INTRODUCERE

Pastorul lui Herma este o carte apocrifa cu referire la Noul Testament. In ea se

imagineaza biserica Domnului ca un turn. Turnul acesta, ca si toate turnurile de
altfel, era construit din pietre. Este vorba despre acele pietre care suportau o
astfel de activitate si puteau fi folosite la o asemenea constructie. Apoi se ia
fiecare tip de piatra si se explica de ce a fost sau nu fost folosita la
constructia turnului. Cartea poate fi interesanta mai ales in ceea ce priveste
explicatia cu privire la pietrele folosite pentru acesta zidire. Explica de ce
sunt unele pietre ciuntite, crapate, fisurate, rotunde, patrate, si aplica acestea
la viata crestinului. Insa pentru ca este o carte apocrifa, cel care o citeste
trebuie sa stie sa discearna si sa deosebeasca lucrurile bune (daca sunt ) de cele
care sunt mai putin bune.

Cartea I - Vedeniile

Vedenia I

1 - Cel ce m-a crescut ma vanduse unei oarecare Rode in Roma. Dupa multi
ani am cunoscut-o iarasi si am inceput sa o iubesc ca pe o
sora. Dupa catva timp am vazut-o scaldandu-se in raul Tibru, i-am dat mana
si am scos-a din rau. Vazand frumusetea ei, mi-am zis in inima : " Ce fericit as
fi daca as avea o astfel de femeie, atat ca frumusete cat si ca
purtare". Numai atat am gandit, iar nimic altceva . Dupa catva timp, pe
cand ma duceam spre Cumae si slaveam pe cale fapturile lui Dumnezeu, cat sunt
de mari, de insemnate si de puternice, am adormit mergand si un duh m-a
luat si m-a dus pe un drum anevoie de umblat, pe care nici un
om nu putea merge, caci era un loc prapastios si rupt de ape. Trecand
deci raul acela am ajuns la un loc ses si ingenunchind am inceput sa ma
rog Domnului si sa imi marturisesc pacatele. Pe cand ma rugam se deschise
cerul si vazui pe femeia aceea pe care o poftisem, salutandu-ma din
cer zicandu-mi: �Bucura-te Hermo!" Uitandu-ma spre ea, ii zisei :� Doamna, ce
faci acolo ?� Ea imi raspunse : "Am fost ridicata aici, ca sa arat
Domnului pacatele tale". Zic ei: " Tu esti acum acuzatoarea mea ?" "Nu",
zise, "dar asculta cuvintele pe care ti le voi spune. Dumnezeu care
locuieste in ceruri si a facut din nimic lucrurile ce sunt,
si le-a inmultit si le-a facut sa creasca pentru biserica Sa cea
sfanta este suparat pe tine pentru ca ai pacatuit catre mine ".
Raspunzand ii zisei: " Pacatuit-am catre tine? In ce fel ? sau ti-am grait
vreodata cuvant nerusinat ? Nu te-am socotit intotdeauna ca pe o zeita ?
Nu te-am respectat in toata vremea ca pe o sora femeie ?, pentru ce sustii
impotriva mea pe nedrept aceste fapte rele si necurate ? Ea razand imi
zise " In inima ta s-a suit pofta de ceva rau, oare nu ti se pare ca pentru
un barbat drept este o fapta rea, daca se suie in inima lui pofta rea?
Este, da , pacat si inca mare, imi zise, caci barbatul drept doreste numai
lucruri drepte. Cand doreste deci lucruri drepte slava lui este bine
asigurata in ceruri si Domnul se arata milostiv in orice imprejurare.
Dimpotriva, cei ce se gandesc in inimile lor la rau isi atrag moartea si
robia si mai ales aceia care cauta sa castige lumea aceasta, care iubesc
bogatia si nu tin la bunurile viitoare. Se vor cai sufletele lor pentru ca nu
au nadejde ci s-au nesocotit pe ei si viata lor. Tu insa roaga-te lui Dumnezeu
si El va ierta pacatele tale si ale casei tale intregi si ale tuturor
sfintilor.
2. Dupa ce vorbi ea cuvintele acestea, se inchisera cerurile iar eu eram cu
totul cuprins de teama, groaza si intristare, caci ziceam in mine, " Daca si
pacatul acesta mi se scrie in cartea judecatii cum ma voi mai putea mantui? Sau
cum voi imblanzi pe Dumnezeu pentru pacatele mele savarsite cu fapta. Si
cu ce cuvinte voi rug ape Domnul ca sa imi fie milostiv?� . Pe cand cugetam si
socoteam acestea in inima mea, vad inaintea mea un fotoliu mere si alb ca
zapada. Si veni o femeie batrana imbracata in vesmant foarte stralucitor, cu o
carte in maini, se aseza singura si ma salute cu cuvintele :

