You are on page 1of 18

Comuna Dornesti

Comuna are n componen 2 sate: Domesti i Iaz


Populaie : 4.365 locuitori Suprafaa : 32.34 km patrati
Istoric : Satul a existat sigur inca din vremea domniei lui Alexandru cel Bun, poate si
mai
inainte. Cand in 1490 (DRH A.III, doc.76, p. 147-148), tefan cel Mare a cumparat
satul, cu
morile pe Suceava si biserica, de la Stanciul si fraii lui, Ivaco si Isaico, acetia au
reprezentat
hrisoavele prin care dovedeau ca satul a fost al stramosului lor Giurgiu de la Fratauti
(este
vorba de satul Macicateati, langa apa Sucevei, in zona morii sistematice - 8 Mai - cu
ntindere
in sus ctre actualul Maneuti), care l-a primit cu uric de la Alexandru cel Bun, intarit si
de
urmaii sai, Ilias si tefan. Satul a fost transmis prin ocina dreapta de Giurgiu fiului sau
Mihul, iar acesta fiului sau F. Starostescu care, la rndul sau, il lasa motenire celor trei
fii:
Stanciul,
Ivanco si Isaico. Acetia il vand pentru 400 zloi ttreti, lui tefan cel Mare. In acelai
an,
il doneaza mnstirii sale de la Putna. Cat timp a stat in subordinea mnstirii nu se
stie. ata cum
glasuieste documentul: "Io tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii
Moldovei, facem
cunoscut... si am dat si am intarit sfintei noastre Episcopii de la Radauti 50 de biserici
cu popi: din
tinutul Suceava 44, iar din tinutul Cernui, 6 biserici cu popi, care acele 50 biserici cu
popi au fost date
de bunicul nostru Alexandru Voievod, ncepnd cu tinutul Suceava: a 33-a biserica, "la
Iuga cel Prost...
a 6-a biserica cu popa in Macicatesti, sa asculte de manastirea Putna. Anul 6998
(1440), martie 15"
Documentul din 7006(1498) martie 8, ntrete schimbarea si cumpararea proprietatii
de la Niagasa
si rudele sale pentru diacul Matei: "schimba partia lor din sat Dumesti, di pi Suceava,
si inca au dat el in
mainele slugii nostrii, lui Matei diiac".
Daca localitatea este atestata documentar in anul 1490, respectiv 1498, o parte din
actuala suprafaa,
si anume cea din dreapta rului Suceava, este druit in urma unei vanzari-cumparari
mnstirii Puma
in anul 1468.
Dupa rapirea nordului Moldovei de ctre austrieci, timp de 167 de ani, satul isi
schimba denumirea
in Hadikfalva, fiind colonizat cu unguri (1785-1941). In toamna anului 1940, locuitorii
maghiari ai
satului Domesti, foti coloniti stabiliti in 1785, pun capat convieuirii lor cu romanii in
schimbul
patriei de obrie a moilor si strmosilor lor. Acest lucru s-a produs in mare graba, ca
urmare a
aplicarii conveniei din 23 sepembrie 1940 dintre Germania si Romania. Ungaria
horthysta, cu tobe si
surle, iai cheama la snul ei pe toti maghiarii, astfel ca multe case pana atunci locuite
de unguri raman

goale prin plecarea acestora in Ungaria, ele fiind ocupate de romanii venii din diferite
colturi ale tarii,
in special Moldova si Transilvania.
Sa trecem insa la alte aspecte din zbuciumata, dar si frumoasa istorie a comunei.
Multe personalitati
si-au purtat paii pe aceste locuri. Dupa abdicarea silita din noaptea de 10 spre 11
februarie 1866 a
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar mai ales dupa inmormantarea sa, Principesa
Elena ramase catva
timp la Ruginoasa pentru a pune randuiala in starea sa materiala. Era prea
prevazatoare ca sa se duca cu
doi copii in strainatatete mai inainte de a-si asigura un venit trebuincios creterii si
educrii lor. In ziua
de 7 iunie 1873, sosi si fiul sau Alexandru, adus de d-na Aimee de la Tullaye de
Varenne si a fost
primit inca din gara de la Hadikfalva de Balligot de Beyne (fost secretar al lui Cuza) si
de Scarlat
Lambrino (cumnatul lui Cuza).
Sa vedem cum Luceafarul poeziei romaneti si-a purtat paii prin satul nostru. In
vederea organizarii
serbrii de la Putna (15/27 august 1871), Mihai Eminescu impreuna cu ceilali patrioti
romani
cltoresc cu trenul de la Cemauti la Domesti, apoi cu trasurile pana la Radauti si de
acolo la Putna.
"Exista in crile de istorie nu numai un rspuns al fiecrei generaii la unele probleme
ale dezvoltrii
umane, ci si un miez care te intereseaza ntotdeauna: sunt invataminte refleciile,
gndurile si
sentimentele incrustate de istorie, pe care n-avem dreptul sa nu le cantarim inca o
data cu sufletul si
mintea noastra" (Dimitre Onciul si filozofia istoriei, de dr. Mihai Iacobescu, Anuarul
muzeului
jud.Suceava, IV 1977, p.145).
Teritoriul comunei : Comuna Domesti este aezata in partea nord-estica a tarii
noastre, pe Valea
Sucevei, in Depresiunea Radauti, la o departare de 7 Km spre est de municipiul
Radauti jud Suceava.
Este inconjurata de dealuri spre nord si est (dealurile Dragomimei), dealuri ce fac
parte din Podiul
Sucevei cu o altitudine de circa 360-365 m.
Spre vest orizontul este deschis pana la culmile mpdurite ale Sucevitei cu ntregul
lant carpatic al
Obcinelor Bucovinene si la aproximativ 30 km de primele pduri ale Caipatilor
Orientali.
Spre sud orizontul se deschide tot mai mult odata cu lunca de pe Valea Sucevei.In
trecutul
indepartat, terenul dintre satul Saha si Radauti a fost acoperit cu pduri de foioase stejar - care cu
timpul au fost defriate si inlocuite cu si culturi.
Obiective turistice:
- Muzeul Furman - Oameni care "sfinesc locul": Radu Furman, un om care si-a
"impartit curtea intre
trandafiri si istorie"; Hadikfalva - Paminturile comunei Dornesti, care-au apartinut
candva boiemlui
Domeanu; Proiecte de investiii : Proiectele n curs de desfurare din localitate :
Proiect integrat: "Sistem integrat de colectare i epurare ape uzate n comuna

