Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila Bucureti

Facultatea de Farmacie

DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE, FITOCHIMIE, FITOTERAPIE

CONTRIBUTII LA STUDIUL
FARMACOGNOSTIC AL
CEAIULUI
COLESTEROL M 102

AUTOR: SERBU CORINA

GR: 19 AN III

36

CAP. 1. DATE GENERALE PRIVIND CEAIUL

1.1. Compozitia ceaiului, modul de preparare,
actiunile si utilizarile conform producatorului
1.2. Fisele produselor vegetale
1.2.1. Meliloti herba
1.2.2. Rosmarini folium
1.2.3. Equiseti herba
1.2.4. Cynosbati fructus
1.2.5. Taraxaci herba
1.2.6. Theae folium
1.2.7. Urticeae folium
1.2.8. Citri aetheroleum
CAP. 2. STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI
COLESTEROL M 102
2.1. Determinarea identitatii
2.1.1. Examen macroscopic
2.1.2. Examen microscopic
2.1.3 Analiza chimica calitativa a solutiei
extractive apoase
2.2.
Determinarea puritatii
2.2.1. Determinarea corpurilor straine
2.2.2. Determinarea impuritatilor
2.3.
Determinarea calitatii
2.3.1. Determinari preliminare
2.3.2. Dozarea principiilor active
CAP. 3. CORELATII INTRE PRINCIPIILE ACTIVE IDENTIFICATE
SI ACTIUNEA TERAPEUTICA A CEAIULUI COLESTEROL M 102
CAP. 4. CONCLUZII

36

1.1

Compozitia ceaiului, modul de preparare, actiunile si utilizarile

conform producatorului

COLESTEROL M102
~ceai din plante medicinale~
Sprijina metabolismul lipidelor si colesterolului.
Ajuta la mentinerea nivelului normal al colesterolului.
Produs realizat pe linii tehnologice certificate ca fiind conforme cu regulile
de buna practica de fabricatie pentru medicamente (GMP)
Ingrediente:
Ceai verde ~ Theae folium;
Sulfina ~ Meliloti herba;
Papadie ~ Taraxaci herba;
Maces ~ Cynosbati fructus;
Rozmarin ~ Rosmarini folium;
Urzica ~ Urticae folium;
Coada calului ~ Equiseti herba;
Ulei esential de lamaie ~ Citri aetheroleum;
Atentionari :
Nu se recomanda in sarcina, alaptare si copiilor sub 12 ani.
Mod de preparare:
Peste 1-2 lingurite amestec de plante se toarna 200 ml apa
clocotita si se lasa 10-15 min acoperit, apoi se strecoara.
Mod de administrare:
Se beau 3-4 cani pe zi, intre mese. Durata unei cure
obisnuite este de 2-3 luni, sau conform recomandarii
medicului.
(A se pastra la loc uscat si la temperatura mediului ambiant)
(A nu se depasi doza zilnica recomandata. Supliment alimentar.
Suplimentele alimentare nu inlocuiesc un regim alimentar variat. A nu
se lasa la indemana copiilor.)
36

1.2.
1.2.1.

Fisele produselor vegetale

Meliloti herba

Descriere
= produsul vegetal este obtinut din somitatile florale ale speciei
Melilotus officinalis, sulfina, sulcina sau molotru, fam. Fabaceae
(Leguminoase).
-tulpina este erecta, cilindrica, glabra, ramificata, inalta de 50-100
(200) cm;
-frunzele sunt trifoliate, cu foliole obovate in partea inferioara si
lanceolate in partea superioara,pe margine neregulat-seratdintate,cu stipele inguste;
-florile sunt papilonate, galbene, grupate cate 30-70 in raceme
alungite de 5-10 cm, dispuse la axila frunzelor, caliciul are cinci
dinti triunghiulari, glabri, corola are aripi mai lungi decat
carena , androceul are 10 stamine (9+1) , gineceul are ovar
pubescent, cu 5-8 ovule;
-fructele au forma de pastai usor comprimate, brun-negricioase,
nedehiscente;
-semintele sunt ovoidale, galben-verzui;
[6]

Melilotus officinalis

36

Compozitia chimica
-contine in principal acid cumarinic si acid o-hidro-cumaric sau
melilotic:

-acesti acizi exista mai ales glicozidati, de aceea nu au miros;

-prin hidroliza se pun in libertate acizii liberi care se lactonizeaza
usor formand cumarinele respective (1%) :

[1]

-florile contin, de asemenea, ulei volatile, melilotozide, glucoza,

alantoina, acid alantoic si uric, colina, mucilag si tanin;
[6]

36

Actiune farmacologica si intrebuintari

-se foloseste ca emolient in afectiuni stomacale si ca remediu
pentru tratarea icterului in medicina traditionala, ca diuretic si
antispastic;
-datorita cumarinei se utilizeaza ca aromatizant,dar in vederea
cresterii cantitatii de cumarina se supune planta dupa recoltare
unui proces de fermentare pentru a se accelera hidroliza
glicozidelor acizilor cumarinici;
-se intalneste in unele preparate folosite la tratarea tulburarilor
venoase, regularizeaza functia limfatica, poseda actiune
anticoagulanta ceea ce justifica utilizarea sa in tratamentul
varicelor si tromboflebitelor;
-este capabila sa produca regenerarea tesutului hepatic
(demonstrate pe animalele hepatoctomizate) , induce cresterea
ponderala si stimuleaza sinteza de ARN;
-extern se utilizeaza ca astringent si antiinflamator;
[1]
-sulfina are actiune farmacodinamica antiseptica, hipersecretoare,
cicatrizanta;
-principiile active distrug microbii si actioneaza eficient impotriva
putrefactiilor;
-actioneaza asupra epiteliului renal stimuland cresterea cantitatii
de urina eliminata;
-prin precipitarea proteinelor manifesta rol de hemostatic local;
[6]

Preparate farmaceutice
36

 Ceai Picioare Usoare

Antistres

Ceai

Ceai Organism Purificat detoxifiant

Venotonic

Ceai

36

 Ceai Natural Revitalizant cu Rooibos si Portocale,

Rozmarin si Ceai Verde
Ceai pentru colesterol
Noapte Buna! (fost Ceai Sedativ) (7).

1.2.2.

Rosmarini folium

Descriere
=produs vegetal obtinut din frunzele speciei Rosmarinus officinalis,
rosmarin sau mirtin, fam. Lamiaceae.
- planta este un arbust peren, intotdeauna verde, cu aspectul unui
mic conifer de maxim 1 m inaltime, cu miros placut, originar din
zona mediteraneana unde creste spontan;
[2]
-frunzele sunt liniare, sesile, aciculare, coriace, persistente,
pieloase, lungi de 2-3 cm, late de 3-4 mm, cu nervura mediana mai
pronuntata pe partea inferioara;
[6]

36

Rosmarinus officinalis

Compozitie chimica
-produsul contine ulei volatil 0,22-1,20% in stare proaspata;
2% in frunzele uscate;
1,4% in florile uscate;
-contine si monoterpene, derivati diterpenici (acid carnasolic si
carnasol) , derivati triterpenici ( si amirenol, epi--amirenol,
betulinol, germanicol, acid ursolic, acid oleanolic, acid 19-hidroxi-ursolic, acid 2--hidroxi-oleanolic, acid 3--hidroxi12,20(30)-dien-17-oic;
36

