Materiale de constructii II

1. Liantii care se intaresc in mediu

uscat,
umed sau sub apa si dupa intarire
rezista la actiunea apei sunt: lianti
hidraulici
2. Liantii obtinuti la temperaturi mai
mici
decat temperatura de aparitie a
topiturilor partiale sunt: lianti
neclincherizati
3. Liantii care se intaresc doar in
mediu
uscat si dupa intarire nu rezista la
actiunea apei sunt: lianti
nehidraulici(aerieni)
4. Liantii obtinuti la temperaturi mai
mari
decat temperatura de aparitie a
topiturilor partiale sunt: lianti
clincherizati
5. Argila este un liant :nehidraulic
natural
6. Varul gras este un liant: nehidraulic
artificial
7. Varul hidraulic este liant: hidraulic
unitar neclincherizat
8. Ipsosul este liant: nehidraulic
artificial
9. Cimentul magnezian este liant:
nehidraulic artificial
10. Cimentul silicatic este liant:
hidraulic
unitar clincherizat
11. Cimentul aluminos este liant:
hidraulic
unitar clincherizat
12. Particulele de argila se comporta
ca:
macro-anioni(au pe suprafata lor
sarcini
electrice negative)
13. Particulele de argila au caracter:
puternic hidrofil
14. Variatia umiditatii confera argilei: o
variatia plasticitatii si modificari
importante de volum(umflare)
15. Stabilizarea prin schimb ionic se
bazeaza pe: absorbtia selectiva a
cationilor de catre particulele de
argila,
respectiv pe capacitatea diferita de
hidratare a acestor cationi
16. Stabilizarea cu degresanti a argilei
produce: reducerea plasticitatii, prin

micsorarea ponderii acesteia, si

marirea
frecarilor interne
17. Stabilizarea cu ciment are ca efect:
cresterea rezistentei amestecului de
argila
18. Ipsosul se obtine prin:
deshidratarea
partiala a gipsului
19. Ipsosul se obtine prin arderea la
temperatura: 150-200C
20. Fata de gips solubilitatea ipsosului
este:
mai mare
21. Priza ipsosului este terminata
cand: acul
aparatului Vicat nu mai patrunde in
pasta de ipsos
22. In timpul prizei si intaririi ipsosul
prezinta: o crestere de
volum(expansiune)
23. Prin arderea gipsului la 600-750C
se
obtine: cimentul de anhidrit
24. Prin arderea gipsului la 100-120C
si 3
atmosfere presiune, se obtine: ipsosul
de mare rezistenta
25. Priza ipsosului incepe cand: acul
aparatului Vicat nu mai patrunde in
pasta decat cel muilt 30 mm
26. Ipsosul cu priza terminata are
rezistenta
maxima la: 7 zile ?
27. Ipsosul celular este obtinut
prin:amestecarea ipsosului de
constructii cu substante generatoare
de
spuma sau gaze
28. Prin arderea gipsului la 8001000C se
obtine: ipsosul de pardoseala
29. Pentru obtinerea varului gras
materia
prima este: calcarul (varul se obtine
prin
decarbonarea totala a calcarului)
30. Arderea materiei prime la
obtinerea
varului se realizeaza la: 1100-1200C
31. Varul hidraulic se obtine prin
arderea
materiei prime impurificate cu: silicati
32. Varul supraars in raport cu varul
ars
prezinta reactionabilitate fata de apa:

mai mica
33. La groapa de stins var se zidesc:
numai
peretii
34. Pt stingerea varului praf, apa de
stingere este: la temperatura camerei
35. Starea varului pasta cu exces de
apa
este:stare de sol, adica o dispersie de
solid in lichid(lapte de var)
36. Priza la var are loc: niciodata
?
37. Reactia varului nestins cu apa
este: cu
degajare de caldura
38. Varul stins se tine in groapa de var
aproximativ: 2 saptamani (se
recomanda 2 luni)
39. Varul pasta este un sistem de
substanta de tip: suprasaturata(stare
de
sol) coloid ?
40. Starea varului pasta cu continut
redus
de apa este: stare de gel
41. Intarirea varului are loc prin:
deshidratare si recarbonatare
42. Materia prima pt obtinerea
cimentului
magnezian este: MgCO3
43. Cimentul magnezian presupune
amestecarea oxidului de magneziu cu:
clorura de magneziu (MgCl2)
44. Materia prima folosita la obtinerea
cimenturilor silicate este: amestecul
de
calcar si argila
45. Compusii specifici liantilor silicatici
clincherizati se formeaza pana la
temperatura de: 1450C
46. Proportia ce CaO din lianti silicatici
este
de: 58-68%
47. Proportia de Al2O3 din lianti este
de: 510%
48. Proprietatile cimentului silicatic
sunt
influentate de: compozitia oxidica si
raporturile in care se gasesc acesti
oxizi
49. Adaosul de gips la macinarea
clincherului, favorizeaza: intarzierea
prizei cimentului
50. Din compusii mineralogici ai
cimentului

prezinta reactie slaba cu apa si este

sarac energetic: belitul
51. Compusii specifici liantilor silicatici
neclincherizati se formeaza pana la
temperatura de: 1300C
52. Continutul de argila ca impuritate
la
obtinerea varului hidraulic este: 6-30%
53. Caracterul hidraulic al varului este
dat
de: ponderea Ca(OH)2; se apreciaza
prin
modulul hidraulic
54. Proportia de SiO2 din liantii silicatici
este
de: 18-25%
55. Prezenta CaO in exces in
compozitia
cimentului este: nociva, producand
expansiune(priza lenta, incostanta de
volum)
56. Din compusii mineralogici ai
cimentuluiv prezinta reactie puternica
cu apa si este bogat energetic: celitul
II
57. Reactiile specifice liantilor silicatici
sunt:
coroziunea(de tip I, II,III) de hidratare
si
hidroliza
58. In urma reactiilor cu apa se
formeaza
produsi de reactie sub forma de: geluri
de consistenta moale si saruri de
calciu
solubile(geluri puternic hidratate sau
cristaline)
59. Aluminatii de calciu din pasta de
ciment
sunt:
60. Alumina hidratata din pasta de
ciment
este:
61. Faza de la amestecarea cimentului
cu
apa cand se formeaza geluri si cristale
diverse si se produce un inceput de
rigidizare al pastei este: inceputul
prizei
62. Granulele de ciment se hidrateaza:
incomplet, hidratarea totala nu se
realizeaza niciodata
63. Silicatii de calciu din pasta de
ciment
sunt: componentii cei mai indepartati
care influenteza priza, intarirea

cimentului si rezistentele sale

mecanice
64. Hidroxidul de calciu din pasta de
ciment
este: var stins
65. Ferita hidratata din pasta de
ciment
este:
66. Faza de la amestecarea cimentului
cu
apa cand gelurile se usuca si se
contracta datorita suctiunii interne,
crescand volumul de geluri ce include
formatiunile cristaline, este: sfarsitul
prizei
67. Faza de la amestecarea cimentului
cu
apa, cand aceasta se evapora si
gelurile
se usuca si se contracta datorita
suctiunii interne si se manifesta
fenomenul lor de imbatranire, este:
perioada de intarire
68. Varul hidraulic la amestecarea cu
apa
da reactii: specifice liantilor hidraulici
cat si celor nehidraulici(stingerea
varului)
69. Dintre varurile hidraulice, nu
contin CaO
liber: varul roman
70. Clincherul se mentine in hala de
clincher: 2 saptamani
71. La descarcarea din cuptor,
clincherul de
ciment se raceste: brusc
72. Continutul aproximativ de silicati
din
cimentul silicatic este: 19-24%
73. Continutul aproximativ de
aluminati din
cimentul silicatic este de: 4-7%
74. Adaosul de gips din ciment are
rolul de:
a intarzia inceputul prizei
75. La amestecarea compusilor
mineralogici
ai cimentului cu apa, cea mai mare
caldura de hidratare o are: celitul II
(C3A)
76. Dintre compusii mineralogici ai
cimentului cu apa, cea mai buna
comportare la gelivitate o are: alitul
(C3S)
77. La amestecarea compusilor
mineralogici

