y DHIGOONG| [7x5 LET fr MINISTERUL AGRICULTURIL $1 | INDUSTRIEI ALIMENTARE DIRECTIA DE FOND FUNCIAR $1 CADASTRU + ATLAS DE SEMNE CONVENTIONALE PENTRU PLANURILE TOPOGRAFICE LA SCARILE 1:5.000, 1:2.000, 1:1000, SI 1:500 j i BUCURESTI — 1978MINISTER UL AGRICULTURIL SL INDUSTRI EI ALIMENTARE ORDINUL Nr. 137 din 29 tulte 1978 Privind aprobarea "Atlasului de semne conventionale pentru planurile topografice la scirile 1:5,000, 1:2.000, +000 gt 1:500" Mintetrul agriculturii i industriel alimentare, In scopul aducerit 1a Indeplintre a prevederilor Decretului nr,305/1971, privind {ntocmtrea normativelor tehnice unitare pentru exe- cutarea lucr&rilor geodezice, topof otogramme trice 91 cart ografice; Vazind referatul Direcsiet de fond functar pi cadastru nr. 62630 din 25.VI1.1978, pracum gi Hotarfrea Biroului executiv al Consi- liulut de conducere MAIA nr. 18/1978; In temeiul Decretulut nr.14/1971 privind tnftingarea, org: nizarea pi functionarea Ministerului Agriculturti 91 Industriet Alimentare, emite urmatorul ORDIN: 1, Se aprob& "Atlasul de semne,convensionale pentru intocmi rea planurilor topografice la scirile 1:5.000, 1:2.000, 111.000 $4 1:500" fn- ceptnd cu data de 1.1X.1978. 2. Aplicarea atlasulut de semne convenjionale este obligatorie pentru toate unit&sile care executA categoriile de lucrari cartografice prevzute de Decretul nr.305/1971. 3. Incepind cu data aplicdrit prezentulut atlas, inceteazd vala- Dilitatea atlaselor de semne conventionale mai vechi la scArile 1:5000, 112,000, 1:1,000 #1 1:500, care se refer& la categoritie de lucrari cu- Prinee fn anexa la Decretul nr.305/1971. La lucr&rile de tinere la zia planului topografic de baz& al tAril gi a planurilor cadastrale se vor folosi atlasele de seme conven- Vonale care au'servit la editarea vechilor edifii, urmind ca la edita #1 tiptrirea notlor edig{1 ale acestor planurt s& se realizeze punerea de acord cu noul atlas de sémne conventionale., 4, Institutul de geodezie, fotogrammetrie,cartografie pi orga- ni zarea teritoriulut va difuza "Atlasul de semne convensionale pentru pla- nurile topografice la sc&rile 1:5.000, 1:2. 000, 1:1.000 gi 1:500", tuturor unit&tilor care execut& sau care folosesc aatfel de planurt topografice. 5. Direciia de fond functar 91 cad tocmai a prevedertlor atlasulut de semne convenfionale pentru planurile topografice 1a sc&rile 1:5.400, 1:2.000, 1:1,000 gi 1:500"gi va difuza prezentul ordin celor interesati. MINISTRU, tru va controla aplicarea in- Angelo Micule scuA x 15. 16, 17. c UPRINS PARTEA I-@ SEMNE CONV ENTIONALE Puncte de baz Con Btrucfti fin local tsi Constructii industriale gi de gospodirie comunal& Cat ferate Sosele, drumuri Poduri Mijloace de trecere peste ape Constructii hidrotehnice ‘Ape Frontiere, limite, imp reymutrt Elemente de vegetatie Elemente de sol Combinarea elementelor de vegetatie yi sol (exemple) Relief Nordul geografic Caractere de scriere Abrevieri 91 simboluri 28 52 72 78 84 86 96 loz 106 118 122 124 1346 136 155PARTEA a I1- INDICATH PENTRU FOLOSIREA SI DESENAREA SEMNELOR CONVENTIONALE A. REGUL] GENERALE DE FOLOSIREA SEMNELOR CONVENTIONALE 8) Generali tati b) Reguli referttoare 1a dimensiunile 91 pozitia semnelor conventionale ©) Culorile de reprezentare pe plana semnelor convent i onale Puncte de baz& Construcyit tn Localitayi Construcyii industriale gi de gospodarie comunala Cat ferate Sosele, drumuri Podu rt Mijloace de trecere peste ape Constructit hidrotehn ice Ape Frontiere, limite, fmprejmut rt Elemente de vegetatie Elemente de sol Combinarea elementelor de vegetatie gi sol Relief Nordul geografic Numiri gi inseriptit - Scrierea planuril or B. NOMENCLATURA SI FORMATUL HARTILOR SI PLANURILOR TOPOGRAFICE - Nomenclatura - Formate + Indicatorul planulut topografic - Caroiajul rect angular = Impit uri rea C, INDICATORUL ALFABETIC AL SEMNELOR CONVENTIONALE . D. MODEL DE CADRU in 172 173 7 181 182 184 185 185 187 189 192 195 1% 196 202 202 22 214 as 216 217 218 227 4PARTEA l-a SEMNE CONVENTIONALE Fy AY1. PUNCTE DE BAZA Wr Ne ‘gablon SEMNUL semn OBIECTUL — Dimens. 1: 5.000 1.1 | Punet al retetei geodezice de | 10 fect Morea stat.cu determinare astronomical 1/6 vs \ \_z a 1.2 | Punct al retelei geodezice de stat | -pe cladiri ae v6 -pe bisericl 7 ve 1.3] Punct al rejele! geodezice de ; _ ae 347.74 stat pe movila a & 1M 1.4] Punct de indesire a retelel 85 ge yy 20 geodezice do stat 47620 1.6 | Punct topogratic. de poligonatio | - 8s Sau punct transmis ta soi. ae TBS ayer bornat 1.6] Statie de pollgonatie marcata prin pichet de fier log 173,27 MyMN . MIN UL 1: 2.000 1: 4.000 | 1: 500 W10 Merca ih gat Magura & 348,38 oe on 7 hao ue we Man 20 Chae 475,20 Choe 83 sea] 3.27 25 O181. PUNCTE DE BAZA Wr ~« we | yabion SEMNUL enn BIECTUL ° [Dimena.| 1: 5.000 ' 1.7| Statle de poligonatle marcata 5 taoo1s 164,59 7 prin pichet de lemn ve 7 4.8| Punct de hotar marcat prin Ao Lasagne borna V8 ft 1.9] Punct radiat a ou ; v8 Reper de nivolmont de bazh 1 - 1 as 4.19| tlncastrat In borne 1 200,38 2-Incastrat In constructil rei 4 Reper de niveiment tennic a 1 O'S Saar 78, 1.11) 4incastrat In borne 1 8 2-Incastrat In constructil’ ire r7a) 2 18 600,06 4 4.12] Punet de statle cotat Laie on18 686,01» rt Oo 18 104,081. PUNCTE DE BAZA nr SEMNUL Nr lon a OBIECTUL sation Dimens, 1: 5,000 1.13] Borna do marcare a porimetrului 1a 1 minier i i728 1.14] Punct cotat pe pardoseala — constructio! 1.15] Intersectia linitor carolajului ate rectangular wwve Ay 1: 2.000 1: 5002. CONSTRUCTII IN LOCALITATI Ne temn OBIECTUL Nr. tablon SEMNUL Dien 1: 5.000 CLADIRI {AClAdire cu zidérie din c&ramid& (platra) cu planseu din beton armat au cadre metalice sau ‘baton armat . B. Cladire din cérimida (platra), cu plangeu din lemn C. Cladire din temn (stabil) D. Cladire din palant pamint Mi.Cl&dire decla Istorlc chirpicl ‘4 monument m. Magazii din zidArle a). Gara) din zidarie sau metalic cu fundatie Qr.Grajd din zid Grup de cladiri cu valori egale gl diferite Constructie In forma de turn (turn de observatie etc) Turn (avind valoares unul reper de orlentare) pe cladire Canton silvic ie 12 “44 AY E M N U 1: 2,000 i 1: 1.000 1:5002. CONSTRUCTII IN LOCALITATI OBIECTUL Ne gablon lDImone, SEMNUL 1: 5.000 2.6 2.8 2.9 2.12 1. Closet subteran din zid 2. Closet suprateran din zid Terasa la sol Torasa po stllpi Conetructle cu portic Veranda, prispa, pridvor sau marchizA din lemn sau metal Subsol gi intrare exterioara la plvnita Gang Intro doua cladirl 4 » ne1 1: 2.000 _ 1:1.000 } 1: 500 i we awe A I Teresa i 1 al Terasd * | be a oom oy ' Hae as ' hoon | B 8 | | Ls | 8 s T T — ft a fisand 2 Le dy2. CONSTRUCTII IN LOCALITATI OBIECTUL 16 2. Marchiza in fata bloculul Magazie din lemn sau tabla Cladiro In constructie Plvnita izolata, becl sau bordei pentru depozitare zarzavat, Sopron Intre dou constructil Nr ‘semn 2.13 | 1. Curte adincita 214 2.45 sau fundatio 2.16 combustibil etc 2.17] Sopron 2.18 2.19] Serb Rasadnite, solarit Ne pabion’ Dimene. 