ROMANIAN BASIC COURSE HISTORY OF ROMANIA February 1968 DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE FOREIGN LANGUAGE CENTERPREFACE This is the last volume of the Basic Course in Romanian and is expected to be used during the final three weeks. Its purpose is to give students a proper background for understanding present-day Romania. Tne content covers the history of Romania from the Roman conquest of Dacia to the end of World War I. Much of this history revolves around the lives of certain important personages and their achievements. Included are the found- ing as well as the political, social, and economic develop- ment of the principalities. Be Be BELesson 1. Te Il. Tite Iv. v. Lesson 2. Te Il. III. Iv. Lesson 4. ae I. III. Iv. Table of Contents THE DACIANS AND THE ROMANS Questions Topics Supplementary Readings: The Process of the Romanization of Dacia Decebal to the People (poem) Homework THE ROMANIAN PRINCIPALITIES Questions Topics Supplementary Readings: The Romanian Army During the Reign of Mircea the Old The Third Letter (fragment of a poem) Rovine (fragment of a poem) Homework THE ROMANIAN PRINCIPALITIES DURING THE XV _CENTURY Questions Topics The Song of Stefan Voda (poem) Supplementary Readings: The Battle of Vaslui Homework MICHAEL THE BRAVE Questions Topics Michael the Brave's Last Night (poem) Michael's Mother (poem) Supplementary Readings: The Battle of C&lugireni Homework 19 27 28 32 35 37 45 47 48 53 55 62 63 65 66 67 72Lesson 5. Ir. III. Iv. It. III. Iv. THE ROMANIAN PRINCIPALITIES DURING THE XVII CENTURY Questions Topics Supplementary Readings: Miron Costin The Arges Monastery (poem) Homework CONSTANTIN BRINOOVEANU AND DIMITRIE CANTEMIR Questions Topics Supplementary Readings: We Want Motoc's Head Constantin Brincoveanul (poem) Homework THE PHANARIOT RULE AND THE REVOLUTION OF TUDOR VLADIMIRESCU Questions Topics Supplementary Readings: Transylvania. ‘The Revolution of Horia, Closca and Crisan in 1784 The Ballad of Tudor Viadimirescu (poem) Homework THE REVOLUTION OF 1848 IN THE ROMANIAN PRINCIPALITIES Questions Topics Supplementary Reading Simion Barnutiu and the Romanian Great National Assembly Iancu's Songs (poem) Homework OL 98 100 108 1. 118 119 122 125 127 134 135 137 140 141.Lesson 9. II. III. Iv. Lesson 10. II. il. Iv. v. Lesson 12. iesson 42 IL. ur, Iv. THE UNION OF THE MOLDOVA AND MUNTENIA PRINCIPALITIES. ALEXANDER ION CUZA Questions Topics Supplementary Readings: Old Ion Roata and the Union Mihail Kogalniceanu Nicolae Balcescu The Union March (poem) The Transylvanian Hora (dance, poem) Oath (poem) Homework KING CAROL I AND THE INDEPENDENCE OF ROMANIA Questions Topics Supplementary Readings: Grivita The Proclamation of the Romanian Kingdom The Sergeant (poem) Three, Oh God, and All Three (poem) Homework KING FERDINAND I AND WORLD WAR I Questions Topics Supplementary Readings: 45 Years Since the Union The Proclamation of the Union of Transylvania with the Mother Country - The Decisions of the Great National Assembly of 1918 Homework ROMANIANS ABROAD Questions Topics Miorita (poem) Supplementary Readings The Romanian Imigration in the United States General Pomutz Homework vii 143 148 149 150 154 156 159 160 160 161 163 168 169 171 174 177 179 182 183 190 191 194 199 201 203 207 208 210 212 216 218“uo"P ®aT-II Tv InTOOEs =NWWOU ‘INTudaWl viiiLectia 1 I. Dacii si Romanii. Primele popoare despre care istoria spune c& au trait in regiunea R.S.Romania de astazi, sint triburile Trace. Aceste triburi erau raspindite in intreaga peninsula Balcanicd, atit la nord cit gi 1a sud de Dunare. Dintre triburile trace, acelea care au izbutit sa joace un rol istoric mai insemnat au fost triburile Dace. Herodot 44 calificd pe Daci drept ,cei mai viteji dintre toti Tracii™. Dacii n-aveau spiritul de unitate nationali, element necesar pentru formarea unui stat puternic gi durabil. AuLectia 1 fost totugi perioade in istoria Dacilor, cand regi puternici iau unit gi cind armatele dace au ameningat chiar Imperiut Roman. Daciid erau impartiti in dowd clase sociale: nobili gi oameni de rind. Dacii duceau o viat% de oameni agezati, o viata de cultivatori de pamint gi de crescdtori de vite; cregteau vita de vie, se ocupau cu apicultura, vinau, pescuiau si prelucrau metalele nobile, aurul si argintul, metale pe care le giseau in regiunea Muntilor Apuseni. Infatigarea si portul Dacilor ne sint cunoscute dup& bazoreliefurile Columnei lui Traian: purtau opinci in picioare, itari, camaga pe din afara, cojoace inflorite, caiciula, etc. Imbracamin~ tea era facut din cinepa, in gi lana. Dacii erau politeisti, dar credeau in nemurirea sufletu- lui. Cel mai mare zeu era Zamolxis pe care gi-1 inchipuiau sub forma cerului senin. Dunirea era considerata un fluviu sfint din care beau inainte de a pleca la lupta. Credinta an nemurirea sufletului a facut din Daci un popor dispretu- itor de moarte, mai ales in razboaie, unde igi sacrificauLectia 1 viata fara team’, stiind cA vor merge alaturi de Zamolxis. Dacii considerau moartea un inceput al vietii celei noi - igi ingropau mortii glumind si cintind si 44 jeleau pe noii nascuti. Armata ,Daca" era format’ din cavalerie gsi pedestrime (infan- terie). Dacii intre: buintau o sabie mare incovoiata si in lupte purtau un steag cu cap de lup facut din metal Intrucit nu cunogteau scrisul, Dacii aveau legi in versuri, pe care le cintau, ca sé le poat& tine minte mai ugor. Limba lor se aseamind cu limba Albanezilor de astazi. Capitala statului Dac era la Sarmisegetuza (Gradigte), in’ sudul Transilvaniei de astazi, aproape de oragul Hateg. Intre regii Daci mai importanti mentionam pe: Dromihete (Dromichaites) care a trait in jurul anului 292 an.Hr. pe Burebista care a domnit intre anii 70 an.Hr. si 44 in.Hr. gi care era considerat cel dintii si cel mai mare dintre regii din Tracia si pe Decebal ultimul rege Dac, care a domnit fintre anii 86 d.Hr. pin’ la 106 d.Hr. Acegtia, deci, sint Dacii, care formeazi baza etnicd a poporului Romin de astazi.Lectia 1 In drumul lor de cuceriri spre Asia Mici, Romanii au luat contact cu Tracii din Balcani si mai tirziu cu Dacii, la nord de Dundre. In anul 28 in.Hr. Romanii cuceresc teritoriul dintre Muntii Balcani si Fluviul Dundrea, unde creeazi provincia Moesia, cu scopul de a opri incursiunile Dacilor in sudul Dunarii. Pentru a pune capit acestor incursiuni, imparatul roman Traian (98 - 118) se decide si ocupe Dacia. Decizia de a ocupa Dacia a fost luata din dowd motive: 1) strategic si 2) economic. Ocupind Dacia, Traian asigura granita de Nord-Est a imperiului Roman impotriva barbarilor, deschidea noi piete comerciale, asigura veteranilor legiunilor romane posibiltatea de a rémine in Dacia dupa terminarea serviciului militar si si colonizeze noua provincie; didea imperiului roman o nou& gi bogata surs& de aur, argint gi sare. In anul 101 d.CH. cu o armati bine organizata, amparatul Traian trece Dunarea in regiunea Portilor de Fier si i1 atac& pe Decebal, regele Dacilor. Armata romana cigtigh o victorie 1a le podului de fa Turnu Severin Tapae in Banat dar suferi pierderi aga de mari ci nu poate continua luptaLectia 1 pentru a obtine o victorie decisiva. In anul 106 d.Hr., Dacii, sub conducerea lui Decebal se rascoalé, ataci si omoara soldatii din garnizoanele lasate in Dacia in urma primului razboi gi declara razboi imperiului roman. Traian trece din nou Dunarea, de data aceasta peste podul de piatra construit de Apolodor din Damasc 1a Turnu Severin; ii invinge pe Daci intr-o serie de lupte si ocup& capitala statului Dac, Sarmisegetuza. Nobilii Daci, pentru a nu cddea in miinile romanilor ca prizonieri de razboi s-au sinucis luind otrava iar Decebal s-a strapuns cu propria lui sabie. Astfel, in anul 106 d.Hr. Dacia devine o provincie romani. Victoria asupra Dacilor a fost sirbitorita 1a Roma timp de 101 zile. In amintirea acestei victorii, s-a ridicat 1a Roma un monument, Columna lui Traian, monument care in basoreliefuri despicd luptele dintre romani si daci. Acest monument poate fi considerat ca fiind certificatul de nagtere al poporului roman. Ocupind Dacia, Romanii au organizat-o dupa modelul imperiu- lui roman. Au introdus ca Limba oficiala limba latina, au adus armata (Legiunea a V-a Macedon~ ica si Legiunea a XIII-a Gemina), functionari, comerc- ianti, coloni, etc; au construitLectia 1 drumuri, amfiteatre, canale de irigatie si fortificatii ale c&ror urme se vid si ast8zi, mai ales in regiunea Transil- vaniei. Multi veterani s-au stabilit in Dacia si s-au c’satorit cu femei dace. In timp de 165 ani cit a durat ocupatia romana in Dacia, provincia a fost complet romanizata. Navalirea barbarilor. Fiind la periferia imperiului, Dacia a fost prima provincie romand care a resimtit migra~ tiunea popoarelor venind din Est si a fost prima provincie romana parasita de romani in anul 271 d.Hr. Cel care a evacuat oficial si definitiv Dacia a fost imparatul roman Aurelian, Aurelian a cedat Dacia Gotilor pentru a scurta sectorul de aparare al imperiului roman si pentru a constitui un hotar mai ugor de aparat: Dundrea. Gotii au venit in Dacia la 271 d.Hr. in urma uned intelegeri cu dmpiratul roman Aurelian, ca aliati ai imperiului, pentru a-1 apéra in schimbul unei solde, impotriva altor barbari. Odat& cu legiunile romane, au parasit Dacia numai oficialitatile, functionarii, marii comercianti, insa majoritatea populatied a ramas pe loc, continuind sa lucreze pamiatul, si creasc& vite, s& vineze, si pescuiascd si s& lucreze minele de aur gi argint. Teoria unor istorici c& intreaga populatie a Daciei a parasit provi cia odata cu retragerea legiunilor romane 1a sud de Dundre s~a dovedit a fi falsa.Lectia 1 Timp de trei secole dup’ pirisirea Daciei, peste terito~ riul Romaniei de astazi au trecut diferite popoare barbare, cat Gotii, Hunii, Gepizii, Avarii si altii. Pentru aceste popoare, ocuparea Daciei a avut un caracter trec&tor in drumul lor spre Apus, spre Roma. Dupi acest prim val de migratiune, care, datorita caracterului lui trecdtor, nu a 1isat urme prea mari pe teritoriul Romaniei de astizi, a urmat migratiunea slava. care a avut o insemnatate deosebitd prin influenta pe care a exercitat-o si prin urmele pe care le~a ldsat pina in zilele noastre. In secolul al VI-lea d.Hr. Slavii au inceput si capete. an viata lor sociald, caracterul unor popoare stabile. In locul unei vieti nomade gi de incursiuni, Slavii au inceput si se stabileasc’ si s& cultive pamintul aldturi de noul popor, poporul roman, care era in formatie. Formarea poporului roman, Poporul roman igi are origi- nea pe teritoritil Romaniei de astazi, din amestecul Romanilor cu Dacii si mai tirziu cu elemente Slave. Proce~ sulde formare al poporului romfn s-a desfagurat in perioada cuprins’ intre secolul al II-lea si al X-lea d.Hr. Procesul acesta de formatie al unui popor nou, nu este necunoscut in istorie, De exemplu, poporul englez s-a format, cam in aceeasi perioadd, din Celti peste care au venit Anglo-Saxonii.Lectia 1 De asemenea, Spaniolii sint Iberi peste care au venit Romanii si mai tirziu Arabii. Limba romani. In ce misurd a contribuit limba daca 1a formarea limbii rom&ne, e greu de spus. Se gstie c& unele elemente din vocabularul limbii romane sint de orig- ine dac& (buzd, minz), in linii mari ins&, istoria limb: romane incepe odata cu colonizarea roman’ in Dacia. Indife- rent cite cuvinte de origine dac&%, tracd sau ilira s-au pistrat in limba rom4na, structura limbii romane nu este nici daci, nici tracd nici ilira, deoarece elementele esentiale ale vocabularului, morfologiei si sintaxei romane sint o continuare a structurii limbii latine. Limba romana s-a format in perioada dintre secolul al II-1lea pind in secolul al VIII-lea. Cind au aparut Slav: procesul de formare al limbii romane era deja terminat. Influenta slava in limba romana sa manifestat numai in vocabular gi nu in structura limbii. De origine slava sint numerosi termeni privitori 1a agricultura ca: plug brazdi, coasd, snop} termeni privitori la starea timpului vreme, ceas, etc. De asemenea multi termeni de origine slavi apartin sferei religioase: precista, molitva, cazanie, vecernie, ispigi, etc Din limba latina, limba romana are intreagd gramatica gi un vocabular bogat. In domeniul agriculturii au ramasLectia 1 cuvinte ca: a ara, a semana, secere, griu, orz, etc., in sfera religioasd au ramas cuvinte ca: Dumnezeu, crestin cruce, pagin, etc. In limba romana au fost introduse mai tirziu cuvinte de origine greacd, germani, francez’, turcd $i maghiara cuvinte cu o circulatie redusd si mai ales regionala. Crestinismui 1a Rom&n. Pina astazi, nu s-a stabilit cind si in ce conditiuni a avut loc crestinarea in mas& a populatiei din Dacia. In timpul ocuparii Daciei de catre Imperiul Roman, cregtinismul fiind -in Imperiul Roman- asuprit gi considerat an afara de lege, unii cregtini din Imperiul Roman pentru a scipa de persecutiile religioase au trecut in Dacia. Mai tirziu, dupa Edictul de la Milan (313 d.Hr.) cind majorita~ tea populatiei din Imperiul Roman de rasdrit a devenit cregtina, raspindirea crestinismului in Dacia s-a intensi- ficat datorita circulatiei intre nordul gi sudul Dunarii- Procesul de cregtinare a locuitorilor din Dacia a continuat paralel cu formarea poporwlui roman. Intrucit terninologia religioasi cu privire la dogma este de origine latina si terminologia religioasa cu privire la ritual, in general, este de origine slava, deducem c& procesul de cregtinare a locuitorilor din Dacia se terminase inainte de venizea slavilor in Dacia. Putem deci spune ca poporul roman s-a nascut crestin.Lectia 1 Migratia popoarelor s~a terminat in secolul al XIII-1ea. Printre ultimele popoare migratoare, care se andreptau spre Apusul Europei, au fost si Ungurii care s~au stabilit in cimpia Panoniei, Ungaria de astazi, in jurul anului 896. Triburile maghiare au fost unite de regele gtefan in anul 1000 cind s-a incoronat gi a impus religia cregtina supugilor s4i. Urmagii regelui $tefan pornesc lupte pentru a mri teritoriul lor, cucerind inspre rasarit teritoriul Transilvaniei unde incepusera sa apara primele organizatii statale romfnesti, voivodatele conduse de yoevozi romani: voevodatul lui Menumorut intre Somes si Mureg (898), voevodatul lui Glad in Banat (898), voevodatul lui Gelu in Transilvania (898) si voevodatul lui Kean in partea de Sud-Est a Transilvaniei (1000). Lipsa unei puternice organizatii politice si militare face ca voevoda~ tele romfne si cadi sub stapinirea maghiara in perioada anilor 1000-1200 d. Hr. 10ie Lectia 1 Intrebar. 1. Care dintre triburile trace a jucat un rol istoric nai important? 2. Cum 2i calificd istoricul grec, Herodot, pe daci? 3. In cite clase sociale erau impartiti dacii? 4. Cu ce se ocupau dacii? 5. Descrie imbracdmintea dacilor. 6. Descrie religia dacilor. 7. Unde era capitala statului Dac? 8. De ce s~a decis Traian, impiratul roman, si ocupe Dacia? 9. Cum a murit regele Decebal? 10, Cum au organizat romanii provincia Dacia? 11. Care au fost primii barbari care au navalit in Dacia? 12. Cind a pirasit imparatul roman Aurelian, Dacia? 13. Aproximativ, cind s-a format poporul roman? 14. Aproximativ, cind s-a format limba romina? 15. Aproximativ, cind s-au crestinat rominii? 16. Cind au inceput Ungurii cucerirea Transilvaniei? atLectia 1 III. ‘Teme pentru ora de aplicatie. 1. ene pentru discutii libere. a. Imperiul Roman in secolul I. b. Exilul poetului roman Ovid la Tomis (Constanta). c+ Continuitatea poporului roman ia Dac d. Transhumanta. Viata militara a Dacilor. Viata militara a Dacilor prezinté unele caracteris- tici care trebuie relevate. In primul rind, faptul ca fiind un popor agezat iar nu nomad, ei pornesc la razboi numai cu armata lor, nu cu intreg neamul, ~ femei, copii, batrini-, aga cum fac ceilaltibarbari din partile Dundrei, care-gi dau cu ei, in expeditii, tot ce au, familii si bogatii. Un al doilea fapt important este dispretul de moarte al Dacilor. Crezind, potrivit religiei lor, ca sufletul este nemuritor, considerind deci moartea nu ca un sfirsit ci ca un inceput, Dacii lupta cu un elan si un curaj extraordinar. Sinuciderile in razboi, atunci cind Gnfringerea nu se poate evita, sint un fapt obignuit. Dacii sint cunoscuti de asemenea ca buni calareti. Ei trag cu arcul din fuga, intocmai ca $i Muntenii si Moldovenii de mai tirziu. Pe columna lui Traian, Daci. sint infitigati luptind de obicei pe jos. Ei au o sabie incovoiata, arma lor national, si un scut rotund care~i apira de loviturile dusmanului. Unii poarta insd si sabie lungd si dreapt&, sau o sabie scurta, cu doua taiguri, asemenea celei romane. Altii au lanci gi sulite, altii prastii pentru aruncat pietre sau plumb. 