Miechw despre Sarmati plas Poloriaint-m | ‘ast context geogatic eave capita pint slave orientale, ca fi cele din Europa Cental tare ma opunea Polonia Moscove Tunes vex aparinindinintepme Earope ane Sarmapiasiatice ‘are Hl eprezenta pe “ceil” prin porate a cvilzata Barope, pote scheme (rele! impotiva sailor bara ast) ovine din cura antics greceasch In dou jumaat a sacl al XVLe,storografa Renaster, carese manifests n Polonia prinremarcailelename alelai}Dlagosz {ML Micchowit M.Kromer 1M Bills, A. Guapo, M.Stryjow: ‘ks5 Samick, poate i esprit cu gre de storigraiaRerasteri ‘utopene: mitre tansmse principle pubis in Polonia cicuau ‘de mute ort pI celle popoar save <4, mts tdi Ia ‘lente popeae ale Europe Silda in acca cultura, Mituile brivitonre a origine gloria polonerilr eras descr asemsnoar, ‘et na dente, cu cele ale crear saucer Era de asernenen lente intraturfuncionalate, a german aula france chat ‘ack alegeren epsonlor ers neo dient, din causa unor staat palitice sar ideological condos (mt index de ever Ik Importana ital olan n Fran event frit de dea tslio Ingen Germania su de rit a Profle i August In Livonia sun Moscova) su dad acl legend cravexplstte fn maniers ‘pus, cia spectacular ny fnctie de apres ftereelr cdestat. Semmificati este, din acest punt de vedere, empl polemic ‘ae a avut loc ine polonezal Krome germanal Keane supe ‘entific vandal sai peir primul, german pent al dees, ‘enttatea or etic refeta nein coor dout none dea tevendics ‘Incont propriutentora stat a est de Oe pe Vs Merits efor de a descre foarte pe sc! uncle inte cle ma ‘snoscute mit. Ati de exemph origina bible a savior, care ar proven dina sacle is al I Ift, Mosch, servi hl Sty kowski pentru “dove enorma intnderea acest rai, nea polonezi fice prt incalitate dee ma inns tat al Europe ce. tine Pe dealt parte, preizesza autor, numele Mosech ma are legit direct cu Moscova lovato sive mmese “ug 9 dost Int- epocd foarte recent seus ermenaleesta vec pn 9 esemna oagl acre nume “Moscova” ese chiar acela al ull Penta ug esteevident sinteutottaltceva dct no, plone Tot stoic, ncepin cu Dhagoe i Kromer, au fost de acord ‘egretalipsaizvoarelrinceeace- privet pe vec sla planes Actiuile plorioase ale acertor popoare coincideau cu decdderea Imperilai Roman sea tare isa crit npc atric stein (tin alien, german) minfeu ¢ascundens fap de vt ale slavdor petra le ealla peal lor Aces argument este universal "spin ato store Renagteri incepind cu venience far Printe prinele modele imitate de germans slavil excita Et ‘sorespandecu nadevir strc, dar advent unitate subpanaceloreareaufcut dino insite pocitvs ete adevirstck sie care latin 11 numeau “arb” au a erie, pea dar rau ait ma puter In lupe. Pentru c& popoarel eimbri ‘marcoman lr, vandal sau srmat sin dest sav saber nme, Parkipart toate la rizosileimpotrivaromandor gi contribu te ‘deren Imperial. Ignorts de toric et mai sri, aes tip de Jeger I gis apitri in a dousjamtate a secoll al XV in Polonia a StryjkowsiSaric,nDalimaja la Obi Inunedecaner Se exallaimportanfa decisiva a savor cursl cacti cue de ‘marl imper ech si moderne: ante roman, care ol rape de litt slave sau sutanul caret icrediniasecuraten personal ‘ules statlu si lenicerilo, soldat captaral in din copie Tria (deci pe pint lav), Este erin ch acest apt ma est percept MITURI $1 SIMBOLURI PoLITICR 7 casinos au tai, clea un sem de bras mar sem evident in sacol al XVLea deen de “apne” avea enter foarte fers absiceeastel Mergeau min ind revendicarea lavti din amazoane din ‘aturalor tirbonis din macedonen desi din Aland cal Mar: ratiela sav participa a cucerien hm, dela dnl aint ‘carta de prvi carlo gaanta iberttea pepe ca ecnoagere a alonilr- Deal in perionda decide a mpeiutut Alxande Cel Mare psa Orzchow emigraren spre nord li Leh i Cen utarea nor pamintur mai bogate yma pun pope, Avesta in "unm — umanist demareanvergurade traci laine-pooneza org rar din natu ute, acbror cultura marca personal ~ 22 Indep ujor de tending, dominant in cult polonezi deachuta intro aparenenilacomonitatea romanlatind fertile de bee” entra “natine"Kentficind prin nb ma mama rin cultura, Aiversiatea sail dectapoionerio a germaniorsasciilor, ‘nerds sori ara popralca meteor al tur gree Fora 4 constnta Spates cu doctrinal elocvena Aten. Penta ch lmbilesscren sin dct tel — continual ~ iba slvacuvanan telesale infitigear char aisicugreac,ntimpe ermana apa ro grape latin (dat corup) iar Himba sion aparine grup trae Chestunen clo te mb str, Isrise pe Cac esngars| ‘expeimare permis pent itarghi, era un pune ficbinte al dicate Ainze cto gf rtodcst ~ studies serif pe cae aceast genealogie grea cultunistimbislavo-polonesoavescuadevieal pentru Orzechowski ar dpa