7 v8 SEMNUL 1: 5.000 emg i a “¢A2. CONSTRUCTII IN LOCALITATI OBIECTUL TNF sablon | Dimen SEMNUL 2.21 22 23 24 26 28 2.27 28 Groapa sapata Ruind Constructio subterand Chlose 4. Luminator de subsol 2. Gurte de lumina 8. Vitrine 1a bloc Cog de tum Intrare descoperité la subsol, garaj etc. Intrare acoperité la subsol, garaj. ete, 18 rea E N UL « 1: 2,000 1: 1.000 1: 500 . wl r TO 1 r | a rs J x as aa2. CONSTRUCTII IN LOCALITATI w Nw svionf SEMNUL on OBIECTUL Dimons| 1: 5.000 2.29] Pasarela Intro cladir! _ on 1 2.30] Blserica, capela ao) te IED is a0 | oe ia 2.91] Moschee, geamle 1 gon we ha 1 2.32] Templu, sinagoga We ee as 2.33) Cimitir crestin aa @-prin semn aoe ao cl b-prin simbol. ‘ Tee 7 a b 20 ay tta2. CONSTRUCTII IN LOCALITATI Ne i gavin] SEM NUL OBIEGCTUL sero Dimens, 4: 5.000 Clmitir isreotit _ oo... vy 2. a5| Ctmitir mahomedan 10 _. a @prin semn sau b-prin simbol_ | we 4 vensy . o “ it, cru a H 2.96] Troita,cruce izolmta 7 sta 2.37] Monument = poe We 2.38] Statule ty O48Ss E M N_ U 1: 2.000 1: 1.000 1:500 T T sa T cl u 3 aT I 7 T Y 0 ¥ ¥ o a 3 38.97 v. 7 v ts : oon 0 ou 292. CONSTRUCTII IN LOCALITATI 2.42| Hipodrom 2.43/ Trambulina 2.44| Pasal de trecere subteran ‘eeu scaré rulanta 24ara scard rulanta NF ‘sebion SEMNUL OBIECTUL Dimens, 1: 5.000 2.39] Stadion cu tribune 2.40] Stadion fara tribune sau terenurl sportive ( Stad 2.41) Velod lopista i ‘elodrom velopls 2 wo 24 a1: 2.000 1: 1.000 1:500 282. CONSTRUCTII IN LOCALITATI ~< SEMNUL OBIECTUL 1:5.000 ; 2. 45] Ventilator de metrou —_ . (pasaj de trecere subteran) 2. 46) Cabin& pentru dirijarea circulate! — 2.47) Post de paza — Zz 2. 48] Cabina - addpost In statille da transport in comun 2. 49] Cabina de comanda pontru — tramvale 2. 60| Post de trastormare electric — suprateran 2.61] Post de transformare electric _ subteran 26rh E M N U L 1: 2.000 1: 1.000 1: 500 20 Qv-e. rsvpe a te Yoxs bas 1a fi a ge = As so Be at3. CONSTRUCTII INDUSTRIALE SI DE GOSPODARIE COMUNALA ~ Ne SEMNUL ae OBIECTUL 1: 5.000 : 4 ® hua ae : a1 Cladirile fabricilor,uzinalor V4 at electrice.morllor, ataliarilor 3i altele * 1cu cog * » 2 tra cos & oo |e va ui ‘ 3.2| Foray (Fg) geotehnic — (Fh) hidrologic 8.3 Sondé de foraj — roller 10 wh 3.4] Sonda petroliers am HH 3.6 Rezervor la supratata pentru . produse potroliere sau gaze | A. an Fe S109 e-gaze > 3.6 Bazin (ap4,petrol,etc) cu indicarea adincimli a? Cimitir dea animate Sy vec tae is 2a1: 2,000 1: 1.000 1: 500 m1, a n > Fo Que 20 Fo 1 a Fh gia 203Q) Fh ho 2 wk" ae 1 we oe «g elm. an,3. CONSTRUCTII INDUSTRIALE $I DE GOSPODARIE COMUNALA we Ne cel 3S EMNUL OBIECTUL |... | — Omens) 1: 5.000 3.8 | Galerie de mina — consolidata cu lemn ‘3.9| Galerie de ming botonata _— 3.10 Galerte de ming parasite = 3.11) put de min&consolidat cu lemn Ja numarator adincimes pufulu! -la numitor cota la gura pututul ° a ae woe ta 3.12] Put de mina betonat na 8.13] Put do mina parasit te ee 30wh AG” aia a ag as ABA» | 40 up ang im im B® Ht ae as moe a3. CONSTRUCTII INDUSTRIALE SI DE GOSPODARIE COMUNALA — Ne an OBIECTUL 4.14 Gura surpata @ minal — sau puluiv! de mina u a A 3.15 Depozit de steri! (hald&) ve 18 be provenit din exploalart miniore ihe ness ily 9.0 3. 16| pietrulta (Pr) b-astakata (As) c-de lemn (L) 56 coe1: 500 1: 2.0004. CAl FERATE Ne somn OBIECTUL Nr abion SEMNUL loimene, 1: 5.000 4.22 Bariora Trecere la nivel peste cale ferata Trecere deasupre call te Trecere pe sub cales fer Viaduct de picior deacupra call ferate Pian inclinat mecanizat Zid de aprijin sau de captusire la calea feraté 58s 42000 —_——_" 7 \4. CAl FERATE i: SEMNUL ae OBIECTUL 1: 5.000 4.27 Somafor . 428] Punte pentru sematoare _ Pe doi suporti 4.28] Punte pentru sematoare - In console 4.30] Semnal tuminos pe stip ~ 4.31] Semnui luminos pitic _ 4.92] Semnu! luminos suspendat — | i | 4.93] Semnal do cate ferata Te mele | tt 4.34 Semnal atentio tren — 4.95] Avertizor pontru trecere la nivel - 436] Post de centralizare _ me 60wil oP : 2 cyte Celts (eye4. CAl FERATE Ne 4,43 Semn Indicator pentru limita de zona Ne OBIECTUL oon] SEMNUE mn Dimane. 1: 5.000 4.37| Placéturnantaia cale fterata Ones uu 4.38 Placé flx& pentru manipulerea vagoanelor la cale feraté ingueta —_ 4. 39 Capét de cale ferata cu opritor — 4. 40) Opritor fixat In pamint — 4.41] opritor cu bucté de Intoarcera - 4.42 Opritor de nisip par 621: 2.000 4 1: 1.000 1: 500 iano saa ) oe ——_—+ 3 2) ot —— “ on) ——— w a ey ee EE u fa is et eT eT ag oe MM a 634. CAl FERATE SEMNUL _* 1: 5.000 Ne semn OBIECTUL 4.44) Inchizator de cale ferata Manovrat pe loc 4,45) Inchizator de cale forata teloghidat 4,46| Frind teleghidata 4.47| Sabotde frinare i 4.48) Cadru pentru gabarit 4.49) Disc de avertisment 4.60) Disc do manovra ea1: 2.000 1: 4.000 1:500 a ro a a 1 ro spas Sn | spss a 7 ‘a Frntoleghe-— 24 Fen teteghy——> a4 t —= i a 100 18 1a 10 a so 1 i a0 oo | 2 16 Pins Ll? a “ ae Fos Pi a ft a6.4. CAI FERATE Ne OBIECTUL Wr sablon SEMNUL Dimena 1: 5.000 Indicator de deciivitate Schimbator de cale cu daviere la stinga Schimbator de cale simetric Traversare Traversara cu jonctiune simplé Traversare cu jonctlune dubla Bretea Linie incalecata 66s E M N U L 1: 2,000 1: 1.000 1: 600 wee iat a Ty E e & : § ; uacedl wiyiy | 28 A eee ten (DAB Len fs 1. _ e “ a re on 1s Ne Ne ip ftp 4:0 | Ne ye tip 9 Tip an e 4 Me ae te t ae TIP Tip La, Ne Ne re © ve ta s a Ne oR oNr we 8 Tie ta «| a74. CAl FERATE Nr | waven| SEMNUL ane OBIECTUL ome 1:6000 4.59. Descalecare de lini —_ 4.60) Peron Intre intl | 4.81] Linte pe cocoaga a 4.62] Groapa de curdtire pentru - locomotive 4,63] Pasaroia peste calo fereta | ts } 4.64] Pasa do trecere pe eub cale — feratas —E M_N L 1: 2.000 | 1: 1.000 1: 500 | DA | oO | ee im ne [peor] Peron] 1 | a 4g 3 £ age |) ee | a0 1s Wh 20 YT “ uo M228 omny ae4. CAl FERATE Nr de metrou SEMNUL Ne abion OBIECTUL ® tema Dimans. 