Dornesti, judeul
Suceava", "Modernizare drumuri vicinale n comuna Dornesti, judeul Suceava",
fnantat prin
FEADR msura 322 - Unic aplicant - Primria Dornesti - 2011
Alimentare cu ap a comunei Dornesti, 4,8 km - Ordonana 7/2006 - Unic aplicant Primria
Dornesti - 2011
ndiguire pru Ruda pentru prevenirea altor inundaii - Bugetul de stat - Unic aplicant
Primria Dornesti 2011
Studiile tehnice elaborate / n curs de elaborare pentru realizarea unor obiective de
investiii pe
teritoriul localitii:
SF - Modernizare drumuri agricole prin P.N.D.R. msura 125 n comuna Dornesti, jud.
Suceava - 1.190.000 euro - 01.05.2010
PT+DE - Amenajarea unei piee Agroalimentare n comuna Dornesti - 225.352 euro 01.04.2008
PT+DE - Extindere reea electric la ansamblu de locuine din zona Deal Ferma n
comuna
Dornesti - 70.000 euro - 01.09.2009
PT - Reabilitare coala cu cl. I-VIII Dornesti - 250.000 euro - 01.06.2008
SF - Supraetajare coala veche n comuna Dornesti - 281.690 euro - 01.10.2008
SF - Refacere pod peste prul Ruda din comuna Dornesti, judeul Suceava - 379.000
euro 01.04.2011
Proiecte n urmtorii 5 ani:
Modernizare Cmin Cultural n comuna Dornesti Judeul Suceava - Unic aplicant 100.000 euro
Sal de sport n comuna Dornesti, Suceava - Unic aplicant - 200.000 euro
Dispensar medical n comuna Dometi judeul Suceava - Parteneriat - 250.000 euro
Asfaltare drumului DC 51 B n lungime de 5 km care face legtura ntre satul Iaz i
comuna
Dometi de care aparine - Partneriat - 1250.000 euro
Proiecte de servicii sociale pentru rromi - Parteneriat - 150.000 euro
Amenajare teren de sport n comuna Dometi, judeul Suceava - Parteneriat - 50.000
euro
Extinderea reelei de ap i canalizare la nivelul ntregii comune Dometi - Unic
aplicant 2.500.0 euro
Asfaltarea drumurilor comunale rmase din interiorul localitii Dometi i Iaz - Unic
aplicant 1.500.0 euro
Dotarea primriei cu aparatur electronic i tehnica de calcul - Parteneriat - 50.000
euro Parc
eolian - Parteneriat - 1.000.000 euro
2.1 Cadrul narutal
Microregiunea inutul Bucovinei cuprinde suprafaa de podis.Tot teritoriul este de
deal .
Microregiunea este strjuit de Obcinile Bucovinei si peste o 20% din teritoriu este
acoperit de pduri de
foioase si rasinoase.
Armonia i frumuseea peisagistic, prin marea varietate i bogie a formelor de
relief:
muni, depresiuni intramontane, culuare ntinse, dealuri molcome, podiuri, cmpii,
vi, terase, lunci, etc.,
prin diversitatea i proporionalitatea reelei hidrografice, a tipologiei solurilor i a

mozaicului geologic,
prin resursele i bogiile naturale, prin tezaurul forestier, prin flora i fauna, judeul
Suceava este el
nsui o excelent sintez a drniciei i mirificului spaiu romnesc.
Aurul verde, pdurile, ocup peste 20% din suprafaa microregiunii, constituindu-se n
cel
mai ntins i bogat fond forestier al rii i ocupnd o pondere de peste 7% din ntregul
potenial silvic al
Romniei. Cele mai rspndite specii sunt molidul, bradul i fagul.
Pdurile gzduiesc o faun bogat, remarcndu-se ndeosebi cerbul carpatin, ursul
brun,
mistreul i cocoul de munte.
Microregiunea inutul Bucovinei se constituie ntr-o strveche i dens vatr de
civilizaie
i cultur romneasc.
Meleagurile microregiunii inutul Bucovinei s-au nscris pregnant n istoria romnilor
prin
rolul decisiv pe care l-au avut naintaii de aici la nceputurile evului mediu n
nfiinarea i afirmarea
primelor trguri i formaiuni politice prestatale, n organizarea i finalizarea luptei
mpotriva stpnirii
ttarilor i ungurilor, dar mai ales n nchegarea, dezvoltarea i consolidarea statului
feudal romnesc de
la rsrit de Carpai.
1.2. Clima
Clima microregiunii este influentata de rul Suceava si rul Sucevia. Temperatura
anuala este in
medie de circa +8C in comunele de deal si cca +7C in comunele de munte. Iernile
sunt lungi si geroase,
iar verile sunt scurte si racoroase. Temperatura medie in luna iulie in microregiune
este cuprinsa intre
+17C - +19C.
Teritoriul microregiunii are o clim temperat continental. Temperatura medie anual i
este de 8,2 C. Aerul de origine nordic aduce ninsori iama i ploi reci primvara i
toamna. Din
est, influene climatice continentale cu secet vara, cu cer senin, ger i viscole iarna.
Precipitaiile czute sub form de ploaie reprezint 70-80 % din totalul acestora.
Se nvecineaz in partea de nord cu republica Ucraina, la est cu judeul Botoani, la
sud
Comunele din jude care aparin altor grupuri de aciune locala. Se pare ca se restrng
sau dispar
anotimpurie primavara si toamna. Vnturile dominante sunt in direcia sud-vest in
timpul primverii
atingand viteza cea mai mare in aprilie. Iama vnturile domina in direcia nord-est si
sud, deschis
crivatului, contribuind la sporirea temperaturii.
1.3. Apa
Principalele cursuri de apa sunt:
rul Suceava cu apa repede de munte, care strabate oraul Vicovu de Sus
rul iret pe malul camia se afla comuna Gramesti si care are cel mai mare debit
din
microregiune
piraiele Horait, Hatnuta si Hantica care strabat teritoriul comunei Calafindesti
Regimul
hidrologic al microregiunii prezint mari variaii anuale de debit in funcie de
precipitaii.

1.4. Solul si depozite de deeuri


Zona este alcatuita dintr-un fundament de varsta sarmatica peste care se suprapun
depozite ce
aparin cuaternarului. Fundamentul de varsta sarmatica este reprezentat de argile
maranoase slab
nisipoase de culoare cenuie. Adancimea la care se intalneste acest complex creste de
al vest ctre est.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluvionare de pietriuri, nisipuri, luturi si
argile. Sunt
pamanturi alcatuite din luturi, luturi nisipoase, argiloase si argile de culoare neagra,
cenuie, albastruie
sau galbena, pe care stramosii notri au folosit-o din plin la meteugul olritului, dar
si la tencuirea
caselor si adposturilor de animale, amestecate cu alte ingrediente (pleava, paie,
balegar de cal si apa).
1.5. Vegetatia
Vegetatia este reprezentata prin zona paduroasa in partea de nord a microregiunii din
pduri de
rasinoase: brad si molid, in partea centrala a microregiunii caracterizata prin pduri de
conifere si
foioase i pasuni dar si regiuni agricole propice dezvoltrii activj^M&r.,:de
legumicultura cultivarea:
cartofilor, a legumelor: varza, castraveti, ceapa, roii.
1.6. Resurse
Condiiile cadrului natural sunt favorabile, cele 13 de comune beneficiind de resursele
munilor
(pduri, fanete, pasuni), dar si de resursele podiului (terenuri arabile, pasuni,
materiale de constructii).
Resurse naturale
Fondul funciar agricol si forestier constituie principala sursa naturala a teritoriului
microregiunii.
In conformitate cu adresa 4055/18.04.2012 emisa de Ministerul Mediului si
pdurilor ,
Agenia Naionala pentru Protectia Mediului, pe teritoriul Comunei
Calafindesti se afla
rezervaia naturala Finetele seculare de la calafindesti, arie naturala de
importanta naionala ,
cu o suprafaa de 17,30 ha aprobata prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000
privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naional- Seciunea IlI-a- zone protejate
4.
Resurse energetice
Clima acestei regiuni ar permite folosirea energiei eoliene, ca sursa de energie
electrica si
energia solara.
Adresa 4055 din 18.04.2012, emisa de Ministerul Mediului si pdurilor, Agenia Naionala pentru Protectia
Mediului a
judeului Suceava
4

Infrastructura de utilitati
Marea majoritate a localitilor componente ale microregiunii inutul Bucovinei nu au
la
momentul realizrii prezentei Strategii de dezvoltare o reea funcional de alimentare
cu apa potabil
pentru nevoile locuitorilor. De asemeni exist localiti n care lucrrile de investiii n
domeniul
apa/canal sunt n curs de realizare (cu finanare prin OG7/2006), i localiti unde s-au
fcut investiii in

acest domeniu cu finanare prin Programul SAP ARD.