12Lectia 1 Drapelul Dacilor era in forma de balaur, avind un cap de lup, cu gura deschisa, din metal ~probabil arama sau bronz~ si un trup de sarpe. Se pare ca aerul, mai ales cind era vint, patrunzind prin gura capului de lup, f&cea si se auda un suierat. Dacii cunosteau de asemenea si ,berbe~ Sieh ean ese (ile "sis cele! pentru dé¥inarea Sentral) 7 zidurilor dugmane si un fel de ,baliste" pentru aruncarea la distanta a sulitelor sau a pietrelor nari. 13Iv. Lectura Procesul de romanizare in Daci Dacia a rimas sub stapinirea romana numai 165 de ani (106-271 dup Christos), deci timp de vreo 5 generatii. Totusi efectele au fost decisive: in urma acestei stapiniri S-a ndscut poporul romin. In alte tari in care legiunile au stat de dou’ ori mai mult, ca de piidi Panonia si Britania, nu constat&m acelagi lucru. In aceasta din urma, n-a mai ramas dupa retragerea administratiei romane, decit un numir redus de locuitori vorbind limba latina, care si ei au disparut apoi, treptat-treptat, in mijlocul barbarilor navalitori., In Dacia a ramas dimpotrivd, o numeroasa popula~ tie romanic&, atit de numeroasd, incit va fi in stare sa absoarba pe navalitorii ce se vor aseza in tinuturile din stinga Dundrii. Cum se explic’ aceasta extraordinara putere a romanismu- lui dacic? Cum s-a putut ca intr-un interval aga de scurt si prind& ridacini atit de puternice? Raspunsul nu poate fi decit unul singur: Romanismul a biruit in Dacia fiindcd el a cigtigat pe autohtoni. Acegtia, atrasi de avantajele gi strdlucirea vietii romane, au invdtat limba cuceritorilor, gi-au insugit numele lor si s-au romanizat. Procesu1 de romanizare a inceput in orase. In general, populatia oraselor este mai putin conservatoare decit popula~ tia satelor. In oragele din Dacia, Romanii alcdtuiau aproape peste tot majoritatea. Viata confortabild orageneasca cu atitea elemente de strdlucire, de lux, de distractii, a 14Lectia 1 impresionat cu sigurant& pe Dacii care locuiau in aceste orage. In relatiile cu administratia, cu armata, cu coloni- gtii, dacii au inceput sa invete si sa vorbeascd limba latina. Negustorii si meseriagii daci mai ales, erau pro- fesional obligati sa invete limba latina. Procesul de romanizare a mers mai incet la sate. Aici Dacii formau, mai ales imediat dupa cucerire, majoritatea populatiei. ‘Cu vremea insa au inceput s% se aseze si Romanii in sate. In romanizarea satelor au jucat un rol important veteranii romani, atit cei de origine romana sau romanizati cit si cei proveniti din populatia autohton’ Cum serviciul militar dura mult - 25 de ani - aproape toti legionarii erau cisdtoriti; sotiile gi copiii aveau voie sa locuiasca in imediata apropiere a taberei. La eliberare din armat&, legionarul, cipita, daci nu-1 avusese de mai inainte, dreptul de cetatenie pentru el si intreaga lui familie, de asemenea o bucata de pamint pentru a o cultiva Copiii veteranilor si ai femeilor dace erau aga dar cetateni romani si vorbeau limba lating. In dowd sau trei generatii, urmasii acestor veterani erau complet romanizati.Lectia 1 Decebal c&tre popor Viata asta-i bun pierdut Cind n-o triiesti cum ai fi vrut! qizscm ar vrea un neam caldu arunce jug in gitul tau: B rau destul ci ne~am nascut, Mai vrem si-al doilea rau? Din zei de-am fi scoboritori, C-o moarte tot sintem datori! Tot una e dac~ai murit Placdu ori mog ingirbovit; Dar nu-i tot una leu sa mori Ori cine-nlantuit. Cei ce se lupt& murmirind, De s-ar lupta si-n primul rind, Ei tot atit de buni ne par Decebel, in scena luptel Ca orisicare las fugar! ‘Coloma fui Traian din Roma). Murmurul, azi si oricind, E plinset in zadar! Iara tacea gi lasii stiu! Toti mortii tac! Dar cine-i viu Sa rid! Bunii rid gi cad! Si ridem, dar, viteaz rasad, Sa fie-un hohotit si-un chiu Din ceruri pind-iad! De-ar curge singele pirau Nebiruit e bratul tau, Cu mortii-n fata nu tresari! $i insugi fle~un zeu agi pari find rizi de ce se tem mai rau Dusmanii tai cei tari. Ei sint romani! §i ce mai sint? Nu ei, ci de-ar veni cel sfint, Zamolxe, c-un intreg popor De zei, i-am intreba: ce vor? i nu le-am dat nici lor pamint, Caci ei au cerul lor! 16isacum, barbati, un fier gi-un scut! rau destul cad ne-am nascut; Dar cui i-e fricd de razboi E liber de-a pleca=napoi, lar cine-i vinzitor vindut S& iasd dintre noi! Eu nu mai am nimic de spus? Voi bratele jurind le-ati pus Pe scut! Puterea este=n voi gi-n zei! Dar va ginditi, eroi Ca zeii gint departe, sus, Dusmanii ling noi! George Cogbuc 17 Lectia 1Lectia 1 V. Teme _acast Va rog s& scrieti o compozitie asupra unuia din urm&itoarele subiecte? a. Dacii in secolul I dup& Hristos. b. Romanii in secolul I dupa Hristos. ¢. Traian, impdratul roman. d. Decebal, regele dacilor. 18Lectia 2 I. ‘Principatete romane. Primele organizatii politice de pe teritoriul Romaniei de azi, mentionate in istorie, apar in secolul al IX-lea. In cronicile timpului gisim aceste organizatii politice sud nunele det cnezate, voevodate gi ducate. Un cnezat era condus de un cneaz sau de un jude gi cuprindea de obicei mai multe sate. Voevodatul sau tara era o organizatie politicd mai mare, condus% de un voevod sau un dom. Intemeierea Munteniei. Dup& retragerea tétarilor din Europa Bela al IV-lea (1241), regele Ungariei Bela al IV~ lea cheama pe cavalerii Ioaniti sau Ospitalieri gi le incredinteaz& Banatul de Severin pentru a organiza apararea regatului Ungur in partile Muntene. Regele Bela al IV-1ea, le-a dat cavalerilor Ioaniti © Diplomi care s-a pastrat gi in care gisim stiri despre 19Lectia 2 Romanii din Valahia (Oltenia si Muntenia). Astfel, gisim* an dreapta Oltului, 1a sud de Muntii Carpati cnezatul lui. Ioan in regiunea raionului Romanati de azi (1241), cnezatul lui Farcas in regiunea raionului Vilcea de azi (1241), voevodatul lui Litovoi in regiunea raionului Gorj de azi, voevodatul lui Seneslav in stinga Oltului in regiunea raionu~ lui Arges, etc. Nu avem o data precisa’ care si determine exact cind a avut loc intemeie~ rea Munteniei, constatim numai ca in anul 1324 ea era realizat’ si ca domn al t&rii in aceasti vreme a fost BASARAB I (1322-1352). Prima capitala a nowlui stat a fost 1a Cimpulung-Muscel, unde 1a urcarea pe tron, Basarab I a luat titlul de "Mare Voevod si Domn a Toat&é Jara Romaneasca." Basarab I a intemeiat statul Muntean, i-a asigurat independenta, 1-a organizat, l-a marit, a fost ctitor de biserici si intemeetor al dinastiei Basarabilor care a condus Jara Romneascd timp de 300 de ani. In lupte cu tutarii, a cucerit sudul regiunei dintre Prut si Nistru, cireia i-a dat numele de Basarabia. Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364) a infiintat prima Mitropolie din Jara Romaneascd in anul 1359. 20Lectia 2 Viaicu Voda (1364~1374) a infiintat o Mitropolie 1a Severin, a construit prima mindstire din tara 1a Vodita in raionul Mehedinti, a construit min&stirea Tismana, a fost primul domnitor romin care a luptat in contra turcilor gi in timpul lui s-au batut primele monede romanesti. Intemeierea Moldovei. Cnezatele gi voevodatele din Moldova din regiunea Cimpulung (Nordul Moldovei), regiunea Vrancea (1234), Jara Sepenitiului (intre Prut si Nistru), Jinutul Chigheciului-(Basarabia), Rom4nii din regiunea Neamt gi Jinutul Birladului au fost unite de Dragos Voda in anul 1345 cu capitala la Baia. Dragos Voda, primul voevod al Moldovei, a fost urmat a tronul Moldovei de fiul sau Sas si apoi de nepotul sau Balc. Sub acegti domnitori, Moldova nu era un principat independent, ci depindea de regele Ungariei. In anul 1359, Bogdan vine din Maramures cu intreaga sa familie si numerogi prieteni ca si scape de sub stapini- rea maghiara, 21 invinge pe Balc care era sprijinit de unguri, ocupd oragul Baia si proclam& un voevodat indepen- dent. In timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365) hotarele Principatului Moldova sint extinse pind 1a Nistru. Bogdan I a zidit biserica de la Radduti unde este inmormintat. Petru Musat (1375-1391) muta capitala Moldovei de la Baia 1a Suceava, construieste Mindstirea Neamfului care 21Lectia 2 devine un important centru religios gi cultural, bate primi bani din Moldova gi incheie tratate comerciale cu vecinii sii: ungurii si polonezii. De pe timpul domniei lui Petru Mugat avem primele documente rom&negti cu stema Moldoved (cu cap de zimbru). Prima Mitropolie din Moldova este infiintata in timpul domniei 1ui Roman I (1301 ~ 1394), care de asemenea a infiin~ fat orasul Roman din Moldova, un important centru comercial. Transiivania. Dup’ cregtinarea ungurilor in anul 1000. regele §tefan gi urmagii sii incep o serie de expeditii in contra cnejilor si voevozilor din Transilvania si Banat Rind pe rind, regii unguri reugesc sd-i invingd si sa anexeze cnezatele gi voevodatele rom&negti coroanei ungare. Cucerirea Transilvaniei de cdtre unguri a durat cam 200 de ani (sec. XI-XIII-lea). Dintre urmagii lui Basarab I in Muntenia, cel mai insemnat a fost Mircea cel Batrin (1386-1418). In cursul domniei lui, Muntenia a avut cea mai mare intindere din cursul istorie : ,Domn peste toaté Jara Romaneasci gi partile de peste munti ans si Partile Titdresti si amla~ gului gi Fagiragului herteg si Banatului de la Severin, Donn 22Lectia 2 si de amindoua partile de peste toata Dunarea si peste toata Dobrogea pina la Marea cea mare si cetatii Dirstorului (Silistra) stipinitor", 21 descrie un document din anul 1402. Pentru a ajuta comertul, Mircea cel Batrin a batut monede marunte de argint gi de arama, a incheiat tratate comerciale cu negustorii din Brasov (1413) si Liov (1409) prin care erau scutifi de vam si le asigura siguranta pe drumurile f&rii. De asemenea le-a asigurat piete de desfa~ cere a marfurilor in orasele din interior si la porturile de pe Dundre. Jara Romaneascd exporta: sare, miere cereale, lind, piei, brinza’, vite, peste, etc In timpul lui Mircea cel Batrin, cdpitala Munteniei s-a mutat la Tirgoviste iar oragele Arges, Cimpulung-Musce1, Brdila, Giurgiu, Rimnicu Vilcea si Cetatea Dimbovitei (Bucuresti) devin importante centre comerciale. Mircea cel Bitrin a reorganizat armata si a construit cetati puternice 1a Banatul de Severin, Turnu Magurele Giurgiu, Braila, Silistra, Chilia, etc. pentru a apara granitele tirii impotriva turcilor care ajunseser’ 1a Dunare. In timpul lui Mircea cel Batrin, Jara Romaneasca nu avea o armati permanenté, ins& toti proprietarii de pamint taranii si or’senii erau obligati, cind tara era in pericol s& vind inarmati si si lupte sub comanda domnitorului. impotriva inamicilor. aArmele principale erau: arcul cu 23Lectia 2 sageata, securea, coasa, sabia si lancea. Mircea cel Batrin a participat cu un detagament de ostasi romani 1a lupta de 1a Cosovo in anul 1389, lupta in care cneazul sirb Lazar a fost invins si ucis de turci In urma acestei lupte, turcii ocupa intreaga peninsula Balcanici gi extind hotarele imperiului Otoman pind la Dunare. In anul 1394, Baiazid, sultanul turc 71 atacd pe Mircea cel Batrin la Rovine, insa este invins si silit si se re- tragd peste Dundre. In anul 1396, Mircea cel Batrin ia parte cu cavalerii in apus, 1a lupta de 1a Nicopole in care armata cregtina este invinsi de tirci. In anul 1417, Mircea cel Baétrin incheie un tratat de pace cu turcii prin care se obliga a pldti un tribut anual in bani, in schimb, sultanul se obliga s& nu se amestece cu nimic in treburile Jarii sau ale domniei. Mircea cel BAtrin moare in anul 1418 si este inmormintat in mindstirea Cozia, ctitoria lui. Importanta lui Mircea cel Batrin const& in faptul c& a reugit si opreascé expansiunea Turceasci 1a Dunare, a contribuit 1a dezvoltarea legaturilor comerciale cu tarile vecine, a fost un donn viteaz, un diplomat gi un bun organi~ zator. 24Lectia 2 Alexandru cel Bun (1400-1432) vine 1a tronul Moldovei cu ajutorul 1ui Mircea cel Batrin cu care mentine legatu- ride prietenie si incheie tratate comerciale. Dupa moartea lui Mircea cel Batrin, ocupd cetitile Chilia si Cetatea Alba pe care le apar& cu succes impotriva atacurilor-turcegti 1a 1429 si 1430. Dintre vecini, mentine relatii de prietenie cu regele polonez Vladislav Iagello, fiind casatorit cu Ringala verigoara regelui. In anul 1410, Alexandru cel Bun cu un detagament de Moldoveni ia parte ca aliat al lui Vladislav, 1a luptele de 1a Tannenberg in contra cavalerilor teutoni. Cronicarul polonez Dlugosz descrie astfel una din luptele 1a care au participat Moldovenii: ,intr-un chip minunat, Moldovenii cu o ceata de putini oameni au batut o oaste mare a dugmanu- lui si s~au intors in tabira ogtirii regale invingatori i incircati cu o prada uriasa." In general, atitudinea lui Alexandru cel Bun in tot cursul domniei sale a fost o atitudine defensiva, a intarit granitele tarii pentru a asigura linigtea in interior, a incurajat comertul, dezvoltarea centrelor comerciale si a luptat in contra dusmanilor 1a nevoie. 25Lectia 2 Alexandru cel Bun a construit manastirea Moldovita din Bucovina gi mindstirea Bistrita din raionul Neamt unde este inmormintat. Dup& moartea lui Alexandru cel Bun, urmeazd in Moldova o perioad& de dezordini, cu domni- “ tori slabi, care dureazi 25 de ani, pind in anul 1457 cind pe tronul Moldovei se urcd gtefan cel Mare. In perioada aceasta, unul din fii lui Alexandra cel Bun, Petru Aron, inchind tara \\ turcilor gi se obligd a plati am un tribut anual de 2000 de galbeni (1456). 26Il. Lectia 2 tntrebari He 2. 10. i. 12. 13. 14. 15. 16. Sub ce nume sint cunoscute primele organizatii politice de pe teritoriul Romaniei de astazi? In care document s-au pastrat stiri despre romanii din Valahia in secolul al XIII-lea? Cine era domnul Jarii Romanegti in anul 1324? Unde a fost prima capitalaé a Jarii Romanesti? In timpul carui domnitor s-au batut primele monede romanesti? Cine a fost primul voevod al Moldovei? Cine a fost primul voevod independent al Moldovei? Aproximativ, cit timp a durat cucerirea Transil- vaniei de c&tre unguri? Ce misuri a luat domnitorul Mircea cel Batrin pentru a ajuta comertul in Jara Romaneasca Cum erayinarmati ostasii lu? Mircea cel Batrin? Care sint clauzele mai importante ale Tratatului de Pace incheiat intre Mircea cel Batrin si Sultanul Baiazid? Citi ani a dommit Alexandru cel Bun in Moldova? Cind a ocupat Alexandru cel Bun cetatile Chilia si Cetatea Alba si impotriva cui le~a aparat? Cum a descris cronicarul polonez Dlugosz una din luptele 1a care au participat moldovenii? Cu care dintre vecinii sai a mentinut Alexandru cel Bun relatii de prietenie? Cine a pus capat dezordinilor care au urmat dupa noartea lui Alexandru cel Bun? 27Lectia 2 III. Teme pentru ora de aplicati.. a. Teme pentru discutii libere. 1. Legenda descdlecarii Munteniei. 2. Legenda descdlec4rii Moldovei. 3. Turcii in Europa ~ Cucerirea Constantinopolu- 4. Relat jucat de Principatele Romanesti in oprirea expansiunii turcesti in Europe in secolul al XV-lea. Viata economicd in Jara Romaneasc’ in timpul lui Mircea cel Batrin. Domniile lungi, prin continuitatea si stabilitatea pe care le implicd, sint nu numai epoci de consolidare poli-~ tick, dar, mai intotdeauna, si de inflorire economica. Domnia lui Mircea cel Batrin este un stralucit exemplu. ‘ara Romaneasc4 a cunoscut sub acest glorios si intelept lomitor, 0 epocd de prosperitate deosebiti. Importul si exportul este viu. Se aduc in tard marfuri multe si vari- ate, atit din apus cit gi din rasarit, de la mii de kilo~ metri distant’. Se trimit peste hotare produsele tarii. Circulatia monetara este intensa; se bat monetede argint; emisiunile succesive dovedesc nevoia de numerar ce exista pe piata comerciala. Cunoagtem doua tratate de comert din timpul lui Mircea cel Bitrin, Primul incheiat cu negustorii din Polonia si Lituania in jurul anului 1402, al doilea cu negustorii din Bragov. Prin primul tratat comercial, Mircea cel Batrin, d& voie polonezilor gi lituanienilor, s& vie cu mirfurile lor, in orice cantitate, in Jara Romaneasca si si le poata desface aici, pretutindeni, in toate oragele gi in toate porturile Dunarene, de la Portile de fier pind la Braila. Mircea cel Batrin isi rezerva dreptul in prealabil de a alege gi a cumpira din marfa lor, ce~i va plicea. Vana pentru marfuri va fi platit& numai intr-un singur loc, la Tirgoviste. 28Lectia 2 Al doilea tratat comercial incheiat cu negustorii din Bragov, 1a 6 august, 1413, este mult mai detaliat si teresant deoarece specifica mirfurile care se importa sau exporta, precum si vama care urma si fie platita. Mircea cel Batrin reinoieste negustorilor bragoveni dreptul de a face comert in Tara Romaneasca gi stabileste o vami la Rucar, unde se Va plati urmitoarea vami: pentru catifeaua de Ypres - 24 de ducati; pentru cea de Louvain 18 ducati; pentru cea din Colonia, 12 ducati; pentru cea din Cehia, 6 ducati. Daca catifeaua este in tara, taiatd in bucdti, nu se va plati nici o vami. Scutite de vami erau de asemenea cizmele si produsele industriale aduse din Transilvania: fier, cutite, sabii, arcuri, etc. Pentru mirfurile importate din risirit: piper, bumbac, stofa din par de camila, etc., negustorii la intra~ rea in tard vor plati o vani de trei 1a suta. gtefan cel Mare gi Vrincioaia cu cei gapte feciori ai sai 29Qastea_romfneasc4 in vremea lui Mircea cel Batrin Domnia lui Mircea cel Batrin (1386-1418) este un moment cu totul deosebit pentru istoria armatei romane ~ momentul in care cucerirea otomana atinge granitele 4rii si incepe lupta seculara impotriva turcilor, pentru apararea independeatei farii. Turcii supun Serbia in urma luptei de 1a Cossovo; si Bulgaria in urma cdderii Tirnoyei (1389-1393). Dupa aceste eveni- mente romanii se afla in fata ofensivei mereu innoite a celei nai puternice avmate din vremea evului mediu si rolul lor istoric a fost si acela de a apira Europa impotriva acestor navalitori. Este de la sine inteles ca pentru aceasta era nevoie de © reorgani-~ zare a armatei. Mircea cel 3atrin a fost cel dintii coman- dant de oaste roman care a stiut si faci fata acestor impre- jurri istorice. Oastea Jarii Romanegti, ca toate ostile medievale era alcdtuita din cavalerie. La aceasta se adaugd garda personald a domnului si armata curtii domnegti, iar pe de alta parte oastea populara a taranilor inarmati cu arcuri coase gi topoare. Pentru stringerea oastei se prociama ridicarea in arme a tuturor ostasilor care se adunau sub steagurile locale din punctele int’rite ale farii sau la addpostul cetatilor domnesti (Giurgiu, Turnu-Magurele, Severin, Cetatea Dimbovitei). In legaturé cu rolul armatei Jarii Romanesti in apara- rea t&rii, in secolul XIV gi XV sta si tactica speciala a acestei osti, tacticd pe care am putea-o denumi romaneas~ c&. Tactica specifica a armatelor medievale romanesti o constituie lupta din padure cu pravalirea copacilor asupraLectia 2 dugmanilor, in special asupra cavalerici imbracate in zale. Nu este vorba numai de atragerea ostilor dusmane in locuri strimte, unde trupele nu se pot desfasura, tactica romaneas~ ca a luptei de padure se caracterizeazi in primul rind, prin jintinarea" copacilor mari, adica taierea lor de la baz&, in asa fel incit s& poatd sta inca in picioare, dar sd se pr&bu- seasci 1a o ugoari impingere. Copacii astfel pregatiti se aflau pe o pant& abrupta, aga incit pravalirea rindului celui mai de sus, si antreneze pe un front larg si pe cei mai de jos, provocindu-se o adevdrata avalansi asupra oastei ce trecea in vale si care nu putea scdpa de nimicire Armamentul armatei romanesti era in parte fabricat in tara, in special acela al oastei populare, Este sigur ca {aranii mergeau la razboi cu uneltele lor agricole: topoare gi coase, dar arma lor de bazd era arcul cu sagetile sale Sagetile erau adesea otravite cu veninul unor plante Scuturile, fabricate tot in tard, din lemn, se asemdnau cu acelea ale titarilor, fiind acoperite cu piele © alt& parte a armamentului armatei romine era fabricat in Transilvania. Din tratatele comerciale incheiate de Mircea cel Batrin cu negustorii din Brasov, se vede ca de acolo se importau in Jara Romaneasci arcuri (arbalete), s&bii si lanci cu virful de fier. Folosirea bombardelor tunuri care aruncau pietre, si existenta armelor de foc in vremea lui Mircea cel Batrin si a primilor s&i urmasi e atestati tot de corespondenta cu orasele din Transilvania din care se aducea salitra, ca si faci praf de pugca Armata rom4neasca din vremea lui Mircea cel Batrin reprezinta o organizatie in parte traditioaala, in parte innoit’, pentru a face fata unei noi situatii istorice: lupta impotriva cotropirii turcesti. 