1: 5.000 + 4.65) Adapost pentru pasagori in stati — do cale erate 4.66] Garé do cale terata — ve is canton et 4.67] Canton de cale torata 33 | ym canjons 1 4.68/" Hata do cele terata fe co et 7 4.69] Intrare in subteran la statil 3b ® 701: 2.000 ae Te [ome 19 wo meat ss 105. SOSELE DRUMURI Ne ns OBIECTUL eueo| SEM NUE semn Dimens| 1: 5.000 6.1] Autostraga 1~ gant lateral —_— 2-figle de-margine — 3-ligle de parcare 4- parte carosabila cu tisie de ——_-_ _,, ghidare Se 6~-r1gle mijlocle a 8.2] Portlune de autostrada pontru aterizare.decolare _ a 40 - lhtimea pistol In metri a ae B - beton-material de acoperire Fea 5.3 Sosea nationala 1~ gant lateral 10 (12) 8 : 2 trotuar 3 ~ aloe ~ pista pentru cicilsti 4- aloo ~ pista pentru motociciistl 8 - parte carosabila 5.4], Sosea do logaiura gi alte gosele 1 = ganj lateral 2> trotuar 3 -figte de parcare 4~ parte carosabilé Pi ~ paval-material de acoperira @~ limita schimbaril materlaielor de Imbracaminte @ soeoler a aclry 72z ss | 4 Pj URZICEN! | = Ta5. SOSELE,DRUMURI Nr SEMNUL ~ Ne som OBIECTUL sebion Diane 1: 6.000 6.5 | Drum natural Imbunataqit (profilat) . 5.6| Drum natural es Mw aa 6.7] Poteca oo al 1- pentru transport samarizat w AW 2- de picior 5.8| Aloe (in parc eau grading) — " 8.9 | Soeen in constructie ==>=== a 6.10] Drum natural imbunatayit (prottiat ————— i constructio 5.11] Portlune de drum pe fascine sau Meets . t — pe birne acoperite cu pamint ee 4 aus 6.12] Drum In rambleu etree nae 6.13! Drum in depieu — seen EEE1: 2.000 1: 500 +48. +18 nn +16 ni an Veo ao oot 0 ao 7 a 4 sheb 1 on ree Lo. Ee 785. SOSELE,DRUMURI es inf SEMNUL |) ~ OBIECTUL |. semn mans, 1:.5.000 caus 20. 28, ob ag 5.14 Zid de sprijin sau cdptugire 18 7 . 12 5.15 cu pom sau cu tuffgurl pe margini . 5.16] tunel pe sosex a We 6.17 Indicator km (sau de alta natura) — cu specificarea Indicatiel 5.18| Platr& kilometricé pe gosea 5.19 Scaré'pe drum In panta — 28 39 : Trecat — u 6.20] Trecétoare,pas wei as ’ 7612625 1252.56. PODURI i salon] oS EMNUL soma OBIECTUL Dimens, 1: 5.000 6.1 | Pod metalic cu terme 6.2] Pod mic de cale ferata ae} 6.3 Pod mic la $0sea sau drum x =: a-de lemn b-de piatra sau deton c-metalic 6. 4| Pod cu dispozitiv de deschidere sau ridicare 2.5 | Pod metalic —B__ 781: 2.000 1: 1.000 1: 5006, PODURI Ne ake ECTUL | T | 6.6] Pod din lemn 1-0u lungime de 9-5 m | | 6 7| Pod din beton armat sau piatra | 39 cu lungime de 3-5 m. = s) le 6.8| Pod suspendat cu lanturi sau = fringhil = ts tcu lungime de 3-5m 6.9| Pod pentru pietoni 6.10 Pod pe pontoane sau pe plute ae id | oa 6.11] 1=Podey oe | ats 2 2-Tub ue 6.12] Punte ee 306. PODURI Wr $i de iluminat Nr sablon| SEMNUL | OBIECTUL anne imens. 1: 5.000 6.13] Inscriptiite tungimii.tatimit $i tonajul podurilor cu lungimea peste 3m 6.14] Pod cu elemente de circulatie7. MIJLOACE DE TRECERE PESTE APE Nr IECTUL wtion| SEM NUL opmece. 1: 5.000 Pod mobil cu motor (cu indicarea rezistentel la ve sarcina, tn tone) Pod mobil cu ancora B v (cu indicarea rezistentel la pee sarcina in tone) | | Pod umblator pe cablu | oe (ou indicarea rezistentei 1a | sarcina in tone) | | | Loc de trecere cu barca.bacul | 17_ Vad 1-cu indicarea adincimii maxime si natura fundului 2-cu latimea sub 3 m Wel eas. tw fio a41: 2.000 1: 500 a ee Wo 858. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Ni _ hom OBIECTUL soon] SEN | imens 1: 5,000 8.1 | Baraj din pamint cu stavilar ° 8.2| Bara) din lemn 3 i 8.3 Baraj din piatra sau din beton 18 armat = 8.4 | Bera) motaiic 85 | Baraj deversor | ’ 8.6 Ecluza cu porti $i camere de ae x deschidere | 868. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE- ‘i sion] SEMNUL semn Osi He Tin Dimens 1: 5,000 8.7 | Chei cu parapet din piatra | | 8.8) Chei cu parapet din metal | 8.9] Chei cu parapet din lemn ee 8.10| Zid de sprijin din piatra ¥ 7 apie pa | an Taluz consolidat a 8.12| Taluz neconsolidat | 1a) ig | BEET a-ny poate fi reprezentat Ia scara | b-poate fi reprezentat la scara 2.14] Sant oe dig " a8ae TET el Se aoe TTT TTT, TTT TTT8. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE z Js.) SEMNUL OBIECTUL semn Dimes. 1: 5.000 8.15| Sant peste 1m adincime 1- betonat | 2- pamint : 2 | ue 8 16) Santsub 1m adincime . | | 8.17| Dig sparge valuri cu taluz | | » | . 8.18 Dig sparge valuri fara taluz 8.19| Dig de coimatai 8.20 Canal cu latimea sub 3m | KE. = 8.21| Canal cu latimea de 3-5 m serene ee, | | . | : | 8.22 Canal mai latde 5m a 8.23] Canal in rambieu | _— 8 24] Canalin constructie | cor as mf bee oo | wa L ! i 90¥ Ss E : 2.000 1: 500 1 = =———— ' | — fe i : Ss sar | Seni | eR es ia | 7 pv As ioe ent Soe a oe ent = wo aa a”8. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Ty Nr. = Me OBIECTUL fein] SEMIN UL “ edie 1: 5.000 8.25] Riu, piriu, canalizat in debleu 8.26| Riu, canal, sant, cu valuri mici de pamint pe o parte sau pe ambele parti 8.27) Trecerea de la reprezentarea cu o ‘ linie la reprezentarea cu doua lini | | “32 8.28) Jghiab pentru irigatii = Pair ayy] nen 8.29) Spargher — Zagaz din piatra _ 8.31] Poarta pentru plute 8.32] Debarcader la mal Res 8.33] Debarcader distantat | 921: 2.000 eet Penesehii=— SS oy GW CARB Sa Se! atk i, 4 ao as ee | E i Deoareeter | L8. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Ne semn SBME GT UL Dimena 5.000 20 8.34] Loc de ancorare,rada i7eu174 | | 8.35] Loc de acostare,dana 8.36] Geamandura — 8.37| Babala din temn = | 8.98| Babala metalica S 8. 39] Statie sau post hidrometric a 8. 40| Far pe mal — 8.41] Far plutitor _ 8. 42| Semator fluvial bs tL 9412.000 1: 5009, APE | Ne Ne bion| SEMNUL conn | OBIECTUL SS Pimene 1: 6.000 9.1,| Izvor | 9.2 lzvor cu il + mal ripos Vr ' 9.3] Izvor cu mal stincos 9.4] Piriu'sau riu@ carui latime nu se nae poate reprezenta la scara planului 9.5 Pirlu sau riu a carui atime se poate reprezenta la scara planului 9.6 | Portiune subteran de piriu sau riu isi x 9.7 Piriu,riu,iaz gi lac care seaca periodic sau permanent i 9.8] Lac.iaz sau balta 8689, APE Wr Ne jablon OBIECTUL : — |Dimens. 9.9| Lac, jaz sau balta cu maturi | variabile in terenuri mlastinoase | 9.10] Linie de mal a piriuritor, riurilor | iazurilor, lacurilor si marilor | cu indicarea sensului si vitezei la apele curgatoare, precum s| cota nivelulul apel 9.11] Mal abrupt 9.12| Mal abrupt al unei ape reprezentata CU o latime sub 2,5 mm 9.13| Mal abrupt cu plaja 1-nu poate fi reprezentat la seara 2- poate fi reprezentat la scara 9.14] Mal abrupt stincos 8.15) Mat'cu taluz consolidat, cu berma mai lata de 1m.lao apa mai lata de 3m Mal consolidat cu lemn 98Mw aa 999. APE Nr SEMNUL OBIECTUL sation 1: 5.000 Albie majora pietroasa Albie majora nisipoasé Inscriptiile latimil si adineimii riurilor $i canalelor navigabile nivelul marii | Gotanivelului apei fata de | Directia si viteza curentului riului Banc si prag de nisip Pietre la supratata apei Cascada Stilp kilometric .pe malurile cursurilor de ape navigabile 1001: 1.000 : 2.000 1 18.0 so oe, oi g x «410. FRONTIERE, LIMITE, IMPREJMUIRI 7 win] SEMNUL OBIECTUL Dimers 26.000 : 10.1] Frontieré de stat 1 |2.0 ml > te te ed oie Te a 8 10. 2| Limita de toritorlu adminiatrativ | yp . ‘a judofulul ve ao i : 10.3] Limita de teritoriu administrativ | 11 werent : @ municiplutul 78, ‘eae 10. 