-contine,de asemenea, si artefacte: rozmaricina si izorozmaricina

(raportate de Jakontova si colaboratorii in 1971);
-in ceara de pe frunze intalnim mono-, di- si trimetil-alkane,
precum si un continut mai redus de alkene aciclice si ciclice, acizi
poli-hidroxi-alkanici si terpenoide ca pristan, scvalen, humuleb si
cariofilen;
-ca substanta caracteristica frunzelor gasim acidul rozmarinic
care e o depsida provenita din esterificarea acidului 3,4-dihidroxifenil-lactic cu acidul cafeic;
-frunzele acestei specii s-au dovedit a contine un numar apreciabil
de substante flavonoidice (luteolol, apigenol, 6-metoxi-luteolol,
6,7-dimetoxi-luteolol, luteolol-7-glucozida, 6-metoxi-luteolol-7glucozida, apigenol-7-glucozida, diosmina, diosmetina,
ghencvanina, 4-metoxi-ghencvanina, 6-metoxi-ghencvanina,
hispidulina, cirzimaritina, salvigenina, nepetina sau eupafolina si
cirziliona;
-frunzele de rozmarin mai contin tanin (3,4-8,4%),o saponina
(glicozida unuia din acizii triterpenici), -sitosterol, colina, acid
glicolic, acid nicotinic, acid ascorbic;
[ 2]

Actiune farmacologica si intrebuintari

-principalele actiuni: stimuleaza circulatia sangvina, excitant la
nivelul tubului digestiv, are efect coleretic, colagog si antiflatulent;
-datorita stimularii circulatiei cerebrale este folosit ca adjuvant in
tratamentul vertijelor si migrenelor;
-este antigutos, antireumatic si hipocolesterolemiant;

36

-extern se foloseste ca cicatrizant, antiseptic, ca stimulant al pielii

capului (antiparazitar si impotriva caderii parului) ;
-uleiul volatil este puternic epileptizant, animalele intoxicate cu
doze mici din acest ulei au dat semne de stupoare;
-la administrarea orala, uleiul creste colereza;
-extractul din frunze poseda o puternica actiune antioxidanta;
-prin neutralizarea competitive fata de peroxizi, datorita
puternicei sale actiuni reducatoare, s-ar putea explica mecanismul
actiunii acidului rozmarinic in combaterea proceselor de
senescenta;
-uleiul de rozmarin are larga utilizare in parfumerie si cosmetica;
[2]
-a fost mult timp utilizat drept condiment pentru unele preparate
culinare;
-provoaca sau face sa reapara ciclurile menstruale intarziate,se
foloseste in lesinuri si colaps ortostatic;
-se administreaza tinerilor palizi, cu debilitate fizica si varstnicilor
cu stari de astenie, cu tulburari vasculare, in gripe, pneumonii,
boli contagioase si dupa eforturi fizice mari;
-solutia alcoolica da rezultate bune in tratarea reumatismului si
nevralgiilor;
-in afectiuni cardiace se fac frictii cu ulei in zona inimii;
[6]

Preparate farmaceutice
-se intalneste pe piata farmaceutica asociat in ceaiul antistres
alaturi de sulfina si alte produse vegetale;
[8]
-intra in compozitia ceaiului calmant cardiac, ceaiului diuretic,
ceaiului Tulburari menopauza,ceaiului Circulatie cerebrala,
ceaiului de rozmarin, ceaiului Calmocard, ceaiului Organism
purificat;
[9]

36

1.2.3.

Equiseti herba

Descriere
=produsul vegetal este constituit din tulpinile sterile ale plantei
Equisetum arvense, coada calului, fam. Equisetaceae.
-planta prezinta doua feluri de tulpini: tulpini sporofile, brune,
ramificate si terminate prin spice sporangifere (apar in apriliemai) si tulpini sterile, verzi, asimilatoare, fistuloase, cu striuri
adanci (apar vara);
[2 ]
-tulpinile fertile (de primavara) sunt mici, de 5-15 cm inaltime,
articulate, neramificate, la noduri cu frunze solzoase unite intr-o
teaca cu marginea dintata, terminate cu spic sporifer format
dintr-o axa pe care sunt dispuse verticilat sporofile peltatpedicelate cu contur hexagonal, cu 8-5 sporangi sesili din care se
formeaza sporii;
-tulpinile sterile ( de vara) apar dupa uscarea celor fertile, sunt
verzi, asimilatoare, erecte, de 20-50 (80) cm inaltime, articulate, la
noduri cu frunze mici, uninerve, unite intr-o teaca mica, dintata,
cu ramuri verticilate, simple, rar, ramificate care ii dau aspect de
coada de cal;
-sporii sunt inveliti in trei membrane: exosporul, perisporul,
endosporul, sunt la fel de mari, sunt diferentiati pe sexe:
barbatesti si femeiesti;
[6]

36

Compozitie chimica
-produsul contine 6-8% bioxid de siliciu, o saponina, ecvisetonina (
ecvisetogenina, fructoza si arabioza), saponina dotata cu indice
hemolitic foarte mic;
-mai intalnim 2 flavone (izocvercitrozida si ecvizetina=7-diglucozidakemferolului);
-contine si un ulei volatil cu actiune diuretica, urme de alcaloizi
(nicotina) , dimetil-sulfona, acid aconitic, malic, oxalic si rezina; [1]
planta prezinta un continut de 5-7% in acid silicic, gluteolina,
izocvercetina, 3-metoxi-piridina, palustrina, palustridina,
antivitamine B1, -sitosterol, gliceride ale acidului stearic, linoleic,
linolic, oleic, vit C si saruri de potasiu;
[6]

Ecvizetina

Actiune farmacologica si intrebuintari

-se foloseste sub forma de ceai pentru actiunea diuretica, datorata
sinergismului dintre acidul silicic, flavone, saponine si uleiuri
volatile;
-mareste rezistenta tesutului conjuctiv de aceea se foloseste in
tratamentul bolilor reumatismale;
-este utilizat in boli metabolice (poliartrite cronice, artroze, edeme
ale picioarelor) ;
-sub forma de bai partiale pentru maini, picioare sau sezut; se
prescriu preparate in tratamentul unor afectiuni inflamatorii
cronice care insotesc fracturile, degeraturile sau parametropatia
spastica (la femei) ;
36

-in afara materialului vegetal uscat se mai foloseste sucul obtinut

prin presarea plantei proaspete pentru actiunea hemostatica;
-in vitro sucul dovedeste calitati anticoagulante, pe cand in
vivo determina coagularea sangelui;
[1]
-planta prezinta proprietati antimicrobiene, antiseptice,
dezinfectante urinar, hipoacidifiante (scad aciditatea gastrica) ,
remineralizante, expectorante, bronhodilatatoare;
-este recomandat in anemie secundara posthemoragica, in
tuberculoza pulmonara;
-este utilizat ca hemostatic in hemoroizi, metroragii, epistaxis,
ulcer gastric;
-in guta, reumatism, boli de rinichi si vezica este folosit pentru
actiunea diuretica;
-specia e utilizata in boli de ficat, inima, piele;
[6]

Preparate farmaceutice
-intra in compozitia produsului farmaceutic : Esenta naturii
Bitter alaturi de macese, papadie si urzica;
[ 10 ]
-se intalneste asociat in ceaiul Diurosept care sprijina
functionarea rinichilor si vezicii urinare (contribuie la un flux
urinar normal);
[ 11 ]

1.2.4.

Cynosbati fructus
Descriere

36

=produsul vegetal este reprezentat de fructele false ale unor specii de

Rosa(fam. Rosaceae), denumite popular macese sau rasura;
-fiind un fruct fals(enduvie), este constituit dintr-un receptacul
carnos, modificat, avand diverse forme: globuloase, ovoide sau
elipsoidale; suprafata externa este lucioasa si zbarcita din cauza
uscarii, la interior fiind prevazute cu peri aspri de culoare galbuie
si numeroase achene colturoase(adevaratele fructe);
[6]

Compozitie chimica
-produsul contine 250-500mg% acid ascorbic (fructele de R.
pendulina pana la 9000mg%), 2,55-6,18mg% carotenoide diverse
(provitamina A), vitaminele B1, B2, PP si K, vitamina P ca
rutozida si hiperozida, 20% glucide, pectine, taninuri, acid malic
si citric.
-terpenoidele sunt reprezentate prin glicozide ale acidului
oleanolic, -sitosterolului, (glicozidele A, B si C), linalol, citronelol,
geraniol, nerol.
[2]

36

-produsul vegetal mai contine uleiuri volatile, vanilina, saruri

minerale de K, Ca, Fe, Mg(1,8-3,2%);
[6]