�Bucura-te Hermo � iar eu plin de intristare ii zisei plangand : � Doamna

bucura-te�. Ea imi zise : � Pentru ce esti asa trist Hermo ? erai rabdator
anevoie de suparat si in toata vremea razand, pentru ce esti acum atat de
posomorat la fata si nu vessel?� . Iar eu ii raspunsei: � Din pricina unei
femei nobile care zice ca am pacatuit catre ea�. Si ea zise � Nicidecum nu
este asupra robului lui Dumnezeu lucrul acesta, dar in inima ta s-a suit
pofta rea. Un astfel de gand poate insa sa aduca pacat asupra robilor lui
Dumnezeu caci este un gand rau si inspaimantator pentru un suflet cu totul cinstit
si dovedit ca bun, daca doreste o fapta rea si mai ales pentru tine Hermo
care esti infranat si te abtii de la orice pofta rea fiind plin de toata
nevinovatia se de mare curatie.

3. Dar nu pentru aceasta este Dumnezeu suparat pe tine ci pentru ca sa

intorci pe copii tai care au pacatuit catre Domnul si catre voi parintii
lor, caci in iubire oarba catre copiii tai nu ai povatuit casa ta ci ai lasat-o
sa se strice ingrozitor. Pentru aceasta este Domnul suparat pe tine. Totusi
va tamadui toate relele savarsite mai inainte in casa ta, caci pentru pacatele si
nelegiuirile lor ai pierdut in afacerile tale negustoresti. Dar milostivirea cea
bogata a Domnului s-a plecat spre tine, si casa ta se va intari e se va
restabili in slava Lui, numai san u fi usuratic, ci cu inima buna, si intareste
casa ta caci precum fierarul ciocanind lucrul sau face ce voieste tot asa si
sfatul cel drept repetat zilnic stapaneste toata rautatea. Nu inceta
sa sfatuiesti pe copiii tai, Caci stiu ca daca se vor pocai din toata inima, vor
fi scrisi impreuna cu sfintii in cartile vietii�. Dupa ce se sfarsira
vorbele acestea al ei, ma intreba: � Voiesti sa asculti sa iti citesc ceva ?�
Voiesc Doamna ! citeste-mi . � Fi dar ascultator, imi spuse ea, si ia
seama la maririle lui Dumnezeu�. Atunci in chip maret si minunat am auzit
lucruri de care nu pot sa imi aduc aminte, caci toate cuvintele erau
ingrozitoare, asa ca nu poate cineva sa le poarte. Numai vorbele de pe urma mi
le amintesc caci erau folositoare si blande :� Iata Dumnezeul puterilor
care a creat lumea cu putere nevazuta si neintrecuta si cu mare
intelepciune si a imbracat zidirea cu frumusete prin slavita Lui vointa si
cu Cuvantul cel puternic a intarit cerul si a intemeiat pamantul pe
ape si cu a Sa intelepciune si pronie a zidit biserica Sa cea
sfanta pe care a si binecuvantat-o. Iata aceasta va schimba
cerurile,muntii, dealurile si marile si toate se fac netede pentru cei alesi ai
sai ca sa le implineasca fagaduinta pe care le-a facut-o cu multa slava
si bucurie, daca vor tine legile lui Dumnezeu pe care le-au primit cu credinta
mare�.

