You are on page 1of 8

ANESTEZIA GENERALA

1.Enumerati componentele patrulaterului anestezic si descrieti-le pe scurt:


1.Analgezia, lipsa durerii, este component obligatory a oricarei tehnici de anestezie. Se poate
realize cu mijloace farmacologice diverse: anestezice volatile, analgetice majore de tip morfinicopiacee, analgetice locale integrate in cadrul diverselor tehnici de anestezie generala sau regional
2.Amnezia-hipnoza, este in principiu o componenta facultativa a anesteziei, nefiind obligatoriu
ca bolnavul sa doarma in timpul operatiei. Deoarece anxietatea este unul din factorii generatori
de stres, tendinta actuala este de a se lua in consideratie protectia psihica a bolnavului si de a se
realiza cel putin amnezia inainte si in timpul actului operator, lucru ce se poate efectua selectiv si
fara efecte nedorite cu drogurile moderne (ex. Benzodiazepine)
3.Relaxarea musculara, este componenta care raspunde necesitatilor actului chirurgical, fiind
conditionata de sediul si amploarea operatiei. Se realizeaza selectiv cu dorurile curarizante in
acestezia generala si cu ajutorul concentratiei anestezicului local in anestezia regionala
4.Asigurarea homeostaziei generale a pacientului este o componenta oblogatorie si cuprinde
toate mijloacele de urmarire si toate masurile de terapie intensiva pre, intra si postoperatorii care
se impun pentru realizarea maxima a securitatii bolnavului. Aceasta componenta, denumita
initial protectie antisoc, si-a largit foarte mult continutul, devenind componenta principala care
individualizeaza atitudinea anestezistului fata de una numit bolnav si fata de o anumita
interventie chirurgicala.
Dintre componentele patrulaterului anestezic, cele mai importante sunt analgezia si
asigurarea homeostaziei. Hipnoza nu e obligatorie, poate fi inlocuita cu sedarea pacientului iar
relaxarea musculara se asigura dupa necesitati, in raport cu tipul si sediul operatiei
2.Enumerati tipurile de anestezie generala
-

Anestezice inhalatorii:
Anestezice inhalatorii gazoase (protoxidul de azot N2O)
Anestezice inhalatorii volatile: hidrocarburi halogenate (cloroform, halotan,
kelen), eteri halogenati (metoxiluran, enfluran, isoflurane, sevofluran,
desfluran), eteri (eter dietilic)
Anestezice intravenoase:
Substante hipnotice: barbiturice (thiopental), benzodiazepine (diazepam,
midazolam, flunitrazepam), altele (ketamina, etomidat, propofol)
Analgetice majore opioide (fentanyl, sufentanyl, alfentanyl, remifentanyl,
morfina)
Relaxante musculare=curare: depolarizante (succinilcolina), nedepolarizante
(D-tubocurara, galamina, pancuronium, vecuro-nium, rocuronium,
mivacurium, atracurium)

3.Enumerati cateva anestezice inhalatorii volatile

Eter dietilic, a fost o perioada indelungata cel mai utilizat anestezic volatil, dar ramane in
comunitatile mai putin dezvoltate anestezicul de preferat datorita pretului scazut si securitatii pe
care o confera anesteziei. Nu este un anestezic foarte puternic (valoarea MAC = 1,92%),
analgezie foarte buna care persista si postoperator, produce amnezie precoce si relaxare
musculara in stadiile profunde de anestezie (stadiul chirurgical), inductia si trezirea sunt
prelungite, datorita solubilitatii crescute in sange. Stimuleaza sistemul nervos simpatic, asigurand
astfel stabilitatea hemodinamicii pe timupl anesteziei, nu deprima respiratia. Efecte secundare la
trezire: greturi, varsaturi, pareza digestiva, oligurie.
Halothan, enfluran, isofluran, agenti volatili halogenati, cu o potenta mai mare decat a eterului.
Instalarea si retragerea efectului anestezic sunt rapide datorita solubilitatii scazute in sange (mai
exprimata in cazul enfluranului si isofluranului). Datorita potentei ridicate si inductiei rapide in
cazul agentilor halogenati exista pericolul de supradozare (este astfel necesara utilizarea unor
vaporizatoare special calibrate). Toate anestezicele halogenate produc hipnoza, amnezie,
analgezie si relaxare muscular. Toate cele 3 deprima respiratia si produc hipotensiune.Efectele
toxice sunt conditionate de gradul biotransformarii anestezicelor. Halothanul se metabolizeaza in
proportie de 20% in ficat rezultand metabolite netoxici care se elimina prin urina (uneori exista
produsi de metabolism care pot induce leziuni hepatice => hepatita la halothan). Enfluranul se
metabolizeaza 2-4% rezultand flor anorganic cu potential nefrotoxic.
Desfluranul si sevofluranul, recent introduse, au un coeficient de solubilitate scazut, permitand
o inductie si o trezire rapida si posibilitatea ajustarii rapide a nivelului anesteziei.
Agenti volatili cu interes istoric: Cloroformul (anestezic puternic si relative neiritant,
abandonat, efecte secundare severe: aritmii cardiac fatale, hepatotoxicitate), Tricloretilen
(analgezie in obstetrica, produce aritmii periculoase, tahipnee exprimata), Metoxifluran (cea mai
mare potenta anestezica, MAC 0,16%, nefrotoxicitate crescuta)