Acidul ascorbic
Tiamina Vitamina B 1

Actiunea farmacologica si intrebuintari

-se utilizeaza ca vitaminizant, astringent si antidiareic;
-datorita continutului de vitamina C, preparatele din macese
intervin in functionarea normala a tuturor glandelor cu secretie
interna, a ficatului, a splinei, creierului, cordului;
[2]
-se foloseste de asemenea in tratarea enterocolitelor, calculozei
renale si tulburarilor de circulatie periferica sub forma de decoct;
-pentru eliminarea viermilor intestinali (oxiuri, ascaroizi), sub
forma de pulbere(faina din pulpa de macese amestecata cu
miere);
-sub forma de bauturi racoritoare se intrebuinteaza pentru
vitaminizarea si energizarea organismului (stari de
convalescenta);
-sub forma de tinctura de macese, se utilizeaza pentru actiunea
sedativa;
[6]

Preparate farmaceutice

36

-macesele sunt folosite in diverse formulari de ceaiuri alimentare

ce se administreaza, cu predilectie, in avitaminoze, dar sunt
asociate si in ceaiuri pentru afectiuni cardiovasculare sau ceaiuri
cu actiune antioxidanta;
[5]
-este asociat in vitamina C cu macese (fundamental pentru
protectia impotriva radicalilor liberi)
[ 12 ]
-se intalneste pe piata farmaceutica si sub forma de Sirop de
macese care ajuta la refacerea organismului in urma unor boli
infectioase si, de asemenea se administreaza in avitaminoze;
[ 13 ]
-intra in compozitia pastilelor pentru supt Propolets cu macese
care sunt recunoscute datorita efectelor de calmare a mucoasei
bucale faringiene;
[ 14 ]

1.2.5.

Taraxaci herba

Descriere
=produsul este reprezentat de partea aeriana a specie Taraxacum
officinale, cunoscuta popular sub denumirea de papadie sau laptuca;
-tulpina aeriana cilindrica, goala la interior, fara noduri, nefoliata,
terminate cu inflorescenta;

36

-frunze lanceolate, atenuate in petiol, cu marginea inegal scobita,

rezultand lobi triunghiulari ascuti sau obtuzi, cu lobul terminal
mult mai mare;
-nervura mediana are pe fata superioara aspect de sant;
-flori galbene, mari, ligulate, grupate cate 100-200 int-un calatidiu,
care se deschide dimineata si se inchide seara; calatidiul are
involucrul lung, format din foliole patente sau rasfrante;
-fructele sunt achene globuloase (3-4mm), fin brazdate, cu papus
alb sub forma de umbrela;
[6]

Compozitie chimica
-partile aeriene contin gliceride
ale acizilor: oleic, palmitic,
stearic, ulei volatil, colina, glucoza, polioze, flobafene, acid tartric,
substante proteice, substante antibiotice, alcooli triterpenici,
carotenoide, xantofile, flavoxantine;

36

-mai contine vitaminele A, B1, C, D, saruri de azot, calciu, fosfati,

etc;
[6]
-cercetarile facute de Hausel R. si col. (1980) asupra substantelor
amare din Taraxacum officinale au condus la izolarea a doua
lactone sescviterpenice de tip selinanic (eudesmenolide) si doi acizi
germacranici;
-lactonele sescviterpenice au fost denumite: tetrahidroridentina B
(un diol) si taraxacolida, ultima se gaseste si sub forma glicozidica,
cu -D-glucopiranoza,iar cei doi acizi germacranici (acidul
taraxinic si 11,13-dihidrotaraxinic) sunt esterificati cu cate o
molecula de -D-glucopiranoza;
-produsul dominant, din punct de vedere cantitativ, este insa
inulina care poate sa ajunga pana la 25% din compozitia
radacinii;
-au mai fost identificati si acizii cafeic si p-hidroxifenilacetic; [ 2 ]

Inulina

Actiune farmacologica si intrebuintari

-produsul vegetal are utilizari terapeutice in medicina umana si
veterinara culta si traditionala;
-proprietati: tonic amar, tonic general, drenor hepato-biliar,
depurativ sanguin, diuretic azoturic, decongestiv, antiputrid,

36

antiscorbutic, circulator, tonifiant al pielii, colagog, eupeptic,

astringent;
-stimuleaza secretiile salivare si prin act reflex sau direct secretiile
gastrice si intestinale;
-activeaza procesele de eliminare a toxinelor din sange;
-mareste cantitatea de urina eliminata; scoate acidul uric din
organism;modifica peristaltismul normal al ureterelor in crizele
de calculoza renala, asigurand tranzitul calculilor sau al
cristalelor dislocate si eliminarea lor;
-stimuleaza pofta de mancare si aprovizioneaza organismul cu
vitamine (A, B, C, D) si saruri minerale;
-planta este recomandata in angiocolita cronica, congestia
ficatului, insuficienta hepatica, litiaza biliara, hepatica,
hipercolesterolemie, litiaza renala, insuficienta renala, afectiuni
ale cailor urinare, oligurie, tulburari circulatorii (cianoza, varice),
obezitate, constipatii, fermentatii intestinale (enterocolite),
hemoroizi, anemie, astenie, scorbut, celulita, entorse, pecingine,
negi, cataracta, acnee, boli endocrine;
-pe langa acestea, medicina traditionala mai foloseste planta
pentru stimularea secretiei pancreatice, in tratamentul cancerului
si ca purgativ usor in tratarea constipatiilor;
[6]

Preparate farmeceutice
-preparate farmaceutice : Instamix ( in tratamentul disfunctiilor
hepato-biliare) , Plavobil (in tratamentul disfunctiilor hepatobiliare) , Tarbedol (cu actiune tonic-stomahica slaba si colagoga) ;
-intra in compozitia ceaiului dietetic, ceaiului gastric (cu efect
hipoacidifiant) , ceaiului hepatic nr. 2, ceaiului de papadie,
ceaiului depurativ;
[5]

36

1.2.6.

Theae folium

Descriere
=produsul ca atare este format din frunzele recoltate de la arbustul
Camellia sinensis (sin. Theae sinensis), vesnic verde, din familia
Theaceae, originar de pe versantii indieni si chinezi ai Himalaiei;
-frunze ovate,coriace, pieloase,usor paroase pe fata inferioara,
mari (8-15cm),late de pana la 7-8cm, cu marginile dintate;
-frunzele sunt verzi daca sunt uscate imediat dupa recoltare;
-dupa modul de prelucrare al frunzelor, in urma recoltarii, se
cunosc doua sorturi comerciale importante: ceaiul negru si ceaiul
verde;
-ceaiul negru se caracterizeaza prin faptul ca in urma unei
fermentari naturale, in timpul prelucrarii si uscarii taninurile
catehice sunt oxidate la flobafene, care dau produsului o culoare
inchisa si o aroma specifica, placuta;
-ceaiul verde este supus stabilizarii printr-o usoara torefiere pe
placi metalice, incalzite, cand enzimele sunt distruse, coloratia
verde a frunzelor pastrandu-se, prin aceasta continand o cantitate
mare de vitamina C alaturi de taninurile netransformate, legate
de alcaloizii purinici;
[6]

36

Compozitie chimica
-frunzele de ceai contin derivati polifenolici reprezentati prin
catechine (epigalocatechina, epigalocatechingalat, galocatechina,
galocatechingalat), derivati flavonici reprezentati de leucocian
-glicozide ale quercetolului, canferolului, mircetolului si apigeniei;
-au mai fost identificate: umbeliferona, scopoletina, acizii
clorogenici, acid galic liber, tegolina, baze purinice (cafeina),
proteice (glutelina, prolamine, albumine, globuline), aminoacizi
liberi(acizii aspartic si glutamic, serina, glutamine, treonina,

36

alanina, arginina, asparagina, leucina, lizina, valina, triptofan,

fenilalanina) diverse enzime si glucide;
-acizi organici (formic, acetic, propionic, butiric, valerianic,
capronic), vitamina C, ulei eteric, saruri minerale de K, Na, Ca,
Mn, Ba, Co, Sr, Cu, etc.;
[6]