4. Cand termina de citit se scula de pe fotoliu, venira patru tineri ridicara

fotoliul si se dusera cu el spre rasarit. Iar ea ma chema la sine, se atinse de
pieptul meu si imi zise: � Ti-a placut citirea mea ? � ii raspunsei : � Acestea de
la urma imi plac, Doamna dar cele de mai inainte sunt grele si aspre�. Ea imi
zise: � Acestea de la urma sunt pentru cei drepti, iar cele de mai inainte pentru
pagani si pentru cei ce s-au lepadat de credinta�. Pe cand vorbea ea cu mine, se
arata doi barbate, o ridicara pe brate si plecara spre rasarit unde fusese
dus si fotoliul. Vesela pleca si departandu-se imi zise :� Fii cu curaj Hermo�.

Vedenia II

1. Mergand spre Cumae, pe aceasi vreme ca si anul trecut, mi-am adus

aminte pe cale de vedenia de dinainte si iarasi ma adpuca Duhul si ma
duse in acelasi loc unde ma dusese si anul trecut. Ajungand deci in locul
acela plecai genunchii si incepui sa ma rog Domnului sis a slavesc numele Lui, ca
ma socotit vrednic sa mi-a facut cunoscute pacatele mai inainte. Dup ace ma
ridicai de la rugaciune, vazui inaintea mea pe batrana pe care o vazusem si anul
trecut, plimbandu-se incoace si in colo si citind cu glas tare pe o carte.
� Poti tu, imi zise ea, sa vestesti acestea alesilor lui Dumnezeu ?� ,
raspunsei, � Doamna, atatea nu pot tine minte, da-mi insa cartea ca sa o
copiez�. � Ia-o, imi zise, si sa mi-o dai inapoi�. O luai si retragandu-ma
intr-un loc de pe camp, am copiat-o litera cu litera, caci nu aflam silabele.
Sfarsind de copiat cartea deodata imi fu smulsa cartea din mana, de cine nu am
vazut.