ai cimentului cu apa, cea mai mare

viteza de hidratare o are: celitul II
(C3A)
78. Dintre compusii mineralogici ai
cimentului cele mai mari rezistente
dau:
alitul (C3S)
79. Dintre compusii mineralogici ai
cimentului cea mai buna comportare
la
tratament termic o are: alitul (C3S)
80. Coroziunea pietrei de ciment
caracterizata prin decalcifierea
componentilor si transformarea lor in
amestec de geluri moi ce se pot spala
este de: tip I
81. Coroziunea de tip III produce la
cimenturi: expansiunea pietrei de
ciment datorita formarii unor compusi
cristalizati cu un nr mare de molecule
de apa (distrugerea pietrei de ciment)
82. Intr-un ciment compozit adaosul
depaseste: 5%
83. Fata de cimentul silicatic, cimentul
aluminos are rezistenta la coroziune:
mai mare
84. Intarirea de tip ceramic a pietrei
de
ciment aluminos are loc la
temperatura
de: 500C
85. Adaosurile care nu prezinta
capacitate
proprie de intarire, decat in prezenta
unui activator sunt: adaosuri
hidraulice
86. Zgura de furnal si cenusa de
termocentrala sunt adaosuri:
cimentoide
87. Argila si bauxita calcinata, zgurile
si
cenusile acide sunt adaosuri:
hidraulice
artifficiale
88. In simbolizarea cimenturilor
compozite
uzuale literele S, V si L reprezinta:
zgura,
cenusa, calcar
89. Coroziunea pietrei de ciment
caracterizata prin decalcifierea
componentilor concomitent cu
formarea de geluri ale substantei
agresive, suprapuse peste cele ale
pietrei de ciment este de: tip II
90. Intr-un ciment unitar proportia de

clincher depaseste: 95%

91. Cimentul aluminos se comporta
bine la
temperaturi: scazute
92. Rezistenta la coroziune a
cimentului
aluminos este determinata de:
hidroxidul de aluminiu care ofera
compactitate si rezistenta la gelivitate
si
de intarire de tip ceramic(lipsa
hidroxidului de calciu liber) ?
93. Adaosurile care in amestec cu apa
prezinta capacitate proprie de intarire
sunt: cimentoidele
94. Caracterizarea activitatii chimice a
unui
adaos cimentoid se face prin: indicele
de bazicitate
95. Tuful vulcanic, diatomitul, tripoli
etc.
sunt adaosuri: naturale
hidraulice(puzzolanice)
96. In simbolizarea cimenturilor
compozite
uzuale literele A si B reprezinta:
varianta de amestec
97. Partea activa din beton este:
liantul si
apa
98. In betonul de ciment conlucrarea
intre
agregat si matrice este: fizica
99. Concentratia solutiilor formate in
beton
fata de cele din pasta de ciment este:
mai mica
100. Marirea raportului A/C
necesara umectarii granulelor de
agregat are influente pozitive asupra:
lucrabilitatii amestecului
101. Caracteristicile betonului vor fi
influentate de porozitate prin:
reducerea rezistentei
102. Prezenta porilor capilari in
beton va influenta caracteristicile
acestuia: influenteaza toate
caracteristicile betonului
103. Cantitatea de apa de
amestecare din betonfata de pasta de
ciment este: mai mica
104. Adeziunea piatra de
cimentagregat
va influenta proprietatile
betonului: in timp, cedarea la eforturi
e

