UNIVERITATEA DE STINTE AGRONOMICE ‘SIMEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI Dppd Modulul 1 Trust voy Gr CTL aL Lector univ. dr. Student: Pedagogic AntCuprins - Conceptul de creativitate. nun Factorii creativitai 4 Relatia dintre creativitate si inteligentt. 5 L Bibliografic..Creativitatea 1. Conceptul de ereativitate Conform definitiei din Dictionarul de psihologie Larousse (2006), creativitatea este acea ,dispozitie de a crea care exista in stare potentials la orice individ si la toate varstele. Aceasti tendina naturala necesitt conditii favorabile pentru a se exprima gi este strict dependent de mediul sociocultural. Teama de deviere si conformismul sunt piedici in calea creativitagii....” Termenul de creativitate igi are originea in timba latina: creare - care inseamna zamisli, a furi, a naste” si a fost introdus in vocabularul psihologic de Gordon W. Allport (psihotog american), in anul 1937, ,,in urma infelegerii faptului ca substratul psihic al creafiei este ireductibil Ia aptitudini si presupune 0 dispozitie general a personalititii spre nou, 0 anumiti organizare a proceselor psihice in sistem de personalitate” (Popescu-Neveanu, 1978, p, 152, apud Cucos, 2009, p. 620). Creativitatea, forma cea mai inalta si specific’ pe care o poate atinge imaginatia ‘umandi in general, constituie in prezent una dintre problemele majore ale societatii, Dac pind in anul 1950, conceprul de creativitate avea 0 utilizare pasagerd in cercetarile si tucraile din domeniul psihologici, iar manifestarile de creativitate erau desemnate prin termeni, precum imaginarie, inspiratie, talent, supradotare, din acest an si pind astazi, ca efect al ,,foamei de creativitate”, a fost pozitionat drept "concept central in psihologie”, si fira de care nu se poate ,solutiona” marile probleme sociale, economice, culturale si educationale ale omenirii, Se constati c4 aproape nu exist lucrare in care si nu se faci referire, sub o forma sau alta, la psihologia creativitati, iar numarul lucririlor publicate pe tematica creativitatii a crescut exponential Creativitatea a devenit una dintre cele mai fascinante probleme, depaisind cu mult sfera psihologiei si patrunzind in cele mai diverse specialitati stiimifice. Acest fapt are, insi, 0 dubla semnificatie: pe de o parte, el a creat premisele abordarii multilaterale a creativitati, a surprinderii cat mai multor aspecte ale ei, deci a infelegerii adecvate si profunde; pe de alta parte, el a atras imprecizia termenilor wtlizafi, pulverizarea creativitaii intr-o multitudine de aspecte, adescori contradictorii (Zlate, 2009). Unii psihologi formuleazi definitii redueticoniste, prin asimilarea creativitatii cu alte fenomene psihice (capacitati, aptitudini, rezolvare de probleme, inteligenta etc), Pentru Guilford (1967), apud Zlate, 2009, de exemplu, creativitatea si rezolvarea de probleme nu se deosebesc prin nimic intre ele, in mod fundamental, ele reprezinta unul si acelasi fenomen, Acelasi autor in anul 1973, definea creativitatea drept: 0 structurd de trasdturi caracteristice ale persoanei creative” (C., Cucos, 2009). Manualele recente de psihologie considera creativitatea "un caz particular al rezolvairit problemelor ([243], p. 245) sau "un tip de rezolvare a problemelor ({165], p. 296- 297, apud Zlate, 2009). Literatura de specialitate consemneaza numeroase definitii ale creativitatii elaborate in diferite etape de evolutie a cercetarii creativititii, din perspective relativ distincte, de exemplu psihologica vs sociala; creativitatea ca proces vy creativitatea ea produs (C., Cucos, 2009). Zlate, M., (2009), mentioneaza ca: privita dintr-o perspectiva ceva mai ingusta si mai specific psihologica, creativitatea apare in patru acceptiuni importante, si anume: a) ca produs; b) ca procs ©) ca potentialitate general umana; 4) ca dimensiune complex de personalitate.a) Creativitatea ca produs. Cei mai multi psihologi care au definit ereativitatea s-au referit la caracteristicile produsului creator ca note distinctive ale ei. Drept caracteristici esentiale ale unui produs al activitatii umane care si permits incadrarea acestuia in categoria produselor creatoare au fost considerate, pe de o parte, noutatea si originalitatea lui, pe de alta parte, valoarea, uilitatea sociala si aplicabilitatea vasta. Primul atribut al produsului creator a suscitat in serie de discutii. Unii autori (Newell, Shaw, Simon, 1963) lau interpretat fntr-un sens foarte larg, lund in considerare nowtatea pentru subiect a produsului creator. Ali psihologi (ALRosea, 1981, apud Zlate, 2009), L-au interpretat intr-un sens restrns lund, in considerare si noutatea produsului pentru societate. Distinetia este semnificativa deoarece atrage atentia asupra existen{ei unor planuri diferite creativitatii: unul primar, care conduce