2. Dupa ce postii cinsprezece zile si ma rugai mult catre Domnul, mi se

descoperi intelegerea acestei scrieri. Cele scrise erau :� Copii tai Hermo au
pacatuit catre Dumnezeu, au defaimat pe Domnul si cu mare rautate au
tredat pe parintii lor. S-au facut tradatori de parinti dar folos nu au avut de
tradarea lor ci au adaugat la pacatele lor desfranari si tot felul de rautati
si astfel s-a umplut masura faradelegilor lor. Fa cunoscut insa aceste cuvinte
tuturor copiilor tai si sotiei tale care pe viitor iti va fi ca o sora, caci
nici ea nu isi pazeste limba cu care pacatuieste, dar auzind cuvintele acestea
si-o va pazi si va afla mila. Dupa ce le vei face cunoscut cuvintele acestea
pe care mi le-a poruncit Stapanul ca sa ti le descopar atunci se vor ierta
lor toate pacatele pe care le-au savarsit mai inainte si tuturor sfintilor care
au pacatuit pana in ziua aceasta, daca se vor pocai din toata inima lor si
vor indeparta din inimile lor indoiala, Caci pe slava Sa a jurat
Stapanul cu privire la alesii sai ca daca si dupa aceasta zi hotarata se va
mai pacatui, nu se vor mai mantui, caci pentru cei drepti pocainta are
sfarsit. Zilele pocaintei s-au implinit pentru sfinti iar pentru pagani este
pocainta pana in ziua de apoi. Sa spui deci capeteniilor bisericii ca sa
isi indrepte caile pentru dreptate pentru ca sa primeasca din plin
si cu multa slava fagaduintele. Fiti deci statornici cei care savarsiti
dreptatea si nu va indoiti pentru trecerea voastra in viata cealalta impreuna cu
sfintii ingeri. Fericiti sunteti toti care rabdati marea asuprire viitoare si
cati nu vor tagadui viata lor, caci sa jurat Domnul catre Fiul Sau ca cei ce au
tagaduit pe Domnul lor s-au lipsit de viata vesnici. Adica cei ce iL vor tagadui
in zilele viitoare, caci celor ce L-au tagaduit mai inainte le-a fost
milostiv pentru multa Sa indurare.
3. Iar tu Hermo, sa nu pastrezi ura copiilor tai nici sa parasesti pe sora ta
pentru ca sa fie curatiti de pacatele lor de mai inainte, caci vor fi
povatuiti cu povata dreapta daca nu le vei pastra ura. Ura neimpacata duce la
moarte, tu insa Hermo ai avut mari suparari personale din pricina calcarilor de
lege savarsite in casa ta, pentru ca nu ai avut grije de ei, ci dimpotriva ai
trecut cu vederea si te-ai indeletnicit cu afacerile tale cele rele, totusi iti
aduce mantuirea faptul ca nu te-ai departat de Dumnezeul cel viu precum si curatia
si multa infranare. Acestea te-au mantuit, daca ramai statornic in ele si
mantuiesc pe toti care fac unele ca acestea si petrec in nevinovatie si
simplitate. Acestia vor birui toata rautatea si vor fi statornici pana la viata
vesnica. Fericiti toti care savarsesc dreptatea ! Nu vor pieri in veac. Sa spui
lui Maxim: Iata vine o stramtorare, daca ti se pare ca este bine iaras
tagaduieste. Aproape este Dom,nul de cei ce se intorc catre El precum este scris
la Eldad si Modat, care au proorocit poporului in pustie. Un tanar foarte frumos
mi-a facut in somn urmatoare marturisire zicandu-mi: Cine crezi ca este batrana de
la care ai primit cartea ? - Sibila. am zis eu - Te inseli, nu este ea, imi zise
el - Dar cine ? intreb eu - Biserica, imi raspunse el. L-am intrebat apoi: Pentru
ce arata oare batrana ? - Pentru ca ea a fost creata inainte de toate, fu
raspunsul sau, pentru aceasta este batrana si pentru ea a fost imtocmita lumea.
Dupa aceea avui o vedenie in casa mea. A venit batrana si m-a intrebat daca am dat
presbiterilor cartea. Am spus ca nu am dat-o. "Bine ai facut ,zise, caci am sa mai
adaug cateva cuvinte. Cand voi sfarsi toate cuvintele, prin tine vor fi duse la
cunostinta tuturor alesilor. Sa scri deci doua carti si sa trimiti una lui Clement
si una Graptei. Clement sa o trimita apoi cetatilor din afara, caci lui i s-a
incredintat aceasta; Grapte sa invete din ea vaduvele si orfanii, iar tu insuti sa
o citesti in aceasta cetate, impreuna cu prezbiterii care stau in fruntea
biserici".