Canalizarea este aproape inexistenta n regiune, iar apele uzate menajere sunt
deversate la nivelul
solului sau in haznale vidanj abile.
Reeaua electrica acopera 80% din necesarul microregiunii Asociatiei Grupul de
Actiune
Locala inutul Bucovinei Fratautii Vechi.
'Sistemul de nclzire este individual pentru toata comunitatea microregiunii, nclzirea
fifedteigu&t de
sobele cu combustibil solid (lemnul, in principal).
Pentru prepararea hranei se folosesc att lemnele ct si buteliile de aragaz, mai ales in
perioada
de vara cand aprovizionarea acestora este mai uoara.
Reeaua de telefonie fix, acoper 24% din necesarul microregiunii inutul Bucovinei
cu ajutorul
unor centrale de mica capacitate.
Zona beneficiaza de servicii de telefonie mobila in proporie de 92%, televiziune prin
cablu in
proporie de 78%. Serviciul de internet este asigurat in proporie de 19%.
2.3. Sanatate
In microregiunea inutul Bucovinei asistenta medicala este asigurata de dipensare
umane n
localitile Vicovu de Sus, Balcauti, Bilca, Calafmdesti, Domesti, Fratautii Noi, Fratautii
Vechi,
Galanesti, Gramesti, Granicesti, Satu Mare si Vicovu de Jos.
Unitile sunt slab dotate, fiind deficitare n laboratoare de analize uzuale,
electrocardiograf,
cabinet de stomatologie, autoclava de sterilizare, aparat pentru producerea apei
distilate si alte aparate si
dispozitive.
Cu colective medicale competente si receptive, dar neutilate corespunztor,
dispensarele
medicale din zon satisfac cu greu cerinele de ingrijire a sanatatii, de prevenire si
tratare
corespunztoare a bolnavilor, meninerea condiiilor igienico-sanitare din scoli si
grdinie, precum si din
celelalte unitati de pe raza localitilor componente.
In microregiune exista mai multe dispensare veterinare, care acord asisten
medicala de
specialitate i n localitatile Vicovu de Sus, Calafmdesti, Dornesti, Fratautii Vechi,
Galanesti, Gramesti,
Granicesti si Satu Mare.
Activitatea Cabinetelor Veterinare este structurata pe doua mari domenii: activitatea
profilactica
conform planului strategic natioanl si cea de asistenta sanitar veterinara.
2.4. Mediu
In microregiunea inutul Bucovinei nu exista factori industriali majori care contribuie la
poluarea mediului nconjurtor al zonei.
Poluarea n zon s-a redus simitor odata cu nchiderea depozitelor de deeuri din
localitile
Vicovu de Sus si Domesti care deteriorau terenul in locurile de depozitare.
3. Economic
Funciunile economice sunt agricultura (cultura vegetala si creterea animalelor) si
industria
(industria mestesugareasca si exploatarea forestiera).
Industria mestesugareasca este o ramura de traditie pe aceste meleaguri, perpetund

bogate traditii folclorice.


Industria mestesugareasca mai dispune de unitati dispersate sau in gospodriile
meteugarilor,
de ateliere de covoare, cojocarie, dulgherie si croitorie.
3.1 Comer si servicii
Comerul si serviciile sunt prezente in micro regiunea inutul Bucovinei prin activitatile
diversificate oferite populaiei, astfel: prelucrarea bruta a lemnului, fabricarea
covoarelor, activitati de
constmctii, tamplarie, dulgherie, olrit, cojocarie, croitorie etc.
Tipuri de comer Numr
total
% din
numrul
total
ntreprinderi din
sectorul teriar
Numr total % din
numrul
total
Comer cu
amanuntul
48 28,40 12 60 29,70
Comer cu ridicata 89 56,66 10 99 49,01
Comer ambulant 17 10,06 11 28 13,86
Piee 15
0
oo
oo

0 15 7,43
3.2. Mediu de afaceri
In ce privete economia locala, intreprinzatori locali sunt in numr de cca 2430 de
ageni economici
(societati comerciale, ntreprinderi individuale, asociaii familiale, cabilete medicale,
intreprinderi
familiate etc.) care activeaza in urmatoarele domenii: prelucrarea lemnului, producie
de ambalaje din
lemn, mobila, atelier de ceramica tradiionala, vase de ceramica neagra si
ornamentala, producie de
pavaj prin vibropresare, abatoare de animale, carmangerii, unitati de procesare a
laptelui si producia de
branzerturi, fabrici de incaltaminte, unitati mestesugareasti, pensiuni si structuri
turistice: hoteluri, cabane,
pensiuni agroturistice, sate de vacanta.
http://www.crainou.ro/2015/08/20/maria-nu-este-numai-fecioara-maria-ci-purureafecioara-maria/?print=print