4] Limita de teritoriu administratlv 12 ao ey a oragulul 8 Mw Mw 10.5 Limité de terltorlu administrativ @ comune ye 10.6} Limit@ intro diverse forme de proprietate _ (de-stat, cooperatista otc) . | 10.7| Limite corta, evidenta,a orcarui contur (care 8¢ poate stabill i ugor In teren) . 10.8) Limita permanonta a vegetatioi gau 4 exploatérli solulul _ : 10.9] Limita variabilé de-vegetasie, miagtina,teren Inundabil sau % limité normals Intre formatiun — | ve |” a \ sau straturl ‘ 140. 10] _Limita a zonei construlbilo 34 . . 77 i 7 70210. FRONTIERE,LIMITE JMPREJMUIRI inAltimii gi tatimit iO SEMNUE ™ OBIECTUL sebioh eemn Dimens; 1: 5.000 10. 11] imprejmulre de zid din pretabricate| 2 iu We 7 10.12] Imprejmuire de zid cu gritaj metalic} 2 Porererarererery) ve 10.13] Imoreimulre de zid cu aria) ts de lemn 10.14] Imprejmuire cu gard din metal era 10. 15, Balustrada pentru pletoni _ 10. 16] Improimuire cu gard din plasa —_ de sirma 10. 17] Imprejmuire cu gerd din sirma _. ahimpata 10. 18] tmprejmuire cu gard din scindura — . 10. 19] imprejmuire cu gard din pletre —-— stivuite 10.20 Imprejmuire cu gant 10. 24 Imprejmuire cu gard viu — HO. 22} Imprejmuire cu gard de nulele.stuf sau maracini ‘0 10-5 fo. 29) Valurt gi ziduriistorice cu indicatia| 22] annnvannannnsd 104yf s MON UL 1: 2.000 1:1.000 1: 500 =< = 06 See “ see BY see - 30-5 PULL 20 10811, ELEMENTE DE VEGETATIE Nr seion]| SEMNUL sone OBIECTUL Dimers, 1: 5.000 — 1.1] Teren arapi A 16 80. cry | 11.2 | Pagune ce tla ol oP Bn 1.3] Fineata 8_} |. “foe ' ve ‘ won Me 11.4 | Gradini,parcun decorative co alls 5 Sta | 4.5] Vie nobila We $ v a | te | 08Ss E— M U 1: 2.000 1: 1.000 1: 500 A - “ ua a Pp 1 ‘N n~ iF i ! l Wo r 10, | | | cp fu $d $ v $ $ : 10711, ELEMENTE DE VEGETATIE i SEMNUL Ne, gablon OBIECTUL semn Dimens. 1: 5,000 11.6] Vie nibrida 11.7] Pepiniera viticola 11.8| Livada de pomi fructiferi 11.9 | Livada de arbusti fructiferi 11.10] Pepiniera de som! fructitert 108Ss E—E M N_U 1: 2.000 21.000 1: 500 {os ta t ‘ ¢ Vh t ern $ $ vp $v S| $ Oo 6 9 m '? ° ° ° L we 0 0 0 e 6 6 i 1 2 2 6 ut eo 28 @ ~ ae wa ° oth Lp ma 109 aA11. ELEMENTE DE VEGETATIE Wr SEMNUL Ne OBIEGCTUL _ enn Dimens! 1: 5.000 26 bud nm] Cultura de ore BT ia) as : a a4 4G | te ww . . Le vw fo - 11.12] Gradina de legume vvvyv ef Ag Vv yw velo o Arbor! (poml) izolati si semnele a pentru indicarea specieide padure “@ A 2 ts 11.19] Brad sau motia & 4 2s 11.14/ Pin sau cedru Te aoe 11.18] Stojar,fag.artar etc. ie aes 4 2 11.16| Mosteacan.plop = Uae 4 11.17] Pom fructiter Izolat - pie Qa 11,18 N * Ara nue 101: 2.000 1: 500 20 poe ge Qe Qe ou yeas11. ELEMENTE DE VEGETATIE SEMNUL OBIECTUL > = = 1: 5.000 1118) Aroore dectarat monument a natn 22. ou 120 Arbore decorativ In parcuri,gradini . 20 Publice,pe strazi eau alel 2 eu | earosabiie peste 6 m latime 6 | : 1. 21 Arbust ornamental Vie a “ : 1, 22 Indicarea speciel sia inaitimi) 24 . t a sd medil ta paduri ve 34.480 S20 a 11. 23) Grup mic de arbor! care are 24 wae ok valoarea unul reper de orlentare ve oe SJ 1.24] Grup de pomi eau pomi <1 op izolatl in parcela 6 | ded ae Toy 11, 26] Padurede foioase sau rayinoase a5) PO . cu Indlcarea inalpimil la numarator [v6 | |199 4S : $i grosimll la numitor 24,25 11. 26| Padure cu linie de.somiera ve na1: 500 cE _— \ ae “ 3 ZiClue 2 z 8 o e 2 ale : soe * 3 a 4: 2,000 a BR a011. ELEMENTE DE VEGETATIE : = ] OBtectuy — fam) SEMNUL : [omen 1: 5.000 | 1 "| Pepiniera silvica am | | Orrin UE Crys i eked = | ‘ i Hn " Tutdrig | , 191) Mercys — M NU 1: 2,000 1:1.000 1:00 oe Py Js a ce 8 Pops ° pope? o 8G ~ “oe PD on fu wow we desta be wok ow i “ow 11511. ELEMENTE DE VEGETATIE. rm Ne soon] SEMNUL cc OBIECTUL - Dimens 1: 5.000 11. 32| Figie ingusta de tutlg oe | fo we | “yy i 11.33] Sir do arbori 28 JooueavcacoodPo wel vy s | / 26 11.34] -Perdea de protectie 21: 2.000 1: 1,000 is w oo goa ea ooe Pop 1: 50012 ELEMENTE DE SOL 1 |sadlon| SEM NUL semn OBIECTUL ea eee ~ Dimens, 1:5.000 12:3)| Teron arglow eu erapawit Bt a 42,2 |' Toren sarnturon | 12.3] Teren pietros 12.4] Bolovanis ae 12.5] Prundis | | |1: 2.000 1: 1.000 [1350012. ELEMENTE DE SOL Ne savor] SEMNUL ~ | OBIECTUL Eee 126000 12.6] Teron miastinos te | OE ele —r— 12.7] Toren doaradat tara vogetayio | 28. || 1» Al ow. | ‘ | | i | 55 12 8] Nisin neted ; a, | Nn | | . 12.9 Nisip cu dune1: 500 1: 1.000 1: 2.000 Hb N13. COMBINAREA ELEMENTELOR DE VEGETATIE SI SOL (exemple) Nr = Nr sablon SEMNUL mn i OBIECTUL sema oimons. 1: 5.000 5 7 | « iz | 13.1| “Fineata cu padure = } 0 o | F.PD 74 |lo wow at ||. al 13.2] -Pagune cu tutaris ve “| pet 4 | | ia « | | == | 3 $5 § 13. 3 Vie in terase v sos 8 [= 13.4] Desisuri de stuf s! papuris | =v i] Hee | in mlastina 7 . * \ \ 13. 5| Nisip cu pietris - *) Nn.Nb |7e74 % | l1: 1.000 ] 1: 500 Ppt 4 $ ¥ a f BD Hs Hb | . ‘ No.Nb14. RELIEF Nr on wnn| SEMNUL toe OBIECTUL mens 1: 5.000 14 urba de nivel principa ‘ 1] Curba de nivel principala. 8. avind indicala valoarea 14.2 Curba de nivel normala, 0. eee ad avind indicata valoarea 14.3 Curba de nivel ajutatoare a1 = (la jumatatea echidistantel) ia, 14.4| Curba de nivel accidentala Fe eeege (la o echidistanta arbitrara) na ry e 14,5 | Curbe izobate si cote 0.63 ose} batimetrice ac | 14.6 | Gropi naturale cu indicarea ; | adincimii4 o m = 1: 2.000 1: 1.000 1: 50014. RELIEF ne i SEMNUL Laka OBIECTU “ogee | |oimens 1: 5.000 14,7 Pilnie (farfurioara) | | 14. 8} Groapa | wow Cae ve | MO & 28) 14.9] Movila att | asctes Y+9.2 v6 14, 10] Treapta mica de teren la vilcele privaluri etc 14. 11] Ripe gi viroage avind latimea de 3-10 m (cu indicarea latimii $i adincimii) 1261: 2,000 1:1.000 450014. RELIEF ne | |sebion| SEMNUL heen OBIESTUL — Dimens. 1: 5.000 eh | | SOLES 14. 12| Ripe si viroage avind latimea mai ral ed mare de 10 m.cu pante abrupte 14.13] Ruptura de teren (cu indicarea inaltimii) 14.14] Zone cu alunecari de teren | 14. 15| Grohotisuri de piatra sau pietris 1 con de dejectie 1= grohotis 2- con de dejectio 2 1281: 2.000 | 1:1000 | 4:50014. RELIEF pa Nr Ne anion] SEMNUL = OBIECTUL |b. =e] |oumons 1 14, 16 Terasa artificiala in terenuri cu trepte, taluz inalt 4. 17] Prapastie stincoasa 14. 18) Stinca Nb | 14.19] Colt de stinca,stinca izolata oy tate ve a7 ‘ | 1 ‘\ ‘i 7 \ l\4. 20, Avatanga din piatra Nb. | | | | - = 1301: 2.00014. RELIEF 7 wr savion| SEMNUL = i OBIECTUL [Dimens. 1: 5.000 14, 21] Intrare in pegtera sau grota (cu indicarea latimii, inaltimii $i se var gat tungimil) w he. 22] Vulcan noroios 22 1 ie 4. 23] Emanatie de gaze _— 5 14. 