31Lectia 2 Mircea, domnul Jirii Rominesti Scrisoarea a IIT lata vine-un sol de pace c-o naframi-n virf de bat. Baiazid, privind la dinsul, i1 intreaba cu dispret: = Ce vrei tuz" - ,Noi? Buna pace! gi de n-o fi cu banat, Domnul noStru-ar vrea si vada pe maritul imparat". La un semn deschis&-i calea si s~apropie de cort Un bitrin atit de simplu, dupa vorba, dupa port. ~ Tu esti Mircea?" = Da-mparate! - Am venit sa mi te-nchini, S& nu schimb a ta coroand intr-o ramura de spini". = ,Orice gind ai impirate, si oricum vei fi sosit, cit sintem inca pe pace, eu iti zic: Bine~ai venit Despre partea inchinarii insd, Doamne, s& ne iertis Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi, Ori vei vrea sa faci intoars’ de pe-acum a ta cale, S& ne dai un semn gi noua de mila Miriei-Tale... De-o fi una, de-o fi alta..... Ce e scris si pentru noi, Bucurogsi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi". = Cum? Cind lumea mi-e deschis&, a privi gindesti ca pot Ca intreg Aliotmanul si se-mpiedice de-un ciot? 0, tu nu visezi, batrine, citi in cale mi s~au pus! Toata floarea cea vestita a intregului Apus, Tot ce sta in umbra crucii, imparati gi regi, s-aduna SA dea piept cu uraganul ridicat de Semiluna. S-a-mbracat in zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, Fulgere adunat-au contra fulgerului care In turbarea~i furtunoasa a cuprins pamint si mare. Neau avut decit cu ochiul ori cu mina semn a face, gi apusul 2gi impinse toate neamurile-ncoace; entru~a crucii biruint% se migcara riuri-riuri Ori din codri rascolite, ori stirnite din pustiuri; Sguduind din pace-adincd ale lumii inceputuri, Innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi, Se migcau ingrozitoare ca paduri de linci gi sabii, Tremura inspaimintata marea de-ale lor corabii!...... La Nicopole vazut-ai cite tabere s~au strins Ca sa stee inainte-mi ca gi zidul neinvins. Cind vazui a lor multime, cita frunzd, cita iarba, Cu o ura ne-mpaicata mi-am goptit atunci in barba, 32Lectia 2 Am jurat ca peste dinsii s& trec falnic, fara pas, Din pristolul de 1a Roma s4 dau calului ova: ji de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? i purtat de biruint’ sa ma-mpiedec de-un mosneag?" = ,De-un mogneag, da, impdrate, cdci mogneagul ce privesti, Nu"e om de rind, el este Domnul Jarii Romanesti. Eu nu ti-ag dori vr-odatd sa ajungi s4 ne cunosti, Nici ca Dundrea sa-nnece spumegind a tale osti. Dupa vreme multi venira, incepind cu acel oaspe, Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe; Mulfi durara, dupa vremuri, peste Dunare vr-un pod, De~au trecut cu spaima lumii si multime de norod; Imparati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa Au venit si-n tara noastra de~au cerut pamint si api ~ i nu voiu ca sa mi laud, nici nu voiu sa te-nspAimint, jum venird, se facurd toi o apd s-un panint. Te falesti ci inainte-ti risturnat-ai val-virtej Ostile Leite-n zale de-mparati si de vite ji? Tu te lauzi cd Apusul inainte {i s~a pus? Ce-i mina pe ei in lupta, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau sa-i smulgi de pe fruntea ta de fier, A credintii biruinta cata orice cavaler. Eu? Imi apar sardcia si nevoile si neamul $i de-aceea tot ce migcd-n tara asta, riul, ramul, Mi~e prieten numai mie, iard tie dusman este, Dusmanit vei fi de toate far-a prinde chiar de veste; N-avem ogti, dar iubirea de mogsie e un zid Care nu se-nfioreaza de~a ta spaimi, Baiazid!" ... M, Eminescu, Convorbiri literare, 1881. 33Lectia 2 Rovine (Scrisoarea eia La un semn, un tarm de altul, legind vas de vas, se leagé iin sunet de fanfare trece oastea lui intreaga; eniceri, copii de suflet ai lui Allah si Spahii Vin de-ntunec&’ pimintul 1a Rovine in cimpii; Raspindindu-se in roiuri, intind corturile mari.... Numa~n zarea depirtata sun codrul de stejari. «s++Ce mai freamit, ce mai zbucium! Codrul clocoti de sgomot si de arme si de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa; Calaretii implu cimpul si roiesc dupa un senn gi in caii tor sdlbateci bat cu scirile de lemn. e copite iau in fugi fata negrului pamint, Lanci scinteie lungi in soare, arcuri se intind in vint, §i,ca nouri de arand gi ca ropotul de grindeni, rizontu-ntunecindu-1, vin sageti de pretutindeni, Vi jiind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie.... Uriad cimpul gi de tropot si de strigit de bataie. In zadar striga-nparatul ca gi leul in turbare, Umbra mortii se intinde tot mai mare gsi mai mare; In zadar flamura verde o ridicd inspre oaste, Cci cuprins’-i de pieire si in fata si in coaste, C&ci se clatind rdrite giruri lungi de baitalie; Cad Arabii ca si pilcuri risipite pe cimpie, In genunchi cddeau pedestrii, colo caii se rdstoarna, Cad sagetile in valuri care suiera, se toarna, gi lovind in fayi-n spate, ca gi crivitul si gerul, fe pimint lor 1i se pare cd se narue tot cerul. Mircea insugi mind-n lupta vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calc& totul in picioare; Durduind soseau c&larii ca un zid inalt de suliti, Printre cetele pagine trec rupindu~si large uliti; Risipite se-mpragtie a dugmanilor giraguri, i gonind biruitoare, tot veneau a tarii steaguri, a potop ce prapadegte, ca o mare turburata - Peste-un ceas pigindtatea e ca pleava vinturata. Acea grindin-otelit’ inspre Dunare o mind, ar in urma lor se-ntinde falnic armia romana. M. Eminescu, Convorbiri literare, 1881 34Lectia 2 V. Teme acasi. Va rog s& scrieti o compozitie asupra unuia din urma- toarele subiecte: a. Viata economica in Jara Romaneascd in timpul lui Mircea cel Batrin. b. Organizarea armatei romanesti in timpul lui Mircea cel Bitrin. 35Lectia 2 Biserica Trei lerarhi din lagi 36Lectia 3 Principatele’ Rominesti in secolul al XV-lea Muntenia. Dupa moartea lui Mircea cel Batrin (1418) in Muntenia urmeazd la tronul {&rii o serie de domnitori slabi in timpul cdrora Jara Romaneasc4 cade intr-o adevaira- +4 anarchie. Nici un principiu, nici o autoritate nu mai erau recunoscute si respectate. Hotii umplusera tara, acit nimeni nu mai era sigur pe viata si pe averea sa. » Din punct de vedere politic, tara cdzuse intr-o adevarata prapastie. Tributul catre Turci fusese ridicat la suma de 10.000 de galbeni si, lucrul cel mai cumplit, Muntenia trebuia si contribuie in fiecare an cu 500 de copii la reimprospatarea ienicerilor. 37Vlad Jepes (1456 - 1462, 1476) ia masuri drastice contra hotilor, lenegilor, tradatorilor si a tuturor facdtorilor de rele, Pedeapsa obignuit& era tragerea in teapa. Vlad Jepes a fost un domnitor energic, restaurator al ordinii si a sigurantei c&ilor de comert din fara Romaneascd. Refuzind sa pliteasca tributul de singe", in anul 1462 este atacat de o puternica armati turc&’ sub comanda Sultanului Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, si dupa o serie de lupte este silit si se refugieze in Transiivania unde este prins de regele Ungariei Matei Corvin, gi aruncat in inchisoarea de la Buda unde zace 12 ani. Este readus pe tronul Munteniei in anul 1476 de gtefan cel Mare, domnul Moldovei, ins moare dup& o lun& de domnie. Este inmormintat in m&ndstirea Snagov. Moldova. A doua jumétate a secolului al XV-lea in Moldova este dominata de figura domnului $tefan cel Mare (1457-1504). gtefan cel Mare pune capat luptelor interne pentru domnie care durau de 25 de ani; de la moartea lui Alexandru cel Bun. Domnia lui §tefan cel Mare este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodata tara n-a fost mai intinsa, mai bogati si mai respectata. In urma victoriei de 1a Podul 38Lectia 3 Inalt unde §tefan cel Mare 1-a invins pe Sultanul Turc Mahomed al II-lea, Papa Sixt al IV-lea ti scrie: ,Paptele tale savirgite cu Antelepciune si vitejie, contra Turcilor infideli, inamicii comuni, au adus atita celebritate numelui tau, incit esti in unanimitate foarte laudat." De asemenea, intr-o Osteni moidoveni cronic&’ turceasca de pe timpul acela citim: ,Niciodat’ armatele turcesti n-au suferit un dezas tru atit de mare." Prima perioad’ a domniei lui §tefan cel Mare este caracterizata printr-o serie de razboaie, impotriva unguri-~ lor pe care-i invinge 1a Baia (1467), impotriva turcilor pe care-i invinge 1a Podul Inalt (1475) ca apoi s4 fie invins la rindul sau de turci la Valea Alba (Razboieni) in anul urmator (1476); impotriva tatarilor pe care-i invinge 1a Lipnic in anul 1470, impotriva lui Radu cel Frumos, domnul Munteniei, pe care-1 invinge in anul 1471 si 1473 si 2mpo- triva polonezilor pe care=i invinge 1a Codrul Cosminului an anul 1497. In anul 1484, §tefan cel Mare pierde cetatile Chilia gi Cetatea Alba care sint ocupate de turci. Pentru a puneLectia 3 capat incursiunilor armatelor turcesti, la 1492, $tefan cel Mare se obligi si pliteascd Sultanului Ture un tribut anual de 4000 de galbeni, in schimb, Sultanul se obliga a 14sa Domnului Moldovean deplina libertate in conducerea farii, si nu se atinga de credinta religioasa, de datinile sau legile dup’ care se guverna Moldova, De asemenea, turcii nu aveau voie si se stabileascd in Moldova nici si-gi construiasc’ moschei pe teritoriul Moldovei. Domnia lui §tefan cel Mare a fost o epoc de renagtere a culturii gi artelor in Moldova, o epoca de eroism si demnitate nationala. In timpul domniei lui $tefan cel Mare s-au ridicat peste 40 de biserici gi manustiri in amintirea ostagilor cdzuti pe cimpurile de lupta, intre care biserica Sf. Nicolae din lagi, min&stirea Voronet gi ministirea Putna unde este inmormintat. tn mindstirile Putna gi Neamt s-au scris carti religi- oase si primele cronici, s-au pregatit preoti gi administra~ torii tarii. Picturile si sculpturile acestor manastiri dovedesc un adevarat gust pentru frumos, un dezvoltat sentiment religios si sentimentul artistic al poporului roman. Din punct de vedere economic, Moldova face progrese remarcabile; §tefan cel Mare incheie tratate comerciale cu Arile vecine, bate moneda si ridicd orage noi. 40Lectia 3 Transilvania. Dup& cucerirea Transilvaniei de cdtre unguri (secolele XI-XIII), cnezatele gi voevodatele roman- esti din Transilvania dispar, iar cnezii si voevozii romani sint Gnlocuiti cu nobili maghiari (grofi) c&rora regele Ungariei le d& mogii gi paminturi intinse in noua provincie. In anul 1211, regele Andrei al II-lea aduce in Transilvania pe cavalerii ordinului Teuton pentru a asigura frontierele Transilvaniei in contra incursiunilor din rasarit. Acesti cavaleri teutoni primesc de 1a regii unguri anumite privile- gii, atit de natura comerciald cit gi de natura politica. Situatia rom4nilor din Transilvania devine din ce in ce mai grea, pind cind cad intr-o stare de iobigie. Ca iobagi, romnii din Transilvania n-aveau voie si se ocupe cu comertul, n-aveau voie si pardseascd pamintul pe care lucrau, nu puteau si ocupe functii, n-aveau voie s& aiba coli sau chiar, uneori, si vorbeascd limba romana. Situatia creat de unguri in Transilvania i-a fortat pe multi rom&ni sd treacd muntii in Muntenia si Moldova iva pentru a gisi conditii mai bune de trai, iar pe alti fortat si se revolte (1437, Bobilna, 1514, Gheorghe Doja). Aceste revolte 4rdnegti insd au fost ugor zdrobite de nobilii unguri, dupa care soarta faranilor romani din Transilvania a devenit si mai grea. 41Ioan Corvin de Hunedoara (4386-1456). Pentru stralu- cite merite militare, tatal 1ui Ioan Corvin de Hunedoara, anume Voicu, un mic nobil roman, fusese rasplatit de regele ungur Sigismud cu domeniul Hunedoarei. Ioan Corvin, dup’ ce invata meseria armelor in Apus, se intoarce in Transilvania pentru a lupta in contra turcilor care ajunsesera 1a granitele Ungariei. In anul 1438 este numit ,Ban de Severin" iar in anul 1441 este ales voevod al Transilvaniei. Ca voevod al Transilvaniei, in anul 1442 Zi bate pe turci 1a Poarta de Fier si 1a Ialomita. In anul urmitor (1443) dupa o serie de lupte victorioase, trece muntii Balcani insi este invins Ja Varna in anul 1444. In anul 1446, Ioan Corvin de Hunedoare este ales regent ai Ungariei, post pe care~1 ocupi pind 1a 1456 cind moare in luptele cu turcii 1a Belgrad. Dupi moartea lui Ioan Corvin de Hunedoara, fiul sau Matei, este ales rege al Ungariei. Matei Corvin (1458~ 1490) este considerat ca unul dintre cei mai insemnati regi pe care ina avut Ungaria in tot decursul istoriei- 42Lectia 3 At2t Ioan Corvin cit gi Matei Corvin s-au amestecat in treburile Munteniei si Moldovei unde au cadutat s& aiba domni care si-i suporte in luptele lor cu turcii. Dupa lupta de 1a Mohaci (1521), Transilvania devine un principat vasal gi tributar Turciei, cum erau Jara Romfneasc’ si Moldova. 43Lectia 3 Il. Intrebari af 2. 10. il. 12. 13. 14, 15. 16. Descrie situatia din Jara Romaneascd dupi moartea lui Mircea cel Batrin. Citi copii trebuia Jara Rom@neasca s4 predea anual Sultanului pentru corpul ienicerilor? Ce m&isuri a luat domnitorul Vlad Tepeg pentru a restabili ordinea in Jara Romaneasca? De ce 1-a atacat Sultanul turc Mahomed al II-lea pe Vlad Jepes? Unde gi Cind a domnit domnitorul stefan cel Mare? Ce ia scris Papa Sixt al IV-lea fui stefan cet Mare dupi lupta de 1a Podul Inalt? In contra cvi a mai luptat §tefan cel Mare? Cind a pierdut domnitorul gtefan cel Mare cetatile Chilia si Cetatea Alba? Care sint clauzele principale ale tratatului de pace incheiat intre domnitorul §tefan cel Mare si Sultanul Mahomed al II-lea? Aproximativ, cite biserici si mindstiri a ridicat tefan cel Mare? ine iva adus pe cavalerii teutoni in Transilvania si care a fost misiunea lor in Transilvania? Li s-a acordat acestor cavaleri teutoni anumite privelegii? Aveau ,iobagii" romini din Transilvania aceleasi privelégii ca si cavalerii teutoni? Cind a fost ales Ion Corvin de Hunedoara voevod al Transilvaniei Datorita c’ror fapte i s~a conferit aceasta onoare? La ce data devine Transilvania un Principat vasal si tributar Turciei? 44Lectia 3 III. Teme pentru ora de aplicatie. a. Teme pentru discutii libere. 1. Tributul de ,singe" platit de crestini, turcilor. Ienicerii in armata turceasca. 3. §tefan cel Mare, Atlet al lui Hristos. 4. Stefan cel Mare, ctitor de biserici si manastir: b. Batalia lui gtefan-Vodi cu Turcii, 1a Podul~Inalt Intr-aceia vreme Mehmet, impara~ tul _ turcesc, armind 120.000 de 2 oaste a sa gi oaste tatareasca si munteneasc4 s& meargi cu Radul Voda, au trimis asupra lui gtefan Voda. Iara §tefan Voda avind oastea sa gata 40.000 gi 2.000 de Legi ce~i venise intr-ajutoriu.....de 1a Craiul Cazimir, i 5.000 de Unguri ce-i dobindise de 1a Mateias, craiul unguresc, le-au iesit inainte din sus de Vaslui, 1a Podul Inalt, pre carii i-au birwit gtefan Voda, nu aga cu vitejia cum cu mestersugul, ca intiiu au fost invétat de au pirjolit iarba petiutinderea, ce au slabit caii Turcilor, cei gingasi. Deci, ajutind puterea cea dumneze- iascd, cum se vrea tocmi voia lui Dumnezeu cu a oamenilor, aga i-au cuprins pe Turci negura, de nu se vedea unul cu altul, si $tefan Voda tocmise oameni despre lunca Birladului, ca si-i amageasc& cu bucime si cu trimbite, dind semn de razboi. Atuncea oastea turceascé intorcindu-se 1a glasul buciumelor, gi impiedecindu-i si apa si lunca, si acoperindu-i si negura, tiind lunca $i sfaramind ca sA treacd 1a glasul bucimelor, iar’ dindarat Stefan Voda’ cu oastea tocmita i-au lovit, Joi, Ghenarie 10 Zile, unde nici era loc de a~si tocmire oastea, nici de a se indriptare, ci aga, ei in de sine taindu-se, multi perira, 45Lectia 3 multi pringi de pedestrime au fost, ce si pre aceia pre toti i-au tdiat, unde apoi migle de cei morti au strins. i intr-aceia laud’ si bucurie au zidit biserica in tirg in Vaslui, dind laudd lui Dumnezeu de biruinta ce-au facut, gi de aci s~au intors la scaunul siu 1a Suceava, cu mare pohvala si biruinta singur de la Dumnezeu de sus egindu-i inainte mitropolitul si cu toti preotii, aducind sfinta Evanghelie si cinstita cruce in minile sale ca inaintea unui impirat gi biruitoriu de limbi pagine, de 1-au blagoslovit. Atunci mare bucurie au fost tuturor domnilor si crailor de prin prejur, de biruinta’ ce au facut $tefan Voda Gr. Ureche, Letopisetul Jirii Moldovei, dupa 1642. gtefan cel Mare. »Fost-au acest $tefan om nu mare de stat.....intreg la fire,"nelenes, gi lucrul sau i1 stia a-1 acoperi, si unde nu gindeai acolo 21 aflai. La lucruri de razboi mester, unde era nevoie insugi se vira, ce vazindu-1 ai s4i sd nu indarapteze, gi pentru aceia rar razboi de nu biruia, gi unde-1 biruia altii nu pierdea nde jdea, ca stiindu-se cazut jos se ridica deasupra biruito- rilor.. Gr. Ureche, Letopisetul Tarii Moldovei, dupa 1642,Cintecul lui $tefan Voda. (poezie populara) tefan, §tefan, Domn cel Mare eamin pe lume nu are, Decit numai mindrul soare. Din Suceava cind el sare Pune pieptul 1a hotare, Ca un zid de aparare. Bratul lui fara-ncetare Bate hoardele barbare Bate cetele maghiare. Bate Lesi din fuga mare Bate Turci pe zmei cdlare §i-i scuteste de-ngropare. Lumea-ntreagi sta-n mirare ‘ara-i micd, tara~i tare i dusmanul spor nu are. 47 Lectia 3Lectia 3 Iv. Lectura Batdlia de la Vasiu Simbol al eroismu- lui, al dragostei nemirginite fata de patrie, al miestriei nilitare desavirsite aga a ramas in istorie celebra bat’lie de la Vaslui din anul 1475. Importanta ei depageste limitele strict locale, repercutindu~se asupra evenimentelor ce au urmat. Putine exemple von gasi in istorie in care 0 oaste micd sa nimiceascd o armat’d asa de puternicd gi bine organizat& cum era cea otomana. Oastea Moldovei condusd de $tefan cel Mare a purtat in viata lui peste patruzeci de batalii victorioase. Biruinta de la Vaslui ramine insa cea mai strdlucitoare. Cauzele care au dus 1a conflictul militar din 1475 trebuie cdutate in tendinta Portii de a restabili dominatia otoman& asupra Moldovei si Ral Romanegti, periclitata grav prin acfiunile voievodului Moldovei de pastrare a independen- ted tarii. Cuceritorul Constantinopolului -- Mahomet al II-lea -- a dat ordinul ca Soliman paga, beglerbegul Rumeliei, care asedia atunci fara succes cetatea Scutari in Albania, sa se indrepte cu toaté oastea sa spre Moldova. Soliman paga a reusit sd ajunga la Dunare abia spre sfirsitul lunii decemb- rie 1474, El avea o armata impresionanta, de peste 120.000 de oameni, compus din cavaleri (spahii) si pedestragi (igniceri), la care se mai ad&ugau achingii (trupe neregula- te). tmpotriva armatei otomane, $tefan cel Mare a putut aduna in grab& 40.000 de oameni.’ I-au mai venit in ajutor 5.000 de secui, 2.000 de polonezi si 1.800 de unguri. in total, oastea moldoveneasca era, in comparatie cu cea a turcilor, de trei ori mai mica. 48Lectia 3 In ciuda nun&rului mic al ogtenilor armata Moldovei era o forta de temut: t&ria ei izvora din patriotismul ogtenilor, din dorinta fierbinte a fiecdrui luptator de a apira, cu orice sacrificiu, patria aflat’ in primejdie. Orice om venit 1a oaste, fie razes, fie taran liber, trebuia s& aiba sageti, sabie si pinteni. Astfel, orice pedestras putea si se transforme in c&laret, iar ciliretul stia sa lupte si ca pedestrag. Chemarea la arme era socotit’ o porunca sfinti. La aceasta se ad&uga conducerea exercitata cu miiestrie de voievod. De cele mai multe ori domnul lupta aldturi de ostasi -- curajul lui legendar insufletin- du-i. De data aceasta, in afari de oastea permanenta, aga~ zisa ,curte", in compunerea ostirii moldovenesti intrau si razegii -- sprijin de naddejde al domnitorului, cetele tirgurilor, cetele comandate de boieri, gi un mic numar de oameni ai minastirilor. tefan cel Mare avea 1a dispozitie, ca armament greu, 20 de tunuri. tn sistemul de pregdtire pentru intimpinarea dusmanului intra si stravechea tacticd a farilor romane: {&ranii din toate satele ce se aflau in calea dusmanului ascundeau vitele, merindele si nutretul, tot ce aveau ei mai de pret, 1a locuri ferite in paduri si munti. Ceea ce nu putea fi ascuns, era ars (deseori si casa proprie). Astfel ca, pagind pe pimintul Moldovei, dusmanul nu gasea nimic ce iar fi fost necesar, nici micar api de biut, cici fintinile erau otravite. Trecind Dunirea si inaintind pe pamintul Moldovei, armata otomand a gisit satele pustii iar cetele de ,harta” © loveau pe neasteptate, provocindu=i pierderi insemnate. Foametea si frigul au inceput si se resimt% in oastea dugmana. Locul bat&liei a fost ales de $tefan si impus dusma~ nului cu multi miiestrie. Cronica german& il localizeaz’ nu departe de Vaslui, la o ap’ ce se cheam& Birlad". tnsa cele mai pretioase stiri le g’sim la Grigore Ureche. Acesta afirmi cd lupta s-a dat ,din sus de Vaslui", ca ,nici nu era loc de a-gi tocmi oastea", c& turcii s-au impiedicat de napa si lunca" si cd batalia s-a dat la Podul Inalt. Poate c& acest pod a existat undeva pe riul Birlad, nu departe de locul bataliei. 49Lectia 3 Domnitorul moldovean s-a folosit de o negura deasa, care acoperea in acea zi cimpul bataliei, si pentru a in- duce in eroare pe inamic a pus in spatele mlastinei trimbi- asi. La timpul potrivit ei au inceput sa sune din buciume si trimbite. wAtuncea, scrie Grigore Ureche, oastea turceasca, intorcindu=se la.glasul buciumelor si impiedicindu-i apa gi lunca gi negura acoperindu~i, taind lunca si sfarimindu, ca s& treacd la glasul buciumilor, ei in de sine tdindu-se, multi perira", ‘Tunurile au intrat in actiune decimind oastea otomana, marind panica gi groaza. Apoi a navalit grosul oastei moldovenesti, care, spune mai departe cronica- tul, pre toti i~au taiat; unde apoi migle de cei morti au strinsu, gi multi ‘pasi gi sangeati au perit. §i pre feciorul lui Isac paga, dupa ce l-au prins viu, 1-au slob- ozit. gi pugcile (tunuriie n.n.) le-au dobinditu(...) batuti, (otomanii -- n.n,) au fugit prin paduri si au iesit unde purcedea apa Smilii (Similei), in tinutul Tutovei. Acolo, in legea lor, au dat laudd lui Dumnezeu c& au scipat gi au iegit la lume. Iara §tefan Voda’ pornitu-s-au dup& dingii cu ai sai noldoveni $i cu 2,000 oaste leseascd, ce i-au fost intr- ajutoriu gi i-au gonit pe turci pind i-a trecut Siretul la fonasesti, unde se pomeneste si astazi vadul turcilor... Zaceau pe drumuri ca znopii pe cimp." tn conformitate cu izvoarele ce le aven 1a indemina ne putem imagina urmAtoarele faze ale bataliei 1) Atragerea avangardei armatei otomane, pentru atac, an directia mlastinei, fara ai vedea pe moldoveni; 2) atac inamic impotriva oastei moldovenesti; 3) contraatacul de flanc si din spate al cavaleriei in fruntea cireia lupta §tefan cel Mare; 4) retragerea si fuga armatei otomane spre gud; 5) urmirirea inamicului de cdtre moidoveni, timp de 4 zile. Mai tirziu, pentru rascumpirarea celor prinsi, sultanul a oferit domnului moldovean pin& 1a 80.000 galbeni pentru fiecare prizonier de seamé. Dar acesta a respins oferta, rispunzind: ,Dacd aveti atitia bani, ce-ati ciutat in ara mea?" Prada de razboi a fost foarte numeroasa. La vestea infringerii, sultanul s-a intristat peste misura si timp de 5 zile n-a vrut si vada pe nimeni; iarLectia 3 Mara, impardteasa, viduva sultanului Murad, avea si spund cu trei luni mai tirziu c& ,niciodata o oaste turceasci n-a suferit o astfel de infringére". Peste doud saptamini de la desfagurarea bitaliei, §tefan a trimis tuturor regilor si principilor cregtini un mesaj prin care anunta victoria repurtata de oastea moldove- neasci si atragea din nou atentia asupra primejdiei ce fusese inliturata numai pentru moment. Cu toate cd mesajul sca pdstrat doar in traduceri, el poarta pecetea elocintei timpului si ne arata figura domului in toata maretia ei. §tefan scria: De aceea facem cunoscut domniilor voastre cA pe la Boboteaza trecut& turcul a trimis in tara noastra si inpo- triva noastra o mare ogtire in numir de 120.000 de oameni, al c’rei capitan de frunte era Soliman paga beglerbegul; inpreun cu acesta se aflau toti curtenii susnumitului turc (...) Auzind gi vizind noi aceasta, am luat sabia in mina si... am mers impotriva dugmanilor crestinatatii, i-am Diruit si i-am cdlcat in picioare, gi pe toti i-am trecut sub ascutisul sabiei noastre" In partea finala a mesajului citim: wlar noi, din partea noastra fagiduim, pe credinta noastra cregtineascd si cu jurdmintul domniei noastre, c& vom sta in picioare si ne vom lupta pind la moarte pentru legea cregtineasc’, noi cu capul nostru. Aga trebuie si faceti si voi, pe mare gi pe uscat, dupa ce... noi i-am tiiat mina cea dreapta. Deci fiti gata fara intirziere". Reugita luptei presupunea adeziunea spirituala si materiala a poporului la efortul domnitorului gi al oastei. Sistemui de pustiire presupunea de asemenea ca, dupd retrage- rea inamicului, restabilirea bunei stari a tarii se va face rapid, nu numai prin eforturi individualé, ci si prin ajutorul domniei. Europa intreagi a rasuflat mai ugor dupa victoria moldoveneascd. Papa Sixt al IV-lea i-a scris lui §tefan cel Mare: ,Faptele tale sivirgite cu intelepciune si vitejie au adus atita celebritate numelui tau, incit esti an gura tuturor si esti in unanimitate foarte mult ldudat"... 51Lectia 3 Ecoul acestor sentimente le gasim 1a cronicarul polonez I, Dlugosz. Impresionat de succesele moldovenilor, el afirma despre marele lor voievod: 10. birbat minunat, cu nimic mai inferior ducilor eroi- ci pe"care noi i admiram, care in timpurile noastre a purtat cel dintii dintre principii lumii o victorie stralu- cita contra turcilor"... Victoria de 1a Vaslui nu a fost intimplatoare. Bizuin- du-se pe sprijinul si vitejia maselor, $tefan cel Mare a gtiut intotdeauna si le foloseasca temeinic, cu multa chibzuint’, fara de care nici o victorie n-ar fi fost posi- bild. Strdlucit comandant de ogsti, domnul moldovean a gtiut si adopte intotdeauna tactica necesara, creind inamicu- lui situatii fara iesire: O data a recurs la incendiu (Baia), alt& data la intinarea copacilor, pe care i-a praévalit peste dusman (Codrii Cosminului), iar la Vaslui la alegerea unui loc mlastinos, 1a hirtuirea si ingelarea inamicului. Fiecare lupta a lui §tefan cel Mare a fost 0 creatie: niciodat’ dou% lupte n-au fost concepute 1a fel. Cu calitaétile lui militare alese se imbina si talentul lui diplomatic. Arta diplomaticd a lui gtefan pornea de la premisa cd trebuie sa aibi intotdeauna un singur inamic asigurindu-si in prealabil prietenia celorlalte state vecine. tefan cel Mare a fost un comandant de ogti de talie mondiala. Victoria stralucita repurtataé de ostirea romaneasc4 1a Vaslui in 1475 a demonstrat lumii intregi c& acolo, 1a marginea Europei, exista o tara mica, locuita de oameni viteji si mindri, care, pentru a-gi pastra fiinta nationala si libertatea, cutezau si infrunte prime jdii orictt de mari. 52Lectia 3 Teme _acas& Va rog s& scrieti o compozitie asupra unuia din urmi~ toarele subiecte: a. Bat&lia de la Vaslui (Podul Inalt 1475). b. Familia Ion Corvin de Hunedoara.Lectia 3 §tefan Cel Mare Domnul Moldovei supranumit gi Atletul lui Christos 54Lectia 4 I. Mihai Viteazul (1593 = 1601). tn Muntenia, secolul al XVI-lea este caracterizat prin lupte interne intre diferitii pretendenti 1a tron si prin amestecul turcilor in afacerile interne ale tarii, in general, sprijinind pe cei care ofereau si pliteascd un tribut mai mare. Dintre cei 37 de domni care au domnit in Perioada aceasta, amintim pe: Radu cel Mare (1495-1508) care-1 aduce in tari pe calu- garul Macarie cu o tipografie si care tiparegte, in limba slavona, primele carti bisericesti din tara. Neagoe Basarab (1512-1521) care aduce in tar% pe megterul Manole ca si cladeasci Ministirea Curtea de Arges. 55Lectia 4 Prima carte bisericeascd tipfriti in Muntenia de citre cdlugirul Macarie a fost un Liturghier Slavonesc in anul 1508. In anul 1559, Diaconul Coresi, publicd la Bragov, prima carte romaneascd: ,,!ntrebarea Crestineasca" un catechism pentru propagarea religiei luterane. Prima Evanghelie romaneasca a fost tip&rita in anul 1561. De asemenea, amintim faptul c& prima scrisoare in limba romana care se pastreazd, este o scrisoare a unui negustor roman, Neacgu din Campulung, cAtre primarul oragului Bragov. Aceste lucrari sint considerate primele incerciri literare in limba romana. tn Moldova, dup& moartea lui $tefan cel Mare, gisim o situatie similard cu cea din Muntenia, lupte interne intre pretendentii 1a tron gi amestecul turcilor in afacerile interne ale tarii. Intre domnitorii mai insemnati din perioada aceasta amintim pe: Petru Rares (1527-1538) si (1541-1546) care refuzd si mai plateascd tribut turcilor, se amesteci in luptele de succesiune in Ungaria si ocupa Bistrita, Rodna, Ciceiul gi Cetatea de Balta din Transil- vania. Ion Voda cel Cumplit (1572-1574) care impreuné cu un grup mic de boeri credinciogi incearcé s& re-cigtige inde~ pendenta tirii. Este invins ins’ de turci in lupta de la Roscani, luat prizonier gi ucis.Lectia 4 Mihai Viteazul (1593-1601). Cu toate cd Mihai Viteazul a ocupat tronul Muntenied cu ajutorul turcilor, odat& ajuns domn, a intrat in legiturd cu Papa Clement al VIII-lea, Rudof al II-lea, imparatul Austriei, Sigismund Bathory Principele Ardealului si cu Aron Voda, domnul Moldovei cu scopul de a incheia o alianté ofensiva in contra turcilor. Atacul impotriva turcilor este deschis de catre Mihai Viteazul in anul 1594. Creditorii turci care i-au imprumu- tat banii necesari pentru a cumpira tronul, au fost chemati Ja Bucuresti ca s& fie platiti. fn loc de a-i plati, Mihai Viteazul 24 omoard pe toti impreund cu garnizoana turceasc& din Bucuresti. Apoi, Mihai Viteazul atacd gi arde oragele: Giurgiu, Hirgova, Silistra, Rahova, etc. tn acelag timp, Aron Voda din Moldova, atacad si arde oragul Ismail. Pentru a-1 pedepsi, Suiltanul Turc, organizeaz& sub comanda 1ui Sinan Paga, o armatd de peste 100,000 de oameni, care trec Dunarea in vara anului 1595 si se indreapta spre Bucurest Mihai Viteazul, cu o armat& de aproximativ 16,000 de soldati incearci sd-1 opreascd pe Sinan Pasa 1a Calugireni. Aici, intr-o regiune mlastinoasi, intre Giurgiu si Bucuresti 1a 13 august 1595, s-a dat una din cele mai glorioase lupte din istoria Romaniei. 357Lectia 4 Intrucit ajutoarele promise n-au sosit 1a timp, Mihai Viteazul este silit si se retragi spre munti spre angi reorganiza armata. Turcii ocupa oragele Bucuresti si Tirgovigste. tn munti, Mihai Viteazul isi reorganizeazi armata cu ajutoare primite de 1a Sigismund Bathori, principele Ardealu- lui gi de la gtefan Razvan, domnul Moldovei gsi 1a 18 octombrie elibereazi Tirgovigte apoi Bucuregtiul. Armata turceascd in plind retragere incearcd sa treacd Dundrea 1a Giurgiu, pe un pod pe vase care este distrus de artile- ria lui Mihai Viteazul. 0 asemenea retragere dezastru~ oasi si infringere n-a mai fost pomenita in istorie" scrie cronicarul turc Naima. Yn anul urmitor, 1596, Mihai Viteazul bate pe Tatari, apoi 2n anul 1598 trece Dundrea gi bate pe Turci la Nicopo- le, 1a Vidin si la Cladova dupa care incheie pace cu Turcii care~1 recunosc ca domn al Munteniei iar Jara ramine an deplina libertate. tn timpul acesta, Sigismund Bathori, Principele Transilvaniei renunt& la Transilvania in favoarea varului sau Andrei Bathori un inamic al lui Mihai Viteazul. fn toamna anului 1599, ca aliat al imparatului Rudolf al II- lea, Mihai Viteazul trece in Ardeal pe 1a Bragov si Buzau, 41 invinge pe Andrei Bathori in lupta de 1a §elimbar de 58Lectia 4 1ing& Sibiu si la 1 noiembrie intra in Alba Iulia capitala Transilvaniei si se proclami ,domn al Ardealului". La Alba Iulia, Mihai Viteazul a intemeiat Mitropolia Ardealului in mindstirea pe care a zidit-o acolo inca din anul 1596 si a adus numerosi preoti si célugiri din Muntenia. Mihai Viteazul a luat de asemenea masuri pentru inbunatatirea starii preotilor gi iobagilor romani. tn Moldova, domnul Ieremia Movila, cu ajutorul polone~ zilor complota impotriva lui Mihai Viteazul, incercind si pun pe tronul Munteniei pe fratele stu Simion. Pentru a pune capat acestor comploturi, Mihai Viteazul trece in Moldova si o ocupa fara varsare de singe, Ieremia Movila fugind in Polonia, La Iasi, capitala Moldovei, Mihai Viteazul se proclami: ,Domn al Jarii Romanesti, al Ardealu- lui gi la Moldovei." Pentru prima dat& in istoria romanilor cele trei Principate, Muntenia, Moldova si Transilvania sint unite sub conducerea unui singur domnitor roman Cu toate ci unirea celor trei Principate a durat numai citeva luni (din Mai 1600 pind in 18 Septembrie 1600), unirea Principatelor sub Mihai Viteazul a insemnat trezirea demnitatii nationale si a nazuintei spre independenta a poporului roman, Mihai Viteazul a raémas in istoria Romaniei un simbol al unitatii nationale, unitate nationala care nu s-a infaptuit decit in anul 1918. 59Lectia 4 tn timp ce Mihai Viteazul era in Moldova, in vara anului 1600, nobilii unguri din Transilvania impreuna cu generalul Basta, reprezentantul imp’ratului Rudolf al II- lea de 1a Viena se revolta incontra lui Minai Viteazul. Mihai Viteazul se intoarce din Moldova pentru a pune capat acestei revolte ins’ este invins in lupta de 1a Mirds1au, lingd Aiud.. Ieremia Movila cu ajutor polonez ocup& Moldova si cu o armati putermicd se indreapta spre Muntenia pentru a pune pe tron pe fratele sau Simeon, Turcii profit de aceste evenimente pentru a invada Muntenia si Mihai Viteazul este silit si piraseascd Transilvania pentru a apira Muntenia. Este invins insi in luptele de 1a Naeni (Buziu) 1a Bucov gi 1a Teleajen. Dupa ce este invins jaragi intr-o ultimi lupta pe Arges, Mihai Viteazul pleacd in exil 1a Viena unde cere ajutor imparatului Rudolf al II-lea. fn Transilvania, nobilii unguri dupa ce au scapat de Mihai Viteazul cu ajutorul lui Basta, acum cheami inapoi 1a tronul Transilvaniei pe Sigismund Bathori, un inamic al lui Rudolf al II-lea. Generalul Basta este de asemenea silit s& pariseasca Transilvania. Pentru a recuceri Transilvania gi pentru a inlatura pe Sigismund Bathori, Rudolf al II-lea impacd pe Mihai Viteazul cu generalul Basta si-i trimite in Transilvania. 60Lectia 4 fn lupta de 1a Goraslau (3 august 1601) armatele lui Sigismund Bathori sint invinse. Generalul Basta, un om ambitios, iva cerut lui Mihai Viteazul s&-i predea steagu- rile cigtigate 1a Goraslau si s&-1 recunoasci pe el drept guvernator al Transilvaniei. Mihai Viteazul a refuzat. La 9 august 1601, un grup de soldati din armata lui Basta intra in cortul lui Mihai Viteazul si-1 ucid. Cu toate ci a domnit numai opt ani, Mihai Viteazul s-a dovedit un bun strateg, un mare conducitor de osti si un mare apirator al cregtinatatii. 61Lectia 4 Tr tntrebari ae 2. 12. 13. 14, 15. 