Maria nu este numai Fecioara Maria, ci


Pururea Fecioara Maria

Parohia Adormirea Maicii Domnului Dorneti


Maica Domnului (Lc.1,43) nu este numai mama lui Iisus, ci totodat i Nsctoarea de Dumnezeu,
dup cum a stabilit Sinodul III ecumenic din 431 de la Efes. Ea nu este numai Maica Vieii, dup
cum cnt troparul adormirii ei, nu este numai mama tuturor cretinilor, dup cuvntul
Mntuitorului de pe cruce: Femeie, iat fiul tu! (In.19,26), ci este i Micua noastr, a
dornetenilor, permanent ngrijindu-se de ocrotirea noastr i venic mijlocind pentru neputinele,
necazurile i mntuirea noastr. De aceea cu smerenie o preacinstim, ncercnd fiecare separat i cu
toii mpreun s n-o suprm prea mult i s ne folosim de acest sprijin matern.
Istoricul comunitii parohiale
Istoricul locului pe care este situat Dornetiul este complex i ajunge, ca timp, n vremea lui
Alexandru cel Bun. Din 1453 se gsete prima atestare indirect a Mcictetiului, ca localitate
donat Episcopiei de Rdui, iar din 15 martie 1490 apare ntr-un document ca fiind cumprat de
Voievodul tefan cel Mare i Sfnt i nchinat Mnstirii Putna, mpreun cu alte sate i cu satul
Durnovo Iughii (satul lui Iuga Cel Prost denumire ce-l difereniaz pe acest Iuga, avnd un statut
social inferior, fa de ceilali Iuga din rndul boierilor). Satul a mai aparinut boierilor din familia
Movil, care l-au arondat Mnstirii Sucevia, i domnitorului tefan Petriceicu (ai crui bunici erau
din Dorneti) i nchinat Mnstirii Sf. Onufrie din Mnstioara. Ne bucurm c aceast comunitate
a sprijinit prin resursele ei din vremea voievozilor mnstirile n posesia crora s-a aflat i-L rugm
constant pe Dumnezeu s ne dea, la sute de ani distan, acelai gnd bun de a contribui la folosul
material i spiritual al semenilor notri.
De-a lungul timpului anumite poriuni din sat au purtat denumiri diferite, care apar n documentele
istorice: Mcicteti, Ivancicui, Pleenii, Zavidui.
Din 1786 satul a devenit, pentru o perioad de 155 de ani, colonie secuiasc, denumit Hadikfalva
(Daniel Hrenciuc, Maghiarii n Bucovina (1774-1941), Ed. Princeps Edit, Iai, 2006, p. 30), adic
Satul lui Hadik Andreas, general secui, fondatorul coloniei.
Trecerea Bucovinei sub stpnirea austro-ungar a avut i efecte pozitive asupra provinciei,
imprimnd acestei zone bogate rigori i organizare specifice spiritului german. De aceea contiina
bucovinenilor a meninut vie ideea binecuvntrii pe care au primit-o de la Dumnezeu i prin
stpniri omeneti. Repatrierea secuilor din Bucovina, n 1941, a avantajat pe cei din mprejurimi
care au repopulat localitatea. Astfel s-au nscut noi gospodari ntr-o populaie cosmopolit. Din
pcate, aceast situaie a fost potrivnic uniformizrii i impunerii unor tradiii locale durabile.
Actualmente mai sunt doar cteva familii de poloni, ucraineni sau unguri, n schimb sunt
aproximativ 30% romi, din totalul de maximum 4200 suflete.

Localitatea se gsete pe DN 17A, care leag oraul Siret (cu ieirea spre Ucraina) de Cmpulung
Moldovenesc, la NE de municipiul Rdui, pe valea rului Suceava, ntre Frtuii Vechi i Satu
Mare, zon de podi, cu dealuri de la 370 m la 450 m altitudine.
Unele spturi au scos la iveal rmiele fostelor sate amintite i asimilate n actuala vatr a
Dornetiului. Mai ales n trecut, satul era renumit datorit morilor pe Suceava i a iazurilor,
important nod de cale ferat, cu o strict organizare agro-industrial. Au existat ferme de porci, 4
grajduri cu capaciti de pn la 3000 de capete, ferm de bovine, topitoria de in, crmidrie,
moara lui Kraft, azi deinut de Adrian Porumboiu i funcional sporadic.
n prezent, pe lng SC EGGER SA, fabric de prelucrare a lemnului, CFR marf i cteva trenuri
de cltori, mai sunt cteva instituii de stat funcionale (Primria, dou coli, grdinia, poliia,
dispensarul veterinar, dou cabinete medicale umane) i mai multe afaceri dezvoltate de civa
oameni de afaceri locali. Cei mai muli se ocup cu agricultura, dar la un nivel redus. Exist i
ferme zootehnice sau agricole de profil.
n jur de 600 persoane sunt plecate la munc n strintate.
Supravieuirea este pentru unele familii idealul cel mai nalt. Mai ales romii nu sunt uor acceptai
la lucru, din cauza imaginii de ansamblu creat n jurul lor, dei dintre ei sunt muncitori pricepui i
harnici.
Istoricul bisericii parohiale
Din documentele medievale rezult c comunitatea din Dorneti era destul de nstrit pentru c
avea i Biseric cu pop (Elisabeta Bucevschi, Dorneti Un sat pe valea Sucevei, Ed. Muatinii,
Suceava, 2012, p. 109), deoarece nu toate comunitile locale de atunci aveau acest privilegiu, unele
nici chiar n zilele noastre. Nu se tiu cu exactitate nici locaia acesteia, nici ce s-a ntmplat cu ea,
oricum este vorba despre o biseric de lemn. Ne exprimm de asemenea regretul pentru faptul c nu
deinem nici arhiva, nici alte informaii privitoare la biserica amintit sau la preoii care au deservit
comunitatea ortodox pn la colonizarea localitii cu etnici maghiari (1786).
Actuala parohie s-a nfiinat n anul 1946, cnd ortodocii, n frunte cu printele Aurel Georgian, au
turnat n centrul satului temelia edificrii unui loca de cult ortodox, dar pentru c cel existent era
nchis, romano-catolicii (25 de familii nu aveau preot n localitate i ntre 1941-1946, perioada grea
a rzboiului, Biserica n-a fost folosit) l-au dat spre ntreinere credincioilor de rit bizantin,
majoritari n numr covritor, i spre folosin mpreun. i de atunci cele dou confesiuni:
ortodox i romano-catolic i desfoar slujbele i serviciile religioase n incinta aceluiai
edificiu bisericesc, pstrnd dialogul i armonia dintre ele. Astfel s-a preluat Biserica RomanoCatolic prin Rezoluia Primului Ministru Petru Groza, nr.18563 din oct.1946. Biserica a fost
nceput n 1796 i terminat n 1825; planul ei, venit de la Guvernantul Galiiei, era destinat
oraului Siret, dar n urma unei greeli intenionate a inginerului constructor a ajuns la Hadikfalva,
favoriznd comunitatea secuiasc.
Biserica este construit n stilul Renaterii, n plan cruciform, avnd dimensiuni impresionante 40 m
X 18 m, cu turla deasupra pridvorului ajungnd la nlimea de 30 m, are acoperiul de tabl
zincat, schimbat n 1995. Lumina ptrunde prin ferestre laterale semicirculare foarte generoase.
Cldirea s-a zidit din piatr i crmid cu ajutorul unui liant pe baz de var i praf de piatr.
Zidurile exterioare au o grosime de 1,20 m, iar cele ce despart interiorul de pridvor, de 0,8 m.
Biserica este orientat pe direcia SE, n partea dreapt a oselei ce desparte Dornetiul n dou.
Bolta este din crmid, la o nlime de 12 m, are un cafas spaios, graie nlimii i limii
bisericii, susinut pe dou coloane de 5 m nlime, cu diametrul de 60 cm.
Biserica s-a mbogit cu catapeteasm sculptat n lemn de stejar n 1978 i s-a nvemntat cu
pictura n ulei a pictorilor C. Jude i V. Popescu ntre 1979 i 1981. Resfinirea ei s-a realizat n
anul 1986 de ctre Mitropolitul de atunci, nalt Preasfinitul Teoctist al Moldovei i Sucevei,
meninnd hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august). Trebuie menionat c biserica a avut