OH
OH

HO

OH
OH

OH
OH

OH
OH

Umbeliferona
3-o-galat de (-)
epigalocatehol

Actiune farmacologica si intrebuintari

-datorita continutului in alcaloizi purinici are proprietati
stimulant-cerebrale, diuretice si astringente datorita taninului
catehic;
-se prescrie sub forma de infuzie;
[2]
-la bolnavii de ulcer, ceaiul se amesteca cu laptele dulce; laptele
precipita taninul, iar acesta precipita proteinele, facandu-l mai
usor digerabil;
[6]
antimutagenic i inhibitoare a procesului de cancerizare indus cu
ajutorul substantelor chimice ( datorit polifenolilor), inhibitoare
36

a preoxidrii lipidelor (prin polifenoli) i a absobtiei colesterolului

exogen, astringent (taninuri), diuretic (flavone),
antipruriginoasa (alcooli liberi), antidiareic.
Se utilizeaz in prevenirea cancerului i a cariei dentare;
[17]

Preparate farmaceutice

Ceaiului pentru colesterol

Ceai tonic cardiac

Ceai Natural de Dimineata cu Cicoare si Ceai Verde, Ceai

Silueta Perfecta

36

Ceai Natural Revitalizant cu Rooibos si Portocale, Ceai de Rozmarin

i ceai Verde

1.2.7.

Urticae folium

Descriere
=urzica, Urtica dioica (fam. Urticaceae) are tulpina cu 4 muchii
evidente, simpla, erecta, acoperita cu peri urticanti, setacei;
[6]
-urzica, fiind o planta erbacee, inalta de pana la 1.5m, produce o
cantitate apreciabila de frunze;
-frunzele de la baza tulpinii sunt cordiforme, lungi de pana la
10cm, late de 5-6cm, ascutite la varf si baza cordata, dintate pe
margini;
-nervatia penata este invaginata pe fata superioara si proeminenta
pe cea inferioara;
-florile sunt unisexuat-dioice, dispuse in panicule la axila
frunzelor superioare;
36

-fructele, nucule ovale, verzi, cu perigonul persistent;

[2]

Compozitie chimica
-contine substante proteice cu un mare numar de aminoacizi,
glucide, amine, steroli, cetone (metilheptona, acetofenona), ulei
volatil, substante grase, sitosteroli, acid acetic, acid formic,
pantotenic, folic;
-complex vitaminic: A, B2, C, K;
-clorofila, protoporfirina, coproporfirina, saruri de Ca, Mg, Fe,
Si, P, etc
[6]
-frunzele de urzica contin o cantitate apreciabila de -caroten,
flavonozide ale cvercetolului, acizi cafeic, p-cumaric si ferulic [ 2 ]
-in peri se afla o substanta vezicanta pentru piele(constituita din
acid formic, o enzima si o toxalbumina);
[6]

36

 - caroten
Clorofila

Actiune farmacologica si intrebuintari

-principiile active din planta au un spectru foarte larg
farmacodinamic: elimina starea de anemie, intervin favorabil in
diferite afectiuni ale cailor respiratorii (bronsite, astm),
actioneaza asupra epiteliului renal, marind cantitatea de urina
eliminata si odata cu ea a substantelor toxice din sange,
favorizand eliminarea masiva a acidului uric pe cale renala;
-stimuleaza secretia bilei, secretia pancreatica, gastrica si
intestinala, stimuleaza peristaltismul intestinal si digestia;
-actiune hemostatica, oprind sangerarea;
-stimuleaza hematopoeza, activand procesele fiziologice de
formare a eritrocitelor, leucocitelor, trombocitelor;
-fluidifica sangele;
-actioneaza revulsiv asupra tegumentului cu efect decongestiv in
profunzime;
-remineralizeaza si vitaminizeaza organismul;
-combate diareea, dizenteria si starile inflamatorii ale tubului
digestiv;
-combate tusea; actioneaza bactericid;
-activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea, cicatrizand
ranile;
-recomandata in afectiuni renale, ale prostatei si vezicii urinare;
afectiuni circulatorii, gastrice, hepatice, ale splinei si afectiuni
intestinale, indigestii;
36

-insuficienta secretorie gastrica, hepatica, pancreatica si

intestinala; ulcer duodenal;
-hemoptizie, hemoragie interna si uterine; metroragie, menstre
neregulate, vaginite;
-tumori, cancer (consumul de urzici folosit in profilaxia
cancerului);
-pneumonie, varice, rani, urticarie, psoriazis, alergie, matreata,
alopecie, amigdalite, hemoroizi.
[2]

Preparate farmaceutice

Ceai Hemotonic

Ceai Hemorlax

36

 Ceai Glicostat
Antireumatic)

Articulatii Sanatoase (fost Ceai

Ceai pentru colesterol

Purificarea Organismului (fost Ceai Depurativ)

1.2.8.

Ceai Par sanatos

Citri aetheroleum

Descriere
=sau Limonis aetheroleum in FE VI, uleiul volatil de lamaie reprezinta
uleiul volatil obtinut prin presarea la rece a pericarpului proaspat de
Citrus limonum sin. Citrus medica var.vulgaris, fam. Rutaceae;
-este un lichid limpede, incolor sau slab galbui, cu miros aromat,
caracteristic si gust slab amar;

Compozitie chimica
36

-uleiul volatil de lamaie contine o cantitate mare de aldehide

monoterpenice;
-esteri monoterpenici in cantitate mica;
-bogat in limonen;
-derivati flavonici, carotenoide, derivati cumarinici;

Actiune farmacologica si intrebuintari

-uleiul de lamaie este intrebuintat in infectii respiratorii, dispepsii,
gastrite spastice, insomnii, insuficienta circulatorie;
-corector de gust si miros pentru preparatele farmaceutice,
cosmetice si alimentare;
Observatie : aplicarea cutanata poate declansa reactii de
fotosensibilizare(prin furanocumarine) si dermoagresivitate (prin
citrali).
[5]

Preparate farmaceutice
-se intalneste pe piata farmaceutica in ceaiul pentru circulatie
cerebrala alaturi de frunzele de rozmarin, sub forma de Decasept
propolis (comprimate);
[ 16 ]

36

Cap. 2. Studiul farmacognostic al ceaiului

Colesterol M 102
2.1Determinarea identitatii
2.1.1.

Examen macroscopic

Ceaiul are un miros placut, aromat, usor dulceag, cu o fina aroma de

lamaie datorata uleiului volatil din compozitia lui; are un gust
aromat, slab amarui (alcaloizi din Theae folium);
Se prezinta sub aspectul unui preparat concissum relativ neomogen,
care contine fragmente de tulpina, frunze, flori ale produselor
vegetale constituente;
frunze de rozmarin, aciculare, de culoare verde cenusie;
fragmente mici din frunzele de urzica, de culoare verde inchis
cu peri urticanti; de asemenea, sunt prezente si tulpinile de
urzica, cu 4 muchii evidente cu peri urticanti;
mici fragmente din fructul fals de maces, de culoare
portocaliu-rosiatica;
contine herba de papadie, fin dispersata prin tot continutul
preparatului;
observam, de asemenea, parti de tulpina de coada calului,
constituentele cele mai voluminoase ale acestui preparat;
sunt observate si fragmentele de frunza din ceaiul verde;
acestea sunt subtiri, de culoare verde deschis;
herba de sulfina este de asemenea prezenta in compozitia
ceaiului;
O observatie referitoare la acest tip de produs vegetal (Meliloti herba)
este faptul ca modul de conditionare a acestuia nu corespunde rigorilor
inscrise in Farmacopeea Romana: varfurile inflorite, uscate dupa
recoltare de la specia Melilotus officinalis. Fragmentele din herba de
sulfina din acest preparat sunt mari, voluminoase, contribuind astfel la
neomogenitatea ceaiului; de asemenea nu este reprezentat de varfurile

36

inflorite uscate dupa recoltare. Acelasi lucru il putem afirma si in

legatura cu fragmentele de Equisetum herba care au dimensiuni mari ce
nu contribuie favorabil la uniformitatea ceaiulul.
Privind in ansamblu acest preparat farmaceutic din punct de vedere al
caracterelor macroscopice si al modului in care proportia dintre
produsele vegetale constituente si modul de prelucrare al acestora
influenteaza sau nu efectele terapeutice asteptate putem puncta
urmatoarele concluzii:
Ca o caracteristica importanta este neomogenitatea produsului
care poate duce la scaderea efectelor asteptate din cauza
imposibilitatii pacientului de a prepara corect infuzia, ce ar trebui
sa aiba un continut uniform in toate produsele vegetale din ceai;
Efectul dorit ar putea fi diminuat, ca o consecinta a conditionarii
neadecvate a produselor vegetale.

