PARTEA A III-A

Subiect 1 Rinichii configuratie externa, structura

- produc urina
- organe pereche, situate retroperitoneal in profunzimea abdomenului, in fosa
lombodiafragmatica. Portiunile fosei (lombara si diafragmatica) sunt separate de
insertia lombara a diafragmei.
- dimensiunile + greutatea = variabile in functie de varsta si de starea functionala a
rinichilor
- culoare rosie bruna, consistenta ferma
- forma (bob de fasole), la nou nascut = rotunjiti, ovoidali
Rinichii prezinta: fata A, P, pol S, pol I, margine L convexa, margine M concava pe care se
gaseste hilul renal
Hilul renal este marginit de buza A si buza P si este strabatut de elementele pediculului
renal. Hilul conduce intr-o excavatie in interiorul rinichiului numita sinus renal.
Suprafara rinichiului neteda (obisnuit), la nou nascut si la copilul mic (3 4 ani)
suprafata = neregulata, prezinta coliculi limitati de santuri dintre care santul longitudinal
separa coliculii fetei A de coliculii fetei P. Coliculii raspund lobilor renali.
STRUCTURA (DE LA HISTOLOGIE)!!!!
Rinichiul poseda la exterior o cpasula fibroasa, sub care se afla parenchimul renal, format
din corticala (la periferie) si medulara (profund). Parenchimul renal delimiteaza sinusul
renal care contine elementele pediculului renal.
CAPSULA FIBROASA
este o mb groasa, translucida si subtire cu o grosime de 0,2 mm. La nivelul hilului,
capsula patrunde in interiorul sinusului si se continua cu tunica fibroasaa a caliciilor.
Capsula adera prin numeroase tracturi conjunctive de parenchimul renal, ea este formata
din tesut fibro conjunctiv, cu rare fibre elastice, ceea ce o face inextensibila. In stratul
profund al capsulei = celule musculare netede.
SINUSUL RENAL (vezi subiect 6)
PARENCHIMUL RENAL medulara + corticala
Medulara formata din piramidele renale inconjurate de corticala.
Piramidele Malpighi baza + papila renala care proemina in sinusul renal. Papila da
insertie unui caliciu mic si prezinta cca 10 20 de orificii papilare. Suprafata intracaliceala
a papilei se numeste arie ciuruita, fiind perforata de orificiile papilare. Piramidele nr 714, culoare rosie bruna, consistenta relativ ferma.
Corticala
- friabila, consistenta redusa, culoare bruna galbuie cu un aspect granulat determinat de
glomerulii renali.
- formeaza coloanele renale Bertin care ajung in sinus unde determina proeminente
interpapilare.
- la examenul cu lupa se obs 2 parti: Portiunea radiata este formata din piramidele
Ferrein. Portiunea convoluta intre piramidele Ferrein. In ea se gasesc corpusculii renali,
tubii contorti si vase sangvine. Corpusculii renali inconjoara piramidele Ferrein.
Unitatea morfologica si functionala = nefronul (tubul renal). nr. 2,5 mil. Acesta
reprezinta unitatea secretorie a rinichiului, este un tub de cca 50 mm alcatuit din
corpusculul renal (formati din glomeruli si din capsulele glomerulilor) si tubul urinifer.

Subiectul 2 Rinichi, raporturi P

Cei 2 rinichi sunt situati in firidele dispuse pe partile L ale coloanei vertebrale = fose
lombodiafragmatice. Fata P a celor 2 R are aceleasi raporturi si la dr si la stg.
Aceste raporturi se realizeaza prin intermediul capsulei adipoase, a lamei P a fasciei
renale si a grasimii pararenale.
Raport cu coasta a XII-a si cu lig arcuat L, acesta din urma reprezentand insertia I a
diafragmei.
Fata P a R >> portiune toracica + portiune lombara.
In portiunea toracica, aceasta vine in raport cu diafragma si prin intermediul ei cu
recesurile costodiafragmatice ale pleurelor si cu plamanii.
Intre lig arcuat L si portiunea costala a diafragmei se formeaza hiatul lombocostal. Acesta
este inchis dinspre torace de fascia frenicopleurala si pleura, iar dinspre abdomen de
catre grasimea pararenala si de lama P a fasciei renale. Sub coasta XII si lig arcuat L
raport cu planurile regiunii lombare. In grasimea pararenala (nn subcostal, iliohipogastric,
ilioinghinal).
Planurile regiunii lombare:
- piele
- tesut subcutanat
- 4 planuri musculare
I dorsalul mare + oblicul intern intre = trigonul lombar Petit
II dintatul PI, oblicul intern intre trigonul lombar Grynfelt
III foita mijlocie a aponevrozei P a transversului intarita de lig arcuat L al
diafragmei.
IV patratul lombelor
Subiectul 3 Rinichiul dr, raporturi A si Subiectul 4 Rinichiul stg, raporturi A
Fata A a celor 2 rinichi este incrucisata de mezocolonul transvers >> rinichii sunt situati in
etajul S + I al abdomenului. Raporturile A sunt diferite la dr si la stg. Portiunea
submezocolica a celor 2 R = situata in etajul I al abdomenului.
RAPORTURI RINICHI
Marginea L
Marginea M/ hilara raspunde
m. psoas. Pe portiunea
suprahilara gl suprarenale.