acelai hram i ocrotitoare pe Maica Domnului n mod constant, de la sfinirea ei iniial realizat
de ctre confesiunea romano-catolic pentru comunitatea secuiasc. Acest lucru este dovedit i de
prezena permanent din ultimii ani, la aceast dat, a descendenilor maghiari, care vin s viziteze
locul natal al naintailor lor. i primim cu bucurie i le admirm recunotina cu care i amintesc de
strmoii lor. Un gest nobil i cretinesc care depete limitele omeneti, barierele de timp, spaiu,
limb, credin sau orgoliile politice i este demn de tot respectul.
Tot legat de acest aspect putem aminti sfinirea unui monument n cimitirul unguresc, pe data de 9
iunie 2014, ridicat n memoria naintailor secui, care ne-a reunit deopotriv n acelai gnd. De
altfel, ne exprimm constant recunotina c ne-au construit i lsat o biseric aa de frumoas.
Prinii parohiei
Printele Aurel Georgian a pstorit parohia pentru o perioad de 45 de ani, ntre 1946 i 1991. ntr-o
vreme potrivnic credinei, cum a fost cea a comunismului, a gestionat i administrat n mod
echilibrat biserica ortodox, de numele su legndu-se cteva realizri eseniale: pictura interioar,
catapeteasma, pardoseala cu scnduri, mbogirea cu obiecte de cult, cri liturgice .a.
Al doilea paroh, din 1991 pn n 2008, a fost pr. iconom stavrofor Neculai Fedoreanu, venit prin
transfer de la Parohia Sadu (Brodina). i preacucernicia sa a fost i este un bun administrator, cu o
experien pastoral de aproape 48 de ani, perseverent n a-L sluji pe Dumnezeu, a-i iubi biserica i
enoriaii, strduindu-se permanent a ntreine buna nelegere i cuviina n cadrul comunitii.
Dintre realizrile sale gospodreti amintim: reacoperirea bisericii cu tabl, n 1995, forarea a dou
surse de ap, n 1993, achiziionarea i montarea unui sistem audio potrivit, nfrumusearea
interiorului cu mochet, obiecte de cult, cri liturgice, instalarea unui sistem de nclzire, prin
1999, mai buna organizare a cimitirelor, achiziionarea i montarea unor policandre adecvate, iar
una dintre cele mai mari i importante investiii se concretizeaz prin construirea unei case mortuare
i a unui praznicar, ntre 2009 i 2012. Anul acesta am realizat o parcare pavat.
Tiberiu Fedoreanu, semnatarul rndurilor de fa, a fost hirotonit preot II la Dorneti n 1996, de
ctre vrednicul de pomenire Prea Sfinitul Gherasim Putneanul, iar din 2008 este parohul bisericii.
Amintim i dintre cntrei pe Ion Dasclu (1968-1987), Gheorghe Georgian (1987-1997), ambii
colii la Cernui, i Vasile Cazacu (1998-2002), cu coala la Suceava.
La intrarea bisericii, n partea stng a aleii, avem mormntul eroului locotenent post-mortem Ioan
Cristian Serdenciuc, rpus n revoluia din 1989, la data de 24 decembrie, fiind student n anul III
la Academia Militar din Sibiu.
Alturi de biseric, n partea dreapt, este mormntul Pr. Aurel Georgian cu soia Eugenia.
Activiti culturale i filantropice
ntre anii 1987-1989 pr. Georgian a nfiinat, cu ajutorul unui profesor de muzic de la Suceava, un
cor mixt pe 4 voci pentru rspunsurile la Sfnta Liturghie, folosindu-se mai mult de partiturile lui
Gavril Muzicescu.
Biserica are o bibliotec parohial, organizat mai bine din 1998, dar nu avem cri sau obiecte de
valoare. n sat exist Muzeul Furman, nfiinat i organizat de Radu Furman, i Muzeul din incinta
Cminului Cultural, ostenitor fiind nvtorul Gheorghe Aga. Aici sunt obiecte, fotografii i
costume chiar din perioada secuilor.
ntre anii 1992-1995 s-au organizat o serie de pelerinaje la mnstirile din Moldova, iar anul acesta
i la cele din Ardeal. Din 1998 pn n 2000 s-au desfurat i cateheze pentru enoriai.
n 2010 (iulie-octombrie), Arhiepiscopia Sucevei i Rduilor, sub directa oblduire a nalt
Preasfinitului Pimen, a construit pentru sinistraii din Dorneti 38 de case. A fost o desfurare
impresionant de fore i energie din partea Bisericii Ortodoxe, mobilizat nu numai n Bucovina.
Prezena nalt Preasfinitului Printe Pimen n mijlocul comunitii noastre, prin intermediul

vizitelor pastorale, a fost ntotdeauna un prilej de bucurie i de binecuvntare, dar cu ocazia


antierului din 2010 am avut ansa s simim puterea postului i a rugciunilor nalt Preasfiniei sale
alturi de noi, cei familiarizai cu alergtura care nu aduce ntotdeauna spor i folos. Numai
datorit spiritului su de mare arhitect i desvrit organizator a fost posibil terminarea attor case
n doar trei luni.
Nici pn astzi n-am putut i probabil niciodat nu vom reui s ne artm cum se cuvine
recunotina pentru acest gest de samarinean milostiv al nalt Preasfinitului Printe Pimen, alturi
de toi colaboratorii i n special alturi de Printele Arhimandrit Melchisedec Velnic mpreun cu
cei civa prini zilnic trimii cu alimente de la Mnstirea Putna pentru toi muncitorii.
Din 2010 pn n 2013 s-au organizat conferine prilejuite de Ziua tineretului cretin ortodox, pe
data de 2 februarie.
Pe 12 mai 2013 am organizat ediia a 18-a a concertului de muzic bisericeasc Lumina nvierii,
cu participarea a peste 12 coruri din mprejurimi.
Profilul actual al parohiei
Cel puin de 4 ori pe an, cu ocazia marilor evenimente (Florii, nvierea Domnului, Hram, Naterea
Domnului) avem concert n biseric cu corul mixt Dorvoces, nfiinat pe 5 noiembrie 2012. Cu
corul de copii avem program n cinstea eroilor la nlare i de Ziua naional.
Vizitm familiile nevoiae i ale celor cu probleme de sntate n mod regulat, interesndu-ne
permanent s-i susinem, fr a face prea mult vlv. Ne interesm i ne oferim suportul cu ocazia
situaiilor neprevzute, intervenim n favoarea educaiei i a urmrii cursurilor colare de ctre cei
cu resurse limitate i risc crescut de abandon colar, ajutm cu materiale sau meseriai pe cei ce vor,
dar n-au putere s construiasc sau s renoveze, dirijm sau mediem donaiile spre familiile cu mai
muli copii sau formate din btrni neputincioi, de marile srbtori avem colecte i mprim
pachete. n colaborare cu Asociaia Prodor 2012 am intermediat aducerea unor ajutoare de la
Fundaia Humanitre Hilfe fr Menschen im Osten, din Mhlen, Germania, constnd n articole
vestimentare i produse alimentare pe care le-am mprit n comunitate unui numr de
aproximativ150 familii.
Mai presus de toate vedem datoria slujirii lui Dumnezeu i a credincioilor notri, potrivind pentru
nevoile lor, pe vrste uneori, slujbe sau programe prin care s-i responsabilizm fa de misiunea de
pstrare nealterat a tezaurului de credin i spiritualitate strmoeti, de implicare n viaa
comunitar util i de contientizare a idealului sfinirii vieii de aici i pn n veci.
Pr. paroh TIBERIU FEDOREANU
http://www.crainou.ro/2014/07/24/cultura-si-istorie-la-dornesti/