Equiseti herba

Cynosbati fructus

Meliloti - flores
Rozmarini folium

36

2.1.2. Examen microscopic

In urma examenului microscopic realizat pe produsul pulverizat s-au
identificat anumite elemente comune si specifice pentru speciile care
alcatuiesc ceaiul.
Elementele comune tin de natura organului/organelor care constituie un
anumit produs vegetal, aici fiind prezente elemente de folium, herba si
fructus.
Elemente comune de folium:
-sunt observate epiderma cu stomatele;
-fragmente de parenchim clorofilian;
-fragmente de tesut palisadic si lacunar;
Elemente specifice de folium:
-stomatele specifice de la Equiseti herba(fig.1);
-par glandular Meliloti herba(fig.2);
-peri urticanti de la Urticae folium(fig.3);
-peri verucosi de la Urticae folium(fig.4);
-peri tectori verucosi de la Meliloti herba(fig.5)
-peri tectori de la Urticae folium(fig.6);
(fig.2)

(fig.1)

36

(fig.3)

(fig.4)

(fig.5)

(fig.6)

Elemente comune pentru produs vegetal de tip herba:

-cuprind elementele comune pentru produse vegetale de tip folium
(discutate anterior) si elementele comune pentru produse vegetale
de tip flores.
-elemente comune de flores : fragmente de endoteciu, grauncioare
de polen, fragmente de epiderma cu aspect variat, parenchim
clorofilian provenit de pe sepale, vase de lemn de calibru mic;
36

Elementele specifice de floare:

-caracteristicile grauncioarelor de polen: in urma examenului
microscopic au fost identificate si observate grauncioare de polen
cu exina neteda si 1-2 poli germinativi caracteristice speciei
Melilotus officinalis.
-endoteciu caracteristic pentru fragmentele florale din Meliloti
herba.
Elemente comune de fructus:
-fragmente de epicarp, mezocarp si endocarp;
-vase de lemn de calibru mic (inelate, spiralate);
Elemente specifice pentru produse vegetale de tip fructus:
-nu au fost identificate la examenul microscopic elemente specifice
de fruct deoarece ponderea acestui produs vegetal in ceai este
destul de mica; ca o alta observatie spunem ca fructele de maces
care sunt introduse in aceasta formula de ceai sunt de fapt fructe
false, neregasindu-se aici elemente de tipul tesutului pigmentar.
[4]

36

2.1.3.Analiza chimica calitativa a solutiei

extractive apoase
Identificare oze simple
Reactia Fehling
Principiul metodei : reactia are la baza proprietatea ozelor de a reduce
hidroxidul amino-cupric la oxid cupros.
Reactivi necesari : reactiv Fehling I (R) , reactiv Fehling II (R).
Tehnica de lucru : peste 1 mL solutie extractiva adusa in eprubeta se
adauga 1 mL reactiv Fehling (obtinut prin amestecarea extempore a 0,5
mL reactiv Fehling I cu 0,5 mL reactiv Fehling II).
Amestecul se incalzeste la flacara mica si se observa
aparitia unui precipitat rosu-caramiziu (oxid de
cupru) care sedimenteaza in timp.

Reactia Molisch
Principiul metodei : sub actiunea acidului sulfuric concentrat, ozele
deshidrateaza, cu formarea furfuralului (pentoze) sau a hidroxi-metilfurfuralului (hexoze) care prin cuplare cu timol
genereaza compusi colorati in rosu purpuriu.
Reactivi necesari : acid sulfuric concentrat,
timol 10 g/L (R).
Tehnica de lucru : 3-5 mL solutie extractiva se
concentreaza in capsula pana la sicitate. Peste
reziduul format (racit in prealabil) se adauga 1
mL acid sulfuric concentrat si proba se mentine
in repaus cel putin 5 minute (pentru
deshidratare). Apoi se trateaza cu 1-2 picaturi de timol 10 g/L si se

36

observa formarea unui compus colorat in rosu-purpuriu sau rosuportocaliu (dependent de concentratia ozelor din proba)
Observatie
: reactia poate fi executata si direct pe produsul
vegetal (in toto, concissum sau pulveratum). Daca pentru cuplare se
foloseste resorcinolul sau orcina se obtin compusi colorati in albastruviolet (pentoze) sau rosu (hexoze).

Identificare poliholozide (mucilagii)

Reactia de precipitare in alcool
Principiul metodei : mucilagiile precipita in
prezenta alcoolului.
Reactivi necesari : metanol (R) sau acetona (R).
Tehnica de lucru : intr-o eprubeta ce contine 10
mL alcool sau acetona se toarna in fir subtire, sub
continua agitare, 2-3 mL solutie apoasa
concentrata. Se observa aparitia unui precipitat al
mucilagiilor in alcool sau acetona.

Reactia Molisch
-vezi identificare oze simple

Identificare ODP-uri
Reactia cu reactivul Arnow
36

Principiul metodei : formarea

nitrozoderivatilor (in mediu acid) si
tautomerizarea spontana a acestora la
oximele corespunzatoare, care prezinta
coloratie rosie si se solubilizeaza in mediu
alcalin.
Reactivi necesari : acid clorhidric 0,5 N sau 1
N, reactiv Arnow (R) , hidroxid de sodiu 0,5
sau 1 N.
Tehnica de lucru : 0,5 g produs vegetal
pulverizat (sita III) se extrag prin refluxare repetata cu apa sau alcool.
Dupa racire, solutiile se filtreaza, apoi se reunesc. 1 mL solutie
extractiva se trateaza cu 1 mL acid clorhidric 0,5 N, 1 mL reactiv Arnow
si 1 mL hidroxid de sodiu 0,5 N. Apare o coloratie rosie sau rosu-violet
ca urmare a formarii oximei acidului cafeic.

Identificare flavone
Reactia de formare a fenoxizilor
Principiul metodei : flavonozidele si agliconii
formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in
galben.
Reactiv necesar : hidroxidul de sodiu 100 g/L.
Tehnica de lucru : la 1 mL solutie extractiva
apoasa se adauga 0,5 mL solutie de hidroxid de
sodiu 100 g/L. Se observa intensificarea coloratiei
galbene

Reactia Shibata

36

Principiul metodei : proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor

acestora sa isi reduca gruparea ceto in prezenta hidrogenului nativ.
Observatie
: in functie de stuctura flavonei se obtin coloratii
diferite (rosu-flavonoli, portocaliu-flavone) .
Reactivi necesari : magneziu metalic, acid clorhidric concentrat.
Tehnica de lucru : la 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga cateva
fragmente de magneziu metalic si 0,5 mL solutie de acid clorhidric
concentrat. Reactia este insotita de efervescenta. Modificarea culorii loc
in decurs de cateva minute.