DR
STG
fata viscerala a colonului
fata renala a splinei
ascendent
colonul descendent
acoperita de portiunea
flexura duodenojejunala si Ao
descendenta a
abdominala
duodenului,
vine in raport cu VCI
raport cu glanda suprarenala

Pol S repauzeaza pe
diafragma
Pol I repauzeaza pe m patrat al lombelor si iliopsoas

RINICHIUL DR raporturi
1. flexura colica dr (pol I),
2. deasupra flexurii, cu fata viscerala a lobului dr al ficatului
3. M cu portiunea descendenta a duodenului
4. cea mai mare parte a fetei A a RD = acoperita de PPP, raspunde etajului S al
abdomenului, partea I a acestei fete = in etajul I al abdomenului >> raporturi cu
FDC retrocolica Toldt (uneori cu anse de IS)
Portiunea supramezocolica a RD = situata subhepatic (in cavitatea peritoneala mare
adica)

RINICHIUL STG raporturi

1. flexura colica stg
2. fata renala a splinei
3. corpul pancreasului
4. fata P a stomacului
5. ansele IS
Mezocolonul transvers trece mai aproape de extremitatea S a RS >>> cea mai mare
parte a lui = situata in etajul I al abdomenului. Portiunea supramezocolica a RS raspunde
BO.
Subiect 5 Fascia renala
Rinichii sunt situati in fosa lombo diafragmatica a abdomenului inconjurati de o atmosfera
fibroadipoasa din spatiul retroperitoneal.
Fascia extraperitoneala (tesut conjunctiv lax) La nivelul peretilor AL ai abdomenului,
fascia extraperitoneala este subtire, devenind bogata la nivelul peretelui P al abdomenului
unde se gaseste spatiul retroperitoneal. In acest spatiu = rinichii + ureterele, gl
suprarenale, Ao, VCI, trunchiurile nervoase.
In jurul R, tes fibro areolar al fasciei extraperitoneale se condenseaza formandu-le o
invelitoare = fascia renala care formeaza la marginea L a rinichiului 2 lame care vor
cuprinde intre ele loja renala. In aceasta loja, R sunt inveliti de capsula adipoasa.

Lama A/ prerenala subtire, delicata, trece inaintea R si a pediculului renal, peste

Ao si VCI si se continua cu lama A de parte opusa.
Lama P/ retrorenala Zuckerkandl tapeteaza m patrat al lombelor si m iliopsoas si
se prinde de coloana lombara. Aceasta fascie = legata prin tracturi conjunctive cu
capsula fibroasa, proprie a rinichiului.
In sus, cele 2 lame depasesc R, invelesc gl SR, apoi se unesc, inserandu-se pe diafragma.
Intre cele 2 lame se formeaza un sept reno suprarenal care separa R de gl SR. In jos,
lamele nu mai fuzioneaza, se aplica una peste cealalta si se pierd in tes celular
extraperitoneal al fosei iliace.
Subiect 6 Sinusul si pediculul renal
Sinusul renal = o excavatie situata in interiorul rinichiului. Contine grasime, vase, nn,
precum si canalele excretoare ale rinichiului (caliciile si pelvisul renal). Grasimea din sinus
se continua cu capsula adipoasa.
-forma paralelipipedica, turtit in sens AP
-pe sectiune transversala: peretii = accidentati
Peretii prezinta papilele renale (apartin medularei) si proeminentele interpapilare (apartin
coloanelor renale ale corticalei)
Pediculul renal format din suprapunerea v renale (plan A), a a renale (plan mijlociu) si
a pelvisului renal (plan P). Acestora li se mai adauga vase limfatice si plexul nervos renal.
Pelvisul renal are o pozitie constanta fiind asezat inapoia vaselor. Raporturile dintre a si v
sunt variabile.
Subiect 7 Vascularizatia rinichiului
Arterele renale iau nastere din aorta abdominala, la nivelul L1; de obicei, artera renala
este unica, mai lunga la dreapta (3-5 cm), trece posterior de vena cava inferioara si mai
scurta la stanga (2-3 cm). Se pot gasi si 2-3 artere renale care vor aborda rinichiul prin
extremitatile sale superioara si inferioara, artere cunoscute sub numele de artere polare.

