~Argument~

Omenirea, la inceputul secolului XXI este constransa in gasirea de solutii la una din marile
probleme cu care se confrunta si anume alimentatia.
Asigurarea hranei reprezinta o prioritate cu largi implicatii economice, sociale si culturale, drept
pentru care si modul de desfasurare al activitatii unitatilor de alimentatie reprezinta un element
de interes in acest domeniu.
Deoarece calitatea alimentatiei reprezinta un factor primordial al starii de sanatate este necesar ca
industria producatoare sa ia in considerare toate caile posibile de imbunatatire a activitatii de
productie si de comercializare a produselor alimentare.
Importanta fructelor in alimentatie este uriasa. Consumul de fructe are numeroase beneficii
pentru sanatate. Fructele ofera nutrienti vitali organismului, ajutandu-ne sa ne mentinem mereu
un stil de viata sanatos care sa ne ajute sa trecem cu bine peste activitatile zilnice.
Exista numeroase studii care atesta importanta decisiva a consumului zilnic de fructe si legume.
Fructele asigura un aport considerabil de vitamine,minerale, fibre si antioxidanti, nutrimenti
esentiali care ajuta organismul sa lupte impotriva diverselor tipuri de boli si, nu in ultimul
rand,impotriva tulburarilor legate de sistemul imunitar.
In elaborarea prezentei lucrari am ales un studiu de caz asupra pietei fructelor din Romania.

APRECIEREA CALITATII FRUCTELOR

Valoarea nutritiva a fructelor
-

este data in principal de bogatia lor in minerale si vitamine, glucide cu masa moleculara

mica, coloranti.
-

Principalele componente chimice din unele fructe si legume sunt tabelate.(Vezi tabel)

Calitatea senzoriala a fructelor

Principalele caracteristici de calitate ale fructelor stabilesc valoarea lor calitativa. Sunt prevazute
in acte normative: standarde, norme interne, caiete de sarcini. Sunt in continua imbunatatire ca
urmare a perfectionarii tehnologiilor de productie, introducerii de noi soiuri si hibrizi,
diversificarii modului de valorificare.
Un standard contine urmatoarele grupe de indicatori:
-

conditii tehnice de calitate

reguli pentru verificarea calitatii

metode de analiza

ambalare si marcare

depozitare si transport.
Forma: variaza cu specia, soiul, gradul de maturare si conditiile de mediu. Poate fi:
-

mai mult sau mai putin ovala: unele mere, struguri, agrise, coacaze, afine, caise,
piersici, cirese, visine, prune;

rotund- neregulata: mere Domnesti;

oval- alungita: diferite soiuri de mere, pere;

oval- piriforma: caise, piersici, unele soiuri de prune;

Marimea: se defineste prin diametrele transversale sau inaltimea la samantoase si prin lungime,
latime si grosime la samburoase. Intereseaza la calcularea spatiilor de depozitare, stabilirea nr de
ambalaje si a mijloacelor de transport, precum si la alegerea instalatiilor de calibrare- sortare.
Greutatea- este influentata de marimile dimensionale, fermitatea structurala- texturala, volumul
spatiilor lacunare, continutul in apa si substanta uscata. Influenteaza comercializarea si
industrializarea.

Culoarea- este asociata cu valoarea nutritiva. La comercializarea in stare proaspata se tine cont
de culoarea epidermei, iar la prelucrarea industriala la culoarea pulpei.
Gustul- este caracteristic pt fiecare specie, soi si este determinat de continutul si raportul dintre
glucide, acizi organici. Intensitatea este dependenta de gradul de maturitateatins in momentul
recoltarii. Gustul maxim- la maturitatea comestibila.
Mirosul- este dat de substantele preexistente si cele care se formeaza dupa recoltare prin
procese biochimice de transformare a unor substraturi: aa, zaharuri, lipide, ac.grasi liberi.
Consistenta- proprietate structurala- texturala, este considerata ca o insusire dinamica si este in
functie de gradul de maturare- poate fi expr prin greutate, dimensional, suprafata.Exista diferite
faze ale maturitatii: comerciala, de recoltare, de consum. Trebuie evitata supramaturarea, cu
exceptia unor soiuri de struguri care se pot supramatura natural, biologic de catre Botrytis
cinerea si fortat, cu ajutorul etilenei.
Starea de prospetime se apreciaza senzorial dupa gradul de turgescenta, dupa aspectul viu.
Prezenta pedunculului constituie un criteriu de prospetime/ calitate la unele legume sau fructe,
absenta lui favorizand pierderea suculentei, lezarea integritatii pulpei si degradarea mai rapida.