face la zona de contact intre matrice si

agregat
105. Pt imbunatatirea rezistentei
betonului, in ce priveste fisurile si
microfisurile de contractie: trebuie
reduse deoarece condtituie defecte
(ELIMINATE)
106. Adeziunea pietrei de ciment la
agregat se realizeaza prin: ancorarea
mecanica si epitaxie(in lipsa epitaxiei,
fenomenele determinate de tensiunea
superficiala pot determina legaturi)
107. Adeziunea matrice-agregat la
beton este influentata de rugozitatea
agregatului:in cazul cresterii
procentului
de agregat grosier creste si adetenta
matrice-agregat
108. Adeziunea matrice-agregat la
beton este influentata de natura
cimentului: prin natura produsilor sau
de hidratare-hidroliza, influenteaza
capacitatea de a forma interfete
coerente sau semicoerente
109. Un beton are o buna lucrailitate
daca: este omogen si usor de pus in
opera, ajunge la gradul de compactare
necesar cu consum mecanic cat mai
mic
110. Tendinta betonului de a se
deforma sub actiunea greutatii proprii
masoara: compactarea
111. Gradul de compactare necesar
la beton se realizeaza prin: metoda
Waltz
112. Segregarea inversa presupune:
la betoanele slabe si fluide scurgerea
mortarului la partea inferioara a
cofrajului, in partea superioara
ramanand o structura macroporoasa
113. Aerul oclus este aerul din beton
care este antrenat la amestecare, iar
dupa campactare: ramane sub forma
de
pori dispersati
114. Continutul maxim de aer
antrenat din betoane este: intre 5-7%
115. Continutul mare de parti fine
din agregat impune: cresterea
cantitatii
de apa
116.
117. Dozajul de apa din beton poate
fi influentat de: provenienta si natura
agregatului, forma si aspectul
granulelor si de conditiile de turnare si

compactare
118. Pt imbunatatirea gelivitatii
betonului in ce priveste porii de gel:
gelivitatea nu influenteaza betonul
proaspat
119. Adeziunea matrice-agregat la
beton este influentata de raportul A/C:
poate mari au micsora coeziunea
amestecului proaspat de beton si
odata
cu aceasta omogenitatea amestecului
120. Adeziunea matrice-agregat la
beton este influentata de natura
mineralogicaa agregatului: se
considera
ca agregatele concasate calcaroase
dau
o aderenta mai buna pietrei de ciment
decat de cele granitice
121. Starea proaspata a betonului se
considera: pana la momentul inceperii
prizei
122. Capacitatea unui beton de a se
deforma plastic sub actiunea unui
lucru
mecanic reprezinta: consistenta
123. Remodelarea VE-BE se
realizeaza prin: remodelarea unui
beton
proaspat sub actiunea vibratiilor
124. Segregarea directa presupune:
separarea particulelor fine si a laptelui
de ciment la suprafata cofrajului, iar a
granulelor mari la fundul cofrajului
125. Mustirea betonului este
determinata de: raportul apa-ciment
prea mare
126. Continutul normal de aer oclus
acceptat pt betoane obisnnuite este:
2%
127. Durata normala de intarire pt
betoane de constructii este de: 28 zile
128. Durata normala de intarire pt
betoane hidrotehnice este de: 90 zile
129. Contractia betonului este un
fenomen: normal
130. Variatiile de volum ale
betonului la temperaturi sub -10C
sunt:
mai mari decat in cazul temperaturii
normale
131. Un beton are conductivitate
termica buna cand porozitatea
este:mica
132. Contractia betonului este
determinata de: modificarea