ANESTEZIA LOCO-REGIONALA

1.Definiti anestezia loco-regionala


Anestezia loco-regionala este constituita din totalitatea tehnicilor ce intercepteaza impulsul
nociceptive la nivel de receptor,de transmitere(nerv/plex nervos) sau medular .Depozitarea unui
anestezic local in imediata vecinatate a unui trunchi nervos ,a radacinilor nervoase ,in jurul
componentelor unui ggl sau in LCR,constituie practica anesteziei loco-regionale.Multe substante
au proprietati de anestezic local,dar numai acelea care produc o inhibatie temporara,complet
reversibila a propagarii impulsului sunt clinice utile.

2.Enumerati tipurile de fibre nervoase care se pot gasi in componenta unui nerv periferic precum
si functia pe care o indeplineste fiecare
Fibrele care intra in componenta nervului sunt de trei categorii:fibre A,mielinizate groase,cu
diametrul de 1-20 ,fibre B mielinizate subtiri,cu diametrul de 1-3 si fibre C,nemielinizate cu
diametrul 1.
Fibrele A se impart in subgrupele :alfa,beta,gamma si delta ,cele mai groase fiind fibrele alfa si
cele ,mai subtiri ,delta.Transmisia durerii se face prin fibrele A delta (durere
ascutita,circumscrisa) si C(durere surda,difuza).In structura nervului fibrele joase se dispun in
centru,iar cele subtiri la periferie.Intrucat anestezicul local actioneaza la periferie spre centru
,primele interceptate vor fi fibrele subtiri.Injectarea anestezicului local va realiza intai un bloc
simpatico,apoi un bloc senzitiv(dispare durerea,senzatia de temperatura si ulterior ,senzatia
tactila) si la urma un bloc motor.Solutiile diluate vor bloca fibrele subtiri si va fi cupata senzatia
de durere.Pentru cuparea senzatiei tactile si obtinerea unui bloc motor sunt necesare solutiile
concentrate.Vorbim in acest caz de posibilitatea realizarii unui bloc diferential.
3.Enumerati 3 posibilitati de blocaj de plex nervos si interventiile pentru care se pot utiliza
Blocajul de plex nervos se realizeaza similar si actioneaza prin acelasi mecanism cu blocajul de
nerv periferic.Se utilizeaza:
blocajul de plex cervical pentru interventii la nivelul capului si gatului;
blocajul de plex brahial ce anesteziaza membrul superior cu exceptia tegumentului ,umarului si
partii mediale a bratului,indicat pentru interventiile ortopedice sau de chirurgie plastic;
blocajul de plex lombar si de plex sacrat pentru anestezia membrului inferior indicata mai ales
pentru interventii ortopedice .

ANESTEZIA SPINALA SI PERIDURALA

1.Enumerati contraindicatiile rahianesteziei (anesteziei subarahnoidiene)