Inainte de a patrunde in hilul renal, arterele renale furnizeaza urmatoarele ramuri

colaterale:
Artera suprarenala inferioara;
Ramuri ganglionare pentru nodulii limfatici lombari;
Artera ureterala superioara;
Arterele capsuloadipoase.
Ajunsa in hilul renal, artera renala se imparte in 2 ramuri principale: anterioara
(prepielica) si posterioara (retropielica). Cele 2 artere asigura vascularizatia unei zone de
parenchim renal; se descrie astfel, o zona vasculara anterioara prepielica si o alta zona
vasculara posterioara retropielica; limita de separatie intre eletrece la 2-3 mm inapoia
marginii convexe a rinichiului (linia lui Hyrtl). Fiecare ramura arteriala se distribuie unui
segment renal, fara anastomoza cu arterele segmentare invecinate, individualizindu-se
urmatoarele artere segmentare: polara superioara, prepielica superioara, prepielica
inferioara, retropielica si polara inferioara care se distribuie segmentelor respective.
Arterele care iau nastere din trunchiurile segmentare patrund in parenchimul renal si se
continua cu arterele interlobare renale, plasate intre piramidele lui Malpighi. Fiecare
piramida medulara este astfel inconjurata de 5-6 artere interlobare care prin anastomoze
multiple vor da nastere arterelor arcuate de la baza piramidelor lui Malpighi. Din arterele
arcuate iau nastere ramuri arteriale pentru piramidele lui Malpighi cat si arterele
interlobulare sau arterele radiate corticale, ce se plaseaza intre piramidele lui Ferrein. Din
arterele radiate iau nastere ramuri foarte scurte, denumite arteriole glomerulare aferente,
care patrund in corpusculul lui Malpighi, se capilarizeaza, constituie glomerulul vascular,
dupa care parasesc formatiunea respectiva sub numele de arteriola eferenta.
Calibrul arteriolelor eferente este din calibrul arteriolelor aferente. Arteriolele eferente
se vor capilariza din nou la nivelul tubilor renali din corticala simedulara, continuindu-se
apoi cu capilare venoase. In cocluzie, din punct de vedere morfo-functional nefronul
prezinta 2 zone distincte:
Corpusculul renal constituit din capsula lui Bowman si glomerulul vascular, cu rol in
filtrarea plasmeisangvine si obtinerea urinii primare;
Tubul urinifer alcatuit din succesiunea segmentelor tubulare descrise si inconjurat de
reteaua capilara peritubulara, cu rol in reabsorbtia si secretia tubulara, procese care duc
la formarea urinii definitive.
Venele renale colecteaza singele care provine din 2 retele venoase: renala si perirenala.
Reteaua venoasa renala ia nastere din venele arcuate (suprapiramidale), situate la
limita dintre zona corticalasi cea medulara, care primesc singele de la venele stelate
(pornite din zona subcapsulara), de la piramidele luiFerrein si de la venele ascendente
medulare (dreneaza singele venos din piramidele lui Malpighi)
De la venele arcuate pleaca spre sinusul renal venele interlobare care, patrunzind in
sinusul renal, formeaza venele pre- si retropielice. Acestea se vor uni si din confluenta lor
rezulta vena renala dreapta si stanga, plasate anterior de artera renala si de pelvisul renal
respectiv.
Reteaua venoasa perirenala este reprezentata de venele capsuloadipoase care
formeaza o arcada dispusa pemarginea laterala a rinichiului. Aceasta retea are
anastomoze multiple cu reteaua venoasa renala cit si cu retelele venoase ale organelor
vecine: cu venele suprarenale inferioare, cu venele ureterale superioare, cu venele
lombaresi chiar cu originea venelor azygos. Vena renala dreapta este mai scurta (3-4 cm),
pe cand vena renala stanga este mai lunga (8-9 cm); ceastanga primeste ca afluenti
venele genitala stanga si suprarenala stanga. Venele renale se varsa in vena
cavainferioara
Subiect 8 Glanda suprarenala