continutului de apa din structura

betonului
133. Variatiile de volum ale
betonului din temperatura sunt
determinate de variatiile de volum ale:
materialelor componente
134. Conductivitatea termica a
betonului in raport cu a pietrei de
ciment este: mai mare
135. Clasa de rezistenta a betonului
se determina pe probe de forma:
cubica si/sau cilindrica
136. Fata de directia de turnare a
probelor din beton, directia de
incercare la cuburi va fi:
perpendiculara
137. Rezistentele obtinute prin
incercari standardizate mai mari decat
rezistenta caracteristica, pt o anumita
clasa de beton, se pot intalni statistic:
sub 5%
138. Incercarea standardizata pt
determinarea clasei de rezistenta a
betonului se face in varianta: cu
frecare
139. Rezistentele obtinute prin
incercari standardizate mai mici decat
rezistenta caracteristica, pt o anumita
clasa de beton, se pot intalnu statistic:
sub 5%
140. Raportul rezistentelor Rt/Rc in
timp: scade odata cu dezvoltarea
fenomenelor de contractie, datorita
imbatranirii gelurilor
141. Permeabilitatea pietrei de
ciment in raport cu a agregatului
este:mai mica
142. Permeabilitatea betonului se
refera la penetrarea acestuia de: un
fluid
143. Permeabilitatea pietrei de
ciment in raport cu a betonului este:
mai mica
144. Determinarea permeabilitatii
betonului se realizeaza pe probe de
forma: cubica, cilindrica
145. Modificarile cele mai
importante in stuctura betonului au loc
la: -10....-45C
146. Din punct de vedere al
comportarii la inghet dezghet,
influenta porilor de gel este: in cazul
tarii noastre, mica
147. Temperatura de congelare a
apei din pori este cu atat mai mare cu
cat: porii sunt mai fini si fortele de

adsorbtie se manifeste mai intens

asupra volumului apei continute
148. Deteriorarea betonului prin
inghet-dezghet este determinata de:
marirea volumului cristalelor de
gheata
si trecerea apei din porii de gel in porii
capilari
149. Reactia alcali-agregat este
favorizata de temperaturi: 10-40C
150. Inghetul structurii betonului pt
o viteza de scadere a temperaturii
impusa, se produce: lent
151. Din punct de vedere al
comportarii la inghet-dezghet,
influenta
porilor capilari este: hotaratoare in
sens
negativ
152. Din punct de vedere al
comportarii la inghet-dezghet,
influenta
aerului antrenat este: mare, favorabila
153. Prin cresterea concentratiei
solutiilor din porii betonului,
temperatura de congelare: va scadea
154. Intre compusi betonului pot
avea loc reactii chimice: DA
155. Modificarile compozitionale pe
care le produce zgura in piatra de
ciment intarit se refera la: reducerea
capilaritatii si implicit a permeabilitatii,
cu efecte pozitive la coroziune,
inghetdezghet,
rezistenta mecanica mai mare
156. Rezistenta betonului este cu
atat mai mare cu cat dozajul de
ciment
este: mai mare in cazul mentinerii
raportului A/C
157. Modificarile compozitionale pe
care le produc puzzolanele in piatra de
ciment intarit se refera la: favorizarea
cresterii volumului de noi formatiuni
gelice
158. Rezistenta betonului este
determinata de finetea de macinare a
cimentului: este mai mare cu cat
finetea
de macinare este mai mare la
cimentul
silicat
159. Utilizarea agregatului concasat
grosier in betoane are efecte
favorabile

cand: inlocuiesc doar partea grosiera

cu
acesta
160. Raportul b/a si c/a minim
acceptate pt agregate concasate in
betoane de ciment sunt: 0,66
respectiv
0,33
161. Curba de granulozitate situata
spre limita superioara permite
realizarea unui beton: cu dozaj mai
redus de ciment; mentinerea
raportului
A/C sau prin reducerea raportului A/C
cu efecte favorabile asupra rezistentei
mecanice si a caracteristicilor
structurale, deci si a durabilitatii
162. Gtanulozitatea influenteaza
caracteristicile betonului prin:
modificarea
163. Micsorarea raportului A/C va
influenta caracteristicile betonului:
negativ(beton greu lucrabil, volum
mare
de goluri, densitate aparenta mica)
164. Acceleratorii de intarire
favorizeaza realizarea rezistentei
finale
mai mari: in cazul maririi finetei de
macinare
165. Folosirea aditivilor tensioactivi
permite: imbunatatirea
impermeabilitatii prin reducerea
raportului A/C, modificarea
dimensiunilor porilor si a distributiei
lor, micsoreaza ascensiunea capilara
166. Temperaturile negative mari pt
betonul in curs de intarire sunt: de
influenta negativa
167. Mentinerea umiditatii coborate
la suprafata betonului in curs de
intarire
are influenta: negativa
168. Betoanele din care lipseste sau
este in cantitate mica nisipul, iar
agregatul mare(compact sau usor) are
granulozitate discontinua sau este sort
monogranular fac parte din categoria
betoanelor: macroporoase
169. Din punct de vedere al
aspectului suprafetei, influenta
favorabila maxima asupra
caracteristicilor betonului au
suprafetele: poroase
170. Formele granulelor de agrregat
acceptate la prepararea betoanelor