Vedenia III

1. Postind de multe ori si rugand pe Domnul ca sa imi arate descoperirea pe care

o fagaduise sa mi-o arate prin batrana, chiar in acea noapte mi se arata batrana
si imi zise: Pentru ca te rogi atat de mult si ai asa de mare ravna sa cunosti
toate, vino la campul unde semeni alac, si pe la ceasul al cincilea iti voi aparea
si iti voi arata cele ce trebuie sa vezi. O intrebai zicand: Doamna, in ce loc al
campului ? - unde vrei tu - fu raspunsul ei. Mi-am ales in gand un loc frumos si
retras. Mai inainte insa de a-i vorbi si a-i spune locul imi zise : Voi veni acolo
unde doresti. Asa dar fratilor m-am dus la camp, am socotit exact ceasurile si am
ajuns la locul unde hotarasem sa vin. Acolo vazui o sofa de fildes, pe sofa era
asezata o perna de in si pe deasupra intinsa o panza foarte fina de in. Cand vazui
aceste lucruri asezate inaintea mea si nu zari pe nimeni in locul acela, ramasei
incremenit, groaza ma lua, parul mi se zburli si ma cuprinsera oarecum fiorii,
pentru ca eram singur. Cand imi venii apoi in fire si imi adusei aminte de marirea
lui Dumnezeu si prinsei curaj, imi plecai genunchii si incepui a marturisi iarasi
pacatele mele ca si mai inainte. Doamna veni impreuna cu cei 6 tineri pe care ii
vazusem si mai inainte, se aseza putin in urma mea si asculta la mine, cum ma
rugam si imi marturiseam Domnului pacatele. Apoi se atinse de mine si imi zise:
Hermo inceteaza a te ruga intruna pentru pacatele tale, roaga-te si pentru
dreptate, ca sa primesti parte din ea pentru casa ta. Ma ridica de mana ma duse la
sofa si zise tinerilor: Duceti-va si ziditi. Dupa ce se retrasera tinerii si
ramasesem noi singuri imi zise: Sezi aici - raspunsei Doamna sa se aseze intai cei
mai in varsta - Sezi zise, cand iti spun. Voind deci sa ma asez in partea
dreapta, nu ma lasa ci imi facu semn sa ma asez in partea stanga. Pe cand ma
gandeam in mintea mea si eram trist pentru ca nu ma lasase sa ma asez in partea
dreapta imi zise: Esti suparat Hermo ? Locul din partea dreapta se cuvine altora
care au bine placut lui Dumnezeu si au patimit pentru numele Lui. Tie iti lipsesc
multe pentru ca sa poti sedea impreuna cu ei. Dar precum starui in curatie staruie
si de aici inainte si vei sedea impreuna cu ei ca si toti care fac faptele lor si
rabda cele ce au rabdat ei.

2. Ce au rabdat ei ? , intrerupsei eu - Asculta, imi zise, lovoturi de bici,

inchisori, stramtorari mari, crucea, fiare salbatice, pentru Numele lui Dumnezeu.
Pentru aceasta isi au locul in partea dreapta a altarului ca si oricine patimeste
pentru Numele Lui Dumnezeu, iar celorlalti li se cuvine partea stanga. Dar si
unii si altii, si cei ce stau la stanga si cei ce stau la dreapta, au aceleasi
fagaduinte si daruri numai ca cei din dreapta au o oarecare cinste deosebita. Tu
esti doritor foarte a sedea de-a dreapta impreuna cu ei, dar lipsurile tale sunt
multe. Vei fi insa curatit de lipsurile tale si toti care nu se indoesc vor fi
curatiti de toate pacatele pe care le-au savarsit pana in ziua aceasta. Dupa ce
rosti aceste cuvinte voi sa plece. Eu insa cazui la picioarele ei si o rugai in
numele Domnului sa imi arate vedenia pe care mi-o fagaduise. Atunci ma apuca
iarasi de mana ma ridica sus si ma aseza pe sofa in partea stanga iar ea sezu im
partea dreapta si ridicand in sus un toiag stralucitor, ma intreba: Vezi ceva
mare? - raspunsei : Doamna nu vad nimic - Iarasi imi zise: Iata nu vezi in fata ta
un turn mare, zidindu-se pe ape stralucitoare cu cate patru unghiuri ? -
Intradevar, se zidea turnul in patru unghiuri de cei sase tineri care venisera
impreuna cu ea. Alte zeci de mii de oameni aduceau pietre, unii din adanc, iar
altii de pe pamant si le dadeau celor sase tineri, aceia le luau si zideau cu ele
si toate pietrele scoase din adanc le zideau asa precum erau caci erau potrivite
si se uneau la inchietura cu celelalte pietre. Si asa de bine se imbinau unele cu
altele incat nu se observa incheietura lor iar zidirea turnului parea a fi facuta
dintr-o singura piatra. Din celelalte pietre insa care erau aduse de pe uscat, pe
unele le puneau la o parte,pe altele le intrebuintau la zidit, iar pe altele le
taiau in bucati si le aruncau departe de turn. Multe alte pietre stau inca
imprejurul turnului si nu le intrebuintau la zidire, caci unele din ele aveau
crapaturi, altele erau ciuntite, iar altele erau albe si rotunde si nu se
potriveau la zidire. Vedeam apoi alte pietre care erau aruncate de turn si mergeau
rostogolindu-se pe drum, dar nu ramaneau pe drum ci se rostogoleau de pe drum
intr-un loc anevoie de umblat. Altele cadeau pe foc si ardeau, altele cadeau
aproape de ape si nu puteau sa se rostogoleasca, desi ar fi vrut sa se
rostogoleasca mai departe si sa se duca in apa.