Defectele fructelor proaspete

Defectele exterioare:
-lipsa turgescentei- ofilire- dat.pierderii de apa conditionate de structura si compoz chimica a
epidermei, precum si de factorii mediului ambiant.
-pielita cu zbarcituri, lovituri, culoare neuniforma sau modificata.
- prezenta unor semne care atesta atacul unor boli sau daunatori, prezenta pamantului aderent
mai ales la radacinoase si bulbi, prezenta prafului.
- fermitate scazuta a pulpei, ceea ce denota supracoacere.
- consistenta fibroasa, dura, grosiera, cu zone de sticlozitate, ca la mere.
Defectele interioare se constata in urma sectionarii longitudinale sau transversale a 10-20 fructe
sau legume din proba de analiza. Daca au coaja tare, se sparge in prealabil.
-se cerceteaza daca au viermi.Se mai verifica:
-la mere: putrezirea pulpei.
-la pere:pietrificarea pulpei- prezenta sclereidelor in jurul camerei seminale.
- la fructele cu coaja tare: marimea insuficienta a miezului, mucegairea, sclerozarea.
- la pepenii verzi: starea de coacere- vine albe cand sunt cruzi, goluri- cand sunt trecuti din copt.

Calitatea igienica a fructelor si legumelor proaspete

Determinata de :
prezenta/absenta pesticidelor.
prezenta nitratilor si nitritilor.
prezenta unor microorganisme patogene si a unor paraziti in conditiile irigarii cu ape rez.
Prezenta unor bacterii si mucegaiuri care pot infecta fructele si legumele in camp sau dep.
Boli care afecteaza calitatea fructelor si legumelor
criptogamice- produse de microorganisme.
deranjamente fiziologice- favorizeaza dezvoltarea bolilor parazitare.
Principalele masuri de combatere a bolilor criptogamice se refera la:
eliminarea focarelor de infectie si aplicarea tratamentelor.
manipularea corespunzatoare.
sortarea riguroasa a fructelor si legumelor.
utilizarea de ambalaje impregnate cu anumite substante antiseptice.

Principalele fructe afectate de boli criptogamice si fiziologice

Piersicile- fructe foarte sensibile.
Se recomanda urmatoarele masuri: dezinfectia camerei frigorifice cu lapte de var 20% , sulfat de
cupru 1% si 1,7 l/ 100 mc aldehida formica administrata prin evaporare, durata de expunere fiind
24 ore si se efectueaza cu 14 zile inainte de depozitare, utilizarea de ambalaje curate, recoltarea
fructelor numai pe timp uscat, preracirea fructelor la 8-10 grade Celsius imediat dupa recoltare,
pastrarea fructelor la 0-2 grade Celsius si umiditate 90%.
Perele- pot fi afectate de putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), dar cele mai multe deprecieri sunt
cauzate de bolile fiziologice. Se recomanda: introducerea cat mai rapida in camerele frigorifice,
mentinerea temperaturii constante de depozitare intre -1 si 0,5 grade Celsius si umiditate 8590%.
Merele- sunt afectate de :
-

monilioza- Monilinialaxa si Monilinia fructigena.

Putrgaiul cenusiu- Botrytis cinerea.

Putrezirea umeda-Penicillium.

Patarea lenticelara- Gloeosporium pereonans, album sau fructigenum.

Putrezirea bruna- Cylindrocarpon mali.

Putrezirea neagra- Cladosporium herbarum.

Merele se pastreaza la 0-1 grad Celsius soiurile rezistente- Delicios rosu si auriu si 3-4 grade
Celsius soiurile sensibile la frig- Ionathan. Umiditatea-90-95%. Compozitia aerului controlata: 35% dioxid de carbon, 3% oxigensi 92-94% azot pt soiurile rezistente si 3% dioxid de carbon, 3%
oxigen si 94% azot pt celelalte.
Caisele pot fi afectate de: Monilia fructigena- monilioza, putrezirea umeda- Penicillium,
putrezirea apoasa- Rhyzopus. Bolile fiziologice se refera la brunificarile interne si externe.
Citricele sunt afectate de:
-

Boli criptogamice produse de microorganisme ce patrund in fruct: mucegaiul verde produs

de Penicillium digitatum, mucegaiul albastru produs de Penicillium italicum, putrezirea bruna

produsa de Phytophtora citrophtora, putrezirea neagra produsa de Alternaria citri, putrezirea
acida produsa de Gestrichum candidans.
-