24] Cota deasupra nivelului mari | 2 a set0es ve | ‘1: 2.000 - 1 : 1.000 wht Ws 500 weg wes 13315. NORDUL GEOGRAFIC Ne semn OBIECTUL - 15.1 | Semn de reprezentare pe plan a directiei nordului 1344: 2.000 1: 1.000 1: 500 Se foloseste pentru planuriie care au la bazA un sistem local de coordonate, —_ a J 30.0 10.0 5.0 12.0 ee 20.0 a —— a — Observatie: | SAgoata 0 construleate pe o linia @ carclajulul rectangular. 19818 CARACTERE DE SCRIERE-DIATYPE Tabet i Ty eare ey leh tavern Waser | tere tarnp —» te 50000 1 " sues | PLOIESTI.CLUJ drag } sane —-| ' ilu rajuen | TECUCI,SINAIA n hail 7 . vaca! ae tip vr | EME | sag | ousen |__Midileni Vadu Oil pint a 200 wae iiga | Saleia Nowa , Dumbrava | nies | car. PRUND sober oor | 2 inna cart.Tabacari . Temi cover Cotate punctetor de comandamant T0012 f 1143, 203, 673 sotcemomeaamannne et | tea | ot | recta. 6 48. cor . De sumeritle ini juneorlosua ape gases tata gedert ater itt ' usa ea ms Nomerse euacteler ae tiangaatie gale tr ponte dl eenna ce bazt g denumitea lar rsania | - Num sosetolor a 128,22 Weadral spr wlenetie t oe, m2 Materit de inbactninte a! sremerier 5 are Aatarn funda vata svinect Stas pina fain ata rao Pata, | sega te 1 Wel 7 Tovenrt avers acre aad 750012 | asec) | peplnlerd slid cecevate wn “ ve | wer) NENGRA : MAREA NEAGRA Fluvis 752535 en DUNAREA majuse . DUNAREA . 1" \acu Brates Lacie masetert ql caste anvanbte * | asn605 ; ninescal | T.Sivet cn.Bega figs’ senavigahie mans |" | pSuceava , rBuzeu 3816 Continuare CARACTERE DE SCRIERE-DIATYPE Tebelet 1 a Detail nara ee aplich inseriptla wrieeatal | Corp Example Repedes , tacu Biles, Pcirincuthvolterert gl xt rss | Ty baer : mises! | vary Potcoava ,v.Popit : Man{l,mdgurl.cuimi.crtste, masive a m.Ceahidu, Magura Codlei, aidurease.denumiri insale mminusee) pi Banease . | qeoo12 salut virfuriplseur.prtpaeti enurh 1 dlFelsec , vf.Garaiman, Denumirws drumuriior in eatraviien mnvscol lanu Todiregtilor ° snisuscul uta new | asinea | RP.BULGARIA INSCRIPTIL IN AFARA “CADRULUI . Monte La Trat Movite . | 8 Tepes L-35-113-A-a-3-Il 14 fl ela ine Denumies ins sal {Ploiesti) a Prolectia stereografica 1970 Slaten ge suurdonae gt iain 750012 | qincal Plan de referintd Marea Galtica . REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA vs0012 10 RSROMANIA A cit in afar endl saat RPBULGARIA 2 Jadetu 150012 | ginceca dudetul Galati Sect vsonrt | qinsear | Secret de serviciu | 4 Limite administrative lnscrpliile schema impactirll administrative duet ran Insole achemalimpatht aaminatauneie || inca! | pimenstuniletrapezulul (in cm) schenel co dimsnauniletapezl . Tin Gon Geravods “Bain. [ow eas ae paTHe Scare 16000 rsenat » | 5.000 won | Fatt de INSTITUTUL DE GEDDEZIC FOTOGRAMMETRIE CARTOGRAFIE sane $1 ORGANIZAREA TERITORIULUL 13716 Continuare CARACTERE DE SCRIERE-DIATYPE Tabeiut 1 alo carea0 pled serio Hraieeuot | _torp tiamle Homenciaters fi ine 154148 a L-36-26- ‘aofetopratieea executes a cana! imprint troprindar al Ana ridctianut iprindritnrapin vsanie ‘ i Inet 4 Imprmat plant rinse [Pvt wet vs? ‘ wea ae onan cite mi 5 A Cardonate de tain cite roe | 10 58° raatanglere a fin tan ¢ Aire somsnicetier 150012 | qinusce! | Tulcea.Tecuel,Polestl Orage PLOIESTI.SINAIA,GALATI Uenamires lcoitei m roo | 8 seriah inte cadre f teat iene Mindicon.Dumbrava Alte intr in atare caduts vsoor | ee CARACTERE DE SCRIERE-DIATYPE T0012 ABCOEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ COELARSTIACEILNOSUVAET OUOOOAEIOOAEULAGBERZZIOAST abodatghifkimnopqrstuvwxzy EGelars(eseeilias cys Sibu Gan aT Odabitadgerziloagy 1234567890. NYA MH TIT GRO]. HO 152538 ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZAOD abcdefghijkinmnoparstuvwxyz78oes A3234B50TBO0. “CV g1t— FH ABCDB?QHLIRLMNOPORSTUVWRYLADY abvoedetghifkimnopqretuyway .hoas 1234667880 ~ ory V Ly 198CARACTERE OE SCRIERE-DIATYPE Tablet 1 16. Continuare 754146 ABCDEFGHIUKLMNOPORSTUVWXYZ KAAAEEEIIIBOOOOUUOAE OIHUAA EC EINSSZ abcdetghijkimnoparstuvwxyz aGdbedsiiadGrOiU0ssidus ae Ls 112346567890 * LITRE exnp ew Oar MhlK BE LNT es ()*.£$— 6 @O700 754147 ABCDEFGHIJKLMNOPORSTUVWXYZ AAAAELEIITAOOO00U UOAETOUAKEGGINGSZ abedetghijkimnopgrtstuvwxys dab dsgdesiiedododuaga’ Gibmaggrasst 11294567890 *LITRR OXF 2 ~ D>. NEKO ~/-, a1 bOI] 2 ES me MOP OT" inatimitWecstor mark gi te clfrtor de difrite corpue tarp § tame torp 1638 om tarp 82.2 ma Corp 18 Ata taep 10 270m Cocp 1849 am tac 12.32 am Corp 20 84 am 108ABCDEFGHIJKLMNO PQRSTUVWXYZAOU abceabcdefghijklmno pqrstuvwxyzaouB- > 123456789 0,1234567890 27,3177) | ABCDEFGHIJKLMN O PQRSTUVWXYZAOU abcdetghijklmnopgqrst uvwxyzda0uB ()/,’.;:!2:— 1234567890 +. ~*~CARACTERE DE SCRIERE Trbetal Indlglmile literelor mari si ale cifrelor de diferite corpurl Corp 6 4.7mm Corp 14 3.8mm » 8 » 6 44 ow » 10 » 18 49 » 12 » 20 54 Caracterele previzute tn atlas: 1, Vizit grotesc | DEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ defghijkImnopqrstuvwxyz 2345673890 ae > co 20 2. Vizit grotesc Il CDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ © 2 efghijkimnopqrstuvwzyz 34567890 3, Grotesc lumin’ ABCOEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ abcdef ghiJkimnopqrstuvwxyz 12346678 90 4, Venus grotesc ABCDEFGHIVKLMNOPQRSTUVWXYZ abcdefghijkimnopqrstuvwxyz 1234567890 5. Roman cursiv inclinat spre dreapta ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ abcdefghijkimnopqrstuvwxyz 1234567890 141CARACTERE DE SCRIERE 16 Coatiaare ane 2 . Caracterul Detalii la care se pune inseriptia de seriere Corp pesté 50.000 a} lecuitor! Vizit grotesc | 16 Oragul aldin ping fa 50.000 | —majuscul a llocuitor! Inclusty| a | peste 200 case 16 Localltég! de tip rural Vizit grotesc aldin b [Pind la 200 case} minuscul n Inclusiv a. | Vizit grotese 1] 12 Suburbil majuscul b fearaceminuseul} 10 Num&rul caselor Vizit grotesc 1] 10 Intreprinderi industriale, agricole, ¢ldiri Roman cursly publice, ateliere, vegetasle, exploatiri etc. minuscul 8 Date numerica Ia: indlfiml, tuneluri, sosele, ape, pasurl, fintinl, poduri, vadurl, vegetatle, ‘ pesterl, etc, Numerele punctelor de trian- gulagle gl ale altor puncte din rejeaua de baz’ Numerele soselelor Vizit grotesc 1] g Numa&rul stilpitor kilometricl 6 Materlalul de tmbr4ciminte a drumurlior A Natura fundulul vadulul Viale grotesc 1] Strizl, plese, faleze, alel minuscul 142Exemple PLOIESTI, GALATI, CLUJ TECUCI, SINAIA Mihdileni, Vadul Nou Salcla Nou’, Dumbrava cart. PRUND. cart. TABACARI 1143, 203, 673 textile, GAS, spital, zmeurd, ptr. 8 9255,5,7, 273, 4g 12, 8 22 561,512 PLAS, 8. Py str. Calteayi playa 1 Mai16 Continuare CARACTERE DE SCRIERE . . Caracterul Detalii la care se pune inseriptia : Corp de seriere Terenurl silvice, terenuri Vizit grotesc | rezervate, gridini minuseul 8 Roman cursiv Mari "12-20 majuscul Roman cursiv Fluvil 12416 majuscul a Li 1 1, riuri §! 