3. Cum imi arata acestea voi sa plece. Ii zisei : Doamna, ce folos pentru mine ca
am vazut acestea si nu pricep insemnatatea lor ? - Iscodotor esti omule, imi
raspunse ea, de vrei sa cunosti cele privitoare la turn ! - Se poate Doamna,
zisei, dar vreau sa povestesc fratilor mei ca sa se bucure si ei auzindu-le si sa
cunoasca pe Domnul in multa slava. Te vor asculta intr-adevar multi, zise ea, insa
unii dintre cei ce te vor asculta, se vor bucura iar altii vor plange, dar si
acestia daca vor asculta si se vor pocai, se vor bucura. Asculta deci asemanarile
acestui turn, caci iti voi descoperi totul, dar nu-mi mai face suparare cu
rugaciunea ta pentru descopperire, caci descoperirile de tot felul acesta isi au
sfarsitul lor si acum sunt la sfarsit. Totusi tu nu vei inceta de a cere
descoperiri, caci esti nerusinat. Turnul pe care il vezi zidindu-se, sunt eu,
biserica care m-am aratat tie si acum si mai inainte. Intreaba acum in privinta
turnului, orice vrei si iti voi descoperi, pentru ca sa te bucuri impreuna cu
sfintii. Doamna, zisei eu, pentru ca m-ai socotit odata vrednic, ca sa imi
descoperi totul, descopera-mi ceea ce este cu putinta sa ti se descopere, - ti se
va descoperi, ma asigura ea, numai inima ta sa fie intoarsa catre Dumnezeu si sa
nu pui la indoiala ceea ce ai vazut. O intrebai : Doamna, pentru ce turnul a fost
zidit pe ape ? Ti-am spus de mai inainte, raspunse ea si totusi cercetezi cu atata
ravna. Cercetand deci vei afla adevarul. Asculta acum pentru ce turnul a fost
zidit pe ape: Pentru ca viata voastra prin apa sa mantuit si se va mantui. Turnul
insa este intemeiat pe cuvantul numelui celui Atotputernic si slavit si este tinut
prin puterea Domnului.

4. Doamna, exclamai eu, mare si minunat este lucrul acesta ! Dar cei sase tineri,
care zidesc cine sunt Doamna ? Acestia sunt sfintii ingeri ai lui Dumnezeu cei
care au fost creati mai intai si carora Domnul le-a incredintat toata zidirea spre
a o face sa creasca, a o zidi si a stapani peste faptura intreaga, de acestia deci
va fii terminata zidirea turnului. Dar ceilalti care aduc pietrele cine sunt ? si
ei sunt sfinti ai lui Dumnezeu : Dar cei sase de mai inainte sunt mai presus
decat ei. Zidirea turnului se va sfarsi si toti impreuna se vor bucura imprejurul
turnului si vor slavi pe Dumnezeu ca sa sfarsit zidirea. Am mai intrebat-o apoi :
Doamna as dori sa cunosc soarta pietrelor si puterea lor ce fel este, mi-a
raspuns: Nu ca ai fi mai vrednic decat toti ceilalti, ca sa ti se descopere
aceasta, caci sunt altii mai inaintea ta si mai buni decat tine carora ar fi
trebuit sa li se descopere vedeniile acestea, dar ca sa se slaveasca numele lui
Dumnezeu ti sa facut si ti se vor face si de aici incolo descoperiri pentru cei
nehotarati, cei care mereu chibzuiesc in inimile lor, daca acestea sunt intr-
adevar sau nu sunt. Spune-le ca toate acestea sunt adevarate si nimic nu este
afara de adevar, ci toate sunt tari si sigure si bine intemeiate.