Reactia de obtinere a chelatatilor

Principiul metodei : proprietatea
flavonozidelor sau a agliconilor
acestora de a forma in prezenta
metalelor bi- sau trivalente chelati
colorati in galben intens care
prezinta o fluorescent galben-verzui
sau albastra in lumina UV. De
asemenea formeaza combinatii
oxalo-borice sau citroborice cu
fluorescent galben-verzuie in lumina
UV.
Observatii
: -in functie de pozitia gruparii hidroxil libere, chelatii
pot fi de tip orto (cand este implicat hidroxilul de la carbonul 3), peri
(cand este implicat hidroxilul de la carbonul 5), respectiv para (cand
sunt implicate grupele hidroxilul de la carbonul 3 si carbonul 4 de pe
nucleul B).
-cea mai practicata reactie din acest grup este cea in
care se foloseste clorura de aluminiu)
Reactivi necesari : acetat de sodiu 100 g/L, clorura de aluminiu 25 g/L.
Tehnica de lucru : la 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga 0,5 mL
solutie de acetat de sodiu 100 g/L si 1 mL solutie de clorura de aluminiu
25 g/L. Se observa intensificarea coloratiei galbene.

36

Identificarea taninurilor
Reactia cu clorura de fer
Principiul metodei : in prezenta
cationului Fe (III) taninurile catehice
formeaza precipitate si/sau coloratie
verde-negricioasa, iar cele galice
precipitate si/sau coloratie albastranegricioasa.
Observatie
: daca in solutia
extractiva se gasesc atat taninuri
catehice cat si galice, aceasta reactie de
culoare nu este concludenta si se impune
separarea acestora.
Reactiv necesar : clorura de fer (III) 10 g/L.
Tehnica de lucru : la 1 mL solutie extractiva se adauga 0,5 mL solutie de
clorura de fer (III) 10 g/L. Se obtine un precipitat si/sau coloratie
diferita in functie de tipul de tanin.

Identificare alcaloizi
Extractia alcaloizilor prin metoda Stas-Otto (varianta
cu sovent polar acidulat)
Principiul metodei de extractie : trecerea alcaloizilor intr-o singura
forma (baza sau sare) , urmata de extractia cu solventul corespunzator.
Principiul metodei de purificare : trecerea succesiva si repetata a
alcaloizilor baza in alcaloizi-saruri, separarea sarurilor, refacerea
alcaloizilor-baza si separarea acestora prin extractie cu solvent apolar.
Observatie
: operatia de purificare se repeta pana
cand in solutiile reziduale reactiile de identificare pentru compusii
azotati sunt negative.
Tehnica de lucru
: 10 mL solutie extractiva preparata
conform prospectului se trateaza cu 10 mL acid clorhidric 2 % si se
refluxeaza timp de 5-10 minute. Solutia extractiva se alcalinizeaza cu
solutie de amoniac 100 g/L pana la ph 8-9 (verificare la hartia indicator)
si apoi se extrage cu 3-4 mL eter etilic. Solutia eterica se agita cu 3-4 mL

36

acid clorhidric 20 g/L (in palnia de separare) si se retin cele doua

solutii : solutia apoasa acida si solutia eterica reziduala. In cea de-a
doua se verifica prezenta alcaloizilor prin agitare intr-o palnie de
separare cu 3-4 mL acid clorhidric 20 g/L si peste solutia apoasa astfel
separata se efectueaza reactiile de precipitare ale alcaloizilor. Daca
acestea sunt pozitive se repeta operatia de purificare a solutiei apoase
acide separate odata cu solutia eterica reziduala-alcalinizare, extractie
cu eter etilic, agitare cu acid clorhidric 20 g/L a solutiei eterice, separare
faza apoasa acida. Purificarea se repeta pana cand in solutiile eterice
reziduale reactiile de identificare ale alcaloizilor sunt negative. In acest
moment solutia apoasa acida este considerate purificata. Aceasta se va
folosi pentru identificarea alcaloizilor prin reactii generale de
precipitare. Pentru obtinerea solutiei apolare purificate, necesare
efectuarii reactiilor generale de culoare, solutia apoasa purificata se
alcalinizeaza cu amoniac 100 g/L, se extrage cu 3-4 mL eter si se retine
faza superioara (eterica).
Identificare alcaloizilor prin reactii generale : desi prezinta structuri
variate, alcaloizii se comporta asemanator fata de o serie de reactivi,
denumiti reactivi generali. In functie de tipul reactiei si al reactivului se
deosebesc urmatoarele clase de reactivi :
- reactivi generali de precipitare : ioduri complexe (reactiv Mayer) ,
acizi anorganici complecsi (reactiv Bertrand)
- reactivi generali de culoare
: acizi anorganici concentrati
asociati, eventual, cu saruri complexe.
Observatie : reactiile de precipitare se efectueaza pe solutiile apoase
acide (care contin alcaloizi saruri) , iar cele de culoare pe reziduurile
solutiilor apolare (care contin alcaloizi baza)
Pentru ambele reactii de identificare ( cu reactiv Mayer, respectiv
Bertrand) se foloseste 1 mL solutie apoasa acida (solutie extractiva
purificata) peste care se adauga treptat (picatura cu picatura) reactivul
de precipitare (1-2 picaturi) si se
urmareste modificarea aspectului solutiei in raport cu o solutie martor.
In cazul unei reactii pozitive se formeaza un precipitat sau o opalescent.

Identificare carotenoide
Reactia Carr Price

36

Principiul reactiei : la tratarea cu triclorura de stibiu carotenoidele

formeaza compusi colorati in albastru, care trec in rosu-purpuriu si
apoi in rosu-brun.
Reactiv necesar : reactiv Carr Price
Tehnica de lucru : 1-2 mL solutie extractiva apolara se aduce la reziduu
intr-o capsula de portelan, pe baie de apa. Peste reziduu se adauga 1-2
picaturi reactiv Carr Price. In cazul unei reactii pozitive se observa
aparitia unei coloratii albastre, care vireaza rapid in rosu-purpuriu si
apoi in rosu-brun.
Observatie
: se va folosi sticlarie uscata.
Reactia Winterstein
Principiul metodei : la tratare cu acid sulfuric concentrat carotenoidele
formeaza compusi colorati in albastru-verzui.
Reactiv necesar : acid sulfuric concentrat.
Tehnica de lucru : 1-2 mL solutie extractiva apolara se aduce la
reziduu, intr-o capsula de portelan, pe baia de apa. Dupa racire, peste
reziduu se adauga 1-2 picaturi acid sulfuric concentrat. In cazul unei
reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii albastru-verzui.
Reactia cu acid clorhidric concentrat
Principiul reactiei : la tratare cu acid clorhidric concentrat carotenoidele
cu structura epoxidica formeaza compusi colorati in verde-albastrui.
Reactiv necesar : acid clorhidric concentrat.
Tehnica de lucru : 1-2 mL solutie extractiva apolara se aduce la reziduu
intr-o capsula de portelan, pe baia de apa. Dupa racire, peste reziduu se
adauga 1-2 picaturi acid clorhidric concentrat. In cazul unei reactii
pozitive se observa aparitia unei coloratii verde-albastrui.
[4]

36

Principiu activ

Reactia chmica

Rezultat

Oze simple

R. Fehling
R. Molisch

Pozitiv
Pozitiv

Mucilagii

R. cu hematoxilina
R. Molisch

Pozitiv
Pozitiv

ODP-uri

R. Arnow

Pozitiv

Flavone

R. cu NaOH
R. cu AlCl3
R. cu Mg si HCl

Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv

Tanin

R. cu FeCl3

Pozitiv

Saponozide

Proba de spumefiere

Pozitiv

Carotenoide

R. Carr Price
R. cu H2SO4 concentrat
R. cu HCl concentrat

Negativ
Negativ
Negativ

Alcaloizi

R. Meyer
R. Bertrand

Pozitiv
Pozitiv

2.2.
2.2.1.