Cultur i istorie la Dorneti


Dorneti, o localitate bucovinean de dat mai recent, situat n partea de
nord-est a judeului Suceava, pe malurile rului Suceava, n Depresiunea
Rduilor. n anul 1775 au venit aici coloniti unguri, adui de autoritile
ungureti, ei dnd i numele iniial al aezrii, de Hadikfalva, denumit mai
trziu de germani n Kriegsdorf.
n anul urmtor a fost construit aici biserica cu hramul Adormirea Maicii
Domnului (catolic), deocamdat singurul monument istoric din comun. Acum
slujba se oficiaz aici de ortodoci, dar este rezervat i un altar pentru
catolici. Dac n anul 1930 aici vieuiau 4934 de locuitori, n anul 2002
erau
4365, iar acum sunt numai 3791 de locuitori, n 1244 de gospodrii. n
Dorneti
i desfoar activitatea o filial a Societii pentru Cultura i

Literatura
Romn n Bucovina, preedinte fiind prof. Lavinia Biliciuc, cu o activiate
foarte bogat i continu. Am remarcat c la aceste manifestri culturale au
fost prezeni primarul comunei, dl Gheorghe Lua, i consilierul local
Constantin Cucu, preedintele comisiei de cultur i nvmnt. Considerm
c
programul manifestrii recente la care am participat a fost destul de
ncrcat,
dar variat, desfurndu-se pe durata a aproape trei ore. ns datorit
frumuseii activitilor moderate de prof. Lavinia Biliciuc, timpul a trecut
pe
nesimite. Participanii au poposit nti la troia dasclilor dorneteni,
pe
care sunt trecute numele a 129 de dascli, la placa dedicat lui Mihai
Eminescu
cu prilejul trecerii lui prin Dorneti spre Serbarea naional de la Putna,
la
viitorul muzeu al satului i la biblioteca steasc, ghid fiind dl nv.
Ghi
Aga. Prin aceast troi lsm urmailor numele acelor dascli care ne-au
dat
lumin. Astfel, numele lor vor rmne nemuritoare, cci nvtorul este o
lumin care arde i se stinge ncet, luminnd pe alii (Ghi Aga). S-a
pstrat
i un moment de reculegere Dna Aurora Guetu ne-a prezentat cu mndrie
biblioteca steasc, mai ales Colul donatorilor de carte , unde se gsesc
sute de volume donate de Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, de profesorii
Petru
Bejinariu i Vasile Schipor, ultimul angajndu-se s mai doneze cri. Un
scurt
istoric al colii comunei ne-a prezentat prof. Gheorghe Mihailov, directorul
ei,
iar Ghi Aga, Pagini de monografie dornetean. Am aflat c-n anul 1887
exista o coal, atestat documentar din 18.04.1854, unde nvau 347 de
biei
i 340 de fete (n limba maghiar). De-abia n anul 1924 s-a introdus n
coal
limba romn. Dna prof. Genoveva Filip a prezentat volumul Carte veche n
Biblioteca G.T. Kirileanu din Piatra Neam, ediia a II-a, autor fiind
prozatorul Mircea Filip, regretatul ei so. A urmat apoi o sesiune de
autografe
acordate de dna Filip, care i-a exprimat dorina de a mai dona cri i s-a
interesat cum poate s procedeze. I s-a sugerat s o fac prin intermediul
SCLRB. Foarte interesante au fost comentariile pe care domnia sa le-a fcut
despre nsemnrile scrise de oameni de cultur i art pe marginile
paginilor
din crile care au fost prezentate de autor. Adrian indilariu, cunoscut
poet,
pe fondul muzical asigurat de acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu, a
recitat poemul La Stupca venicia geme, creaie proprie. Ct adevr i
durere
am putut constata n versurile sale, din care am reinut: Ah, rece linite
astral/ Cu-aceast umbr ocrotete/ Uitarea s nu o ating/ Cu nemurire-o
poleiete. Sub conducerea pr. paroh Tiberiu Fodoreanu, corul Dorvoces al
Parohiei ortodoxe Dorneti a prezentat un microrecital cu cntece
religioase,
patriotice i prelucrri de melodii populare realizate de renumii
compozitori
romni. O fi corul de dat recent, dar a impresionat interpretarea de

excepie
a cntecelor! Ca un corolar al activitilor, dar i al bogiei vieii
culturale a comunei i a folclorului local, au evoluat fetiele Claudia
Ducan (9
ani) i Bianca Ciornobrevei (12 ani), care-au prezentat un buchet de melodii
populare bucovinene. i dac Claudia este la nceputul activitii, prin
talentul ei Bianca este deja cunoscut i recunoscut ca o speran a
muzicii
populare bucovinene. Este tiut i prin spectacole susinute n jude i
dincolo de fruntariile lui cu Ansamblul Ciobnaul din Rdui, a crei
membr
i solist este. Frumuseea costumelor, inuta scenic, interpretarea de
excepie i-au ncntat pe spectatori, care le-au rspltit cu aplauze
prelungite. Cred c fetiele ar fi fost capabile s susin singure un
ntreg
spectacol. Am fost impresionai i de modul n care sunt prezentate pe
pereii
bibliotecii i ai cminului cultural aspecte pictate din istoria neamului i
a
localitii de penelul regretatului artist plastic dornetean Cornel Dan,
trecut
pe nedrept i prea de timpuriu la cele venice. Dar tnra Florinela Cova
se
pare c i-a motenit penelul fermecat. Dovad sunt lucrrile pe care ni le-a
prezentat i comentat cu mult generozitate, cu care a acoperit un ntreg
perete
n faa cruia spectatorii au zbovit destul de mult. M-am bucurat i cnd
am
aflat c, pe lng pasiunea pentru pictat, mai are o pasiune: s fie
nvtoare. Ce frumos! Demn de semnalat i de urmat este gestul fcut de
conducerea comunei, a colii i altor instituii din sat care i-au trimis
reprezentanii la aceast manifestare cultural, gest ntlnit destul de rar
n
alte comuniti. Categoric, m voi ntoarce la Dorneti, pentru c aici am
fost
ncntat de talentul drei Florinela i de munca de Sisif a nvtorului
Ghi
Aga pentru amenajarea unui muzeu etnografic local.
Comuna Dornesti este asezata in partea nord-estica a tarii noastre, pe Valea
Sucevei, in Depresiunea Radauti, la o departare de 7 Km spre est de
municipiul Radauti jud Suceava. Este inconjurata de dealuri spre nord si est
(dealurile Dragomirnei), dealuri ce fac parte din Podisul Sucevei cu o
altitudine de circa 360-365 m.
Spre vest orizontul este deschis pana la culmile impadurite ale
Sucevitei cu intregul lant carpatic al Obcinelor Bucovinene si la
aproximativ 30 km de primele paduri ale Carpatilor Orientali.
Spre sud orizontul se deschide tot mai mult odata cu lunca de pe Valea
Sucevei.In trecutul indepartat, terenul dintre satul Saha si Radauti a fost
acoperit cu paduri de foioase - mai ales stejar - care cu timpul au fost
defrisate si inlocuite cu pajisti si culturi.
Documentele scrise asupra trecutului indepartat si a originii acestei
comune nu se gasesc. O parte din pamantul comunei Dornesti s-a aflat sub
stapnirea Manastirii Putna iar o alta parte era stapanita de un proprietar
de pamant caruia ii spunea Dorneanu.
Dupa cucerirea Bucovinei de catre Austria in anul 1775 au aparut primiii
colonisti maghiari in Dornesti adusi de stapanirea austriaca carora boierul
Dorneanu le-ar fi dat cate 10 ari de pamant ca sa-si construiasca case.