5. Asculta acum explicarea pietrelor care se duc spre zidire. Pietrele cele in
patru colturi, albe si potrivite la incheieturi sunt apostoli, episcopi,
invatatori sau diaconi care au vietuit dupa sfintenia lui Dumnezeu si au
indeplinit slujba de episcopi, invatatori si diaconi in curatie si sfintenie fata
de alesii lui Dumnezeu. Unii dintre ei au adormit deja, iar altii sunt inca in
viata. Ei intotdeauna au lucrat in unire unii cu altii, au avut pace intre ei si
au ascultat unii de altii. Pentru aceasta se potrivesc incheieturile lor la
zidirea turnului. Ce inseamna oare pietrele care sunt aduse din adanc si sunt
intrebuintate la zidire si se potrivesc la incheieturi cu celelalte pietre deja
zidite ? Acestia sunt cei ce au patimit pentru numele Domnului. As dori sa cunosc
celelalte pietre, care sunt aduse de pe uscat, ce insemneaza Doamna? Cele ce merg
la partea de jos a zidirii si nu sunt cioplite, pe acestea le-a dovedit Domnul ca
bune, pentru ca au umblat pe drumul cel drept al Domnului si au urmat poruncile
lui. Cele ce sunt aduse si se pun sus la zidire, cine sunt ? - Sunt tineri in
credinta si credinciosi obisnuiti. Ei sunt sfatuiti de ingeri ca sa faca bine,
deoarece s-a aflat in ei rautate. Pe cine infatiseaza apoi cele puse la o parte si
aruncate ? - Pe cei ce au pacatuit dar doresc sa se pocaiasca: pentru aceasta nu
au fost aruncate departe de turn, pentru ca vor fi intrebuintati la zidire, daca
se vor pocai. Cei ce se vor pocai deci, daca se vor pocai cu adevarat vor fi tari
in credinta, numai daca se vor pocai acum, cat timp se zideste turnul. Iar daca se
va sfarsi zidirea numai au loc ci vor fi aruncati. Numai atat vor avea, ca vor sta
langa turn.

6.Vrei sa cunosti si pe acelea care au fost taiate in bucati si au fost aruncate

departe de turn ? Acestia sunt fii nelegiuirii. Ei au crezut in chip fatarnic si
nu au fost straini de niciun pacat. De aceea nu dobandesc mantuirea, pentru ca nu
sunt buni de intrebuintat la zidire din pricina rautatiilor lor. Pentru aceasta
au fost sfaramate si aruncate departe, din pricina maniei Domnului pentru ca l-au
maniat. Celelalte pe care le-ai vazut stand in mare numar, fara a fi aduse la
zidire inchipuiesc cele aspre, pe aceia care au cunoscut adevarul dar n-au ramas
in el si nici nu sau unit cu cei sfinti, pentr aceea nu sunt bune de intrebuintat.
Cine sunt apoi cele care au crapaturi ? - Acestia sunt cei care au vrasmasie unii
impotriva altora in inimile lor si nu traiesc in pace intre ei, care la vedere
pastreaza pacea, iar cand sunt departe unii de altii pastreaza rautatile in inima.
Acestea sun crapaturile pe care le au pietrele. Cele ciuntite inchipuiesc pe aceia
care au primit in adevar credinta si au cea mai mare parte la dreptate dar au si
unele parti de nelegiuire. Pentru aceasta sunt ciuntite si nu intregi. Cine sunt
oare Doamna pietrele albe si rotunde care nu se impotrivesc la zidire? - Acestia
sunt cei ce au credinta dar au si bogatia lumii acesteia. Cand vine o stramtoare
pentru bogatia si afacerile lor ei se leapada de Domnul. La acest raspuns ii mai
pusei iarasi o intrebare : Doamna cand vor fi ei oare buni de intrebuintat la
zidire ? - Vor fi vrednici de Dumnezeu imi zise, cand se va micsora bogatia lor,
care ii amageste caci precum piatra este rotunda, daca nu se ciopleste si nu isi
va pierde ceva din ea, nu poate fi in patru colturi, tot asa si cei bogati din
lumea aceasta daca nu se pierde din bogatia lor, nu pot fi vrednici de Domnul.
Cunoaste aceasta mai intai la tine insuti; cand erai bogat nu erai bun de nimic
iar acum esti bun de intrebuintat si folositor pentru viata. Fiti buni de
intrebuintat pentru Dumnezeu, caci si tu vei fi luat din aceste pietre.