1. Tulburari coagulative severe(controindicatie absoluta)
2. Infectii la locul unde trebuie efectuata anestezia (contraindicatie absoluta)
3. Contraindicatii hemodinamice precare (relativa)
2.Care sunt complicatiile legate de insertia cateterului la anestezia peridurala?
1. Imposibilitate de introducere a cateterului
2. Introducerea cateteruluiintr-o vena epidurala
3. Cudare,sectionare sau inundare a cateterului
4. Complicatii la distanta: septice, datorita contaminari la introducerea cateterului
3.Precizati care sunt avantajele blocurilor central neuroaxiale:
1. ANESTEZIA SUBARAHNOIDIANA:
indicata la interventii pe membre, pelvis, perineu si etaj abdominal submezocolic,
evitand asa anestesia generala
se utilizeaza solutii anestezice hiperbare care difuzeaza conform gravitatiei
anestesia se instaleaza in cel mult 5 minute de la injectare si dupa 15 minute
intreaga cantitate de anestetic local este fixata pe fibrele nervoase. Dupa acest
interval modificarea pozitiei pacientului nu mai influenteaza extensia blocului
anestezic
cantitatea de lichid anestic local este mica
calitatea anestezicului este foarte buna
bloc motor puternic exprimat
reactii toxice absente
2.ANESTEZIA EPIDURALA: - Durata efectului anestezic: lunga

DUREREA

1.Definiti durerea
Conform Adociatiei Internationale pt Studiul Durerii (IASP), durerea este o experienta
dezagreabila senzoriala si emotionala asociata unei leziuni tisulare reale, potentiale sau descrisa
in termenii unei astfel de leziuni.
Conform datelor actuale, atat experimentale cat si clinice, durerea este expresia sumatiei
complexe dintre senzatia dureroasa initiala, declansata de actiunea unui stimul dureros care are o
baza neurofiziologica si neurobiochimica, si comportamentul algic, respective totalitatea
reactiilor de raspuns ale organismului fata de aceasta senzatie dureroasa.
2.Descrieti cum se evalueaza durerea cu ajutorul SCALII ANALOG-VIZUALE
Scala vizuala analoga este folosita pentru aprecierea intensitatii durerii acute si a celei
postoperatorii mai ales. Pacientului i se cere sa indice intensitatea durerii pe o rigla gradata de la
0 la 100 mm, in punctul care corespunde cel mai bine durerii sale.
Aprecierea intensitatii durerii se face atat in repaos durerea statica, cat si in conditii de
mobilizare (fizioterapie, tuse, schimbarea pozitiei in pat, etc) durerea dinamica.
In functie de intensitatea durerii apreciata de SVA, sunt descrise 4 grade ale durerii : grad 1
durere usoara (max 30 mm), grad 2 durere usoara-medie (30-50mm), grad 3 durere de intensitate
medie (50-70mm), grad 4 durere severa (70-100mm).
3.Enumerati reactiile adverse ale administrarii pe perioada scurta a ANALGEZICELOR
OPIOIDE : greata, voma, constipatia, ameteala, confuzie, halucinatii, tulburari cognitive,
uscaciunea gurii,retentia de urina, prurit, pupile miotice, mioclonii, perioade scurte de
somnolenta

TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRO-ELECTROLITIC

1. Enumerati cauzele hiperpotasemiei


Pseudohiperpotasemia-recoltare incorecta(hemoliza),trombocitoza
Aport excesiv:exogen:transfuzie masiva ,iatrogen
endogen(leziune tisulara):rabdomioliza,arsuri,traumatisme intinse,liza tumorala
Scaderea eliminarii renale
-Medicamentoasa(antialdosteronice,amilorid,indomethacin,captopril,enalapril,ciclosporina)
-Insuficienta renala,disfunctie tubulara renala
-Boala Addison sau hipoaldosteronism hiporeninic(varstnici,diabetic)
Translocarea extracelulara:acidemie,deficit de insulin,beta blocante,supradozare
digitalica,arginine hidroclorhidrica,miorelaxante depolarizante(succinilcolina),paralizieperiodica
hiperkaliemica,intoxicatie cu fluoruri
2.Care este tabloul clinic in hipernatremie
Tabloul clinic in hipernatremie este dominat de sete ,caracteristica contractiei de spatiu
IC.In formele cu VEC scazut,tegumentele si mucoasele sunt uscate si apare febra neexplicata de
alte cauze.Hipovolemia se manifesta prin tahicardie si hipotensiune arterial,cu riscul
hipoperfuziei renale si instalarii insuficientei renale.Se pot produce tromboze
venoase.Hiperosmolaritatea este responsabila de semnele
neurologice(iritabilitate,convulsii,alterarea constientei care poate merge pana la coma).Daca
contractia compartimentului IC cerebral este severa se poate produce hematom subdural sau
hemoragie subarahnoidiana.
3. Enumerati principiile de tratament ale hiponatremiei
Hiponatremie cu VEC scazut
Pacienti simptomatici:solutii saline hipertone
Pacienti asimptomatici:solutii saline izotone
*Resuscitare volemica in cazul in care sunt prezente semen de soc hypovolemic
*Corectarea tulburarilor electrolitice si acido-bazice associate
*Solutii glucozate contraindicate(accentueaza hiponatremia prin aport hidric fara electroliti)
Hiponatremia cu VEC normal
Reducerea aportului de lichide
Pacienti simptomatici:solutii saline hipertone
Pacienti asimptomatici:solutii saline izotone
*SIADH:eliminarea cauzei+furosemide pentru eliminarea apei libere
Hiponatremia cu VEC crescut
Pacienti simptomatici:diuretic(furosemide)+solutii saline hipertone si/sau hemodializa
Pacienti asimptomatici:restrictive salina(2g NaCl/zi),diuretic restrictive relative de apa