Comuna a fost electrificata pe data de 10 decembrie 1955. In 1951 exista


in Dornesti o Topitorie de In si Canepa care a fost desfiintata in anul 1990
deoarece nu se mai cultiva. In locul ei a luat fiinta:

o moara privata,
o fabrica de spirt,
o fabrica de sucuri naturale (NATURFRUCT).
Tot in acea perioada mai existau in Dornesti trei ferme (IAS cu Ferma Zootehnica, o crescatorie
de vitei Baby-Beef si o crescatorie de porci). De asemenea exista si o moara de stat - "Moara 8
Mai", care functioneaza partial si in prezent si o caramidarie.
Comuna Dornesti reprezinta totodata si un nod feroviar si rutier important. De aici se fac legaturi
spre Vadul Siret sau Ucraina, Radauti-Putna si spre Suceava.
Actualmente, din punct de vedere economic, localitatea poate fi considerata dezvoltata deoarece
activitatile principale se desfasoara in Gara C.F.R. (trafic de marfuri din si inspre Ucraina), la Vama
Dornesti precum si in cateva ateliere particulare de mecanica, tamplarie, o sectie de panificatie, un
atelier de prefabricate materiale de constructii, toate cu activitate redusa.
Comuna Dornesti este compusa din urmatoarele sate:
satul Dornesti
satul Iaz (la o distanta de 4 km de Dornesti).
Alte detalii despre comuna Dornesti
"Dornesti, comuna in judetul Suceava, pe Suceava; 4.4 mii locuitori (1971); morarit, materiale de
constructie, topitorie de in; statie de cai ferate". Asa glasuia "Micul dictionar enciclopedic - 1972",
referindu-se la aceasta straveche vatra. Aflat in depresiunea Radauti, la intretaierea de drumuri
(DN 17A) dintre orasele Radauti si Siret, cu o intindere totala de 32.50 km, avand in componenta
sa satul Iaz, Dornestiul se prezinta calatorului ca un mic orasel, datorita frumoaselor case construite
de gospodari, dar mai ales prin superba pasarela peste raul Suceava si impunatoarele constructii din
centrul comunei, temple ale culturii, scoala si caminul cultural. Dupa decretul imperial din anul
1787, se construieste drumul Ratos-Dornesti, prin care Dornestiul, dar si Rsdsutiul, se leaga de
soseaua principala Cernauti-Suceava (DN 2 sau E85), construita intre anii 1783 - 1814 si numita
Francisc I.
Prin Dornesti trece calea ferata internationala Bucuresti-Varsovia si Moscova-Sofia (punct de
frontiera Vicsani), dar si linia ferata ce duce spre Radauti (data in exploatare pe 17 octombrie
1889) si continua spre Putna, pe valea superioara a raului Suceava, pana la Nisipitu. Mai nou (4
iunie 1986), s-a dat in folosinta calea ferata Dornesti - Siret, lunga de 16.9 km, ce strabate o parte
a podisului Sucevei si duce spre vechea capitala a Moldovei, Siretul (prima mentiune documentara
a orasului - civitas - dateaza din 1334).
Situat la 33 km pe calea ferata ce duce spre Suceava, Dornestiul se invecineaza la nord cu orasul
Siret, la est cu asezarile Balcauti si Granicesti, la sud cu comuna Satul Mare, iar sud-vest cu orasul
Radauti si la vest cu comunele Fratautii Vechi si Noi. Amplasata in plin Podis al Sucevei, intr-o
mica depresiune, pe ambele maluri ale raului Suceava, Dornestiul capata un plus de frumusete,
lunca Sucevei conferindu-i o priveliste deosebita.
Aflat la 7 km de orasul Radauti si la 13 km de orasul Siret, Dornestiul este marginit la nord,
est si vest de dealuri cu culmi domoale (altitudinea medie 353 m) pe care se cultiva cartofi,
porumb, grau, orz, ovaz, sfecla furajera si de zahar, trifoi etc. Strabatut fiind de raul Suceava, ce
ofera privitorului un farmec aparte, intalnesti frumoasa lunca a Sucevii, cu:

plopi,
arini,
frasini,
salcii,
pini.

Din nefericire, omul si-a pus amprenta acestui loc magnific, cadru al serbarilor campenesti si al

petrecerii timpului liber la iarba verde, defrisandu-l salbatic si transformandu-l intr-un urias depozit
de resturi menajere, mai ales dupa 1989. In plus fermele de animale situate in apropierea raului au
distrus o bogata fauna, constand din:

eleni,
tugi,
scobari,
porcusori,
chiar pastravi,

prin deversarea in albia sa ucigatorul must de animal. In locurile mlastinoase, intalnim

rogos,
pipirig,
piciorul cocosului,
coada calului,
papura.

Exista o zona in partea de sud a asezarii, in apropiere de Tehnoforestexport, unde creste laleaua
pestrita (caldarusa) - fritillaria meleagris, planta rara, ocrotita de lege, declarata monument al
naturii. Mai intalnim ciubotica cucului, sunatoarea (pojamita), trifoiul rosu, sovarful, traista
ciobanului, papadia etc. Fondul faunistic al localitatii il formeaza animalele de blana, insectele,
care traiesc prin lunca, locuri deschise, camp.
Principalul rau este Suceava, rau de munte si de podis, al treilea ca importanta dupa Bistrita si
Moldova, care scalda satul Dornesti, chiar despartindu-l in doua, conferindu-i o frumusete aparte.
Lung de 170 km, cu o suprafata a bazinului hidrografic de 2.280 km, format din doua paraie, Izvor
si Alunis, raul Sucevei primeste 32 de afluenti.
Pe teritoriul asezarii noastre, primeste ca afluent din stanga Ruda, ce se varsa in Suceava in
apropiere de fosta caramidarie (azi, SC Comidor SRL). De pe malul drept primeste ca afluent paraul
Saha, dirijat de mana omului, confluenta producandu-se in apropierea localitatii Satu Mare.
Clima este temperata de nuanta continentala, extremele termice inregistrate fiind de -32,5 C (27
ianuarie 1954), 33,5 C (8 iulie 1954 - Radauti). Precipitatiile sunt in stransa legatura cu distributia
lunara si anuala a temperaturii, cu regimul vanturilor si cu unitatea de relief.
Istoric
Satul a existat sigur inca din vremea domniei lui Alexandru cel Bun, poate si mai inainte. Cand in
1490 (DRH A.III, doc.76, p.147-148), Stefan cel Mare a cumparat satul, cu morile pe Suceava si
biserica, de la Stanciul si fratii lui, Ivaco si Isaico, acestia au reprezentat hrisoavele prin care
dovedeau ca satul a fost al stramosului lor Giurgiu de la Fratauti (este vorba de satul Macicateati,
langa apa Sucevei, in zona morii sistematice - 8 Mai - cu intindere in sus catre actualul Maneuti),
care l-a primit cu uric de la Alexandru cel Bun, intarit si de urmasii sai, Ilias si Stefan. Satul a fost
transmis prin ocina dreapta de Giurgiu fiului sau Mihul, iar acesta fiului sau F. Starostescu care, la
randul sau, il lasa mostenire celor trei fii: Stanciul, Ivanco si Isaico. Acestia il vand pentru 400 zloti
tataresti, lui Stefan cel Mare. In acelasi an, domnitorul il doneaza manastirii sale de la Putna. Cat
timp a stat in subordinea manastirii nu se stie. Iata cum glasuieste documentul: "Io Stefan voievod,
din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, facem cunoscut... si am dat si am intarit sfintei
noastre Episcopii de la Radauti 50 de biserici cu popi: din tinutul Suceava 44, iar din tinutul
Cernauti, 6 biserici cu popi, care acele 50 biserici cu popi au fost date de bunicul nostru Alexandru
Voievod.
Incepand cu tinutul Suceava: a 33-a biserica, "la Iuga cel Prost... a 6-a biserica cu popa in
Macicatesti, sa asculte de manastirea Putna. Anul 6998 (1440), martie 15"
Documentul din 7006(1498) martie 8, intareste schimbarea si cumpararea proprietatii de la