Determinarea puritatii

Determinarea corpurilor straine

36

Corpurile straine se refera la: parti ale altor plante cu care specia de
interes este confundata, involuntar (din cauza cunoasterii insuficiente a
caracterelor anatomice) sau voit (din ratiuni financiare sau ilegale);
parti ale altor plante de care specia de interes nu poate fi separata in
momentul recoltarii (in special la plantele care coabiteaza si se
recolteaza mecanizat); materii minerale (pamant, nisip, praf, resturi de
ambalaj).
Substituirea accidentala sau voita conduce la : anularea eficientei
terapeutice sau aparitia efectelor toxice.
Pentru identificarea elementelor straine se apeleaza la examenul
macroscopic. In acest scop proba de produs vegetal se intinde in strat
subtire si se examineaza cu ochiul liber sau cu lupa, observandu-se
caracterele anatomice, culoarea, gustul, mirosul si se compara cu cele
corespunzatoare produsului vegetal pur.
[4]
In urma examinarii cu ochiul liber a amestecului de produse
vegetale din formula de ceai nu am remarcat corpuri straine.

2.2.2.

Determinarea impuritatilor

Impuritatile se refera la : parti din aceeasi planta, dar nedefinite ca acel

produs vegetal si produs vegetal degradat (atacat de fungi, insecte,
rozatoare; produs uscat sau conservat necorespunzator.
[4]
Ca si in cazul determinarii corpurilor straine, prin examinare cu
ochiul liber, s-au remarcat fragmente voluminoase din produse vegetale
de tip herba provenite de la speciile Melilotus officinalis si Equisetum
arvense. Aceasta conditionare necorespunzatoare poate duce la
diminuare sau chiar anularea efectului terapeutic scontat printr-o
preparare defectuoasa ce nu asigura omogenitatea produselor vegetale
care urmeaza a fi infuzate.

2.3. Determinarea calitatii

2.3.1.

Determinari preliminare

36

Factor de imbibare
=volumul total (exprimat in mililitri) pe care il ocupa 1 g produs vegetal
si mucilagul aderent dupa imbibare cu apa.
Principiul metodei : masurarea inaltimii pe care o ocupa produsul
vegetal si mucilagul care adera de acestea dupa imbibare cu apa.
Tehnica de lucru : 1 g produs vegetal
pulverizat se introduce intr-un cilindru sau o
eprubeta gradata de 25 mL, cu dop rodat si se
umecteaza cu 1 mL alcool sau acetona. Se
adauga 25 mL apa. Vasul se agita timp de o ora
dupa urmatoarea schema : de 4 ori la interval
de 5 minute,apoi la 10 minute; fiecare agitare
dureaza 1 minut. Se citeste volumul ocupat de
produsul vegetal si mucilagul aderent. Rezultatul se raporteaza la 1 g
produs vegetal.
[4]
In urma determinarii am obtinut 6 ml mucilage la 1 g de produs vegetal.

Proba de spumefiere
Principiul reactiei : o solutie apoasa
continand saponozide, prin agitare energica
timp de 15 secunde, formeaza o coloana de
spuma persistenta cel putin 15 minute.
Observatii
: proprietatile spumefiante,
detergente ale saponinelor se explica prin
tensioactivitate; poliholozide au
comportament asemanator, dar spuma
formata nu este persistenta.
Tehnica de lucru : 5 mL solutie extractiva apoasa se agita timp de 15
secunde, apoi se lasa in repaus. Existenta unei spume persistente si dupa
15 minute denota prezenta saponozidelor.

2.3.2.

Dozarea principiilor active

36

Dozarea flavonelor
Principiul metodei : flavonozidele formeaza cu clorura de aluminiu
chelati de culoare galbena.
Reactivi necesari : clorura de aluminiu 25 g/L.
Tehnica de lucru : 1 g produs vegetal cantarit la balanta analitica se
aduce intr-un pahar Erlenmayer si se adauga 99 mL apa fierbinte. Se
agita si se lasa in repaus timp de 15 minute dupa care se filtreaza pe
vata in balon cotat de 100 de mL. Completarea la semn si face prin
spalarea produsului vegetal cu 1 mL apa fierbinte. Se agita si se
preleveaza volume de 1 mL care se aduc in baloane cotate de 10 mL. In
martor se completeaza cu apa distilata pana la semn, iar in proba de
analizat se adauga 0,6 mL clorura de aluminiu 25 g/L si se completeaza
la semn cu apa distilata. Se agita,se lasa in repaus 30 de minute si ce
citeste absorbanta probei in functie de martor la 427 nm.
[4]
Absorbana
0,137
0,354
0,582
0,799

g rutozid/mL
1
2
3
4

g % flavone/ 100 mL infuzie= ( Ep / Eet) x (Ce / Cp ) x 100

Ep = 0,309
Eet = 0,354
Ce = 1
Cp = 0,2

g % flavone = 0,000436

Dozarea ODP-urilor
Principiul metodei : Determinarea intensitatii coloratiei rosii a oximei
acidului cafeic, obtinuta in urma reactiei cu reactivul Arnow
Reactivi necesari : metanol 50%, acid clorhidric 0,5 N, hidroxid de sodio
0,5 N, reactiv Arnow
Tehnica de lucru : 5,0000 g produs vegetal pulverizat se refluxeaza de
doua ori cu cate 50 mL metanol 50%. Solutiile metanolice reunite se
36

filtreaza si dupa racire se completeaza la 100 mL (balon cotat) cu

metanol diluat (prin spalarea produsului extras). Intr-o serie de baloane
cotate de 10 mL se iau diferite volume din solutia extractiva (intre 0,2 si
1 mL) si se trateaza cu cate 1 mL acid clorhidric 0,5 N, apoi 1 mL
reactiv Arnow si 1 mL hidroxid de sodiu 0,5 N. Se completeaza la semn
cu metanol 50% si se citesc extinctiile, imediat, la 510 nm, in cuve de 1
cm. Citirea se face fata de probele martor, obtinute in aceleasi conditii,
dar in care nu se mai adauga reactivul Arnow.
Absorbana
0,193
0,385
0,578
0,764
0,963

g acid cafeic/mL
13,36
26,72
40,08
53,00
66,80

c % = (Ep/Eet) x (Cet/Cp) x 100

unde c% = concentratia de polifenoli a produsului vegetal (g acid
cafeic %)
Ep = 0,747
Eet = 0,764

25910,34 g ODP-uri / 100 ml

Cet = 53
Cp = 0,2

CAP. 3. CORELATII INTRE PRINCIPIILE ACTIVE

IDENTIFICATE SI ACTIUNEA TERAPEUTICA A
CEAIULUI COLESTEROL M 102
In urma examenelor microchimic, chimic calitativ si chimic cantitativ, au
fost identificate si/sau dozate urmatoarele principii active:
Alcaloizi;
Compusi reducatori;
Flavone;

36

Mucilagii;
ODP-uri;
Oze si poliholozide;
Saponozide;
Taninuri;
Prezenta acestor principii active in ceai determina actiunea
terapeutica a acestuia:
Alcaloizii: principii active continute in produsul vegetal
Theae folium, reprezentantul principal fiind cofeina;
Principala actiune a cofeinei (alcaloid de natura purinica)
este aceea de stimulent al SNC in primul rand la nivel
cortical, in doze mari si la nivel medular;
Sunt intensificate activitatea psihica, ritmul respirator si
cardiac; prezinta si actiune diuretica;
Sunt favorizate functiile intelectuale si scade senzatia de
oboseala;
Produsul de foloseste in special in supradozari si intoxicatii;
in caz de hipotensiune arteriala si migrene;
Nu se administreaza la persoanele hipertensive,
hiperexcitabile, ulcerosi;
Se administreaza cu prudenta in timpul sarcinii si alaptarii.
Flavonele: intalnite in special in Urticae folium imprima
actiune:
Capilaroprotectoare;
Flavonele sunt inhibitori enzimatici, inhiba pe de o parte
elastaza, colagenaza, histidindecarboxilaza si
hialuronidaza, fapt ce determina conservarea integritatii
substantei fundamentale din peretele vascular, iar pe de
alta parte inhiba nespecific catehol-O-metil-transferaza
conducand la cresterea cantitatii de catecholamine
disponibile, determinand astfel cresterea rezistentei
capilare;
Toti derivatii flavonici prezinta actiune diuretica si
antioxidanta (actiunea antioxidanta se bazeaza pe

36

proprietatea acestor compusi de a chelata radicalii liberi

eliberati in diferite stari patologice);
Actiune hepatoprotectoare si hepatoregeneratoare;
Mucilagiile: prezente in cantitati variabile in toate
produsele vegetale constituente, induc urmatoarele actiuni
terapeutice:
Demulcenta la administrare interna si emolienta la
administrare externa.