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

1.Manifestarile clinice cardiovasc. ce apar in acidoza:


Scade forta de contractie
Creste excitabilitatea miocardului
Vasodilatatie (pana la pH 7,20) ulterior cresterea resistentelor vasculare
Scade debitul cardiac
hTA
Hipoperfuzie tisulara
2.Ce boli pot determina acidoza respiratorie?
A)Scaderea ventilatiei alveolare
-depresie ventilatorie de cauza centrala (lez.SNC sau medicamente)
-disfunctie neuromusc.
-obstructie respiratorie
B)Cresterea ventilatiei spatiului mort:
-embolie pulmonaa
-BPOC
-insuf respiratorie acuta
C) Cresterea productiei de CO2:
-sepsis
-nutritie parenterala bogata in glucoza
3.Principalele efecte clinice ale alcalozei:
Cardiovasc: inotrop pozitiv ,ulterior inotrop negativ; creste rezistenta vasculara periferica; spasm
coronarian; creste excitabilitatea miocardului
SNC: scade fluxul sangvin cerebral; convulsii; inhiba centri resp
Excitabilitatea neuromusculara: creste excitab.neuromusc, parestezii, crampe musc, spasm
Echilibrul electrolitic: Ca, K, Cl,Mg, P scazute
Metabolismul celular: intensificarea glicolizei, deviere la stanga a curbei de disociere a
oxihemoglobinei

TERAPIA IV

1.Efecte clinice in caz de hiper/hipopotasemie:


A) Hipopotasemia:
Neuromusc:
-slabiciune musculara difuza,hiporeflexie, pareza,paralizii
-insuf.resp
-alterarea mentala (depresie,confuzie)
Cardiovasc:
-modif EKG : unda U,apaltizare si inversarea undei T, alungirea intervaluluiQT
-favorizarea aritmiilor : extrasistole,tahic, flutter, fibrilatie ventriculara
-raspuns presor alterat, hipotensiune ortostatica
Metabolic: intoleranta la glucoza, potentarea hipercalcemiei, Mg scazut
Gastrointestinale: pareza digestiva, hipersecretie gastrica,varsaturi,greturi,anorexie
B)Hiperpotasemia:
Neuromusc: slabiciune, parestezii,paralizii,confuzie
Cardiovasc:
-unde T ascutite ,inalte -> unde P de amplitudine scazuta -> PR alungit
-asistola atriala-> largirea QRS -> unde S adanci -> bloc A-V -> asistola
- bradicardie
-hTA
2.Care e programul obligatoriu inainte de orice tranfuzie de sange?
Verificarea grupului sangvin din flacon
Determinarea grupului de sange al primitorului prin cele 2 metode serologice Beth-Vincent si
Simioni
Determ Rh-ului primitorului
Efectuarea reactiei de compatibilitate directa (proba Jeanbreau)
Urmarirea efectelor clinice ale primilor ml de sange perfuzati (proba Oelecker)
3.Care sunt sindroamele specifice alimentatiei parenterale de lunga durata?
-Hiperhidratarea in timp, cu toata respectarea stricta a regulilor de bilant hidric.Apare din cauza
dificultatilor fr rvaluare a apei enndogene provenita din procesele metabolice si din cauza unor
tulburari de distributie a secretoarelor lichidiene
-Hipertonia plasmatica apare datorita necesitatilor de a administra un timp indelungat solutii
hipertone si modificari de toleranta la diferite substante calorice
-Encefalopatia hiperosmolara apare ca urmare a administrarii prelungite de subst.hipertone
-Encefalopatie metabolica coma, hipersalivatie, midriaza,contracturi nesistematizate

You might also like