16. In timpul cdrui domnitor s-au tiparit primele carti bisericesti in Jara Romaneasca? Cine 1-a adus in Jara Romaneasc4 pe megterul Manole ca sd cladeascd manastirea Curtea de Arges? Cum se numeste prima carte publicati in limba romani? Cine a publicat-o? Cu ajutorul cui a ocupat Mihai Viteazul tronul yerth Romanesti? lu cine a incheiat Mihai Viteazul o alianta ofensiva in contra turcilor? Cum a inceput primul rzboi dintre Mihai Viteazul gi turci? Unde gi cand i-a invins Mihai Viteazul pe Sinan Pasa, comandantul armatei turcesti? Ce serie cronicarul turc Naima despre retragerea armatei turcesti din Jara Romaneasca? Unde 1-a invins Mihai Viteazul pe Andrei Bathori. Principele Transilvaniei? Cind a intrat Mihai Viteazul in Alba Iulia, capitala Transilvaniei? Cit timp a durat unirea principatelor romne ~ Muntenia - Moldova - Transilvania, sub domnia lui Mihai Viteazul? Ce a trezit in poporul roman aceasté unire? Dupa infringerea de pe Arges, unde a plecat in exil Mihai Viteazul? Pe cine a trimis imp&ratul Rudolf al II-lea pentru a inlitura de pe tronul Transilvaniei pe Sigismud Bathori, Principele Transilvaniei? Descrie conflictul dintre Mihai Viteazul si generalul Basta. Cum a murit domnitorul Mihai Viteazul? 62Lectia 4 III. Teme pentru ora de aplicatie. A. Teme pentru discutii libere: a. Unirea Principatelor Romane sub Mihai Viteazul. b. Mihai Viteazul si Romanii din Transilvania. c. Moartea lui Ion Vodi cel Cumplit, domn al Moldovei. Diaconul Coresi - Primele incercari literare in limba romana. B. Cind s-au lovit ostile lui Ion-Vodi cel Cumplit cu_cele turcesti (1573). Ton Voda au impartit oastea sa in 30 de pilcuri, si la tot pilcul au dat cite o puscd; era si 80 de pugti hugnite (tun cu care se aruncau ghiulele de piatra), dara toata oastea lui era 30,000, fara prostime gi adunatura ce era pre linga Ion Voda..... Deci Cazacii cu focul, Moldovenii cu fugturile (sulite), arunca Turcii de nu se stia ce vor face. Vazind Turcii pre Moldoveni ci vor si moara decit s& nu biruiasca, cu multe megterguguri au nevoit si amageascd pre Moldoveni, Si-i ducd asupra pugcilor; vizind Moldovenii mestersugurile lor, nu-i gonea mult, ci numai pind da dos, ca vedea ca fuga lor era cu ingelaciune, ca de multimea lor tot locul acoperise. Deci, lasind Turcii partea despre Cazaci, cu toata puterea au intors spre Moldoveni, si puscile toate le slobozea intr-ingii; ci Moldovenii aga sta, cum s~ar fi gatit de moarte, iar nu si izbindeascd. §i multa moarte s-au facut intre imbe partile, ca nu era a cdlca pre pamint, ci pre trupuri de om. Gr. Ureche, Letopisetul Tarii Moldovei, dupa 1642. Uciderea lui Mihai-Voda. 0, bun prilej igi facu Basta spre pierderea bunului si viteazului Mihai-Voda! Tar cind fu intr-o dimineat’, vazu Minai-Voda oastea nemteascd viind c&étre cortul lui, unii calari, altii pedegtri, si socoti Mihai-Voda ci acestia sint ajutorul lui, si nimica de dingii nu se temea. Tar ei procletii nu au fost ajutor, ci vrdgmas. $i dacd vazu ca sosesc, egi Mihai-Voda din cortul su inaintea lor, vesel gi le zise: ,Bine ati venit, voinicilor, vitejilor!" Jar ei se repezira asupra lui ca nigte dininii sAlbatice, cu sibiile scoase; ci unul deadeLectia 4 cu sulita, si-1 lovi drept in inima, iar altul de graba ii taie capul. gi cazu trupul 1ui cel frumos ca un copaciu, pentru ca nu Stiuge, nici sd imprilegise sabia lui cea iute in mina lui cea viteazi. §i-i ramase trupul gol, in pulbere aruncat. Ca aga a lucrat pisma incd din inceputul lumii c& pisma au pierdut pe multi barbati, far de vind, ca si acesta. C&ci era ajutor crestinilor si sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cit facuse pe Turci de tremura de frica 1ui..... $i ramasera crestinii, mai virtos Jara Romaneasca, saraci de dinsul. Cronica Buzestilor, citre 1610. Mihai-Voda nu mai era acum primejdios. Dupa ce jefuira tot ce gisira in cort, calaii i taiara capul. Trupu-i ramas citeva zile despoiat si batjocorit in pulbe- rea drumurilor, fu ingropat de nigte Sacui mai omenogi in marginea unui gant, acolo in Cimpia Turdei, unde zac deci si azi, ascunse gi negtiute, midularele scumpe ale marelui dar nefericitului Viteaz; iar capul, purtat mai intii prin toata tab’ra, spre incredintare ca acel ce-1 purtase perise, fu luat de Radu Buzescu, adus in tard, la mindstire de ctitorie a neamului, 1a Deal, lingd Tirgoviste, si_inmorm~ intat la picioarele tatalui sau Patragcu-Voda cel Bun, sub lespedea pe care credinciosul si piosul boer puse s& se sape urmitoarele dureroase cuvinte: ,Aici zace cinstitul gi raposatul capul cregtinului Mihail"marele Voevod, ce~a fost Domn Jarii Romanegti si Ardealului si Moldovei. Cinstitul trup zace in Cimpi Tordei. §i cind 1-au ucis Neamtii, ani au fost 7109 (1601) in luna August 8 zile. Aceasta piatrd o au pus jupin Radu Buzescul i jupaneasa Preda". Al. Lapedatu, Din zilele de cddere ale lui Minai- Voda Viteazul. 1908. 64Lectia 4 Cea din urmi noapte a lui Mina: eazul. Ca un glob de aur luna stralucea gi pero vale yerde ostile dormea; jar pe-un virf de munte st& Mihai la masa ipe dalba-i mina fruntea lui se lasa. t& in capul mesei intre capitani, Gi recheana dulze tinerii sai ani. Mipitanii toarna in pahare vin iin sindtatea lui Mihai inchin.... ar Mihai se scoala gi le multumeste gi luind paharul, astfel le gri = Nu va urez viat’i, capitani: Dimpotriva, moartea, iat& ce va cei. Ce-i viata noastra, in robie oare? Noaptea fra stele, ziua fara soare Cei ce rabdi jugul gi-a trai mai vor, Merit& si-1 poarte, spre ruginea lor. Sufletul lor nu e mai presus ca fierul Ce le-ncinge bratul. Tau ca martor cerul. Dar Romanul nu vrea cimpul fara flori, Zile lungi si triste, fara sirbatori. Astfel e vulturul ce pe piscuri zboara; Aripile taie~i, ci ar vrea sa moara; Astfel e Romanul, si Roman sint eu, gi sub jugul barbar, nu plec capul meu" Dimitrie Bolintineanu. 65Lectia 4 Mama lui Mihai Lingi Olt, la Manastire, Vine un ostag din plaiu i intreaba cu grabire =,Unde-i mama lui Mihai?" Téofana se inchina, Roagd pentru fiul sau. =,Maicd schimnica, suspina, Ni mai este fiul tau! Ce nu au putut rapune Patruzeci de lupte mari, Au rapus, vai, iti voi spune, Dou’ sibii de tiihari Sub a mortii grea lovire El, cizind, s~a apirat, Prins in lance cu mariri Scumpa viata el gi~a dat". =_,Adevar tu spui.....el este Fiul meu cel prea iubit.... Dar, poti tu a-mi face veste Pe Romani de i-a unit?" = ,Nea putut el sd-i uneasci Sifguri nefiind uniti, Toti, voesc ca sa domneasca, §i-asteptind, toti sint robiti". = ,§tirea ta e trista foarte, Nu"cd fiu-mi a murit; Dar c& nici prin a lui moarte Pe Romani n-a desrobit!" Astfel zice Doamna mare Se oagcos ele aNeretie "ind ce de intristare Ochii-n lacrimi i s~au stins. Dimitrie Bolintineanu. 66Iv. Bat@lia de la Calugareni Cu 370 de ani in urma oastea Jérii Romfnesti, condusd de Mihai Vteazul, a obtinut victorii stralucite impotriva turcilor cotropitori. Patrunderea turcilor in Peninsula Balcanicd si ajungerea lor 1a Dunire a creat un mare pericol pentru tarile romane, care se gaseau in flancul directiei de expansiune a acestora spre centrul Europei. Dupi lupte eroice si indelungate, f4ra ajutorul efectiv al statelor vecine, Jara Romaneasc& a fost silit, la sfirgitul secolului al Xiv-lea, sa suporte suzeranitatea turceasca, care devenea din an in an mai 67Lectia 4 apas’toare. Tributul era m&rit dupa bunul plac al sulta- nului, domnul era numit de la Constantinopol, iar trupele turcegti din raialele de pe Dundre jefuiau si pustiau regiu- nile “invecinate. Aceasta era situatia cind, in anul 1593, Mihai Viteazul a venit la domnia Jarii Romanesti P&cndu-se exponentul aspiratiilor de independen{a ale poporului, tindrul voievod era hotarit sa scuture umilitorul jug otoman. Prilejul s-a ivit 1a scurt timp dupa urcarea iui pe tron, cind 5-a format in Europa o puternicd coalitie antiturceasca condusi de Rudolf al II-lea, imparatul Austriei. Aldturi de Transilvania si Moldova, Jara Romaneasca a intrat Za aceast’ coalitie, dornicd sa-si recigtige independenta. Cu o micd armati, de aproximativ 2.000 de oameni, organizata in graba, Mihai a nimicit pe creditorii turci de 1a Bucuresti gi pe ienicerii trimigi sa-1 supravegheze. Chemind apoi tSranimea 1a oaste, s~a ridicat cu insufletire s& lupte pentru independenta tarii. in scurt& vreme, oastea Jarii RomAnegti s-a ridicat la peste 12.000 de oameni. Cu aceasta oaste, formata in cea mai mare parte din {arani, Mihai a atacat raialele turcegti de pe Dunare, obtinind primele succese impotriva inamicului de veacuri gi trezind sperantele in inimile popoarelor subjugate din Peninsula Balcanicd. fn urma situatiei create, sultanul a trimis in Jara Romaneasc4 doud grupuri importante de forte, pentru a scoate din domnie pe tindrul voievod, care se aratase atit de periculos. Printr-o manevra indrazneata, care stirneste si ast’zi admiratie, oastea romaneasci condusi de Mihai a nimicit succesiv, in cursul lunii ianuarie 1595, gruparile inamice in bat@liile de la Stanesti si Serpategti- fn urma acestor victorii stralucite oastea Tarii Romanegti a cucerit cetitile turcesti de pe Dunare si, patrunzind adinc la sud de fluviu, a determinat aici o serie de réscoale, punind astfel in pericol intreaga stipi- nire otomana in Balcani. Alarmat, sultanul a trimis impotriva Jarii Romanesti, in vara anului 1595, fortele principale ale imperiului, comandate de cel mai vestit general otoman, batrinul si experimentatul Sinan Pasa. Pe 1e inceputul lunii august 68Lectia 4 1595, 0 armataé pe care izvoarele vremii o cifreazd la 100.000--200.000 de oameni, a trecut Dundrea linga Giurgiu gi a inceput inaintarea spre Bucuresti. Cu toate cererile repetate adresate aliatilor sai, Mihai a primit doar un ajutor de 2,000 de oameni din Transil- vania, efectiv care a ridicat numarul fortelor sale la 16.000 de oameni si 12 tunuri. Disproportia era enorma cotropitorii otomani aveau o superioritate numericd de 6-- 12 1a unu. Oastea Jarii Romanesti era micé dar avea experienta luptelor antérioare si era animati de dorinta arzatoare de a nimici inamicul contropitor. Disputind terenul pas cu pas, oastea Jarii Romanesti s-a retras spre nord, unde astepta ajutoarele promise In fata turcilor, care inaintau pe drumul Giurgiu~ Hulubesti, spre Bucuresti, oastea Jarii Romanesti a dus actiuni continui de hartuire si uzare, dup% procedeele care intrasera in traditia militara romaneasca. De la Hulubesti, drumul spre Bucuresti avea o varianta, care prin Calugareni ducea 1a Copaceni, pe Arges. Aceasta variantd trecea printr-un adevarat defileu format din paduri mari si largi de aproximativ 2 km. Defileul era barat spre Hulubesti de mlastinile formate de riurile Neajlov si Cilnistea, care se uneau in aceasta regiune. Zona mla5~ tinoasa nu putea fi trecuta decit pe drumul in umplutura care avea mai multe podete de lemn peste bratele celor do riuri. Mihai Viteazul si-a dat seama cd in acest defileu ar putea sa angajeze o batdlie cu inamicul cu ganse de succes, deoarece acesta nu-si putea desfagura toate fortele, iar intrarea in defileu nu se putea face decit pe rind atit cit permitea largimea drumului. In dup&~amiaza zilei de 12 august 1595, avangarda turceasca, care ajunsese in apropiere de Hulubesti, a fost atacat&’ prin surprindere de o grupare romaneascd de cavale- rie, care, dupa ce i-a produs pierderi mari, s~a retras spre Calugireni, atrigind-o pe urmele ei tn noaptea de 12/13 august, ambele parti au facut pre- gitiri intense pentru batalia de a doua zi. Voievodul Jarii Romanesti a asezat in spatele Neajlovului 10.000 de 69Lectia 4 oameni, iar in fata lor a pus 10 tunuri, care tineau sub foc podul de peste riu. tn spatele satului Calugireni a lasat © rezerva de 6.000 de oameni si 2 tunuri, sub comanda lui Albert Kiraly. tn dimineata de 13 auguts, Sinan-Paga a trimis 12.000 de c&él%reti in directia Cdlugareni, pentru a deschide drum fortelor principale. Mihai a lasat aceasta grupare sa treacd podul, dar, in timp ce~si lua dispozitivul de lupta, ostagii romani au atacat-o concentric din mai multe directii gi au nimicit-o aproape complet. Sinan Paga, infuriat de nereusita primei sale incercari, a hotarit si-si angajeze toate fortele in lupta. Planul lui era sa atace cu pedestrimea peste pod, sub conducerea lui directa, gi sd invdluie ambele fiancuri ale oastei muntene, cu doua grupari de cavalerie care urmau s& treacd Neajilovul prin vad. : Atacul frontal al ienicerilor a fost oprit cu pierderi mari pentru acegtia de focul artileriei si pugcagilor romani. fn acest timp insi, gruparea de cavalerie turceasca din dreapta, comandata de Satirgi Mahomed Paga, gasind un vad peste Neajlov, a trecut riul si ameninta stinga oastei Jarii Romanesti+ Cealalta grupare de c&lareti, comandata de Hassan Paga, s-a raticit gi nu a luat parte la batalie. Amenintat’ cu invdluirea, oastea Jarii Romfnesti s-a repliat prin lupt& spre rezerva care se gasea la nord de satul Caélugéreni: in retragere a adoptat un dispozitiv in cui, cu flancurile refuzate pentru a evita invaluirea. Dupi ce a iegit din raza de invaluire a cavaleriei turcesti gi s-a unit cu rezerva, voievodul a hotarit sd se opreasca gi sd execute un puternic contraatac. Fortele principale, conduse de Albert Kiraly, au atacat in lungul strimtorii. Un detagament de 600 de oameni, sub comanda personala a lui Mihai Viteazul, strecurindu-se pe la marginea padurii a ajuns la pod unde a angajat o lupta crincena cu ienicerii, care continuau si treacd. Un alt detagament format din 200 de pugcagi ardeleni si 200 de cazaci, Sub comanda capitanu- lui Cocea, trecind Neajlovul prin vad a cazut in spatele podului. 'S-au angajat astfel lupte de o extremi violenta la care au participat, intr-un efort unitar, toate fortele. \indatd 200 de transilvaneni si tot atitia cazaci cu capitan- Ul Cocea, se reped asupra lor... de 1a spate gi din coasta Zi ranegte Mihai cu ai sai..." scrie cronicul Walther, contemporan cu evenimentsle. 70Lectia 4 Sub loviturile puternice ale oastei Jarii Romanesti, tureii care trecuseri Neajlovul au fost nimiciti aproape complet. ,Se zice c& nu se cunoagte alta batalie in lume, in care cel doi vrijmagi si se batd cu mai mare ura decit valahii si turcii im acea vestita batalie" scrie intr-un document al vrem: Victoria obtinut’ de oastea Jarii Romanegti la Caluga- reni constituie punctul culminant al campaniei din anul 1595. In toamna aceluiasi an sosind ajutoarele agteptate din Transilvania gi Moldova, fortele intrunite ale celor trei tari rom4ne au trecut la ofensivi, au batut fortele inamice la Tirgoviste, iar resturile acestora le-au azvirlit peste Dundre, eliberind intregul teritoriu al tarii. Voie~ vodul muntean a sezisat, desigur, cit de mult ar fi fost uguratd lupta impotriva turcilor dacd cele trei tari ar fi fost sub o conducere. Victoria oastei rom4ne condus& de Mihai Viteazul la Calugareni constituie un moment glorios in istoria patriei noastre si a fortelor noastre armate. fn amintirea poporu~ lui nostru va ramine nestearsd ziua de 13 august 1595, cind oastea lui Mihai Viteazul--cu mult mai micd decit cea otomani-~dar hotArit’ si-si apere cu ultima energie tara a infrint cea mai puternicd armata din lume din acea vreme.Lectia 4 V. ‘Teme _acasi: Va rog s&% scrieti o compozitie asupra unuia din urma~- toarele subiecte: a. Unirea Principatelor Romane ~ Muntenia - Moldova ~ Transilvania - sub Mihai Viteazul (1600). b. Bat&lia de 1a Célugireni (1595). Intrarea solemn a lui Mihai Vitoazul in Albo-tulic. 1 noiembrie 1599 72Lectia 5 I. Principatele Romane in secolul al XVII-iea. Muntenia, Un urmag mai de seam al lui Mihai Viteazul a fost Radu Serban (1602-1611). Domnia lui Radu Serban se caracterizeazi prin tendinta de eliberare de sub Turci, Radu gerban fiind astfel, un continuator al politicii pentru independent&, urmat& de predecesorul sau, Mihai Viteazul. Ne-a reusit insd, in politica lui, din cauza principi- lor Transilvaniei, cari, in loc si fie aldturi de el in lupta in contra Turcilor, di erau dugmani. fn anul 1611, principele Transilvaniei Gavril Bathori a invadat Jara Romaneasc& insi este invins de Radu Serban 1a Bragov. Turcii profita de aceste neintelegeri, ocupa Jara Romaneas- c& gi aduc cu ei un nou domnitor, pe Radu Mihnea, Radu Mihnea (1611-1616) era un domn cu multa invata~ turi de carte. A studiat 1a Venetia si 1a Padova si vorbea 73Lectia 5 mai multe limbi straine. Cu Radu Mihnea incep s& vind in Jara Rom&neasc& o multime de greci de la care imprumutase bani pentru a cumpara tronul farii de 1a Turci. Procesul introducerii elementelor grecegti in Jara Romaneasca s-a continuat si de urmagii sdi: Alexandru Ilias (1616-1618 gi 1627-1629) gi Leon Voda Tomga (1629-1632). Infiuenta greacd se manifesta atit in domeniul comer~ cial, cit i in domeniul religios si politic. tn secolul al XVII-lea, aproape intreg comertul Principatelor Romane era controlat de negustori greci. Grecii faceau negot cu vite gi mai ales cu oi, cu miere de albine, cu ceara, cu lenne, sare, etc. Inflnenta religioas’ incepe cu primii mitropoliti trimigi in Jara Rom&neascd de Patriarhia din Constantinopol care erau de origine greacd. fn secolul al XVII-lea. numirul preotilor si a calugarilor cregte, mai ales dupa inchindrile ministirilor din Jara Romneasc4 catre manasti~ rile de la Muntele Athos. Numerogi greci au venit in Jara Rom&neasc& cu domnii pe care i-a ajutat sd cumpere tronul. fn multe cazuri, primeau posturi importante in administratie, lucru care Zi nemultumea foarte mult pe boerii de origine romana. 74Lectia 5 Matei Basarab (1632-1654). ,Matei Voda, donn Muntean, om fericit peste toate domniile acei tari, nemindru, blind. drept, om de tara, harnic la razboaie aga neinfrint si nespaimat cit poti s&-1 asemeni cu mari gi vestiti ogteni ai lumii" scrie cronicarul Miron Costin despre acest dom al Jarii Romanesti. Matei Basarab a fost inzestrat de natura cu calitatile marilor domnitori romini: vitejie, credint& cregtina gi spirit de organizare Domnia lui Matei Basarab se caracterizeazd prin incer~ cari de a opri influenta greceascd in tard (religioasa economici si politica), de a face comert cu tarile vecine gi ca atare sa imbundt&teascd starea economicd a Jarii Romanesti. Matei Basarab a organizat o armat& puternica gi a dat culturii rom@nesti un mare avint. fn timpul domniei sale s-au scris si tip&rit numeroase carti. Matei Basarab a fost de asemenea un mare ctitor, zidind din teme~ lie sau restaurind numeroase biserici gi min&stiri. In timpul domniei lui Matei Basarab, a fost infiintata prima fabrici de hirtie din Jara Romaneasci (1644) gi prima fabricd de sticli. Arama, fierul gi aurul erau exploatate gi mirfurile romanegti erau vindute in t{4rile vecine, unele ajungind pind 1a Venetia. 