Boli sau deranjamente fiziologice: inghetarea fructelor cauzata de expunerea accidentala la

temperaturi scazute, pierderea aromei si gustului cauzate de o pastrare indelungata, patarea

cojiisi aparitia unor depresiuni pe coaja care apoi se brunifica cauzate de temperaturi prea
coborate o perioada indelungata, patarea uleioasa provocata de distrugerea celulelor de secretie
uleioasa datorita manipularii brutale.
Conditiile de pastrare a citricelor sunt: 10-18 grade Celsius in functie de specie, soi, tara
producatoare, starea fiziologica, gradul de maturare si durata de pastrare scontata, umiditatea 8590% cu circulatia aerului.
Strugurii de masa pot fi depreciati de boli provocate de microorganisme si de boli fiziologice.
Conditiile de pastrare sunt: temperatura 0-1 grade celsius, umiditatea 85-90% si circulatia aerului
de 0,2m/s. In vederea prevenirii atacului agentilor patogeni ce produc deprecierea strugurilor pe
durata pastrarii (Botrytis cinerea) se fac tratamente cu dioxid de sulf, gazos sau pulbere. Primul
tratament se face cu dioxid de sulf in concentratie de 1%, imediat dupa introducerea strugurilor
in depozit. Pe durata pastrarii se fac tratamente periodice cu conc de 0,25%.Doza de dioxid
necesara se calculeaza la volumele spatiului liber dupa depozitare. Durata mentinerii amestecului
gazos in contact cu strugurii este de 30 minute, timp in care se actioneaza ventilatoarele pt a

asigura circulatia aerului. Frecventa sulfitarilor de intretinere va fi la interval de 7 zile in primele

3 luni de pastrare si la interval de 10-14 zile pana la sfarsitul pastrarii. Eliminarea amestecului
gazos incepe dupa 30 minute, concomitent cu introducerea de aer proaspat racit, durata evacuarii
fiind de 2 ore.

Promovarea consumului durabil.

Studiu de caz: piaa fructelor

DESCRIEREA GENERAL A PIEEI ROMNETI DE FRUCTE

Romnia este a aptea ar dup numrul populaiei (21,5 milioane locuitori) dintre 27 state
membre ale UE. Mai mult de jumtate din populaie (55%) este populaia urban, i procentajul
acesta continu s creasc. Romnia este unul din productorii horticoli cei mai importani din
Uniunea European, a asea ar dup suprafaa pmntului cultivat, n prezent asigurnd
aproximativ 5% din volumul total al produciei agricole n UE. O treime din toat fora de munc
a Romniei (ceea ce este de 5 ori mai mult dect n medie n UE) lucreaz n sectorul agricol,
ultimul reprezentnd o parte extrem de important a economiei romneti, asigurnd 6,7% din
produsul intern brut.
Dup aderarea la Uniunea European n anul 2007, au avut loc schimbrile semnificative care au
influenat business-ul cu fructe. Integrarea n Uniunea European le-a acordat fermierilor din
Romnia posibilitatea de a se ridica la un nivel mai nalt i a avea acces la mai mult de 500
milioane consumatori. Romnia continu s implementeze toate regulamentele UE, necesare
pentru comerul amplu n limita UE.
Suportul financiar din partea UE a fost foarte esenial pentru creterea competitivitii sectorului
ntreg, precum i pentru ajutorul acordat productorilor n sporirea eficienei lor prin tehnologii
perfecionate.
Msurile acestea se vor dovedi a fi cele mai utile, fiindc lanul agricol este foarte fragmentat,
precum i se utilizeaz metodologia nvechit de producie. Totui, clima rii
este favorabil, Romnia dispune de abunden de pmnt arabil i nfrnge ncet deficitul de
infrastructur. n cursul ultimilor patru ani, producia local a fructelor se schimba cu
aproximativ 10% an de an, volumele descrescnd n medie cu 3,7% i fiind aproximativ egale cu
2 170 mii tone pe an.
n general, fructele din Romnia apar pe piaa vara/toamna timpurie. Fructele importate pot fi
gsite n cantiti mari iarna, primvara i, ntr-o msur mai mic, n cursul altor anotimpuri.
Vnzrile fructelor proaspete au un caracter sezonier foarte pronunat, consumul lor fiind
semnificativ mai nalt n lunile de var.