Niagasa si rudele sale pentru diacul Matei: "schimba partia lor din sat Dumesti, di pi Suceava, si
inca au dat el in mainele slugii nostrii, lui Matei diiac".
Daca localitatea este atestata documentar in anul 1490, respectiv 1498, o parte din actuala
suprafata, si anume cea din dreapta raului Suceava, este daruita in urma unei vanzari-cumparari
manastirii Puma in anul 1468.
Dupa rapirea nordului Moldovei de catre austrieci, timp de 167 de ani, satul isi schimba
denumirea in Hadikfalva, fiind colonizat cu unguri (1785-1941). In toamna anului 1940, locuitorii
maghiari ai satului Dornesti, fosti colonisti stabiliti in 1785, pun capat convietuirii lor cu romanii in
schimbul patriei de obarsie a mosilor si strmosilor lor. Acest lucru s-a produs in mare graba, ca
urmare a aplicarii conventiei din 23 sepembrie 1940 dintre Germania si Romania. Ungaria
horthysta, cu tobe si surle, iai cheama la sanul ei pe toti maghiarii, astfel ca multe case pana atunci
locuite de unguri raman goale prin plecarea acestora in Ungaria, ele fiind ocupate de romanii veniti
din diferite colturi ale tarii, in special Moldova si Transilvania.
Sa trecem insa la alte aspecte din zbuciumata, dar si frumoasa istorie a comunei. Multe
personalitati si-au purtat pasii pe aceste locuri. Dupa abdicarea silita din noaptea de 10 spre 11
februarie 1866 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar mai ales dupa inmormantarea sa,
Principesa Elena ramase catva timp la Ruginoasa pentru a pune randuiala in starea sa materiala. Era
prea prevazatoare ca sa se duca cu doi copii in strainatatete mai inainte de a-si asigura un venit
trebuincios cresterii si educarii lor. In ziua de 7 iunie 1873, sosi si fiul sau Alexandru, adus de d-na
Aimee de la Tullaye de Varenne si a fost primit inca din gara de la Hadikfalva de Balligot de Beyne
(fost secretar al lui Cuza) si de Scarlat Lambrino (cumnatul lui Cuza).
Sa vedem cum Luceafarul poeziei romanesti si-a purtat pasii prin satul nostru. In vederea
organizarii serbarii de la Putna (15/27 august 1871), Mihai Eminescu impreuna cu ceilalti patrioti
romani calatoresc cu trenul de la Cernauti la Dornesti, apoi cu trasurile pana la Radauti si de acolo
la Putna.
"Exista in cartile de istorie nu numai un raspuns al fiecarei generatii la unele probleme ale
dezvoltarii umane, ci si un miez care te intereseaza intotdeauna: sunt invataminte reflectiile,
gandurile si sentimentele incrustate de istorie, pe care n-avem dreptul sa nu le cantarim inca o data
cu sufletul si mintea noastra" (Dimitre Onciul si filozofia istoriei, de dr. Mihai Iacobescu, Anuarul
muzeului jud.Suceava, IV 1977, p.145).
Conditiile fizico geografice ale comunei Dornesti
Relieful
Unitatea geomorfologica din care face parte teritoriul comunei este Podisul Sucevei, respectiv
subunitatea Depresiunea Radauti.
Orografic, desi suprafata este relativ mica, ea reprezinta forme de relief variate. Intalnim astfel
platouri, terase, vai si mici depresiuni.
Hidrografia
Apele de suprafata si cele freatice
Teritoriul luat in studiu se inscrie in bazinul hodrografic al raului Suceava. Pe acest teritoriu mai
trec paraiele Saha, hotar Calafindesti, Rusa si Ruda.
Densitatea retelei hidrografice este de 28 km/6,99 km.
Inundatiile afecteaza o mica suprafata din teritoriul comunei.
In perioadele secetoase debitul paraielor scade mult dar acestea nu seaca, alimentandu-se din
panza freatica, aflata la suprafata.
Terasele inferioare si albia majora prezinta adeseori un exces de umiditate, datorat precipitatiilor
care nu au posibilitatea sa se scurga mai rapid.

Adancimea apei freatice variaza intre 0,5 si 2,5 m. Directia de scurgere a curentului freatic este
de la V si NV la SE, urmand in general panta teritoriului.
Apa freatica este eliminata prin izvoarele de la baza teraselor.
Clima
Temperatura medie anuala este de 7,34C, cu urmatoarele medii lunare:

Primele brume cad in perioada 12 -13 septembrie iar ultimile intre 20 23 mai.
Precipitatiile au o medie anuala de 661,5 mm, repartitia anuala fiind urmatoarea:

Se observa ca timpul ploios este in lunile mai august.


Umiditatea aerului este ridicata tot timpul anului
Vanturile dominante bat din directia NV si V. Cea mai intensa dinamica se inregistreaza
primavara, cand se ating viteze de 5,72 m/s, respective 18,79 km/h.
Teritoriul comunei se incadreazaa in climatul subsumed (cu valori intre 0 20 ) spre cel umed.
Vegetatia
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei se incadreaza in zona padurilor mixte de tip
central-european (fageto-gamnete).
Vegetatia spontana lemnoasa este dominata de foioase ca fagul si stejarul. Se mai intalnesc:
carpenul, teiul, frasinul. Dintre speciile ierboase, mai importante sunt iarba campului, golomatul,
pinul.
Fauna
In categoria pasari, se intalnesc: potarnichea, prepelita, turturica, uliul porumbar, uliul pasarar,
bufnita, corbul, cioara cenusie, cotofana, gaita, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul,
ciocanitoarea,
Dintre pasarile migratoare se intalnesc randunica si barza.
In apele ce strabat comuna (raul Suceava , paraul Ruda), traiesc: porcusorul, cleanul, chiscanul,
carasul, stiuca, pastravul.
Dintre crustacee se gaseste racul.
In ce priveste alte animale salbaticepot fi intalnite: caprioare, porci mistreti, bursuci, vulpi.
b)

Informatii demografice (inclusiv numar de gospodarii) si privind suprafata

Date generale privind localitatea:

SUPRAFATA
Teren arabil - 2273 ha
Teren intravilan - 480.18 ha
Teren extravilan 2753.82ha

Pasuni - 393 ha
Paduri - 147 ha
Fanete - 55 ha
Livezi - 2ha
Curti constructii - 53.13 ha
Neproductiv - 539 ha
Altele - 511 ha
http://primariadornesti.ro/index.php?rewriteparam=prezentare_locala
211051731