Organe pereche, situate retroperitoneal, in loja renala, la stg si la dr coloanei vertebrale,

aplicata pe polul S al rinichiului. Raporturi:
Fata A este acoperita de PPP, la dr are raport cu VCI si cu fata viscerala a lobului dr
hepatic si la stg are raporturi cu fata P a stomacului prin bursa omentala, cu fata viscerala
a splinei, cu pediculul splenic si cu coada pancreasului.
Fata P diafragmul
Fata I aplicata pe polul S al rinichiului
Marginea S diafragmul
Marginea mediala ggl celiaci, la dr VCI, la stg Ao abdominala
Vascularizatie
aa frenice I din care se desprind aa suprarenale S, a suprarenala mijlocie, a suprarenala I
v centrala a suprarenalei care la stg se varsa in v renala iar la dr se varsa in VCI
Limfatice in ggl lateroaortici
Inervatia
pl renal, fb din pl celiac, fb din nn splanhnici
- simpatica
- parasimpaticul din tr vagal P
Structura (de la histologie)!!!
Schelet de susinere:
1. Capsula: esut conjunctiv dens dezordonat, esut adipos, microganglioni, fibre
nervoase, vase sanguine, suprarenale accesorii
2. Trabeculi conjunctivi
3. Stroma conjunctiv lax cu numeroase fibre de reticulin
4. Parenchimul are dou zone-coricala i medulara- cu organizare diferit
Corticosuprarenala
Celule endocrine sunt dispuse n cordoane organizate pe 3 zone: glomerular, fasciculat,
reticulat. Tranziia de la o zon la alta este gradat.
Zona glomerular. Este situat sub capsul. Celulele se dispun sub form de arcade,
pseudoglomeruli. n aceast zon se sintetizeaz mineralcorticoizi aldosteronul.
Celulele zonei glomerulare au form variabil, nucleu eucromatic, nucleol distinct,
citoplasma omogen bazofil.

Zona fasciculat. Cea mai groas (2/3 din grosimea CSR) Celulele se dispun n
cordoane lungi,
paralele ntre ele. Capilarele separ cordoanele. n aceast zon se sintetizeaz
glucocorticoizi- cortizol, cortizon. Celulele sunt aezate pe 1 2 rnduri, au form
poligonal nucleu veziculos, central, citoplasm palid, vacuolatspongiocite
Zona reticulat. Situat profund n vecintatea medulosuprarenalei. Celulele se
dispun n cordoane scurte, anastomozate care formeaz o reea. n ochiurile reelei
se gsesc vase capilare. Sintetizeaz hormonii sexuali. Celulele zonei reticulate
mici, au nucleu picnotic, hipercrom, citoplasm acidofil,
pigment lipofuscinic abundent.

Medulosuprarenala - Poriunea profund a suprarenalei

Stroma: fibre de reticulin, capilare, fibre nervoase, iar n jurul vaselor mari o
cantitate mic de esut conjunctiv lax.
Parenchimul: grupuri mici sau cordoane scurte de celule

Feocromocitele: celule mari, poligonale, cu citoplasm bazofil, granular i nucleu

polimorf
Celulele ganglionare (neuroni simpatici postganglionari)
Subiect 9 - Calicele renale mici, mari, pelvisul renal

***Caile excretoare ale urinei: urina eliminata prin orificiile papilare trece in caliciile mici,
caliciile mari, pelvisul renal si de aici, in ureter iar acesta din urma o conduce catre vezica
urinara.
Caliciile mici
- mici tuburi musculo membranoase situate in sinusul renal (sa il visezi), care se insera
cu una din extremitati pe papilele renale, iar cu cealalta extremitate se unesc cu alte
calicii mici, formand caliciile mari.
- nr lor este aproximativ egal cu cel al papilelor renale (6-12)
- prezinta:
suprafata interioara, neteda in contact cu urina
suprafata exterioara in raport cu grasimea si vasele din sinusul renal
extremitate L care se insera pe papila renala
extremitate M care participa la formarea caliciilor mari
fornixul caliciului intre suprafata interna si papila care proemina in interiorul lui
Caliciile mari (S, mijlociu, I)
- 2-3 palnii musculomembranoase situate in sinusul renal care rezulta din unirea celor 612 calicii mici. La randul lor, ele se unesc si formeaza pelvisul renal.
Pelvisul renal
- formatiune musculo membranoasa dilatata in forma de palnie turtita dinspre A
spre P. Prin baza, palnia primeste caliciile mari, prin varf se continua cu ureterul.
Mai prezinta: o fata A, P, o margine S si o margine I.
Raporturi
Pelvisul renal are o portiune mai mica situata in sinusul renal, o portiune mai mare in
afara acestuia.
In portiunea intrarenala, pelvisul ocupa ultimul plan al pediculului renal (si pe
asta sa il visezi).
Portiunea extrarenala, pelvisul renal vine in raport:
-P cu m iliopsoas + capsula adipoasa a rinichiului
-A la dr cu portiunea descendenta a duodenului si cu VCI si la stg cu corpul
pancreasului.
Subiect 10 Ureterul portiunea abdominala si
Subiect 11 Ureterul portiunea pelvina
Ureterul conduct urinar lung, intins de la pelvisul renal pana la VU. El strabate cavitatea
abdominala si cavitatea pelvina, fiind situat extraperitoneal. Lungime: cca 30 cm,
diametrul exterior cca 10 mm.
Raporturi portiunea abdominala
raporturi esentiale: inapoi, per P al abdomenului, inainte, PPP si viscerele
intraperitoneale.
aceasta portiune este divizata in segmente:

1. de la pelvisul renal pana la aripioara sacrului - SEGMENTUL LOMBAR - 9 11

cm
Inainte, ureterul este acoperit de PPP de care adera prin tracturi fibroase. Intre peritoneu
+ ureter se interpun o serie de organe.
S la dr portiunea descendenta a duodenului, S la stg portiunea ascendenta a
duodenului
mai jos = incrucisat de ambele parti de vasele gonadale si de vasele colice.
inapoi, ureterul repauzeaza pe muschiul psoas si prin intermediul fasciei acestuia
este in raport cu n genitofemural
prin intermediul psoasului vine in raport cu procesele costiforme ale vertebrelor
lombare
medial, ureterele vin in raport cu vasele mari: Ao (stg), VCI (dr), segmentul lombar
al trunchiului simpati, nodurile limfatice lomboaortice.
lateral extremitatea I a rinichilor, colonul ascendent (dr), colonul descendent (stg)
2. de la aripioara sacrului pana la linia terminala SEGMENTUL ILIAC - 3 4 cm
- Raporturi esentiale: coboara A de artera iliaca formand flexura marginala si
este vizibil prin transparenta peritoneului.
Prin intermediul vaselor iliace, ureterul repauzeaza pe m psoas. Inainte, ureterul dr este
incrucisat de radacina mezenterului, de ileonul terminal, de vasele ileocolice si de
apendice.
Ureterul stg este incrucisat de mezocolonul sigmoidian care contine vasele sigmoidiene,
mezocolonul formeaza la acest nivel recesul intersigmoidian.
Lateral, ureterul vine in raport cu vasele gonadale si medial, cu promontoriul.
Raporturi portiunea pelvina cca 14 cm
descrie o curba cu concavitatea orientata M si putin inainte. Este situata in cea mai mare
parte in tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. Are 2 segmente: parietal fix si visceral
deplasabil dupa starea de repletiune a organelor invecinate.
La barbat, segmentul parietal coboara aproape vertical pe peretele L al pelvsului mic,
este acoperit de peritoneu parietal si este aplicat pe vasele iliace interne.
La acest nivel, peretele osos al pelvisului este tapetat de mm obturator intern si ridicator
anal acoperiti de fascia pelvina parietala. Intre fascie si ureter = rr ale a iliace interne
(ombilicala, obturatoare, vezicala I), n obturator, noduri limfatice, ductul deferent.
*** valabil si la Femeie
Segmentul visceral - transversal este situat in tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal si
trece intre VU si rect. Ureterul incruciseaza ductul deferent, coboara inaintea bazei
veziculei seminale si patrunde apoi in vezica. Este situat la 8 cm deasupra anusului si
poate fi explorat prin tuseu rectal, la cca 3 cm L si deasupra cornului prostatei.
La femeie segmentul parietal al ureterului pelvin
intre peretele osos pelvin si ureter rr ale a iliace interne (ombilicala, obturatoare,
vezicala I), n obturator, noduri limfatice, fata L a ureterului va fi incrucisata de a uterina,
ram al AII.
Fata mediala a segmentului parietal este acoperita de peritoneu si contribuie la
delimitarea fosei ovariene (raporturi cu ovarul).
Rectul destins poate intra in raport cu ureterul