cadrul acest stad. In context ‘ost acetareprezenaunul dint milosee care via noble “raiuni ploneze (Cit despretermenl “apne” este vor, cel pain pari dena. ea eri prin ims, o ade elgions un patrimo-| ni de memoriistorice (a pacts), defi de asenene rin ‘namics commun (german npr rnd, pe parcel secu al Vien masulman necrdincog apo schismatii moseovi, Dar ‘ste vorba in primal rind dematisnes politic de tatu event mls: ‘aionalmulconesionalg de clara nobiirc valores “val rej slodurdesaledecomportament Stunal ical trebuiau sh fsese in recut justice puters polices mitre exempleloa i vituoase care reba urmate inate. Ini-adevar, in cela conc care elateazt popes gloria pone sla ales aSryhowshi sin povese st matuefendatnre alee (legendalu Palomen despre orgnes alan — atin ~ a popol ‘limb ale) ruteralr praia componente ctor i glo- Tiel republic agelione In caren scl l XVien, diferente con festonale na era inc urs de sandal au de confi soll Tipologa romano-cenre iclasczana nai erece i rta- boinc cae reise din texte Reagter nu tebe se fack sit ‘hota eceriasictacreato sere de miturirligionse parle ‘omplementae cele car exalt, Polonia secolull de a, tora teri trl personajeemblematice cum arf Boles 1, Cait ‘cl MaresauJgellonis Aceste mir relgiase au fot exnfile pen ‘ru avtodetnizea seretoea political planer. Primi Bo Jeslasa prin rapid ocaziade aves unstintnafonal” de anvergura lui Adalbert Wojciech: canonizat imediat dup martru, into Plone care vizacorouna regalandependenfaeclerintc el era in mod sigue mat folostr e emblems a une isan intreprine Printepigin sub patronajl eeglu, det x predator nfictat al deaurlor monastice. Episcopal Sansa, ondannat ls morte de ctr rege I fst secolul al Xe, sud un seco mai ‘rei roll de mart sscificat de putereapoiics pe lta puter seri. Tota even’ ncurindsmbolul reunifiartatula dupa © perioads de pt inte puter senor fed El ete cl care dobind un ol de stint national, rol caret ie iitofe (Boe, ‘Ungaria, Rusia Keveans,Norvegi) sex rezervtprinilo-apsto su prinilormartin Venceslas Stefan, Boris, Gleb, Vadim Ola Auexsat in Polonia sin proven din familiprincare. nsecoll IXIea,prntsadeSileria Jadwiga Edvige regina Kinga (Cue ‘guna se disinser prin pletateaascetisma lr exe devenint stint darcutullorma des litle valor personae eigionse, ‘Au mal fost ali sfing numerost 9 smportng. Membr a fii regale au fost canoniza in seclal XV dare ej in pil onire-teformet.Trebue si constaten ch ic un rege-fint mu pare 5 fijucat all oll unat Clovis a al unui Lanovie XI cw atta pln al imparatului bizantin Constantin ss al prinilorapostl Ruste sau Sebi, MITURE $1 SIMBOLURI PoLITICE 7 Este adevict i rite fin stein, ener in Polonia tnd in vol Media pura, igureazs fit Venceslss,prngmarti al oem (so Xl), dar acess na fost un afin “raion” Este remareabie nic un prin sa rege polonez na devenit prin canon 2a, protectoral sa personiicarea Stull retin in cadrul ise Polonez. Se pares a nit rien nico In canoniare it iezko [iar boezul nu pare favut valoaresacrals sat mito, incoo de fatal cba fost acu cu adevdat serif prin care Polonia ran mare fame a crestintii sin sora Europe re tie. Chiari Edvige (coal XIX), person inconjurat dew aural romanesc pentic asacrfiat sentiments personal in fsveares otc itunes a tet tug sate sil sctul al Xlea (sium paps poles) pentru a se veda canonlzata. Dacha exist © ritologiareaboterali polones, acest pare moi drab tect “rept vointadea demonstra, prin puereadinstartoub protectin tuluiScaun independent fade peril de Biseria german na total in sie, abiltatea politi independents ieologch a statu polones sit cle care au devent ancorare fundamentals 3 rmemorii colcive a rlectie! trieaPolniet, ne insole al XVElea gt al XVIL-o, tric sabtinina cd botezal 9 organizarea "seri er ructl unui act de voinaa lu Mioszko gal Boleslas el Vita care imiseer istonla Roma in acest cop, Dealt de ‘cum sa manifesto fentats de mitlogizare prin avbulea une tigi epstlicecotrinmal din Reecpoapotitsencia Rotel a fost sever Impotriva une afimai a Tut S. ubiesski (173-1640), oti crea apostlal Andee ar efectuat un primbote pe pint tur Rosceporpoeintimpasstoresale prin nondul Misi Nege, ‘A Pagl asco un lang coment, nea (inceputl seo al XVi-es)& Annales de C. Barons nceputl scala XVI) ‘apalatea ni avea, evident ic uninteress ae sates legends (printre cee mai populre ale Rus medieval chiar moder) care ‘tea servi la un fel de autonomizae”, fee l atl, a Beil alone prin declarant origin prenupes apostolic. ‘pi prerea mea est deck post si atrmam cn Poon, procedara de consi a conse nationals atau mil ote Zul gal prinul-spostl rau jucat un ol fundamental, Acca, independent de faptolcsperioadle de absolatism religo (contrast