1 igabl. Roman cursly acurl marl, riurl s1 canale navigable a n Ro I Riurl nenavigabile man cursv | 40 minuscul Pirturi, lacurl micl, fazurt i vai Roman curslv) 4 minuscul Mungl, maguri, culmi, creste, masive piduroase 2 zit grotesc Il Dealuri, virfuri, piscurl, prépstii, lanuri iit Brot 10 minuscul 8 Viziz grote: Scatulvecin groesc | 46 aldin majuscul 144 {h sd sbignull a8 Telovegte corp 20. Gar decd apajial na perme e@ ponte imicgara carpal pina Ia 12Exemple pepinier& silvica, rezervatie pentru animale MAREA NEAGRA DUNAREA, DUNAREA lacu Brates, r. Siret, cnl. Bega, r. Suceava, r. Buzdu, r. Tirnava Mica, p. Repedea, lacu Bilea, iazu Potcoava, v. Popit m. CeahlSu, Magura Codlel, pd. Bineasa di. Feleac, vf. Caraiman, lanu Casa din Deal, lanu Todirestilor la Tret Hovlle ) } R. S.F. IUGOSLAVIA, R. P, BULGARIA16 Cantinuare CARACTERE DE SCRIERE Tabet 2 Detalit I: . sae Caracterul Con etalii la care se pune inscriptia de seriere Pp INSCRIPTHL DIN AFARA CADRULUT Trapezul 7. 16 Nomenclatura foii : amin | de plan Vizit grotesc | Denumirea aldin 2 minuscul Vizit Sistem de coordonate $1 inalyiml oo minuscul REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Vizit grotesc 10 Judesul Vizit grotese | 49 minuscul Vizit grotesc Secret aldin 16 minuscul 8 Inscripsiile schemel impargirii administrative | Vizit grotesc | gi ale schemei cu dimensiunele trapezului minuscul 6 Vizit grotesc Scara 11 16 cara 1:5.000 ‘lei 10 Vizit grotese |: ——| ing tet ee 6 0 Ly Oar @ 8 Nomenclatura follor vecine Vizit grotesc || 8 146Exemple L—34—67—D—a—2—Ill-2 (Ploiesti) Proiectie stereografic’ 1970 Plan de refering’ Marea Baltic& REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Judetul Arad Secret Limite administrative Judeyul Bihor Dimensiunile trapezului (in cm) 1. Com, Remetea 60,30 60,31 $7,91 82,61 S=561.5122 ba 1:2.000 1:5.000 Editat de MINISTERUL AGRICULTURII $I INDUSTRIE] ALIMENTARE DIRECTIA DE FOND FUNCIAR §1 CADASTRU K-35—16-D cAI L-34-67—-D16 Con ‘ CARACTERE DE SCRIERE Tabatet 2 Caracterul ~ Detalii Ja care se pune inscriptia de scriero | Corp Anul ridie&ril, anul Imprimir, intreprin- | Vizit grotesc | derea care a Intocmit si Imprimat planul minuscul 6 Coordonatele geografice ale Vizit grotesc 1] 6 colturilor trapezulul | clfre mici 6 Coordonatele ae ~—— din fusul if respectiv | Vizit grotesc 1) 10 rectangulare clfre | 1 [_ mari din fusul a vecin Vizit grotesc 1 Directiile comunicaglilor te 8 Vizle grotesc | ~ Orage majuscul 12 Denumirea localitigil _ . scris& intre cadre ; | Viale grotese | Localletyi . de tp rural} minuscul \ - - " \ Alte inscripgil din afara cadrulul Vizie grotesc I) gg minuscul 148Exemple Aerofotografieres xecutati in anul Reperajul executat do nana 24°90" eo" 44°02" 50 25g 559 5g 259 Tulcea Tecuci.Ploiesti PLOIESTI, SINAIA, GALATI, TECUCI, CALARASI, CLUJ Mihalceni, Dumbrava, Padureni, Plopent16, Dimensiunile sericri (STAS 186-71 Grosimea liniel : Tabelul 3 [ bimensiunen aominala a zolos|s |7| lial 2 Gro simea Liner 1/10 n1O, 25[0,35 0,5 ]o,7]1,0}1,4 | 2,0} . de (rasere, 1/14 hJ0,18 Jo, 25 ]0,35]0,5] 0,71 ,0 | 1.4 h = indlyimea literelor mari (majuscule) exprimaté in milimetri : Dimens iunile serierii normale gi ingustate, Funcjie de dimensiunea nominela_a scriersi h _ Tabelul_4 lemente caractertatice Sertere | Seriere, linal (imea Lierelor mari si cifrelor roto h | 14 Indljimea literelor mict 7/0 h | 10/14 h Grosmenlinier de trasare inon | pen Pisianja ini re doul livere aldturaic ale unui cu- ty talre doug cifre alaturate ale unit numir There o cifrd si 0 liverd aldiurate ale ums . simbot 2non | afte h . Distanyafnire doud cuvinte sav numere 5/0 he B/S ewe alsturare 226/10 h| +. .6/4 h . [Distanta minima intve doud rinduri Cinrre Viniile de baxk) 1e6/lo hn | 222 hr [Distanta intre linia de baza pentru indica fay& de linia de bazd @ rindul ut anon | shah JBistonta Turre Tinta de baci peni'ra exponent , aya de linia de bazio rindulul 6on | B/sh NOTA + - basi fntre dou litere sau clfre aldturate se formeazd un spa- {iu aparent mat mare decit intre celelalte litere sau cifre, acesta se micsoreazi astfel ineit toate literele sd para egal distantate inire ele. 150, ‘INSCRIPFLU Tabelul 5 Sumbeluri uti zate in cuprinsul Labelulut h - Dimen siuneo nominal & & crierii (indlyimea bierelor majus cule exprimot & fn mm ) M ~ seriere cu litere mayuscule Mm-scricre cu Litere minuscule gi Litere iniyivle majuseule (a nume pro prit) m- scriere cu litere minuscule Cnume comune, inseripyil ex- plicative etc.) V- scricre vertical D- scriere fnclinaté spre dreapte S -scrieve fnclinat& spre stingo 1 INSCRIPYT IA h | Litera | ngline- PROPRU ddmina stray ive _—__ | 2 | de jude} Se M v = de municipiv 4 + de oras, comund, sat 3,5 LOCALITA TI = capirala 6 ~ oray resedinjé de judey sau mun ici plu 5 M ~ ocag 4 v = comund Mm = sav 355IN SCRIPT (urmare) Tabelu 5 nelina- INS CRIPYIA ho | Litera | Incl Subur bi, scctoare, cartiere [paryi ale Tocalitayiler + ale capitalei 5 ~ - M ~ ale ovagelor regedinga de judey sau munici pia 4 v + ale orayelor ~ ~ 4 3s + ale comune lor _ Mm = ale satelor 3 _ Ansambluri si elemente de “cadins Agezare izolatd, ansamblu de cladiri, sesea, drum, cale feratd, strada, Piat®, parc'etc, 3 - = Mm v Institugie, intreprindere, stadion, cladire publicd, pod, alee, monument 3 Paduri dure de masiv piduros P. masiv pid - 4 Mm y Padure 3 Midrografie Perie de mare 4 Parte de golf, de lac mare, de zondt i nundabila ete. os| M Riv principal (mare), canal nawigab il 3 Lac mic, lunc& toundabila, bal’ , vu secundar (mic), canal ‘navi gabil Mm Pirty, tas 3 152= ale punctelor radiate INSCRIPTH (urmare) Tabelul 5 nclina- INSCRIPYIA h [titers | 937 lzvor 2 | Mn Relief Parte de masiv muntes,de formatie de desluri, de pedis (plat ou), de bazin, vale principal, parte pe efmple , de insul§ marc etc. 3,5 M Munte, deal, cimpie D Culme, creasti, vale secundurd, prépastic, rip&, insul& mica, numirt de ‘ieren 3 Mm 2,5 Pounct de bazd 2] — | NUME COMUNE Cast de culturi stadion, uzind, ming, depozit, castel de apt, bara}, carieré, halda, Finting, pepinierd, sert cre. M v lever, vad, cascada 8 = — — | Mevil&, rip&, stinca, grott D PA, siincd, _ L NUME DE ORDID + ale punctelor de bazt D + ale clédirilor, semnelor de fron- tiers, patra de hotar, parchete- lor de pidure, parcelelor de pi- mint etc. INSCRIP TU_EXPLICA Constructie : de lemn, de sid, de piatr&, de beton Mind: de c&rbune,de fier,pardsité v 153INSCRIPTH Curmar ce) Tabelul 5 ~, | Inclina~ ITN SCRIFE71[ b | Litera | Fintind : arteztan&, secats Padure ; stejar, fag, mesteactn Cultuei : teren arabil, pepinier& 2 2 v Apa