Pe piaa romneasc, mediul comercial pentru fructe proaspete, de fapt, const din dou sectoare
deosebite, unde se desfoar comerul, cu excepia consumatorilor industriali. Populaia urban,
constituind majoritatea populaiei rii, continu s creasc datorit migraiunii mai intensive, n
prezent procentajul oamenilor care i fac cumprturi la supermarketuri, hipermarketuri,
magazine de tip Cash & Carry etc., devine mai nalt .
Este cel mai probabil c tendina aceasta va continua.
Procentajul total al produselor procurate la reele de supermarketuri, este egal cu 93%, i mediul
acesta este foarte competitiv.
Sectorul de fructe proaspete a urmat tendina aceasta mult mai lent, i acum fructele pentru
consum casnic se cumpr n raportul 50/50 la pieele sub cerul liber i reelele de retail de
diferite formate.
n ciuda faptului c Romnia are un potenial agricol foarte mare, fiind a cincea mare pia din
Uniunea European din punct de vedere al suprafeei arabile, agricultura romneasc se
caracterizeaz printr-o productivitate redus, lucru care se reflect automat i printr-o producie
relativ sczut de legume i fructe. n perioada 2009-2013, ara noastr a produs n medie
3.700.000 de tone de legume i aproximativ 1.300.000 de tone de fructe anual. Anul trecut,
Romnia a produs 3.472.200 tone de legume i 1.279.300 de tone de fructe.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, Romnia a importat n perioada ianuariedecembrie 2013 aproximativ 900.000 de tone de legume i fructe, n valoare total de 460.262 de
euro i a exportat aproximativ 140.000 de tone de legume i fructe. ara noastr a importat anul
trecut 409.718 de tone de legume i 489.271 de tone de fructe. Potrivit datelor, 84,32% (345.469
tone) din cantitatea de legume importate i 78,53% din cantitatea de fructe (384.229 tone) au
provenit din Uniunea European. Legumele importate din rile tere au reprezentat doar 15,68%
(64.248 tone) din totalul importat, iar fructele 21,47% (105.041 tone).
n privina exporturilor, numrul cantitilor este semnificativ mai mic, n 2013 Romnia
exportnd doar 85.146 de tone de legume i 54.830 de tone de fructe.
Potrivit datelor, 95,73% din totalul de legume (81.510 tone) au fost exportate n rile din UE, iar
4,27% din rile tere (3.636 tone). Aceeai situaie este valabil i pentru fructe, 87,68% fiind
exportate n UE (48.077 de tone) i doar 12,32% (6.752 de tone) n rile tere.
Consumul sczut este o alt problem care afecteaz piaa de legume i fructe din Romnia.
Organizaia ONU pentru Agricultur i Alimentaie semnala n 2010 c n Romnia, furnizarea

de fructe i legume destinate consumului se situa sub 80 kg /persoan /an, adic sub 220 g /
persoan/ zi, fiind la cel mai redus nivel din Europa. Potrivit datelor furnizate de Ministerul
Agriculturii, n perioada 2009-2012, consumul mediu anual de legume pe cap de locuitor a fost
de 182 de kg, iar cel de fructe de doar 69 de kilograme pe an.

Analiza SWOT:
PUNCTE SLABE

Grad redus de tehnologizare aexploataiilor;

Numr mare de exploataii dedimensiuni reduse

Gradul ridicat de fragmentare a suprafeelor pomicolei lipsa unei strategii coerente de

consolidare a terenurilor ;

Grad redus de ntinerire aplantaiilor pomicole asociat cusuprafee mari de plantaii

pomicolen declin;

Suprafee mari de spaii protejateabandonate i/sau contruite nbaza unor tehnici

nvechite;

Creterea produciei de fructedestinate procesrii, n defavoareapieei produselor

proaspete;

PUNCTE TARI

conditiile optime de clima si sol pentru cultura legumelor;

cultivarea unui numar mare de specii de legume;

asigurarea materiilor optime pentru procesatori;
supermarketurile ofera o gama mai buna de produse, un bun standard al serviciilor si
niveluri mai mari de eficienta fata de alti detailisti in ceea ce priveste achizitionarea

produsului, vanzarea si alte functii.

conditii de clima si sol favorabile;
forta de munca ieftina;
sortiment variat de specii si soiuri, pentru asigurarea consumului in tot timpul anului;
calitatile gustative ale fructelor sunt mai apreciate de consumatori comparativ cu

produsele din import;

asigurarea de materii prime pentru industria de procesare.