Segmentul transversal al ureterului pelvin = 2 parti:

o parte situata in baza lig larg al uterului fiind aderenta de lama lui P (raport cu a uterina
care il incruciseaza trecand A de el), si cu vv uterine legate prin anastomoze plexiforme.
Din baza lig larg, ureterul continua traiectul sau descendent, trece inaintea peretelui A al
vaginului si se deschide in vezica portiunea intravezicala 15 mm
strabate oblic tunica musculara a vezicii, apoi patrunde intre musculara si mucoasa
pentru a se deschide intr-un orificiu acoperit S de o plica a mucoasei care permite
scurgerea urinei in vezica far impiedica intoarcerea ei in ureter.
Subiect 13 Vezica urinara configuratie, structura si
Subiect 14 Vezica urinara - raporturi
este un organ cavitar, musculo-membranos, intermediar intre uretere si uretra, in care
urina se depoziteaza intre 2 mictiuni.
Localizare vezica urinara este un organ pelvin, asezata in partea anterioara a spatiului
pelvisubperitoneal, superior planseului pelvin, posterior simfizei pubiene si anterior
aparatului genital, care o separa de rect. Vezica urinara este plasata in loja vezicala
delimitata astfel:
Anterior simfiza pubiana si ligamentele pubovezicale;
Posterior organele genitale si lamele fibroase paragenitale;
Lateral muschiul obturator intern si muschiul levator anal;
Superior peritoneul parietal cu cele 2 funduri de sac prevezical si vezico-genital
Inferior planseul pelvin si organele infravezicale la barbat
Forma variaza dupa cantitatea de urina continuta; vezica goala are forma de cupa, cu
concavitatea superior; vezica plina are forma ovoidala, cu polul sau mai putin voluminos
orientat anterosuperior si cu baza sa dirijata posteroinferior.
Dimensiuni cand vezica este plina are: diametrul vertical 10 cm, diametrul transversal
9 cm, diametrul antero-posterior 7 cm iar capacitatea este de 250-300 ml
Configuratie externa si RAPORTURI !!!!!!!!
Vezica urinara este un organ cavitar, ovoidal, care prezinta: virful vezicii, corpul vezicii,
fundul veziciisau baza si colul sau gitul.
Vezica urinara are raporturi cu organele pelvine, prin intermediul lojei vezicale, umpluta
cu tesutcelular lax; cand vezica urinara este plina, ea prezinta 4 fete:
Fata anterioara cand vezica este goala vine in raport cu fata P a simfizei pubiene, cu
ligamentele pubovezicale, cu insertiile obturatorului intern si ale levatorului anal; cand
vezica este plina, vine in raport si cu peretele abdominal A, prin intermediul fasciei
ombilicoprevezicale si cu spatiul lui Retzius.
Fata posterioara priveste superior si posterior; este partial acoperita de peritoneu,
prinintermediul caruia vine in raport cu organele din cavitatea peritoneala: ansele ileale,
colonul pelvin, uterul la femeie. Zona neacoperita de peritoneu din fata posterioara are
raporturidiferite la cele 2 sexe: - la sexul masculin este in raport cu veziculele seminale,
ducteledeferente si cu rectul pelvin subperitoneal; - la sexul feminin vine in raport cu colul
uterin si cufata anterioara a vaginului.
Fetele laterale sunt acoperite de peritoneu in partea superioara si vin in contact
cucordoanele arterelor ombilicale si cu ductele deferente la barbat.
Virful vezicii urinare are raport cu peritoneul si cu uracul care il fixeaza la ombilic.
Baza vezicii urinare si colul vezical au rap diferite: - la sexul feminin cu fata A a
vaginului pe care se sprijina; - la barbat cu baza prostatei, cu veziculele seminale si cu
triunghiul interdeferential.
STRUCTURA SI CONFIGURATIE INTERNA (DE LA HISTOLOGIE)!!!

Tunica externa este reprezentata de seroasa peritoneala si de teaca viscerala vezicala;