75Lectia 5 tn timpul domniei sale, Matei Basarab a purtat mai multe lupte in contra lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, care vroia sa ocupe Jara Romaneasc4 pentru fiul sau Ioan Matei Basarab 21 invinge pe Vasile Lupu in anul 1637 la Teleajen si in 1639 1a Ojogeni. tntre cei doi domitori urmeazd o perioadd de pace intre anii 1640-1653. Ca semn de prietenie Vasile Lupu a recladit biserica Stelea din Tirgoviste iar Matei Basarab a zidit m&naistirea Soveja din Putna. In anul 1653, Vasile Lupu ataci din nou Jara Romaneas- ca ins& este din nou invins in luptele de la Finta de lingd Tirgoviste. Matei Basarab moare in anul 1654 in urma unei rani primite in lupta de la Finta si este inmormintat in manasti- rea Arnota ctitoria sa. Moldova. Un fruntag al migc&rilor boierilor din Moldova in contra influentei grecesti a fost un boier de origine macedo-romand, Vasile Lupu, ceeace i-a adus domnia Vasile Lupu (1633-1653). ,,Ca un Mecena gi protector al virtutilor si al oamenilor literati", aga este descris domnitorul Vasile Lupu in raportul trimis la Roma in anul 1642 de medicul Danez Andrea Scogardi Spre deosebire de Matei Basarab din Jara Romaneasca, lui Vasile Lupu ii placea luxul. Chiar si strdinii care 76Lectia 5 treceau prin Iagi in perioada aceasta au fost uimiti si impresionati de pompa de 1a Curtea Domneasci de 1a Iasi. Activitatea rodnicd a lui Vasile Lupu s-a desfasurat in domeniul culturii unde scoala, tiparul si cartea au cunoscut o epocd de inflorire. La aceasta se adauga acti- vitatea lui de mare ctitor. in afara de luptele cu Matei Basarab, Vasile Lupu a mai dus lupte impotriva cazacilor gi a tatarilor care au jefuit si ars Moldova in repetate rinduri. Vasile Lupu este inmormintat in Biserica Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria sa. Dintre urmasii lui Matei Basarab si Vasile Lupu, in Jara Romaneasc& amintim pe Serban Cantacuzino (1678-1688). fn timpul lui s-a infiintat ,$coala de Studii Inalte" care mai tirziu a devenit ,Colegiul National Sf. Sava". Materii de predare 1a aceasta scoald erau: teologia, filosofia gtiintele fizico-matematice, istoria, greaca si latina gerban Cantacuzino a infiintat tipografii 1a Bucuresti si la Buz’u. In 1688, Biblia a fost tradus’ pentru prima data in limba romana. In politica externa, Serban Cantacuzino a dus o politi- c& antiturcd, mai ales dupa infriagerea turcilor 1a Viena (1683) incheiind un tratat de alianta cu Leopold 1 Imparatul Austriei. 17Lectia 5 Dup& moartea lui Vasile Lupu, in Moldova au urmat o serie de domnitori nu prea insemnati, intre care? Gheorghe gtefan (1645-1658), Gheorghe Duca Voda (1665-1685), etc. Transilvania. tn timpul domniei iui Matei Basarab in Jara Romfneascd si a lui Vasile Lupu in Moldova, in Transilvania a domnit Gheorghe Rakoczy II (1648-1657). Gheorghe Rakoczy a mentinut legituri de prietenie cu Mated Basarab pe care 1-a ajutat in luptele cu Vasile Lupu. L-a ajutat pe Gheorghe §tefan si ocupe tronul Moldovei gi pe Constantin gerban si ocupe tronul Jirii Romanesti dupa moartea lui Matei Basarab. Dup& marea victorie cigtigata 1a Viena impotriva Turcilor 1a 1683, Austriacii au inceput in cadrul ,Ligii Sfinte! lupta pentru eliberarea popoarelor cregtine de sub stapinirea Turcilor. tn urma tratatului incheiat intre principele Transilvdnean Mihai Apaffy gi Austria, Austria ocup& Transilvania in anul 1687. in anul 1688, Transil- vania devine supus& lui Leopold I, Imparatul Austrie tn anul 1691, Transilvania trece definitiv sub stapinire Austriaca care i-a dat o Constitutie numita Diploma Leopoldina" constitutie aplicataé pina in secolul al XIX- lea. 78Tle Intrebar. ae 2. 3. 4, 14, 15. 16. Lectia 5 Cum se caracterizeaz&’ domnia lui Radu Serban (1602- 1611) in Jara Romaneasca? De ce n-a reugit aceast& politica externa a lui Radu Serban? Ce fel de domn a fost Radu Mihnea (1611-1616)? Sub care domnitori din Jara Romaneasc& s~a con- tinuat introducerea elementelor grecegti in viata economica, culturala si religioasd? Cu ce fel de mirfuri faceau negot negustorii greci din Jara Romaneasca? Cu ce calitati era inzestrat domnitorul Matei Basarab? Cum se caracterizeazi domnia lui Matei Basarab (1632-1654) in Jara Romaneasc4? fn ce an s~a infiintat in Jara Romaneascad prima fabricd de.hirtie? Ce metale erau exploatate in timpul domniei 1ui Matei Basarab? Care era motivul neintelegerii dintre Matei Basarab gi Vasile Lupu? Cum este descris Vasile Lupu de medicul Danez Andrea Scogardi? tn timpul caérui domnitor s~a infiintat la Bucuresti ygcoala de Studii Inalte"? Gare erau materiile de predare 1a aceasta scoala? Cind s-a tradus pentru prima data in limba romana, Biblia? In ce an a ocupat Austria, Transilvania? Cum se numeste Constitutia data de Imparatul Leopold I Transilvaniei? 79Lectia 5 III. Teme pentru ora de aplicatie. 1. Teme _pentru discutii libere: a. Inchinarea minastirilor din Jirile Romanesti caitre minadstirile de la Muntele Athos. b. Ajutorul dat de greci domnitorilor romani pentru a-si cumpara tronul de la Sultanul Turc. c. Asediul Vienei (1683) si declinul puterii Otomane in Europa. d. Diploma Leopoldina. 2. Spatarul Nicolae Milescu, poreclit Cirnul, Era un boier anume Nicolai Milescul Spatar, de la Vaslui de mogia lui, prea invatat si cdrturar si stia multe limbi: elineste, sloveneste, greceste gi turceste. Si era mindru gi bogat si umbla cu povodnici (cal dus de capastru) inainte, cu buzdugane si cu paluge, cu soltare (pitura impodobita care se punea sub seaua calului). $i lui Gtefanit’ Vodd ti era prea drag gi-1 {ines prea bine. i fot 1a masa il punea gi se juca in cirti cu dinsul, si fa sfaturi, cd era atunce gramatic 1a dinsul. Iar cind a fost odatd, nu s-au sdturat de bine si de cinstea ce avea la §tefanita, ce au gizut gi au scris nigte cirti viclene- $i le-au pus intr-un bat sfredelit gi le-au trimis la Constantin Voda cel Batrin Basarab in Jara Legeasc’, ca sd se ridice de acolo cu ogti, si vie 8h scoata pre Stefanita Voda din domnie. Iar Constantin Vodi nu au vrut si se apuce de acele lucruri ce~i scria, ce s-au sculat si au trimis batul acela sfredelit, cu carti cu tot, inapoi la $tefanita Voda, de le-au dat. Deci §tefinitd Voda, cum au vazut batul cu cartile sau prea miniat si 1-au adus pre acel Nicolai Milescu inaintea lui, in casa cea micd, gi au pus pe cdlau de i-au taiat nasul.... §i nu au vrut si-1 lase sd-i taie nasul cu cutitul lui calau, ce cu hangerul lui $tefanita Voda i-au taiat nasul. Dupa aceea Nicolai Cirnul a fugit in tara Nemteasca gi au gisit acolo un doftor dei tot slobozea singele dinLectia 5 obraz gi-1 botea 1a nag, si aga din zi in zi singele se anchega, de i-au crescut nasul 1a loc, de s~au timaduit Zar cind a venit aice in tard, 1a domnia iui Ilies Voda, numai de abia s-au fost cunoscut nasul c&-i taiat. I. Neculce, Letopisetul Moldovei, dupa 1732. era neam de mazil. Prea invatat, multe limbi stia: eline- ste, latineste, Slovineste gi alte. Adinc din carti stia gi deplin c&lugir si cucernic gi blind ca un miel, fn fara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acela. Dupi ce au mers la Jolcfa (tirg polonez, loc de exil al mitropolitului si al moagtelor Sf. Ton din Suceava), #1 punea craiul Sobietchi de se imbraca cu vesmintele cele scumpe si odoarele mitropoliei t&rii noastre gi slujea liturghie la zile mari si Iordan la Boboteazd, cu ceremonie dupa obiceiul fArii noastre. $i se mira craiul si toti domnii legegti gi lauda frumoasa ceremonie ce era in biserica farii noastre. I. Neculce, Letopisetul Moldovei, dupa 1732. 81Miron Costin Miron Costin-~aceasta figura mireati a romanismului secolului XVII, cum 41 numeste V. A, Ureche a fost primul istoric roman care a scris o carte despre istoria poporului nostru si, in acelasi timp, primul tilcuitor al trecutu- lui neamului roma@nesc care a demons- trat originea sa daco~romana, persistenta lui neintrerupta in locurile in care ne aflam astazi si unitatea sa etnici. Scrierile Sale istorice au ca fir calauzitor ideea originii comune a tuturor rominilor aflati pe atunci sub diferite stapiniri politice. Poporul nostru se trage din romani-~ spune Miron Costin-~stramosii nogtri au fost...cei mai puternici ogteni din istoria universala. Caut&-te dara acum, cetitorule ca intr-o oglind& gi te priveste de unde esti. Opera lui este destul de vasta si deosebit de im- portanta ca sursa’ de documentare istoricd: Letopisetul “irii Moldovei, Cronica tarilor Moldovei si Muntemied Cronica Polond), Istorie in versuri polone despre Moldova gi Jara Romaneascd, De neamul moldovenilor, din ce tar au degit stramosii lor, precum si mai multe prelucrari versuri, scrisori si discursuri. tn ,predoslovia" adic& ,,voroava citre cititor" pe care o puhe 1a inceputul scrierii sale De neamul Moldoveni- lor, Miron Costin spune:... Biruit-au gindui sa mi apuc de aceasta trudi, sA scot lumii 1a vedere felul neamului, din ce izvor gi semintie sint lacuitorii t&rii noastre... 82Lectia 5 Neamul tarii Moldovei de unde se taragdneaza? Din tarile Rimului, tot omul s& creadza Traian, int?iu, impiratul, supuindu pre dahii Dragog apoi in moldoveni premanindu pre viahi Martor este Troianul, santul in tara noastra gi Turnul Severinul, munteni, in tara voastra. tn Cronica t&rilor Moldovei si Munteniei (Cronica Poloni), scrisa sub forma unei epistole adresati de autor unui prieten al sau, nobil polon, Miron Costin se dovedeste a fi si primul geograf roman care a scris temeinic despre agezirile stramogesti. Valul lui Traian, cetatile, tinutu- rile Moldovei gi Munteniei, riurile, oragele gi judetele sint descrise atit geografic cit si administrativ, intr-o forma nemaiintilnita ‘pind 1a el. Miron Costin crede in valoarea educativa a istoriei yeeecd letopisetele nu sintu numai s& le citeascd omul, ce mai mult sa hie de invatatura ce ieste bine si ce ieste rau..." De aceea el prelucreazi izvoarele, nu le consemnea- zi in forma fragmentara, avind ins% grija permanenta si nu se abata de la adevir. Ca model de cinste in felul sau de a scrie, gasim la Miron Costin evidentierea unora din faptele bune ale asupritorului familiei sale -~ Vasile Lupu ++,dreptatea socotind, nu pot s& scriu intr-alt chip...! “incheie e1 lauda acestui domnitor. Mergind mai departe cu ideea preamiririi neamului si patriei, in scrierile sale, Miron Costin isi traduce singur letopisetul in limba latina, astfel ca sa poata ajunge ugor la cunostinta strainatatii. Prin aceasta marele cdrturar s-a situat inaintea lui Dimitrie Cantemir pe linia cultivarii sentimentului national. Ca ostas, Miron Costin ia parte la numeroase expeditii militare ale domnitorilor sub care a slujit lasindu-ne pre~ tioase iasemnari de martor ocular al acelor evenimente. Miron Costin s-a nascut in anul 1633... si intr-acest an 7142 (1633) atunci sint incepute si zilele vietii mele. ne spune in una din insemnarile sale. A slujit sub patru domni gi a murit la virsta de 58 de ani~-in 1691, executat de Constantin-voda Cantemir, ca urmare a intrigilor unor boieri invidiogi. E1 a detinut numeroase demnitati sluger (1657), paharnic (1659), pircdlab de Hotin (1660- 1664), mare comis (1664), mare vornic de Jara de Sus (1667), 83Lectia 5 mare yornic de Jara de Jos (1669-1675) gi, de 1a 1675, mare logofat--céa mai inalta demnitate boiereasca din Moldova. Piind unul dintre marii invitati ai timpului si cunoscind mai multe limbi straine, a fost folosit si ca diplomat, dindu-i-se misiuni importante pe lingi imparatii gi regii t&rilor invecinate. tn scrierile sale acest mare cronicar folosegte limba armonioasd a razegilor moldoveni, dovedindu~si astfel res~ pectul pentru tot ce vine de 1a stramosi- Opera lui Miron Costin ramane inscrisi in patrimoniul nostru cultural ca una din temeliile de seami ale istoriei neamului romanesc, iar figura sa luminoas&--far puternic care strabate zbuciumul veacurilor pind 1a noi. 84Lectia 5 I Pe Arges in jos, Pe un mal frumos, Negru Vod% trece Cu tovaragi zece: Nowa mesteri mari Calfe si zidari, i Manole zece, are-i gi intrece. Merg cu toti pe cale, Si aleagi-n vale Loc de minastire i de pomenire. ‘ata cum mergea Ci-n drum ajungea Pe-un biet ciobinags, Din fluer doinas, i cum 21 vedea mnul $4 zicea: - Mindru ciobinag, Din fluer doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in jos cu turma ai fost. Nu Pe Un 2 La cumva~ai vazut, unde-ai trecut, zid parasit neispravit. loc de grindis verde-alunig? - Ba, Doamne-am vazut Pe Un i unde-am trecut zid parasit neispravit. anii cum i1 vad La el se reped latra-a pustiu urla-a mortiu. i i it 21 auzea Domnu=nveselea i curind pleca, pre zid apuca, cu noua zidari Nowa mesteri mari i ar Manole zece, i gi intrece. lata zidul meu! Rei aleg eu 85Lectia 5 Loc de manastire gi ae pomenire. eci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curind va siliti Lucrul de~1 porniti, Ca sd-mi ridicati, Aici sd-mi durati Minds tire-nalta, Cum n=a mai fost alta, Ca y-oiu da averi, Veoiu face boeri; ar de mu, apoi y-oiu zidi pe voi, y-oiu zidi de vii Chiar ia temeliil™ Ir : Mesterii grabea, Sforile-ntindea, Locul masura, anturi largi sdpa " mereu lucra, idul ridica. Dar orice lucra Noaptea se surpa! A doua zi iar, A treia zi iar, A patra zi iar, Lucra in zadar! Domnul se mira -apoi ii mustra -apoi se-ncrunta i. ameninta, ai puie de vii Chiar in temelii! Megterii cei mari, Calfe si zidari, Tremurau lucrind, Lucrau tremurind, Zi lunga de vara, Ziua pind-n searaj; Iar Manole sta, Nici ci mai lucra Ci mi se culca gi un vis visa, 86 Apoi se scula ~astfel cuvinta: Nowd mesteri mari, lalfe si zidari, grit ce am visat je cind m-am culcat? © soapta de sus Aievea mi-a spus, C& orice-am lucra Noaptea s~a surpa, Pin-von hotart In zid de-a zidi, Ce-a-ntii sotioara, Cea-ntii sorioara, Care s-a ivi Mini, in zori de zi, Aducind bucate La sot ori 1a frate. Deci dacd vroiti Ca si ispraviti Sfinta mindstire Pentru pomenire, Nod s& ne-apuctin Cu toi sa juram gi st me legam ‘’aina s-o pastram. i~orice sotioard, rice sorioara, Mini, in zori de zi, Intii s-a ivi, Pe ea s-o jertfim, tn zid s-o zidim!" III Iata-n zori de zi Manea se trezi -apoi se sui fe gard de nuiele imei sus pe schele, finn cimp se uita, rumul cerceta Cind, vai! ce zarea? Cine ca venea? Sotioara lui, Floarea cimpulu Ea s-apropiagi,2i aducea ring de mincdtura Vin de beutura. Cit el o zarea, Inima-i sirea, tn genunchi cadea §i_plingind zicea: =,Da, Doamne, pe lume o"ploaie cu spume, Sa faca paraie, Sa curga siroaie, Apele sa creasca, Mindra si-mi opreasca. S~o opreasci-n vale, S-o-ntoarca din cale!" Domnul se-ndura Ruga-i asculta, Norii aduna, : Ceriu-ntuneca. i curgea deodata ‘loaie spumegata, Ce face paraie $i umfla siroaie. jar oricit cadea, Mindra n-o oprea; Ci ea tot venea $1 s-apropia. janea mi-o vedea, Inima-i plingea i iar se-nchina i iar se ruga: ,Sufl’, Doamne-un vint, Suf1a-1 pe pamint, Brazii sd-i despoaie, Paltini si indoaie, Muntii si rastoarne, Mindra sa-mi intoarne, S& mi-o-ntoarne-n cale, S~o ducd la vale!" Domnul se=ndura Ruga~i asculta i sufla un vant, In vint pe pament, Paltini c-ndoia, Brazi c& despoia, Manti c& rasturna, Iara pe Ana 87 Lectia 5 Nici c~o intruna! Ea mereu venea Pe drum sovdia i s-apropia i amar de ea, at& c-ajungea! Iv Mesterii cei mari Caife si zidari, Mult inveselea Dacd 0 vedea. Tar Manea turba, Mindra~si saruta, In brate-o lua, Pe schele~o urca, Pe zid o punea §i, glumind, zicea: “stai, mindruta mea, Nu te speria Ca vrem s% glumim ji st te zidin! a se=ncredea i vesel ridea. ar Manea ofta $i o¢ apuca idul de zidit, Visul de-nplinit. Zidul se suia io cuprindea ‘in-1a glesnisoare, Pin-la pulpigoare, Iar ea, vai de ea! Nici ca mai ridea, Ci mereu zicea: Manole, Manole, Mestere Manole, Ajungi-ti de saga Ca nu-i bund, draga, Manole, Manole, Mestere Manole, Zidul rau m& stringe, Trupugoru-mi fringe!" Iar Manea tacea i mereu zidea. idul se suiaLectia 5 $i o cuprindea in-1a glesnigsoare, Pin-la pulpisoare, Pin-1a costigoare, Pin-la titigoare, Dar ea, vai de ea! Tot mereu plingea gi mereu zicea? ‘Manole, Manole, Mestere Manole, ‘Titisoare-mi plinge, Copilagu-mi fringe!" Manole turba $i merew lucra. idul se suia $i 0 cuprindea in-1a costigoare, - Pin-la titigoare, Pin-1a buzigoare, Pin=1a ochigori, Incit, vai de ea! Nici Se mai vedea, Ci se auzea Din zid cd zicea: ,Manole, Manole, liegtere Manole, Zidul rau mi stringe Viata mi se stinge!" v Pe Arges in jos, Pe un mal frumos Negru Voda vine, Ca sa se inchine La cea mindstire, Falnic& zidire, Mindstire-nalta, Cum n=a mai fost alta. Domnul o privea i se-nveselea u astfel graia: "Voi, mesteri zidari, Zece mesteri mari, Spuneti-mi drept, Cu mina la piept, 88 De-aveti mesterie, Ca si-mi faceti mie Alta ministire Pentru pomenire, Mult mai luminoas& gi mult mai frunoasi 2 ‘ar cei megteri mari, Calfe si zidari, Cum sta pe grindigs, Sus pe coperis, Veseli se mindrea S-apoi raspundea: ca noi megteri mari, Galfe si zidari, Altii nici ca sint Pe acest pamint! A£18 ci noi stim Oricind sa zidim, AltS mindstire Pentru pomenire, Mult mai luminoas& gi mutt mai frumoasa!" jomnul asculta i pe ginduri sta. poi poruncea Schelele s& strice, Sciri si le ridice, ar pe cei zidari, Zece mesteri mari, Si mi-i paraseasca, Ca s& putrezeasca Colo pe grindis, Sus pe coperis. Mesterii gindea fied isi ficea ripi zburdtoare De gindrili ugoare. Apoi le-ntindea gicn vizdun sizes, ar pe loc cadea gi unde pica ‘rupu-si despica. Iar bietul Manole, Megterul Manole, Cind se facerca De-a se arunca,Tata c-anzea Din zid ca iegea Un glas nadusit Un glas mult dubit, Care greu gemea §i astfel zicea: .Manole, Manole, Mestere Manole, Zidul rau ma stringe Titisoara~mi plinge, Copilasu-mi fringe, Viata mi se stinge?" Cum'o auzea Vasile Alecsandri, Poesii populare 89 Lectia 5 Manea se pierdea, Ochi-i se-nvelea, Lumea se-ntorcea, Norii se-nvirtea 3 de pe grindis, je pe coperis, Mort, bietul cidea! Tar unde cAdea Ce se mai facea? © fintina