Oportuniti:

Recoltarea corect, inclusiv culesul fructului la maturitatea corect i manipularea corect

post-recoltare, va crete perioada de depozitare a produsului n condiii frigorifice.

Aplicarea corect a Managementului Integrat de Combatere a Duntorilor pentru a putea
respecta cerinele igienice i sanitare stricte, impuse de Uniunea European i de a respecta

nivelurile maxime de reziduuri (MRL) specifice n Romnia.

Cerinele de etichetare trebuie s fie nelese i respectate pentru livrrile de fructe odat cu

trecerea de la cerinele pieelor n aer liber la cerinele mai stricte ale supermarketurilor.
Fructele trebuie livrate n autocamioane frigorifice pentru a nu ntrerupe lanul frigorific i a
nu cauza stricarea fructelor.
AMENINRI
Exportul excesiv
Clima nefavorabila
FORMAREA PREURILOR

Preurile la fructele proaspete sunt supuse fluctuaiilor nalte.

De obicei n Romniapreurile pentru fructele proaspete se schimb o dat la 2 - 3 zile. Astfel,
orice descriere pertinent a formrii preurilor este relevant doar pentru o anumit perioad
selectat.
Preurile in Romnia sunt puternic influenate de oferta local, n special n toiul sezonului.
Se ntmpl deseori ca micii productori locali, neavnd putere de negociere sau informaii
actuale privind preurile sau neestimnd corect costurile sale reale, propun preuri foarte mici
angrositilor/intermediarilor. n aceste cazuri, marii productori sunt deseori nevoii s-i
ajusteze preurile la cele fixate artificial din cauza ineficienelor de ctre micii productori. n
aceste condiii angrositii pot avea deseori marje foarte nalte, ajungnd pn la 100%, pe cnd
marjele comerului cu ridicata ajung n mod normal la 20-30%. Aceste marje medii includ deja
costurile nalte de comercializare prin reele de comer cu amnuntul, care pot ajunge pn la 15
- 20%.
n esen, profitabilitatea real pentru angrositi ajunge aproximativ la 5 - 15%.

CERINELE LEGII PENTRU IMPORT I COMER

ASPECTE LEGISLATIVE ALE IMPORTULUI

Procedurile de export al fructelor pe piaa romneasc urmeaz aceeai schem ca i n cazul

altor ri membre ale UE.
Standardizarea fructelor
Ca productorii din alte ri s poat exporta fructe n Romnia, produsele lor trebuie s
corespund strict normelor stabilite n Uniunea European. Regulile acestea sunt prezentate n
liniigenerale n standardele de marketing n sectorul fructelor i legumelor, elaborate n mod
specific pentru fiecare produs. Standardele acestea descriu urmtoarele aspecte: cerinele minime
pentru calitate, clasificarea, calibrarea, prezentarea, etichetarea fructelor, i toleranele specifice
privind concentraia substanelor duntoare.
Standardele de comercializare n sectorul fructelor i legumelor sunt dup cum urmeaz:
Pentru struguri de mas - Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1221/2008;
Pentru mere - Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1221/2008;
Pentru piersici Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1221/2008;
Pentru prune uscate ntregi Standardul Comisiei Economice a Organizaiei Naiunilor Unite
pentru Europa (UNECE), ediia anului 2003.
Standardele de marketing concrete sunt prezentate n anexa 2 a raportului dat.
Certificarea fructelor37
Pentru a importa fructe n Uniunea European, productorii din celelalte ri trebuie s dispun
de
urmtoare certificate:
Certificat de circulaie a mrfurilor EUR.1 (Certificat de origine) eliberat de Serviciul Vamal
al RM conform Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea i eliberarea
certificatelor de
origine a mrfurilor exportate din Republica Moldova n cadrul regimurilor de comer
prefereniale cu
Uniunea European (ATP) i statele care acord Republicii Moldova Sistemul Generalizat de
Preferine (GSP). Certificatul acesta reprezint actul valabil care confirm oficial ara de origine
amrfurilor exportate. Dac fructele exportate nu sunt un obiect al ATP, ele necesit s fie
documentate cu un certificat de origine nepreferenial.