de izvor, Jageiu: amar, strat, . mineral, cald, secat 8 VALORI, DATE NUMERICE | Valorile curbelor de nivel, cote absolute $i relative de nivelment D Cote relat ive la constructii, tonajul = 7 podurilor, Latimile yoselelor, kil o- Inetrayil ‘goselelor i c&ilor Ferate 2 . v Valorile curbelor batimetrice, adincimea vadurilor, viteza curen- ; tului de api ete. INSCRIPTN PE CADRU Nomencla tur a planurilor vecine b — 2s 3) - 4 Valorile liniilor carot ajului rectangul a v Nume proprii, referitoare 1a un contur, taiat’de cadru, in cuprinsul caruia nu incape inscriptia | La dime nstunee yi facli- | naiia cores punzatoare e- Tementul ui respe ctiv 15417. ABREVIERI SI SIMBOLURL A Aerodrom (pe ling& numele propriu) Ae rogoré Acroport (pe ling& numele propria) Adincime Agric ol Amara-s&raté (ap din izvoare, fintini sau lacuri) Apatita (exploatare) Arbugti fructifert Arabil Argil& (carier&) Arar (speci a) ‘Asfalt (material pentru scoper irea drumurilor) Astronomic Aur (expl oat are) Aut ogar& Azimutal B Balcon Balté (pe Jing’ numele propriu) Balt Bac Banc de nisip (pe ling numele propriy) Barc Baraj (pe 1ing& numele propriu) Baz& nautica Bazin Beton (material pentru acoperirea drumurilor, constructia podurtlor, barajelor 4) consolidates Aerd. aerg. Aerp ad. agr. amar. sary apat. arb.fruct. arg. art. As. astr. au autoge. ae. bre. Brj. bynaut. baz.Biseric& (pe ling& numele propriu) Brad (specia ) Bray de riu (pe lingd numele prepriu) Brat mort (la rfuri, pe ling& numele propriu) Bulevard (pe ling’ numele propriu) © Caband (pe Hng& numele propriu) Cabant Cabin& de cale ferat& Cabind cu transformatoare electrice Cabluri (material de sustinerea poduril or) Cale ferataé cu cremalier& Canal Cpe 1ing& numele propriu) Canton de cale ferata, gosea Canton silvic Canton la sistemele de iri gasil Capel& (pe Iing& numele propriu) Carpen (spe cia Cartier (pe ling& numele propriu) Cast de padurar Cas& de p&durar (pg 1inga numele propriu) Cas& de vindtoare Cascad& (pe ling& numele prop riu) Cascad & Castel de apa Cataract (pe ling& numele propriu) Cataract & Camin cultural (cas& de cultura) C&rdmid& (cuptor, Fabrica) Carbune (exploatare, cuptor) Central& hidroelect rick Central termoclect rica Central’ termic& Cetate (pe lings numele propriu ) Cherhana (stayie pentru primirea, trierea gi prelucrarea pegtelui) Cimitir (pe 1ing& numele pr opriu) Cimttir 156 Bis. brad Br, . Bromrt. Baw Cab. cab. eb. cbetrans, cbl. crem. enl. c c.silve c.irig. » Cpl. carp, CART. cc. Pad. C. pid. vnty Cad. esd. cept : Cat. cat. cecult. crm, carb, CHE CTE “, c.term, \ Cet. cherh, Cam, cim,Chmi tir pentru animale Ci stern Cigmea Cimpte Clincher (material de acopertre a drumurilor) Conduct& de gaze Conduct de abur Conduct de acr Consiliu popular comunal Con sil iu popular muntei pal Con siliu popular origeneso Consiliu popular judet ean Cooperativé agricola de productie Creasta (pe ling& numele propriu) Cresctorie de animale Curte D Deal (pe ling& numele propriu) Debarcader Defileu (pe 1ing& numele propriu) Depou Depre siune (pe ling& aumele propriu) District (pe Ling namele proprin) E Ecluzi (pe (ingi numele pro priu) Est Exploatari de turba Exploatiri de sore FE Fabric Fag (specia) Fter(material de con strucy ie @ podurilor) Filon (pe ling& numele propriu ) Fintin& (pe lingi numele prepriu ) Fintind arteziant Fotsor, Cim,anim . cist. cig. cimp. cin. gaz" ab. acer C.P.C. C.P.M. C.P.O. C.P.). CoAAP. Crst. crese-enim. Eclz. turb. sal. fbr. fag Fil. KF feartz. Fois.Fosf ori tt (exploata re) Frasin Cspecia) Fund&tur & (pe Ling& numele propriu) Funicul av Galerie de min& Garay Gara (pe ingd numele pr opriu ) Gara Gater G Guré de acces, guet de vizitare 4c (conduct e) Geologic Ghetar Cpe G Cospodarie anexi gi numele propriu) 5 podiirie Gospodarie de stat Cpe lingi numele propria) Gos podirie ‘sil vicd Groapi de stloz Groapa spat a Grayd Gradint de pom st arbugii fructiferi Grading deco rariva ¢ dind de varzavat Grind Cpe ling’ numele propriu ) H Hald& (conuri de steril rezultat din exploat &rt miniere) Malta de cale feraré Halt cu peron Hali& de fneruct gare Hamei Hangar Helegteu Hidrocentrala elect rica Motel Hidrol ogie is8 fost. Fras. Fat. Funic. aul. a) Gr. ar gat. gaze Redes gevizit. geol Chet. ae geanexdi G. stot greir.arb, arsdecor, grezare, Gra. hid. He beper, hiner. hm. hng. hel, hevel, hot. hidrol.Loz Cpe ling& numele propriu) Tevet (pe Lingi nume te propriu) Industrie In sulé , insule Cpe Ting& aumele proprin) Luirart in subteran la stajiile de metrou [ni reprinderea de exploate ce a temnulm Lrlas (pe Ling numete propri u) laver Lyvor Cpe Lingt numele propriu) lavor mineral i in const ructie (diverse obrective) Tntreprindere agricola de stat Tntrepeindere pentru me canizarea agricultur it a Judes Cpe Tinga nume!e pro priv) Kibomor ou L Lac (pe lingd numeie propriu) Lac de acumulare Lan (material de sustinere a pod ului) Liman (pe Ling numele propriu) imia caroiajubut Lice vada ccuinje Wolosite num at pe timpul verfi) Lec pent ru amerizore oc pentru aterizare Loe de fnnot Locuibil Lut CLocul de ex! ractie) loz. lez. ind. 1, I-le M 1.P. ELL. Ia. inv. Iw. in constr. LAS. MA. Jud. km L L,acml. Ly. Lim. linia caroinj loc.ameriz, Loe. aieriz. innet 1. LuM Macadam (material pentru acoperirea drumuri lor) Macara Magazie, sopron, hamber Mangan (expl oat are) Marmur& (exploatar e) Migura (pe Ling& numele propriu) Mindstire (pe Ling& numele propr iu) Meridian geografic Meridian magnetic Mes teac fin ( specia) Met ru Met rou Mil& (pe Ling& numa&r ) Mineral (1 zvor) Min& Cpusuri- cind nu existh date despre felul exploatd ri) Maagtin& (pe 1fng& numele propria ) Moale (natura fundului vadul ut) Molid (specia) Monument Monument istoric Mormint comun (mausoleu) Mormint , morminte Moar& Movil& Cpe lingtl numele propriu) Manji, munjii (pe Ling numele propriu ) Mnzeu N National (muzeu, parc, teat ru) Naval (gantier) N&mol (b&i) Nelocut bil Nichel (expl oatare) Nistp (cariera) Nisip (natura fundului lacului, riulut, pirtului, vadului, material de acoperirea dru muri lor) Nord 160 Me. mer, mag. Mn, marm, Mig. Min. merid.geogr. . merid.maga, * mest. Mi. = M min, mind Mist. a M mid, Ma. morm .com. Mil. M., M-tit : nay. nav, aml, x *Nord-est NE Nord-vest NV Norex0 s nor, Numar Nr. Nutreyuri concentrate (fabri c&) F.N.C. ° Obcin& (pe lings numele propriu) Obe, Observator obs. Observator astronomic obs.astr. Qcol silvic Qcol de vite Opera Ordin Orientare Orezirte (spectalizarea unitijii agricole) orez. Ostrov (pe ling& numele propriu) Ostr. P Padina (pe ling& numele propriu) Pad. Paltin (speci a) palt. Pare najional Penat. Parcel de piidure Cparchet) parc. pd. Pasaj