la noi adevaruri; altul secundar, care giseste doar adevarurile existente in cadrul acestui univers. Taylor (1959), apud Zlate, 2009, a descris cel mai bine “trecerea” produsului creator, in planul subiectiv (now doar pentru subiect) in planul obiectiv (pentru societate). El a desprins cinci planuri ale creativitatii (expresiv, productiv, inventiv, inovator, emergent) diferentiate intre cle prin modul de raportare la atributul noutatii. Pe primele trei planuri, noul ¢ legat de experiena de viatd, in timp ce planurile 4 si 5 fac raportat la universul de semnificatii al unei culturi, La nivelul acestor ultimelor planuti, creativitatea individuala este egald cu zero sub aspectul traditiei culturale, ea sti, totusi, la baza celei sociale in cadrul careia noul este corelat cu dezvoltarea culturii. "Noul” a fost si dintr-o alta acceptiune, impus mai ales de necesitatea evaluatié rispunsurilor la testele de creativitate, si anume now in sens rar onidinit din punet de vedere statistic. Noutatea produsului trebuie considerata ins’ numai corelativ cu utilitatea lui "intrucdt un produs poate sa fie original, dar fara valoare, cei doi terment at definite nu pot fi separagi” ({206}, p. 18, apud Zlate, 2009), b) Creativitatea ca proces. Aceasti acceptiune vizeaza caracterul fazic, procesual al creativitatii, faptul ci ea nu se produce instantanen, ci necesiti. parcurgerea unor etape distincte intre ele, numarul acestora variind de la autor la autor. G. Wallas (1926), E.D. Hutchinson (1949), R..Thompson (1967), apud Zlate, 2009 stabilese patru etape ale procesului creator: pregitirea, incubatia, iluminarea, verificarea. ©) Creativitatea ea potentialitate general umani, Accasta acceptiune a notiunii de creativitate ofera raspunsul la una dintre problemele mult dezbatute in psihologie: exista ‘cameni noncreatori? Creativitatea a fost considerata ca fiind un dar sau un har divin rezervat unor privilegiati ai soartei, unei minoritiji, De asemenea, uni autori 0 credeau ca find 0 capacitate innaiscutd, transmis pe cale ereditard. Galton, in tucrarea sa Heredi-tary Genius (1869), apud Ziate, 2009, afirma ca exist atitea talente cite s-au manifestat,afirmat, 4) Creativitatea ca dimensiune complex a personalititii, Creativitatea integreaza {n sine intreaga personalitate si activitate psihicd a individului, iar, la rindul ei, se subsumeaza si integreaza organic in structurile de personalitate devenind astfel una dintre dimensiunile cele mai complexe ale personalitatii. Creativitatea nu este o simpla "rubrica generala in care sunt ineluse procese psihice variate, cum credea MacKinnon (1968). Ea mu este doar “organizarea optima a unor factor’ de personalitate diferitr sau doat “efectul conlucrarii unor procese psihice variate in conditii favorabile? ([191}, p. 182 apud Zlate, 2009). Creativitatea este o dimensiune de sine statatoare a personalitatii, integrata organic in ca, Daci n-am_ 3interpreta-o in acest mod, n-am injelege de ce psihologii s-au straiduit si releve caracteristicile personalitatii creatoare, Dupt Guilford (1951), personalitatea creatoare se distinge prin: fluiditate, flexibilitate, originalitate, claborare, sensibilitate fai de probleme, capacitate de redefinire, Lowenfeld (1959) stabilea unele caracteristici relativ asemanitoare: sensibilitatea pentru. probleme, receptivitatea pentru orice, identificarea cu problemele unor oameni si culturi, variabilitatea ideilor, capacitatea rapida de adaptare la orice situatie, originalitatea, Pentru caracterizarea persoanelor inalt creative, in afara metodei descrierii_ si autodescrierii, s-a utilizat si metoda studierii familiilor cu persoane creative, S-a descoperit c& ‘oamenii creativi nu-si petrec de obicei copilaria, intr-un climat de dragoste si caldura pater, dimpotriva, relatiile dintre ei si paringi sunt reci si distante, bazate pe incurajarea gindirii gi actiunii independente (Siegelman, 1973; Feldman, 1980). Studiul a 100 de persoane exceptionale, intre 17-35 ani (pianisti, inotétori olimpici, matematicieni, tenismeni), a demonstrat c& acestea au fost de timpuriu absorbite de lumea muzicii, sportului, stiingei, in ‘multe cazuri parintii practicdnd profesiunile respective. Parinti, crezind in ei, i-au ajutat, le- au creat conditiile corespunzatoare. Se demonstreaz’ astfel ci pot deveni personalitati creatoare numai cele carora li se acorda o atentie si o instructie speciala (Pines, 1982, apud Zlate, 2009), 2, Factorii creativitatii Fiind 0 dimensiune a personalitatii att de complex, creativitatea este nu numai plurifazica, ci si multidimensionala, Factori extrem de diversi ca natura, structura si valoare actioneazai asupra individului pentru a genera contextul propice functions Factorii interiori-structurali sunt de naturi psiologici, Ei se subdivid in trei categorii = inielectuali (se refer’, indeosebi, 1a inteligenta si la gindirea creatoare, cu forma ei esentiali, gindirea divergenta, orientats spre 0 multitudine si 0 varietate de soluti); = afectiv-motiva-tionali (care deckintuie, sustin si orienteaz’ creativitatea; curiozitatea, pasiunea, cresterea tensiunii motivationale, tendinja de autorealizare, tendinja de a comunica sau nevoia de nou si de claritate, impulsioneaza la ereatie); ~ de personalitate (atitudinali, aptitudinali, temperamentali - crese sau franeazi potentele creatoare ale individului; initiativa, tenacitatea, atitudinea activa fata de dificultati, asumarea riscului, indrazneala in giindire faciliteaza creatia, pe cénd indecizia, autode-scurajarea, timiditatea excesiva, frica de critica sau de esec 0 inhiba), Factorii exterior-conjuncturali sau sociocutturali sunt legati de particularitagile sociale, istorice, de ornduirea, clasa sociala, de grupul caruia apatine individul, de conditiile materiale favorabile sau precare, ca si de ceea ce am putea numi "spiritul timpulu” (ce *pluteste in act", ce anume s-a acumulat pana la un moment dat), Factorii psihosociali se referd la ambianja relationala, la climatul psihosocial in care traieste individul. Climatele destinse, cooperatoare, bazate pe incurajarea schimbului de idei favorizeaza creatia, in timp ce cele tensionale, conflictuale, rigide, conformiste o frineaz, Factorit socio-educafionali sunt 4Tegati de nivelul educational, de prezenta sau absenta influenelor educative ale familiei, procesului de invatamant, colectivelor de munca ete (Zlate, 2009). 3. Relatia dintre creativitate si inteligenta La prima vedere s-ar putea crede ci intre creativitate si inteligenfa exist 0 corelatie crescutd, insd cercetarile nu au confirmat o asemenea presupunere. Pana in anii '60 relatia ie-inteligenta a fost studiata accidental, Terman si Oden (1959), urmarind copiii cu un Ql inalt, au constatat ea doar cdtiva dintre ei s-au realizat in plan creativ. Adevarata controversa cu privire la raportul dintre cele doud dimensiuni ale personalitatii incepe odata cu aparitia Iucrarii lui J.N. Getzels sl P.W. Jackson, Creativity and Intelligence (1962), apud Zlate, 2009. Cei doi autori au selectionat Gintr-un esantion mai mare, investigat prin teste de inteligenta si teste de creativitate, dowd grupuri de subiecti: primul conjinea 26 de subiecti, care se situasera printre primii 20% la testele de creativitate, Piri a fi printre primii 20% la testele de inteligenta; cel de-al doilea grup cuprindea 28 de subiecti situati printre primii 20% Ia testele de inteligenta, fra a fi printre primii 20% si la cele de creativitate, Comparand rezultatele acestor grupuri, artificial construite, s-a ajuns usor la ideea independentei absolute si chiar a antagonismului intre coeficientul de inteligenta si cel de creativitate. Desi multe alte constatiri ficute de cei doi autori prin compararea performanjelor objinute la testele de inteligenta si creativitate cu alte variabile (rezultate scolare, comportament si atitudini, perceptia subieetilor de catre paring si profesori) au fost extrem de interesante; din studiul lor s-a impus postularea lipsei de corelatic intre inteligenta 5i creativitate, Este poate exemplul cel mai ifustrativ care arata cum un vieiu de esantionare (inlaturarea din esantion a subiectilor cu performange bune la ambele categorii de probe) a condus la 0 concluzie falst (Zlate, 2009) Dupa publicarea lucrarii lui Getzels si Jackson au fost intreprinse nenumdrate alte investigatii, unele infirménd, altele, dimpotriva, confirmand concluzia celor doi psihologi. Multe teste de creativitate erau att de difuze si globale incdt nu permiteau diferentierea anumitor tipuri de talente, De asemenea, testele de inteligenta si creativitate erau atat de asemanatoare intre ele incat se finalizau prin masurarea acelorasi atribute. $i totusi, cauza sential este alta, si anume faptul c& prin testele de inteligenji se misura gindirea convergenti, iar prin cele de creativitate, gandirea divergenta, total opuse intre ele. Se pare c& atributele psihice care faciliteazd inteligenta nu sunt aceleasi cu cele implicate in ereativitate, Controversa cu privire Ia raportul dintre inteligenta si creativitate n-a fost inst gratuita, ea a contribuit la dezvoltarea cercetarilor asupra creativitatii (Zlate, 2009). Bi grafie 1. CUCOS, C. (2009). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Bucuresti: Editura Polirom, 2, LARROUSE (2006). Marele dictionar al psihologiei. Bucuresti: Trei ZLATE, M. (2009). Fundamentele Psihologiei. Ed. A IV. Bucuresti: Editura Polirom. hutp//entuziasm ro/dezvoltare-personala/solutia-pentru-problemele-si-scopurile- tale/accesat la data 18.11.2015, ora 14.38. 5. http://eyd.ro/tag/design/accesat la data 20.11.2015, ora 19.50,