 Certificat de conformitate pentru mrfuri exportate actul acesta este destinat s adevereasc
conformitatea produciei cu condiiile stabilite de anumite standarde (de exemplu, GOSTsau
SM).
Un productor poate obine un certificat de conformitate de la unul din organele de certificare.
Acesta este unicul act ce adeverete conformitatea produsului cu standardele de marketing ale
UE, care au fost aprobate de legislaie local (Regulamentul nr. 1221) i vor intra n vigoare n
noiembrie 2011.
Certificat fitosanitar - documentul acesta este eliberat de Inspectoratul de Stat Republican
pentru Protecia Plantelor.
Certificat igienic - certificatul igienic este eliberat de Ministerul Sntii al RM pe baza testrii
produselor de laboratoare autorizate. Certificatul indic nivelul permis al coninutului rezidual de
pesticide din produs. Nivelul coninutului rezidual, adoptat de autoriti ale RM, corespunde
celui n UE.
CMR - documentul de transport, care confirm existena unui contract ntre o companie de
transport i un expeditor cu privire la servicii de transport de mrfuri cu mijloace auto.
Pe lng certificatele menionate mai sus, urmtoarele acte trebuie sfie alturate la fiecare lot:
o factur corespunztoare, un contract de export-import, i o declaraie vamal pentru a ndeplini
procedurile vamale.
CERINE PENTRU AMBALARE I ETICHETARE
Anumite norme de ambalare i etichetare trebuie adoptate pentru a putea comercializa fructe i
legume proaspete n Romnia. Unele din aceste cerine sunt dezbtute mai jos.
Uniformitate
Coninutul fiecrui ambalaj trebuie s fie uniform i s conin legume sau fructe de aceeai
origine, varietate i calitate. Partea vizibil a produselor ambalate trebuie s fie reprezentativ
pentru ntreg coninutul.
Ambalare
Fructele trebuie s fie ambalate astfel nct s fie protejate n mod corect. Materialul
folosit n interiorul ambalajului trebuie s fie nou, curat i de o astfel de calitate nct s nu
prejudicieze produsul. Utilizarea materialelor, n special a hrtiei i a etichetelor pe care sunt
specificate detalii comerciale, este permis doar dac imprimarea i etichetarea a fost realizat cu

cerneal sau clei non-toxic. Dac fructele i legumele sunt mpachetate ambalajul trebuie s fie
subire, uscat, nou i inodor. Este interzis utilizarea oricrei substane care ar putea modifica
caracteristicile naturale ale fructelor sau legumelor, n special a gustului i mirosului. Ambalajele
nu trebuie s conin alte obiecte.
Etichetare
n realitate, participanii pieei nu dau mult importan etichetrii, deoarece etichetarea corect
nu este controlat n mod eficient de ctre autoriti. Legislaia Romniei impune ns anumite
reguli privind etichetarea. Conform legislaiei fiecare pachet trebuie s fie etichetat n mod
individual i lizibil, indicnd urmtoarele:

Ambalatorul i/sau expeditorul: nume i adres sau cod emis sau recunoscut de o
autoritate.

Natura produsului (specia i varietatea se indic n mod voluntar).

Originea produsului (ara de origine i regiunea n care a fost produs fie ea local,
regional sau naional).

Specificaiile comerciale: clasa calitii i dac cere standardul, mrimea i/sau numrul
de fructe n cutie.

Controlul autoritilor

Marc (opional).

n plus, pentru produsele pre-ambalate informaia privind standardele de calitate i masa net
trebuie s fie indicat.

Perspective 2014-2020:
-convergen la nivel naional
-plat pentru practici agricole durabile.
-sprijin pentru micii fermieri.

-sprijin pentru tinerii agricultori.

- competitivitatea agriculturii;
- gestionarea durabil a resurselor naturale i combaterea schimbrilor climatice;
- dezvoltare teritorial echilibrat a zonelor rurale

CONCLUZII:
Piaa din Romnia este foarte sensibil la preuri, i unicul factor extrem de important pentru
toate fructele este valoarea perceput a ofertei n baza raportului dintre calitate i pre.
Indiferent de gustul produsului, cu anumite limite, dac acesta arat bine, avnd o
valoareperceput excelent, acesta se va vinde bine.
n toiul sezonului, majoritatea fructelor vndute pe pieele din Romnia sunt de origine local,
volumul importurilor fiind mai curnd nesemnificativ pe pieele n aer liber deoarece romnii
prefer produsele locale, dac acestea sunt disponibile. Culoarea i nu varietatea este important.
Exist dou piee distincte pentru fructele i legumele care au parametri complet diferii pentru a
concura n mod eficient: 1) pieele n aer liber, i 2) formele moderne de comer cu amnuntul. n
prezent, consumul este mprit n mod egal ntre aceste dou sectoare, ns formele moderne de
comer cu amnuntul sunt cele care cresc rapid pe seama pieelor n aer liber.