peritoneul parietal nu acopera vezica urinara in intregime ci numai o portiune din peretele
anterior, o parte din peretele posterior si partea superioara a fetelor laterale.
Tunica musculara este alcatuita din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:
Stratul superficial este constituit din fibre longitudinale; o parte din aceste fibre trec
anterior de colul vezical, patrund in ligamentele pubovezicale, realizind muschiul
pubovezical;o alta parte din fibrele stratului superficial se indreapta posterior de colul
vezical.
Stratul mijlociu este format din fibre circulare care se continua cu fibrele
sfincteruluivezical.
Stratul intern este format din fibre plexiforme; acest strat este neted la copil si
devineneregulat la batrini, la care se realizeaza aspectul de vezica cu celule si coloane;
o parte dinaceste fibre patrund in colul vezical si apoi spre uretra, realizind posterior o
proieminenta numita uvula vezicala.
Tunica submucoasa laxa,permite decolarea mucoasei, fiind mai densa la nivelul
trigonului vezical.
Tunica mucoasa formata dintr-un epiteliu (uroteliu) si corion.
Conformatie interna reproduce forma sa exterioara si prezinta 3 orificii:
Orificiul uretral este median, plasat in partea anterioara a vezicii urinare, reprezentind
punctul celmai decliv; acest orificiu mai este cunoscut si sub numele de colul vezical, cu
toate ca nu exista la acestnivel o depresiune infundibuliforma. In mod normal orificiul
uretral are forma rotunjita.
Orificiile ureterale sunt posterolaterale, plasate la 3 cm de orificiul uretral si la 9 mm
de liniamediana.
Trigonul vezical este spatiul cuprins intre cele 3 orificii. Posterior, el este limitat de un
pliul interuretral care reuneste cele 2 orificii ureterale. Fibrele musculare netede din
grosimea acestui pliu poarta numele de muschiul interureteral. Pe partile laterale, trigonul
vezical estedelimitat de 2 ridicaturi mai putin evidente, denumite pliurile ureterouretrale,
determinate de ridicarea mucoaseide catre fibrele longitudinale ale vezicii urinare.
Subiect 15 Vezica urinara Vascularizatie si inervatie
Arterele provin din multiple surse:
Artera ombilicala da nastere arterei vezicale superioare;
Artera iliaca interna trimite artera genitovezicala care va furniza artera vezicala
inferioara;
Artera rectala mijlocie da nastere arterei vezicale posterioare;
Artera rusinoasa interna trimite catre vezica artera vezicala anterioara, ce trece prin
fasciculele ligamentului pubovezical.Toate arterele vezicale dau nastere la 3 retele:
perimusculara, submucoasa si subepiteliala, ultima fiindvizibila la examenul cistoscopic.
Venele anterioare se indreapta catre plexul venos al lui Santorini; cele posterioare si
laterale dreneaza in plexurile vezicogenitale. Aceste vene au anastomoze multiple cu
venele organelor vecine si cu plexurile venoase profunde ale pelvisului.
Limfaticele dreneaza in mai multe directii:
- cele anterioare catre nodulii retropubieni;
- cele laterale catrenodulii hipogastrici;
- cele posterioare catre nodulii presacrali.
Inervatia vezicii urinare nervii vezicali provin din plexul hipogastric. Nervii ajung la
vezica urinara pe fata sa posterolaterala, de unde patrund in teaca viscerala vezicala si se

distribuie musculaturii vezicale. Sistemul nervos vegetativ simpatic relaxeaza

musculatura peretilor vezicali si contracta sfincterul neted,iar parasimpaticul are actiune
inversa; sfincterul vezical striat are inervatie somatica, provenita din nervul rusinos.
Subiectul 16 Uretra (mare atentie la asta)
Uretra masculina incepe de la colul vezical si se termina la meatul uretral. Uretrei
masculine i se descriu 4 portiuni: prostatica, membranoasa, spongioasa si
peniana. Din punct de vedere al mobilitatii, uretra masculina prezinta 2
segmente:
uretra fixa reprezentata deuretra prostatica, membranoasa si spongioasa
uretra mobila formata de uretra peniana.
Lungimea uretrei masculine este in medie de 16 cm repartizat pe segmentele sale
astfel: 3 cm pentru uretra prostatica, 1 cm pentru uretra membranoasa si 12 cm pentru
uretra spongioasa si peniana.
Diametrul uretrei masculine este variabil, avand in medie 6-7 mm diametru; prezinta insa
4 portiuni mai ingustate: colul vezical, portiunea membranoasa, portiunea
spongioasa si meatul uretral; intre aceste segmente ingustate se afla 3 segmente
dilatate: dilatatia prostatica, bulbara si naviculara. Forma uretrei masculine este
variabila (vezi atlas!!!!)
DE LA HISTOLOGIE
Din punct de vedere structural, uretra masculina prezinta o tunica interioara, mucoasa, cu
un epiteliu cilindric asezat pe un corion si o tunica musculara formata din fibre musculare
netede cu dispozitie circulara si longitudinala. Conformatie interioara:
La nivelul glandului penian, la 15 mm de meatul uretral, pe peretele superior al uretrei
se gaseste unbuzunar al mucoasei, cu deschidere A, delimitat de un repliu de mucoasa
numit valvula lui Guerin.
La nivelul uretrei spongioase se afla pliuri mucoase longitudinale, care dispar in timpul
mictiunii.
La nivelul fundului de sac bulbar, de o parte si de alta a liniei mediane, pe fata inferioara
a uretrei, segasesc 2 orificii prin care se deschid canalele glandelor bulbouretrale ale lui
Mery-Cooper.
La nivelul uretrei prostatice, pe peretele posterior se gaseste pe linia mediana, o
ridicatura ovalara, alungita in lungul canalului denumita verum montanum (coliculul
seminal), de 12-15 mm lungime si 3mm inaltime, care prezinta la extremitatea sa vezicala
2 pliuri denumite friurile verului, iar laextremitatea inferioara o creasta intinsa pina la
uretra membranoasa, numita creasta uretrala.
Pe convexitatea coliculului seminal se afla orificiul utriculei prostatice un diverticul ce
patrunde posterosuperior in grosimea glandei prostatice. De o parte si dealta a coliculului
seminal se afla orificiile canalelor ejaculatoare, in numar de 2; tot lateral coliculului
seminal se gasesc 2 santuri laterale in care se deschid canalele glandelor prostatice.
Raporturile uretrei prostatice inconjurata, in vecinatatea vezicii urinare, de fibre
musculare netede cu dispozitie circulara care alcatuiesc sfincterul neted al uretrei
Raporturile uretrei membranoase uretra este cuprinsa intre cele 2 foite ale diafragmei
urogenitale, inconjurata de fibrele sfincterului striat care, separa A uretra de v dorsala
profunda a penisului si de plexul lui Santorini iar posterior de muschiul transvers profund
al perineului si glandele bulbo uretrale.
Raporturile uretrei spongioase si peniene uretra patrunde in corpul spongios al penisului,
care iiformeaza o teaca completa, prin intermediul careia, uretra vine in raport cu corpii
cavernosi si cu vasele si nervii penisului.