Lina Cu apé putina, Cu apa sarata, Cu lacrimi udata! ale Romanilor, 1866.Lectia 5 V. ‘Teme _acasa: Va rog si scrieti o compozitie asupra unuia din urmatoarele subiecte: a. Spatarul Nicolae Milescu, zis cirnul. b. Cronicarul Miron Costin.Lectia 6 Dimitrie Cantenir I. Constantin Brincoveanu si Dimitrie Cantemir. Constantin Brincoveanu (1688-1714) a fost unul din cei mai insemnati domnitori din a doua jumatate a secolului al XVII-~lea in Jara Romaneascd. Constantin Brincoveanu a venit 1a domnie fiind ales de boeri, dup&% moartea unchiului sau, §erban Cantacuzino. ,Gospodar credincios, iubitor de art&, Constantin Brincoveanu este una din figurile cele mai de seama ale trecutului nostru, El simbolizeazi epoca de stralucire a spiritului romanesc, iar sfirgitul lui tragic, suportat cu tarie de suflet adevarat cregtinesc, adaogd chipului sau aureola de martir" scrie marele istoric Constantin Giurescu despre acest domnitor. o1Lectia 6 Constantin Brincoveanu a domnit intr-o epoca plind de dificultiti pentru Jara Romaneasci. Turcii, Austriacii si Rugii care luptau intre ei, cdutau s-1 atragd pe Constan- tin Brincoveanu de partea lor. Ca si-si salveze tara, Constantin Brincoveanu a dus o politicd de neutralitate cautind si pistreze legituri de prietenie cu Austriacii gi Rugii gi pl&tind sume mari de bani Turcilor ca si aib& pace in tara. fn anul 1690, Constantin Brincoveanu, cu ajutor tur~ cesc invinge o armataé austriaci la Zirnesti iar in razboiul Ruso~Turc din 1711, dupa ce Spatarul Toma Canta~ cuzino a trecut de partea rugilor cu cavaleria munteana gi a ars Brdila, Constantin Brincoveanu s~a declarat neutru. Rugii fiind infrinti 1a Stinilesti, Constantin Brincoveanu reugegte si se mentin& pe tron inca trei ani. fn anul 1714, este chemat la Istambul unde impreuna cu cei patru fii ai si este ucis si aruncat in Bosfor. Mai tirziu, corpul lui Constantin Brincoveanu a fost adus in tara si inmormintat in Biserica Sf. Gheorghe-Nou din Bucuresti, ctitoria sa. Constantin Brincoveanu a fost un om cult care a con- tinuat activitatea culturala inceputa de gerban Canta~ cuzino. A infiintat mai multe scoli si a reorganizat scoala superioara de la Sf. Sava. Tipografiile de laLectia 6 Bucuresti, Snagov si Buzdu au tiparit diferite publicatii, mai ales religioase, atit pentru Jara Romaneasca cit si pentru lumea greacd si orientala. Constantin Brincoveanu a construit mai multe biserici si mindstiri, intre care min&stirea Hurezul din judetul Vilcea. Palatul de la Mogogoaia, cel mai insemnat monument de arhitecuré laicd din cite s-au pastrat in Jara Roman- easca a fost construit de Constantin Brincoveanu. Stilul in care este lucrat acest palat a capatat denumirea de yStil Brincovenesc" si se caracterizeacd prin simplicitate, proportie si eleganta. Dimitrie Cantemir (1710-1711) ocupa tronul Moldovei cu ajutor turcesc. Dimitrie Cantemir traise si studiase multi ani la Constantinopol. Turcii 1-au trimis ca domni- tor in Moldova, crezind ca va urma o politica prietenoasd citre Turcia si ci se va aratd neprietenos fata de Constan- tin Brincoveanu, domnul Munteniei, 2n care Turcii nu aveau Prea mare incredere. Traind ins& in mediul turcesc gi cunoscind bine viata orientala, Dimitrie Cantemir, prin studierea profunda a istoriei Turciei, ajunge 1a convingerea cd Imperiul Turc a ajuns la culmea gloriei si ci incepea s& decadaLectia 6 Ajungind la aceasta convingere, el crede ca ar fi necesar’ o politica de apropiere de t’rile cregtine care erau in conflict cu Turcia (Austria si Rusia). tn acest scop, Dimitrie Cantemir incheie o conventie cu Petru cel Mare, tarul Rusiei la 24 Aprilie, 1711 in care se prevede: Moldova trece sub protectia imperiului rusesc; Moldovei i se recunoaste vechile hotare pina la Nistru cu toate cetatile, Buceagul gi tarmul Marii; Moldova nu va plati tribut Rugilors Rugii (Muscalii) nu se vor amesteca in afacerile interne ale tarii, nu se vor insura in tara, nu vor avea voie s& cumpere mogii in Moldova; Domnia in Moldova va fi ereditara in familia lui Dimitrie Cantemir; Rugii se obliga s& plateasca leafa unei osti (armate) de 10.000 de moldoveni; etc Aceasta conventie marcheaz&’ inceputul amestecului rusesc in Principatele Romane sub pretextul ,ocrotirii™ cregtinilor ortodocsi gi a ,nobilei dorinte" de a-i sc&pa de stapinirea turceasca. Dupa incheierea acestui tratat, gi dupa vizita pe care farul Rusiei, Petru cel Mare, a facut-o la Iasi, domni- torul Dimitrie Cantemir se pregiteste de razboi, alaturi de Rusi, in contra Turcilor. fn acest scop, lanseaz& un manifest, adresat: Mitropolitului, Episcopilor, boierilor,Lectia 6 cipitanilor si tuturor slujitorilor pamintului Romanesc. In acest manifest, Dimitrie Cantemir declara: nPacem gtiut ci intrucit dugmanii crestinatatii, Turcii, n-au respectat tratatul incheiat de predecesorul meu Bogdan, prin care {ara se obliga a plati Sultanului numai 4000 de galbeni, 40 de cai si 24 de soimi pe an si au introdus in Jara Moldovei tot felul de asupriri, d&rimind sau ocupind cetitile ei, dind voie Tatarilor de a o prada, luind in robie pe fiii si sotiile noastre spre a-si face ris de ele, sporind pe fiecare zi ce trece tributul pind la asa grad ci a devenit cu neputinta de raspuns. Noi ne-am unit cu Impiratul Milostiv si credincios al Rusiei, Petru Alexie- vici, care a ridicat arma spre a mintui pe crestini de jugul robiei mahomedane. Prin urmare, tot omul din aceasta tara si iee armele spre a-i veni in ajutor". Aurmat apoi razboiul dintre Turci si Rugi, terminat cu anfringerea Rugilor la Stanilesti pe riul Prut in anul 1711. Dimitrie Cantemir impreuna cu boerii care fusesera de partea Rugilor sau vazut siliti si fuga in Rusia. Impre- una cu Dimitrie Cantemir, au plecat in exil in Rusia peste 4000 de soldati din oastea Moldoveneasca, peste 448 de boeri mari si mici, aproape toata floarea Moldovei din acel timp. 95Lectia 6 Domnitorul Dimitrie Cantemir a fost unul din cei mai culfi oameni din timpul acela. §tia 11 limbi straine, avea talent muzical si cunostea muzica si poezia orientala. A fost de asemenea unul din cei mai insemnati scriitori de la inceputul secolului al XVIII-lea. Academia din Berlin l-a consacrat in anul 1714 ca membru al ei. La cererea Academiei din Berlin a scris in limba latina, ,Descrierea Moldovei". Alte opere importante scrise de Dimitrie Cantemir sint: ,Hronicul vechimei a Rom&no-Moldo-Vlahilor", ,Istoria Imperiului Otoman", ,Sistemul religiei mahomedane", etc. Dupa 12 ani de exil, Dimitrie Cantemir moare in Rusia in anul 1723. Mai tirziu, corpul lui a fost adus si inmormintat in Biserica Trei Ierarhi din Iasi.Il. Intrebar: 1 2. 3. a 10. 1. 12. 13. 14. 15. 16. Lectia 6 Cum a venit 1a domnia Jirii Romanesti, domnitorul Constantin Brincoveanu Cum 1 descrie istoricul C. Giurescu pe domnitorul Constantin Brincoveanu? Cum poate fi caracterizaté politica externa’ a lui Constantin Brincoveanu? In contra cui a luptat Constantin Brincoveanu in lupta de 1a Zarnesti (1690)? Care a fost atitudinea lui Constantin Brincoveanu in razboiul Ruso-Turc din anul 1711? Cum a murit domnitorul Constantin Brincoveanu? S-a continuat activitatea culturald din Jara Rom&neasc& inceputi de Serban Cantacuzino, in timpul domniei lui Constantin Brincoveanu? Cum este caracterizat ,Stilul Brincovenesc™ in arhitectura romaneasca? Cu ajutorul cui a ocupat Dimitrie Cantemir tronul Moldovei? La ce convingere a ajuns domnitorul Dimitrie Cantemir dupa ce a oucpat tronul Moldovei? Cu cine a incheiat Dimitrie Cantemir o conventie la 24 aprilie, 1711? Ce se prevedea in aceast% conventie? Unde a avut loc iupta dintre Rugi gi Turci? Care a fost rezultatul acestei lupte? Unde a plecat in exil domnitorul Dimitrie Cante~ mix? Ce opere mai insemnate a scris Dimitrie Cantemir? Cind a murit gi unde este inmormintat Dimitrie Cantemir? 97Lectia 6 III. Teme pentru ora de aplicatie. 1. Teme pentru discutii libere: a. tnceputul influentei rusesti in Principatele Romane. Stilul ,Brincovenesc" in arhitectura romaneasca c. Dezvoltarea culturali a principatelor Romane an timpul lui Constantin Brincoveanu si Dimitrie Cantemir. Manifestul domnitorului Dimitrie Cantemir c&tre tara. 2. Grigore Ureche rimul cronicar_moldovean. Istoriografia romaneasca incepe prin consemnarea faptelor care pareau a fi cele mai demne de scos in lumina, in cronici foarte succinte, redactate in slavoneste de citre cilugarii diferitelor ministiri. Prima expunere sistematicd a trecutului poporu~ ui roman, si in special al Moldovenilor, povestita curgator gi cu interes, este aceea a marelui vornic Grigore Ureche. Acesta era un om destul de invatat pentru timpul si tara in care triia. Bl isi facuse studiile la gcoli in Polonia, cunostea limbile polonezi si latina si cu siguranta si slava. Grigore Ureche exprima in cronica sa sentimente analt&toare in cuvinte elocvente. Astfel, in prefata sa, el spune ,ci a voit ca anii apugi ai istoriei sa nu cada in uitarey ca si se poata sti ce au facut stramogii nostri gi ca sa nu se cread&’ cd ei semanau cu fiarele salbatice, cu fiinte lipsite de inteligenta si mute". Grigore Ureche, conform timpului in care traia, era profund patruns de ideia religioasa. Dacad gtefan cel Mare cistigi victorii atit de stralucite, el le datoreste ajutorului lui Dumnezeu. In toate scrierile sale, se vede predominind ideia providentei divine, care rasplate- gte binele cu bine gi pedepseste raul cu rau. Grigore Ureche igi incepe cronica sa prin citeva cuvinte asupra lui Traian si a cuceririi Daciei, afirmind c& ,poporul roman cobora din Romani, cu toate ca limba 98Lectia 6 Sa, s-a amestecat cu acelea ale vecinilor si le-a impru- mutat multe cuvinte. Cronica lui Grigore Ureche a fost scris& la putini ani dupa 1644. Dimitrie Cantemir, Cronica tuturor tirilor romanestit Aceast& ,cronica” se deosebeste complet de lucrarile cu acelag nume datorite penei lui Ureche sau aceleia a lui Miron Costin, Ea este o veritabila lucrare de istorie critic’, scrisd pe bazd de documente, de o vast& eruditie, si in care izvoarele sint analizate, confruntate, lamurite sau combitute unul dup altul, cu un spirit de patrundere ce uimeste. Se simte ca este vorba de un savant care posedi complet stiinta necesara pentru vasta lucrare pe care a intreprins-o. Nu este altceva decit incercarea de reconstituire a istoriei Romanilor de 1a prima lor aparitie ca Daci, apoi ca Daco-Romani pe pimintul pe care 1-au lo- cuit mai tirziu si proba continuitatii existentei lor pe acest teritoriu, urmarita an cu an, pind la infiintarea principatelor. Marele interes al lucrarii lui Dimitrie Cantemir, pentru istoria romaneasc&, consista in teza pe care el igi propune s-o demonstreze, ci Romanii Daciei de ast&zi, Moldovenii, Muntenii si Transilvanenii sint, dupa originea lor, adevarati Romani din Italia, adugi in aceasta’ tard de citre impiratul Traian si ci Romanii au locuit in Dacia fra intrerupere, aga cum locuiesc si astizi. Toata lucrarea lui Dimitrie Cantemir este plin& de un profund spirit patriotic si sprijinit& pe documente. El igi da silinta s& ridice moralul viteazului s&u popor gi si-i arate ce ar putea si faci, dacd ar fi si ast&zi, aga cum a fost odinioara. 99Lectia 6 Iv. Lectura: Capul lui Motoc vrem! ... (Alexandru Lapugneanu) De cu seara se facuse de stire tuturor boierilor sa se adune a doua zi, fiind sirbatoare, la Mitropolie, unde era si fie si Domnul, ca sa asculte Liturghia si apoi sa vie sa pranzeasci 1a curte. Cand sosi Alexandru Vodi, (Alexandru Lapugneanu, donn al Moldovei in doua randuri; a doua oara, dela 1564-1569), sfanta slujba incepuse si boierii erau toti adunati Impotriva oBiceiului siu, Lapugneanul in ziua aceea era imbracat cu toata pompa domneascd. Purta coroana Paleologilor, si peste dulama polonezi de catifea stacojie, avea cabanita turceascd. Nici o armi nu avea alta decat un mic junghiu cu plasele de aur; iar printre bumbii dula- mii se zirea o zea de sdrma. Dupa ce a ascultat sfanta siujbi, s'a coborit din strand, sta inchinat pe la icoane, $i apropiindu-se de racla Sf. Ioan cel Nou, sa plecat cu mare smerenie si a sarutat moastele sfantului. Spun ca in minutul acela el era foarte galben la fata, si ci racla sfantului ar fi tresirit. Dup& aceasta, suindu-se iardgi in strani, se inturna c&tra boieri si zise: ~- Boieri dumneavoastra! Dela venirea mea cu a doua si pana astazi, am ardtat asprime cAtra multi; m'am cumplit, rau, varsand sdngele multora. Unul Dumne~ zeu stie de nu mi-a parut rau si de nu ma cdiesc de aceasta; dar dumneavoastra stiti cd mau silit numai dorinta de a vedea contenind galcevirile si vanzarile unora si altora cari tinteau 1a risipa tarii si la peirea mea. Astazi sant altfel trebile. Boierii si-au venit in cunostinta; au vézut c& turma nu poate fi fara pastor, pentrucd zice Mantuitorul: Bate-voiu pastorul si se vor imprigtia oile. Boieri dumneavoastré! S& traéim de-acum in pace, iubindu-ne ca nigte frati, pentrucd aceasta este una din cele zece porunci: Sa iubesti pe aproapele tau ca insuti pe tine, si si ne iertam unii pe alfii, pentrucd santem nuritori, rugandu-ne Domnului nostru Isus Hristos--igi face cruce-~si ne ierte noua gregalele, precum iertam si noi gregitilor nostri." 100Lectia 6 Sfargind aceasta degntata cuvantare, merse in mijlocul bisericii si, dupi ce se inchin’ iaragi, se inturna spre norod in fata, in dreapta si in stanga, zicand: ,Jertati-ma, oameni buni si boieri dumneavoastra!™ -- Dumnezeu si te ierte, Miria Ta! raspunsera toti, afara de doi juni boieri ce sta ganditori, razamati de un mormant lang ug&, insa nime nu le~a luat seama. Lapugneanul iesi din biseric&, poftind pe boieri s& vie si ospateze impreuni; gi incdlecand se inturna 1a palat. Toti se imprastiara. ~~ Cum iti pare? zise unul din boierii care i-am vazut cA nu iertase pre Alexandru Voda. -+ Te sfatuesc sd nu te duci astizi la dansul la masa, raspunse celalalt; §i se amestecara prin norod. Acestia erau Spancioc gi Stroici. La curte se facuse mare gitire pentru ospatul acesta. Vestea se impragtiase ci Domnul se impacase cu boierii; si boierii se bucurau de o schimbare ce le da nidejde c& vor putea ocupa iarasi posturi, ca sa adune noua avutii din sudoarea tAranului. CAt pentru norod, el era indiferent; el din impacarea aceasta nu agtepta vreun bine, nici pre- punea vreun rau, Norodul se invoia cu obliduirea lui Ale~ xandru Voda: cartea numai asupra ministrului Motoc, care intrebuinta creditul ce avea la Donn, spre impilarea gloatei. Caci, desi era necontenite jalobele obstiei pentru jafuiri- le lui Motoc, Lapugneanul Sau nu le raspundea, sau nu le asculta. Ceasul pranzului apropiindu-se, boierii incepura a veni caliri, intovarasiti fiestecare de cate doud-trei slugi. Luau sama insa ci curtea era plin&’ de lefecii inarmati si cd patru tunuri sta indreptate spre poarta; dar odata intrand nu se mai putea inturna, caci portile erau strajuite si pazitorii porunciti a nu lisa si ias& nime. Adunandu-se boierii, 47 1a numir, Lapugneanul se puse in capul mesei, avand in dreapta pre logofatul Trotugan, gi in stanga pre vornicul Motoc. Incepura a zice (A zice-- a canta--cuvant vechiu nota Negruzzi) din surle si bucate~ le “se adusera pe masa. 101Lectia 6 fn Moldova, pe vremea aceea, nu se introdusese incd moda mancirilor alese. Gel mai mare ospat se cuprindea in cAteva feluri de bucate. Dup&% borgul polonez, veneau mancari grecesti, fierte cu verdeturi care plutea in unt; apoi pilaf— ul turcesc si in sfargit fripturile cosmopolite. Panza mesei gi gervetele era de filalui, tesute in casa. Tipsiile pe care aducea bucatele, talgerile si paharele era de argint. Pe 1anga parete sta agezate in rand mai multe ulcioare pantecoase, pline de vin de Odobesti si de Cotnari, si la spatele fiegtecdruia boier dvorea cate o slug care dregea (Turna vin nota Negruzzi). Toate aceste slugi era inarmate. In curte, pe 1angi doi junci si patru berbeci fript era trei poloboace desfundate, pline de vin; slujitorii manca si bea; boierii manca si bea. Acum capetele ince~ puseré ase infierbanta; vinul igi facea lucrarea, Boierii inchina si ura pre Domn cu vivate sgomotoase, la care raspundea lefeciii prin chiote si tunurile prin bubuit. Acum era aproape a se scula dela masa, cand Veverita ridicd paharul gi, inchinand, zise: S& tréegti intru multi ani, Maria Ta! Sa stapanesti fara in pace, gi Milostivul Dumnezeu sa te int@reascd in gandul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri, gi a bantui norodul. . « Ntapucd sa sfargeascad, caci buzduganul Armasului, lovindu-1 drept in frunte, i1 obori 1a pamant. A! yoi oc&riti pre Domnul vostru! strigd acesta; la ei, flacdi! In minut, toti slujitorii de pe 1a spatele boierilor, scotand junghiurile 7i lovird; gi alti ostasi, adugi de capitanul de lefecii, intrara si napustira cu sibiile in ei. C&t pentru Lapugneanul, el luase pe Motoc de man gi se trisese lingd o fereastra deschisd, de unde privea macelaria ce incepuse. E1 radea; iar Motoc, silindu-~ se a rade, ca sd placd stapanului, simtea parul sburlindu-i se pe cap si dintii sai clantanind. $i cu adevarat era groazi a privi aceasté scend sangeroasa. Inchipueasca4-si cineva intr'o sal& de cinci st@njini lungaé si patru lata, © suta si mai multi oameni ucigagi gi hot’riti spre ucidere, caldi si osdnditi, luptandu-se unii cu furia desnadejdei si altii cu aprinderea betiei. Boierii, neavand nicio grija, surpringi migelegte pe din dos, fara arme, cddeau fara a se mai impotrivi. Cei mai batrani mureau facandu-si cruce; multi insd din ced mai juni se apdrau cu turbare; scaunele, talgerile, tacAmurile mesei-se facea arme in mana lor; unii, degi ranifi, se inclesta cu furie de gatul ucigasilor si, : 102Lectia 6 nesocotind ranele ce priimeat, ii strangea pan' ii inddusea. Dac& vreunul apuca vreo sabie, isi yindea scump viata. Multi lefecii pierira, dar in sfargit nu mai rdmase niciun boier viu. Patruzeci si septe de trupuri zacea pe parchet! In lupta si tranta aceasta, masa se risturnase, ulcioarele se sparsesera si vinul amestecat cu sange facuse o balta pe