7. Pietrele pe care le-ai vazut aruncate departe de turn cazand pe drum si

rostogolindu-se de pe drum in locuri anevoie de umblat, sunt cei ce cred dar in
urma indoelii parasesc calea cea adevarata socotind ca pot gasi o cale mai buna,
se ratacesc si patimesc umbland prin locuri neumblate. Iar cele ce cad in foc si
ard sunt aceia care sau departat pana la sfarsit de Dumnezeul cel viu si din
pricina poftelor lor de desfranare si rautatilor pe care le-au savarsit, nu le
trece prin minte sa se pocaiasca. Daca doresti sa stii cine sunt pietrele acelea,
care cad aproape de apa si nu pot sa se rostogoleasca in apa ? - Acestia sunt cei
ce asculta cuvantul si doresc sa se boteze in numele Domnului, dar cand li se
aduce aminte de curatia adevarata se rasgandesc si umbla iarasi dupa poftele lor
cele rele. Cu asta terminase lamuririle despre turn. Indrasnind o intrebai daca
toate pietrele acestea care sunt aruncate si nu se potrivesc la zidirea turnului
vor avea loc la turnul acesta si daca le este cu putinta pocainta. - Pocainta le
este cu putinta, imi raspunse ea, dar la turnul acesta nu se mai pot potrivi.
Pentru un alt loc mult mai neinsemnat se vor potrivi dar si aceasta cand vor fi
chinuiti si se vor implini zilele pacatelor lor. Si pentru aceasta vor fi
izbaviti pentru ca sau facut partasi cuvantului celui drept. Si atu7nci vor izbuti
sa se izbaveasca de chinuri daca vor pune la inima faptele lor rele pe care le-au
savarsit. Iar daca nu le vor pune la inima nu vor fi mantuiti din cauza
impietririi inimii lor.

8. Cand am incetat deci de a o intreba toate acestea, imi zise: Vrei sa vezi si
altceva? fiind foarte doritor de vedenii m-am bucurat mult ca voi vedea iarasi
ceva. Bagand de seama aceasta batrana zambi si imi zise : - Vezi sapte femei
imprejurul turnului - da Doamna, ii raspunsei eu si ea continua : Turnul este
purtat de ele dupa porunca Domnului. Asculta acum si felul lor de lucrare. Cea
dintai dintre ele cu maini puternice se numeste credinta prin ea se mantuiesc
alesii lui Dumnezeu. Cealalta care este incinsa in brau si are tinuta barbateasca
se numeste infranarea, ea este o fiica a credintei, cine ii urmeaza este fericit
in viata caci se va feri de toate faptele rele in credinta, ca va mosteni viata de
dincolo daca se tine departe de orice pofta rea. Dar celelalte cine sunt
Doamna ? Sunt fiice una alteia. Ele se numesc 1- simplitate, 2- stiinta, 3-
nevinovatie, 4-sfintenie, 5-dragoste. Daca faci deci toate faptele mamei lor poto
sa traiesti. As dori Doamna sa stiu ce putere are fiecare din ele

In curand va urma si restul.