Arterele uretrei pentru portiunea membranoasa provin din arterele prostatice, din
arterele rectale inferioare, bulbare si vezicale inferioare; pentru portiunea spongioasa
provin din artera bulbara, bulbouretrala si dorsala a penisului.
Venele se varsa in vena dorsala profunda a penisului sau in plexul venos Santorini si
plexurile seminale.
Limfaticele dreneaza in nodulii inghinali si iliaci externi pentru uretra spongioasa si la
nodulii iliaci interni si comuni pentru uretra membranoasa si prostatica.
Inervatia nervii provin din plexul hipogastric, din nervul bulbouretral si din nervul dorsal
al penisului.
Uretra feminina se afla dedesubtul vezicii urinare, posterior de simfiza pubiana;
traverseaza diafragma urogenitala si se plaseaza anterior de vagin, pe care se aplica.
Forma si dimensiuni uretra feminina este usor dilatata in partea sa mijlocie; lungimea ei
este in medie de 3-4 cm, creste in timpul sarcinii cand vezica se abdominalizeaza;
diametrul este de aproximativ 7-8 mm.
Uretra feminina este fixa, mentinuta prin conexiunile cu vaginul si perineul:
- anterior uretra feminina este fixata la pubis prin ligamentele pubouretrale,
- lateral vine in raport cu teaca viscerala,
- posterior uretraeste fixata de peretele vaginal anterior, in cele 2/3 inferioare ale sale
printr-o lama conjunctiva numita septul intervaginouretral.
Din punct de vedere topografic, uretra feminina prezinta 2 segmente, separate prin
diafragmul pelvin:
Segmentul pelvin reprezinta 4/5 din lungimea ei totala; la acest nivel, uretra este
inconjurata de sfincterul neted si de cel striat, plasat pe partea sa anterioara si laterala si
lipsind pe fata sa posterioara, spre vagin.
Segmentul perineal corespunde 1/5 inferioare a uretrei, fiind unit intim de peretele
anterior al vaginului prin septul intervaginouretral. Inferior diafragmului urogenital, uretra
are raporturi cu corpii cavernosi ai clitorisului si cu bulbii spongiosi.
Din punct de vedere structural, peretele uretrei feminine este format din 2 tunici:
mucoasa si musculara.
Arterele uretrei segmentul pelvin primeste ramuri din arterele vaginale mijlocii si
inferioare; segmentul perineal este vascularizat de ramul uretral al arterei rusinoase
interne.
Venele uretrei dreneaza, pentru segmentul pelvin in plexul lui Santorini iar pentru
segmentul perineal invenele bulbare si cavernoase.
Limfaticele dreneaza fie in nodulii hipogastrici fie in nodulii inghinali.
Nervii provin din ramura perineala a nervului rusinos intern; sfincterul striat uretral
primeste filete nervoase apartinind plexului hipogastric inferior.