ODP-urile: prezente in Theae folium, Rosmarini folium,

Taraxaci herba, imprima actiune:
Coleretica si colagoga, hepatoprotectoare,
antihepatotoxica pentru derivatii acidului cafeic si
clorogenic;
Antioxidanta pentru captarea radicalilor liberi oxid si
peroxid care intervin in procesele infectioase si de
imbatranire si activator al circulatiei cerebrale pentru
acidul rozmarinic;
Acidul clorogenic se intrebuinteaza in tratamentul
disfunctiilor hepatobiliare.
Saponozidele: continute in special in produsul vegetal
Equiseti herba imprima ceaiului actiune:
Diuretica;
Antiinflamatoare;
Antiedematoasa (prin saponozide, flavone, ulei volatil si
dioxid de siliciu=actioneaza sinergic);
De crestere a sintezei de colagen solubil.
Taninurile: din Theae folium prezinta actiune
hipoglicemianta, probabil prin reducerea absorbtiei
glucozei;
36

Au rol antioxidant, datorita caracterului reducator

puternic;
Participa la sistemele redox de la nivel celular.

CAP. 4. CONCLUZII
Conform producatorului, ceaiul COLESTEROL M102 sprijina
metabolismul lipidelor si colesterolului si ajuta la mentinerea nivelului
normal al colesterolului; in urma analizei farmacognostice asupra
ceaiului putem face UNELE observatii.
Tratand in capitolul 1 datele generale privind ceaiul si
parcurgand in aceasta analiza aspecte teoretice importante precum
compozitia chimica a produselor vegetale, actiunile si intrebuintarile
acestora, putem evidentia urmatoarele concluzii:
Potentiala actiune hipoglicemianta promisa de catre producator
ar putea fi data de produsele vegetale Rosmarini folium si Taraxaci
herba. Acestea sunt insa actiuni putin evidentiate la aceste produse
vegetale, principele lor efecte terapeutice fiind de stimulare a circulatiei
cerebrale pentru frunza de rosmarin, iar pentru herba de papadie o
actiune vitaminizanta sau orexigena prin cantitatea mare de principii
amare continute.
Pe de alta parte rosmarimul prezinta si actiune coleretica si
colagoga sprijinind efectul scontat, de scadere e colesterolului si
nivelului de lipide.
Remarcam de asemenea ca majoritatea plantelor din formula
ceaiului prezinta actiune antioxidanta, fapt ce contribuie la mentinerea
sanatatii celulelor, inclusiv a hepatocitului, care are legatura directa cu
procesele de reglare a nivelului de lipide din organism.
O observatie deosebit de importanta este aceea ca produsul
Melitoti herba contine derivati cumarinici a caror caracteristica de a
induce hepatotoxicitate la administrare indelungata face imposibila
folosirea pe termen lung a ceaiului, informatie pe care producatorul nu
o ofera in prospect.
Studiind amestecul de produse vegetale din punctul de vedere al
puritatii, respectiv al corpurilor straine si al impuritatilor continute,
putem comenta cateva aspecte legate de modul de prelucrare al
produselor Meliloti herba si Equisetum herba:

36

-herba de coada calului este de dimensiuni prea mari, aducand un

minus din punct de vedere al omogenitatii ceaiului si al posibilitatii
pacientilor de a-si administra corect o infuzie care sa ofere o pondere
corecta in principii active;
-herba de sulfina, necorespunzatoare normelor de calitate
prevazute in farmacopee, se prezinta sub forma unor fragmente prea
mari de produs vegetal partial lignificat si nu a partilor superioare a
plantei recoltate dupa inflorire, acest lucru avand directa legatura cu
calitatea si cantitatea principiilor active existente in produsul vegetal, si
de asemenea o legatura stransa cu modalitatea de preparare si
administrare a infuziei.
In concluzie, putem afirma ca ceaiul COLESTEROL M102, prin
compozitia si calitatea lui , nu prezinta caracteristicile necesare care sa
il faca utilizabil cu predilectie in tratamentul hipercolesterolemiilor
intrucat produsele vegetale care il alcatuiesc nu confera un efect
terapeutic tintit asupra problemei respective, ci mai degraba niste efecte
generale benefice organismului (antioxidant, vitaminizant, activator al
circulatiei periferice si cerebrale).
De aceea eu propun inlocuirea unor produse vegetale din formula
ceaiului cu alte produse vegetale precum Cynarae folium si Betulae
folium datorita continutului ridicat in taninuri si ODP-uri, ele fiind
indicate in hipercolesterolemii si afectiuni ale hepatocitului.

Bibliografie
[ 1 ] Ciulei Ioan , Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie , Editura
Medicala , Bucuresti , 1993 , vol I , pag 373 , 374 , 375 , 669 , 670.
[ 2 ] Ciulei Ioan , Plante medicinale, Fitochimie si Fitoterapie, Editura
Medicala , Bucuresti , 1993 , vol II , pag 141 , 142 , 143 , 278 , 279 , 280 , 281 ,
344 , 345 , 346 , 605 , 675
[ 3 ] Gird Cerasela Elena , Curs de Farmacognozie.Fitochimie.Fitoterapie ,
Editura Curtea Veche , Bucuresti , vol. I pag 105

36

[ 4 ] Gird Cerasela Elena coord. , Bazele teoretice si practice ale analizei

farmacognostice , Editura Curtea Veche , 2009 , vol. I , pag 20 , 25 , 30 , 42 , 58 ,
89 , 104 , 113 , 132 , 168 , 236.
[ 5 ] Gird Cerasela Elena coord. , Bazele teoretice si practice ale analizei
farmacognostice , Editura Curtea Veche , Bucuresti , 2009 , vol. II , pag 15 , 126
, 140 , 144 , 213.
[ 6 ] Parvu Constantin , Universul plantelor. Mica enciclopedie ,editia a II-a
revazuta si completata , Editura Enciclopedica , Bucuresti , 1997 , pag 117 ,
150 , 151 , 152 , 360 , 361 , 473 , 474 , 571 , 572 , 573 , 641 , 704 , 705.
[ 7 ] http://www.google.ro/search?
q=preparate+farmaceutice+cu+meliloti+herba&hl=ro&start=20&sa=N]
[8]
[http://comenzi.farmaciatei.ro/diverse/fares_bio_vital_ceai_antistres_20_plic
ulete-p10019312]
[ 9 ] [http://www.google.ro/search?
q=preparate+farmaceutice+cu+rosmarini+folium&hl=ro&start=30&sa=N]
[ 10 ]
[http://www.mamanatura.ro/sanatate/recomandari/suplim_nutritive/esenta
_naturii_bitter_0_2l-p10022774]
[ 11 ]
[http://comenzi.farmaciatei.ro/diverse/fares_bio_vital_ceai_diurosept_50_gp10019304 ]
[ 12 ]
[http://www.mamanatura.ro/product_info.php?
products_id=10015798&view=&osCsid=2hqfljcfki31eli4qrgvti0841]
[ 13 ]
[http://herbanet.vstore.ca/product_info.php/pName/sirop-de-macese500ml]
[ 14 ]
[ http://www.farmablu.ro/farmacie/propolets-cu-macese-x-16pastile ]
[ 15 ] [http://www.google.ro/search?
q=preparate+farmaceutice+urticae+folium&hl=ro&start=30&sa=N]
[ 16 ] [http://www.google.ro/search?
q=preparate+farmaceutice+cu+citri+aetheroleum&hl=ro&start=30&sa=N]

36

[ 17 ] Istudor V. Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie. Vol II, Editura

Medicala, Bucuresti 1998, pag 113-115, 115-119, 127-128, 156-157,
268-270, 318-320, 339-340.

36