lespezile salei. Odat& cu omorul de sus, incepuse uciderea si in curte. Slugile boierilor, vazandu-se lovite fara veste de soldati, plecara de fugi. Putini cari scapar&d cu viata, apucand a sari peste ziduri, dase larma pe la casele oamenilor si invitand pre alte slugi si oameni boieresti, burzuluisera norodul, gi tot orasul alergase la poarta curtii, pre care incepuse ao tdia cu securile. Ostasii ametiti de betie facea numai o slab’ impotrivire. Gloata se intarta din mult an mai mult. Lapugneanul, pre care 21 ingtiintase de pornirea norodu- lui, trimise pe Armagul si antrebe ce vor si ce cer? Armagul iesi. -- Ei, vornice Motoace, zise apoi inturnandu-se spre acesta, spune, n'am facut bine ca m'am mantuit de raii acegtia, si am scdpat tara de o aga raie? -- Maria Ta, ai urmat cu mare intelepciune, raspunse margavul curtezan; eu de mult aveam de gand si sfatuesc pe Maria Ta la aceasta, dar vid c&i intelepciunea Mariei Tale au apucat mai ‘nainte si ai facut bine ca i-ai taiat, pentru- fiindca...era si =~ Vid ci Armagul intarzie, zise Lapugneanul curmand pe Motoc, care se invalmagea in vorba. Imi vine s& porunce~ sc sa dee cu tunurile in prostimea aceea. Ha, cum socoti si dumneata? c~ Asa, asa, sa-i improagte cu tunurile; nu-i vr'o paguba c'or muri cdteva sute de mojici, de vreme ce au pierit Btitia boierd. Da, si-i omoare de istov. ~- Masteptam s'aud asemenea raspuns, zise cu oterire Lapugneanul, dar si vedem intdiu ce vor. In vremea aceasta, Armagul se suise pe poarta curtii gi, facand semn, strigd: -- Oameni buni! Maria Sa Voda 103Lectia 6 Antreaba ce vreti si ce cereti? $i pentru ce ati venit asa cu zurba? Prostimea rdmase cu gura ciscati. Ea nu se astepta la asemenea intrebare. Venise fara s4 stie pentru ce a venit sice vrea. Incepu a se strange in cete, cete, si a se Gntreba unii pe altii ce sA ceara. In sfargit incepura a striga: S& micgoreze dijdiile! S& nu ne mai zdpceascd! nu ne mai implineasc&! (,A implini de bani", adic’ a lua bir). S& nu ne mai jafteasca! =~ Am ramas sdraci! -- N'avem bani! -- Ni i-a luat tofti Motoc! EL == Motoc! == Motoc! -- El ne beleste gi ne prada! sfatueste pre Voda! =- S& moara! == Motoc s& moara! -- Capul lui Motoc vrem! Acest din urma cuvant, gasind un echo in toate inimile, fu ca o schinteie electricd. Toate glasurile se facura un glas, si acest glas striga: Capul lui Motoc vrem! ~- Ce cer? intreba Lapugneanul, vazAnd pre Armas intrand. Capul Vornicului Motoc, raspunse Cum? ce? strigi acesta, sirind ca un om ce calc& pe un sarpe; n'ai auzit bine, fartate! vrei sa suguesti, dar nu=i vreme de saga. Ce vorbe sant aceste! Ce s& facd cu capul meu? Iti spun ci esti surd; n'ai auzit bine! Ba foarte bine, zise Alexandru Voda’, asculta singur. Strigirile lor se aud de aici In adevir, ostasii ne mai impotrivindu-se, norodul in- cepuse a se cit&éra pe ziduri, de unde striga in gura mare Sa ne dee pre Motoc! Capul lui Motoc vrem! Oh! pacdtosul de mine! strigé ticdlosul. Maica Pprea~curati Fecioara, nu mi ldsa sa mA prapddesc!... Dar 104Lectia 6 ce le~am facut eu oamenilor acestora? Nascatoare de Dumnezeu, scapi-ma de primejdia aceasta si mi jur si fac © biseric&’, si postesc cat yoiu mai avea zile, sa ferec cu argint icoana ta cea facdtoare de minuni dela Monastirea Neamtului! ... Dar milostive Doamne, nu-i asculta pre nigte prosti, pre nigte mojici. Pune sa dee cu tunurile intr'ingi. S& moara tofif Eu sunt boier mare; ei sunt nigte prosti! -- Prosti, dar multi! raspunse Lapusneanul cu sange rece. S& omor o multime de oameni pentru um om, nu ar fi picat? Judecd dumneata singur. Du~te de mori pentru binele nmogiei dumitale, cum ziceai insuti cand imi spuneai ca nu nm vrea, nici ma iubeste tara. SAnt bucuros ca-ti rasplites- te norodul pentru siujba ce mi-ai facut, vanzandu-mi oastea lui Anton Sechele (anton Sechele ~ vestitul general ungur), si mai pe urm& 1isAndu-mi gi trecand in partea ‘Tomgei. -- Oh! nenorocitul de mine! strigd Motoc, smulgandu~si barba, cici de pe vorbele tiranului intelegea ci nu mai este scipare pentru el. Incai lasati~mi si mi duc sd-mi pun casa la cale! Fie-vi mili de jupaneasa si de copilasii mei! Lasati-ma si m& spoveduesc! §i plangea, si tipa, si suspina. ~+ Destul! strigi Lapugneanul, nu te mai boci ca o muiere Fii roman verde! Ce sa te mai spoveduesti? Ce-ai s& spui duhovnicului? C& esti un tAlhar si un vanzator? Asta o stie toata Moldova. Haide! Luati-1 de-1 dati norodu- lui, gi-i spuneti ci acest fel pliteste Aiexandru Voda celor ce prada tara. Indata Armagul si c&pitanul de lefecii incepurd a-1 tari. Ticditul boier racnea cat putea, yrand sa se impo- triveascé, dar ce puteau batranele lui mani impotriva acelor patru brate sdravene care~1 tragea! Vrea si se sprijineasca in picioare, dar se impedica de trupurile confratilor sai gi luneca pe sangele ce se inchegase pe lespezi, In sfarsit puterile ii slabira si satelitii tiranului, ducindu-1 pe poarta curtii, mai mult mort decdt viu, 21 imbrancira in multime. Ticdlosul boier cazu in bratel> idrei acesteia cu multe capete, care intr'o clipala i1 facu bucati. n- Iat& cum plateste Alexandru Voda’, la cei ce prada tara! ziserd trimigii tiranului. 105Lectia 6 Si trdiascd Miria Sa Voda! raspunse gloata. §. mulfuminduse de asti jertfa, se impristie. In vreme ce nenorocitul Motoc pierea acest fel, Lapugne- anul “porunci si radice masa si s4 stranga tacdmurile; apoi puse s& rateze capetele ucigilor, si trupurile le arunca pe fereastra. Dup% aceea, luand capetele le asez’ in mijlocul mesei pe incet gi cu randuiala, puind pe ale celor mai mici boieri dedesubt gi pe ale celor mai mari deasupra, dup neam gi dupa ranguri, pana ce facu o piramidd de patruzeci si gepte cépitine, varful caria se inchiea prin capul unui logofat mare. Apoi spilandu-se pe mani, merse la o usa laturainicd, trase zivorul gi drugul de lemn care o inchidea, gi intra in apartamentul Doamnei. Dela inceputul tragediei acesteia, Doamna Rucsanda, negtiind nimic de cele ce se petrecea, era ingrijata. Ea nu putea afla princina sgomotului ce auzise, cdci dupa obiceiul vremii de atunci, femeile nu ieseau din aparta~ mentul lor, gi slujnicile nu putea a se risca in mijlocul unei ogtimi ce nu Cunostea ce este disciplina. Una din ele nai indrasneati, iesind, auzise vorba ci este zurba asupra lui Vodi, si adusese aceasta veste stapanei sale. Buna Doamni temandu-se de furia norodului, era speriata, gi cand a intrat Alexandru, a gisit-o rugandu~se dinaintea icoanei, avand copiii pe langd dansa. w- A! strigi ea, slavd Maicei Domnului ci te vad! Mi-a fost tare frica. -- Pentru aceea, precum ti-am fagiduit, ti-am gatit un leac de frici. Vind cu mine, Doamna. ~-Dar ce tipete, ce strigiri se auzea? --Nimic. Slujitorii sau fost luat la sfada, dar s'au linigtit. Zicnd aceste, lua pe Rucsanda de mana gi o aduse in sala Intru vederea grozavei priveligti, ea slobozi un tipat stragnic gi lesina. ~- Femeia tot femeie, zise Lapusneanul zimbind; in loc si se bucure, ea se sparie. $i luand-o in brate, o duse in apartamenturile ei. Apoi inturnandu-se iardgi in sala, gasi pre capitanul de lefecii gi pre Armagul agteptandu-1. 106Lectia 6 -- Iu pune s& arunce peste zid hoiturile canilor acestora, iar titvele lor si se ingire pe zid, zise lefeciu- lui. ar tu, adresandu-se citre Armas, sami pui mana pe Spancioc i pe Stroici. Insi Stroici si Spancioc era -acum aproape de Nistru. Gonasii ii ajunsera tocmai c4nd treceau hotaru - Spuneti celui ce v'au trimis, strigi citra ei Spancioc, ci ne vom vedea pan' a nu muri! C. Negruzzi, Dacia literara, 1840. 107Constantin Brincoveanul Brincoveanul Constantin Boer vechi si domn crestin, De averi ce tot stringea, Sultanul se ingrijea i de moarte~1 hotara, aici vizirul i1 pira. Intr-o Joi de diminea Zi scurt&rei lui din viata, Brincoveanul se scula, Fata blind& el spala, Barba alba-si pieptana, La icoane se-nchina, Pe fereastra-apoi cata gi amar se spiminta! *Dragii mei coconi iubiti! Lisati somnul, va treziti, Armele vi le gatiti, C& pe noi ne~a=nconjurat Pasa cel neimpacat, Cu eniceri, cu tunuri mari Ce sparg ziduri cit de tari! Bine vorba nu sfirsia, Turcii-n casa iurusia, Pe tuspatru mi-i prindea gird ducea dei inchidea, @ Stambul in turnul mare, Unde zac fete domnesti §i soli mari imparatesti. Mult acolo nu z&cea, C& sultanu-1 aducea Ling’ foigorul lui Pe malul Bosforului Brincovene Constantin, Boer vechi, ghiaur hain! Adevar e c-ai chitit, Pin-a nu fi mazilit S& nu desparti a ta domnie De a noastra imparatie? C& de mult ce esti avut Bani de aur ai batut, Far-a-ti fi de mine teama, Far-a vrea ca sa-mi dai seama! -De-am fost bun, rau 1a domnie, Dumnezeu singur o stie} De-am fost mare pe pamint, Cata-acum de vezi ce sint! Constantine Brincovene! Nu-mi grdi vorbe viclene, De tive mild de copii gi de vrei ca si mai fii, asa legea crestineascé gi te da-n legea turceasci! “Facd Dumnezeu cena vrea! Chiar pe toti de mi-i taia, Nu mi las de legea mea! Sultanul din foisor Dete semn lui imbrohor, Doi gelati venea curind sabiile fluturind, gi spre robi dack mergea, in coconi igi alegea Pe cel mare si frumos i-1 punea pe scaun jos, PH cit pala repezea, 108Capul iute-i reteza! Brincoveanul greu ofta gi din gura cuvinta: “Doanne, fie-n voia Ta! Sultanul se minuna i cu mila se-ngina: “Brincovene Constantin, Boer vechi si domn crestin! Trei coconi tu ai avut, Din trei, doi ti ivai pierd~ ut; Numai unul ti-a rimas! Cu zile de vrei sa-1 las, Lasi legea cregtineascd §i te da-n legea turceasca! -Mare-i Domnul Dumnezeu! Crestin bun m-am nascut eu, Cregtin bun a muri vreu... Taci, drSguta, nu mai plinge Ci-n piept inima-mi se fringe. Taci si mori in legea ta, Ca tu Ceru-i capita! Imbrohorul se-ncrunta Gelatii se-nainta gi pe biindui copitag ragul tatii fecioras, La pamint i1 arunca gi zilele-i ridica. Lectia 6 Brincoveanu greu ofta gi cu lacrimi cuvint: *Doamne, fie-n voia Ta! Inima-i se despica, Pe copii se arunca, Ii bocea, ii saruta, i turbind apoi striga: “Alelei! tilhari pagini voi feciori de cini! Trei coconi ce am avut Pe tustrei mi i-ati pierdu Darenar Domnul Dumnezeu Sa fie pe gindul meu Sa va stergeti pe pamint Cum se sterg norii la vint. S& n-aveti loc de-ngropat, Nici copii de sarutat! Turcii crunt se oterea, i pe dinsul tabara, Haine mindre~i le rupea, Trupu-i de piele jupuia, Pelea cu pae-o umplea, Prin noroiu o tavadlea. gi de-un paltin o lega “Brincovene Constantin, Ghiaur vechi, ghiaur hain! Casca ochi a te uita De-ti cunogti tu pielea ta? ~Cini turbati! Turci, 1ifta rea! De-ti minca si carnea mea, Sa gtiti c-a murit crestin Brincoveanul Constantin! Poezie populara din colectia Vasile Alecsandri, 1866. 109Lectia 6 v. Teme acasd Va rog si scrieti o compozitie asupra unuia din urmi- toarele subiect a. Domnitorul Alexandru Lipusneanu. b. Moartea lui Constantin Brincoveanu. . 110Lectia 7 I Domnia Fanariotilor 3 Revolutia lui Tudor Vladimirescu Intrucit 1a 2nceputul secolului al XVIII-lea, domnitorii romani din Principate igi manifestau din ce in ce mai mult dorinta de a rupe relatiile cu Turcia si de a se apropia de puteri- le cregtine, Austria si Rusia, in lupta de eliberare a popoarelor cregti- ne din Imperiul Otoman, Turcii au luat misuri de prevedere. N-au transformat Principatele Romane in pagalicuri, cum s-au gindit la inceput, dar au numit ca domnitori in Principate, graci recrutati 1a Constantinopol dintre marii dragomani sau tilmaci de a cdror devotament nu se indoiau. Dar nu numai pentru increderea deplina ce avea in ei, a trimis Inalta Poart’ pe acegti domni fanarioti (1i s-a zis fanarioti dupa numele cartierului Fanar din Constantinopol, unde locuiau) ca si domneasc& in Principatele Romane, ei aveau si joace in Principate un important rol diplomatic, avind misiunea de observatori si informatori ai Inaltei Porti, interesat’ si fie tinut& 1a curent cu migc&rile din Austria gi Rusia care o amenintau din ce in ce mai mult. 111Lectia 7 In Moldova, domnia fanariot’ incepe in anul 1711, iar in Muntenia in anul 1716 si dureazi in ambele Principate pina in anul 1821. Intre domnii fanarioti mai importan{i din epoca aceasta amintim pe, olae Mavrocordat (1711-1716) care domneste intii in Moldova. Era un om inv&tat care s~a purtat cu blindete gi cu intelegere £as& de popor. A reorganizat administratia si in special visteria,-micgorind intr-o mare misurd impozitele. A fost primul domn care a supus spre aprobarea Divanului bugetul turii. A infiintat de asemenea o tipografie la Mindstirea Sf. Sava din Iagi. In anul 1716, Nicolae Mavro~ cordat este trimis ca domnitor in Muntenia, unde domneste pind in anul 1730. In timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat in Muntenia, Jara Romaneasca pierde in urma razboiului dintre Austria si Turcia, incheiat cu pacea de la Passarovitz din 1718, Oltenia care rimine sub stapinire Austriacd pind in anul 1739 (Pacea de 1a Belgrad). In Muntenia, Nicolae Mavrocordat a ciutat s& ugureze pe {rani de muncile grele obligatorii 1a care erau supugi, a micsorat tributul cdtre Turci, in schimb, s-a purtat foarte aspru cu boerii care ardtau simpatii cdtre Austria. 112Lectia 7 A zidit mindstirea Vacdresti (astazi inchisoare) unde este inmormintat. Constantin Mavrocordat (1713-1769) fiul lui Nicoale Mavrocordat, a domnit de sase ori in Muntenia si de patru ori in Moldova. Intre reformele introduse de Constantin Mavrocordat atit in Muntenia cit si in Moldova a fost desfi-~ intarea robiei dind taranului libertatea de a se ageza unde ar vrea. A introdus anumite reforme fiscale, desfiintind unele impozite, a stabilit lefuri fixe pentru posturile administrative, a obligat pe preotii greci din Principate s& invete limba romfnd si a luat misuri in contra negustori- lor Turci care incepusera s& se ageze in tard si si cumpere mogii. Grigore Alexandru Ghica (1774-1777) a domnit in Moldova. In timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica, Moldova pierde Bucovina in urma tratatului de pace de la Kuciuk Kainargi ca774). Intervenind ca s& medieze razboiul Ruso~Turc, Austria a cerut ca recompens& Bucovina. Austria avea nevoie de aceast& provincie rom&neascd pentru a deschide un drum direct cu Galitia, provincia Poloneza recent ocupata de Austria. Grigore Alexandru Ghica a protestat la Inalta Poarta impo- triva acestui act insd fara rezultat. A fost ucis de Turci in anul 1777. 113Lectia 7 Mentionam aici faptul ci prin tratatul de pace de la Kuciuk Kainargi, Rusia capita dreptul sa intervina 1a Poarta in ,,favoarea" Principatelor Romanegti. In urma acestui Tratat de Pace, Rugii se vor amesteca din ce in ce mai mult in afacerile interne ale Principatelor Romane. Alexandru Ipsilanti (1774-1782) domnegte in Muntenia. Era un down foarte instruit care cunostea filozofia, fizica matematica gi literatura. Vorbea limba francezi si italiana, Gasind tara sr’cita in urma razboiului Ruso-Turc, Alexandru Ipsilanti introduce mai multe reforne atit de ordin fiscal cit si de ordin administrativ. Intre altele, scuteste pe locuitori de a furniza caii pentru posta turceascad; organi~ zeazi inceputurile unei politii preventive; organizeaz& breslele industriale gi comerciale cu scopul de a ridica acegti doi factori de productie; creiaz& institutii pentru orfani si vaduvele sdrace, ia m&suri pentru a opri jafurile comise asupra poporului de catre micii functionari; organi~ zeaz& tribunale inferioare civile si criminale, cu drept de apel 1a divanul domnesc; creiaz& o lege civild si instituie un registru in care si se inscrie toate hotaririle judect~ toresti si lista documentelor prezentate de catre parti in proces. Scarlat Calimah (1812-1819) domneste in Moldova fiind contemporan cu Ion Caragea (1812-1818) care domneste in 114Lectia 7 Muntenia. Importanta acestor doi domnitori, consta in faptul c& au dotat farile rom&nesti cu o legislatie care corespun- dea,cel putin pind 1a un anumit punct, nevoilor populatiei. Codurile lui Caragea gi Calimah, reproduc si unul gi altul dreptul roman cu modificdri bazate pe cutumele farii (obiceiul pamintului). Mentionam faptul cé in timpul domniei lui Scarlat Cali- mah, Moldova a pierdut Basarabia in urma raézboiului Ruso-~ Ture din 1806 ~ 1812 ancheiat cu Pacea de 1a Bucuresti (1812). Mihai Sutu (1819-1821) a fost ultimul domn fanariot care a domnit in Moldova, iar Alexandru Sutu (1819-1821) a fost ultimul domn fanariot care a domnit in Muntenia. Revolutia lui Tudor Vladimirescu (1821), La Gnceputul secolului al XIX-lea, popoarele din Europa supuse Imperiului Otoman incep lupta pentru recistigarea libertatii gi independentei lor. Miscarea de independent’ incepe in jurul anului 1780 cind grecii din Europa, sub conducerea lui Riga, infiinteaz’ o societate secret’ ,Eteria" care avea ca scop eliberarea Greciei de sub jugul Turcesc. 115Lectia 7 In anul 1820, Alexandru Ipsilanti ridici steagul re- voltei 1a Odesa in Rusia, si cu un mic grup de voluntari trece in Principatele Romane unde sper& s& aibé ajutorul Romanilor, mai ales datorita faptului ca’ in Principate domneau domni fanarioti. Romanii din Principate doreau ins& s& se libereze gi de Turci si de Greci. In Moldova, domnul fanariot Mihai Sutu in fata revoltei poporului in contra abuzurilor comise de voluntarii lui Alexandru Ipsilanti, fuge in Rusia. In Muntenia, migcarea in contra grecilor a fost condusa de catre Tudor Vladimirescu. Revolutia lui Tudor Vladimirescu are un caracter complex: 1a inceput este o revolutie social’, indreptata impotriva boierilor romani si greci care asupreau poporul, dar dupa ce ajunge la Bucuresti cu cei 10.000 de panduri ai sai, migcarea devine o migcare politicd indreptat& mai ales im- potriva domnitorilor Greci gi a elementelor grecegti din Jara Rom&neasca. Aceast reorientare a migcirii 21 aduce pe Tudor Viadi- mirescu in conflict cu Alexandru Ipsilanti, geful migcarii Eteriste. Alexandru Ipsilanti vrea s4 elibereze Grecia, Tudor Vladimirescu declaraé ci nu are intentia de a se revol- ta in contra Inaltei Porti, cere doar indepirtarea Grecilor din Principate si reintoarcerea ari la administratia sa 116