sunt: scurte, prismatice si izometrice

171. Volumul de goluri realizat prin
compozitia granulometrica trebuie sa
fie: mai mic de 7%
172. Curba de granulozitate situata
spre limita inferioara permite
realizarea
unui beton: cu o cantitate mai mare de
ciment
173. Marirea raportului A/C va
influenta caracteristicile betonului:
negativ(creste volumul porilor capilari)
174. Acceleratorii de priza se
folosesc pt obtinerea unui inceput de
priza a liantului de:2-5 minute
175. Intarzietorii de intarire
favorizeaza realizarea de rezistente
finale mai mari: pozitiv
176. Temperaturile pozitive mari pt
betonul in curs de intarire sunt:
nefavorabile
177. Mentinerea umiditatii ridicate
la suprafata betonului in curs de
intarire
are influenta: pozitiva
178. Betoanele care folosesc
agregate usoare fac parte din
categoria
betoanelor: compacte cu agregate
usoare
179. Betoanele care au in structura
un numar mare de bule de aer de
dimensiuni 0,5...7 mm in proportie de
pana la 85%, intra in categoria
betoanelor: celulare
180. Betoanele notate simbolic cu
BCA, fac parte din categoria
betoanelor:
celulare
181. Betoanele notate simbolic cu
GBC, fac parte din categoria
betoanelor:
celulare
182. Betoanele notate simbolic cu
GBN, fac parte din categoria
betoanelor: celulare
183. Spritul de mortar are rol de:
aderenta
184. Tinciul de mortar are rol de:
protectie(strat vizibil)
185. Grundul de mortar are rol de:
rezistenta
186. Smirul este un strat de
tencuiala realizat din: ipsos
187. Sarurile solubile din agregatele
folosite la prepararea mortarelor

provoaca la tencuieli: eflorescente

188. Varul supraars din mortar,
provoaca la tencuieli: puscaturi
189. Cheresteaua la lemn este un
produs: semifabricat
190. Umiditatea poate influenta
caracteristicile lemnului: negativ
191. Punga cu rasina la lemn este un
defect de: structura
192. Cioplitura la lemn este un
produs: semifabricat
193. Masele plastice care se obtin
prin legarea intre ele de
molecule(monomeri) de acelasi fel sau
molecule diferite, iar molecula
obtinuta
poarta denumirea de polimer, sunt:
materiale plastice de polimerizare
194. Masele plastice care se obtin
prin unirea monomerilor si are loc cu
eliminarea unor substante cu masa
moleculara mica(apa, acizi sau
amoniac), sunt: materiale plastice de
policondensare
195. Materialele plastice obtinute
prin transformarea proteinelor(cazeina
din lapte) si polizaharidelor cu derivatii
lor(celuloza si derivatii ei), sunt:
materiale plastice obtinute prin
transformarea produsilor
macromoleculari naturali
196. Structura polimerului ce
confera masei plastice o mare
elasticitate la actiuni mecanice,
prezinta
solubilitate in anumiti solventi organici
si aptitudinea de a se inmuia la
incalzire, este: liniara
197. Structura polimerului care la
actiuni mecanice confera masei
plastice
un comportament elasto-plastic,
prezinta aptitudinea de a se inmuia la
incalzire si au o solubilitate redusa la
solventi organici(in prezenta
solventilor
se umfla si se transforma in paste
vascoase), este: plana-ramificata
198. Structura polimerului ce cinfera
masei plastice un comportament rigid
sub sarcina, solubilitate aproape nula
in
solventi organici si stabilitate la
temperaturi ridicate, astfel incat prin
cresterea temperaturii se produce
descompunerea termica a produsului,

fara a parcurge etapa de inmuiere,

este:

spatiala