Psi. Pava) cu piatra bruvd Pv.b. Pavele (material pentru acoperirea drumurilor) Pv. Padure Pa. P&mint (material de construcyic) pe. Par sit (£Tntini) prs. Pepinier& horti col & pehort. Pegter& (pe Ling numele propriu) Pstr. Peron (de c&lat ori) pra, Petrol (sondé, rezervor, rafinarie, conduc is) petrol Piatra (cariera) ptr. Piatra de riu (material pentru acoperi rea drumurtlor, constructia podurilor , baraje lor si natura fundulut lacului, rfului, pirfulul, vadulul) P Piayé (pe ling numele propriu ) Pla. Pichet de graniceri pich.gran. Rugiiig, Place spart& (material pen try acoperirea py drumurtl ory 161Pin (specra) Pi scicoli (special zarea umitéjit agricole) Piriu (pe lin gt numele propriu ) Plantae de lutun Plop ( speci.a) Pod umblat or (bac) Podty (pe linga numele propriu ) Pot and (pe Lingé numele propriu ) Poli gon Pom pare (staite) Pont on Port (pe 1ing& numele propriu) Post de pomptert Post hidrometei¢ Post de blocare (c.f) Prisacd (pe Lingt’ numele pr opriu) Prival (pe ling numele propriu ) Provizoriu Prundiy (material de acoperire pentru drumuri) Punct de determinare astronomt ca * Punct cu oprire pe cale feraté Punct de orientare Pur de foraj Puy de min& (ming ) Puy de exploatare Radio Cstayie gi an tend) Ram pi de inctircare-descarcare R&sadni ta Refugiu Regiune (pe Ling denumirea proprie) Regu lator Republica popular & (pe ling numele propriu) Republica Federala (pe Lingd numele propriu) Republica socialists (pe Ingt nunicle propriu) Rezervane nawrala Rezervor de apt Reze rvor de gaz 162 pia pace _— Pr. ttn plop pa-umbl. pod. Pena polig. pomp. . pont. . Pre p.pomp. pehidr. . pebloc. Pris. Priv. pe. Pe. peastr. peopr. peor. put f. pus mind put expl. vad, : rampa bed. , reig. Reg. regl. RP. RE. RS. RN rez.apt rez.gaz‘ Ripa (pe Ling& numele propriu) Riu (pe Itng& numele propriu ) Ruin& - mine 8 Saivan Salcie (specia) Salcim (speci a) Senatoriv Shrava (apé din fintini, rfuri, Lacuri) Sat (pe 1ing& numele propriu) Scara Scoase din functiune Sec, seacit, secat Sera Secyic (subunitate spect ali zat a uni cagi agricole) Sectie de mecanizare Sfint (pe ling numele propriu ) Sond& Spital Stadion (pe Ling& numete propriu ) Statie Stayie de radio Stayie de c.f. Cpe ling numele propriu ) Slagie hidromerricd sau hidrologict Static meteorologicA (pe 1ingd numele propr iu) Statie (bazi) nattticd Statie radar Stasie de salvare Statie de salvare fm munti Stasie de salvare pe litoral Stajie de Statie de triay sortare-sele ctionare Stojiune balnear& Stajiune balneoclimate ric & Stay iune clima tericé, Stajiune viticolé Stagiune viticola (pe Lingk numele propriu) Stapiune pentru mecanizarea agriculturii Ripa Resaur. R sau ruine salcie slem, spit. Stud. ste st.radio Ste st.hidr. St. meteor. styneut, st.radar s, sal, salvamont salvamar st.sort. st.triay stsbaln, st.balaychim, stclim, stevit. Suvit. MASStagiune experimentald (pe 1ingd numele propriu) Suavila © Stej ar (spect) Stina Cstaul pentru ot gi tirla) Stine (pe Ling& numele propriu ) Strada (pe ling& numele pr epriu) Swimtoare (pe Lingd numele prortu) Sud Sud-est Sud- vest Subacvatic Suburble (pe 1ing& numele proprtu) Sulfwros, sulfuric, de sulf Sant Sanj geologic gcoala Sist uri (exploat are) Sosea (pe Iingd mumele propriu) T Tabard Tare (natura fundului vadului, Lacul ut) Tei ( specia) Televiziune (stajic, turn-releu) Teren de aterizare Teren de sport Teritoriu rezervat, teren rezervat (pe ling& numele propriu ) Teemal Cizvor) Tetmocentral& elect ric& Tirg (pe ling& numele propriu ) Termoficare (conduct &) Trandafir (specie) Trans for matoare electrice Tran sformator pe stilp Trece re, pasaj Trecere peste apt Frecttoare, pas (pe lind numele propriu) 164 Steexp. stave sth stn, Ste. str. Strim, s : SE sv . abv. . Suburb. cull. gn. geol. see a gist. Sos. tab. T tei tz. ter-ateriz, ter, sport . Ter.rez. term. te.el, Ta. Te. tra. trans, treet. trec. pe tre Trec, ,PasTriajde cale ferat& tre Tribune trib. . Tunel (pe ling& numele pr opriu) Tn. Turn de siloz silox U Vaind uz. Uzin& de apa uz.apa, ee v Vad vd. Vale (pe ling& nume le propriu) V, sau Vale [ Vai vama Vest v Viroagd (pe lingd numele propriu) vrg. Vilcea (pe ling&d nume le propriu) Vile. . Vindtoare (casa) vat. - Virf (pe ling& numele propriu ) vie Ventilator metrou vein Vulcan (pe 1ing& numele propriu ) Vicn. Vulean norcies vlen.nor, z Zagaz ge. Zgur& (material pentru acoperirea drumurilor) Ze. +. Zavoi (pe Ling& nume le prop riu) Ziv. + Zmeur& (statie de prelucrare, cultura) zm, . Simbolurile categoritlor 91 _subcategoriiler de folosintt 1. ARABIL Paguni cu tufaris gi Abt A martinis Pr . Gr&dini de legume ag 7 EE Zz Orezarit Ao a F , Ca peuntrit he Fineye impadurire Fp Sere As Fineye cu pomi fructifert FL Solarit Aso Finete cu tufaris st fe 2. PASUNI 4. vi Paguni P a y Pagunt imp&durite Pp Vii nobile vn P&suni cu pomifructiferi Pl 165Vit hibride Vh Deumuri comun ale be Pepiniere viticol e Vp Drumuri de expl oatere Plant atii de hamei Vha “s ee ane e De . 5. LIVEZ1 Sirazi_ gi ulise Ds ne L 10. CONSTRUCTH SI ALTE Livezi intensive L TERENURI Plantagii cu arbustt Constructit ¢ fone) tert ur Constructit-curti ce Pepiniere pomicole Lp Dreurt ca ' Plantayii de dud La Cariere c : 6. PADURL S1ALTE TER ENURI Parcuri & CU VEGETATIE FORESTIER A padurt fe Cami tire cs Plantayit si perdele de Terenurt spoctive ce . protect le PDp Pirgurt gi pice ce Reicha Aes Pbr Plaje si stranduri cw Pepiniere stlvice Pbps Talus piet ruite cu Tufari gurl st m&racini suet PDt Alle Lerenurt cat _ 7. ILDROGRAPIE Ape 4 Ape curgatoare le Canale He Lacuri $i bilgi naturale Hb Amenaj&ri piscicole ip Siutaris Hs Lacuri de acumulare Ho 8, NE PRODUCTIV Neproductiv N I Nisipurt Nn Bolovani suri, grohotisurt, scinedril, pietris Nb ’ Ripi, ravene, torent Nr Saraturi cu crasta Ns Halde Nh Mocirle yi smircuci Nm » Gropi deponit Ne \ 9. DRUMURI SI CAL FERATE Drumurt D Cat feraie br Drumurt nayionale Dn Dramuri judejene D) 166~ PARTEA a Il-a INDICATIL PENTRU FOL OSIREA $1 DESENAREA SEMNELOR CONVENTIONAL EA. REGUL] GENERALE DE FOLOSIR E A SEMNELOR CONVENTIONALE $1 CULOR1 DE REPREZENTARE a. Gene ralit yt 1. Semnele conventionale din atlas se folosesc 1a reprezenta rea detaliilor din feren, pentru intocmirea planurilor topografice la sckrile 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500. 2, Linta generala adoptatd 1a claborarea atlasului de semne convent ionale 1a sc&rile 1:5000, 1 :2000,1 :1000, 1:500 a fost aceea de a pastea acelast semn conventional pentru toate scdrile. Avind in vedere ca unele uni taj execut& planurt topografice 1a scara 1:5000 prin metoda gravirii, s-a urm&rit corelare a semnel or convensionale din prezentul atlas cu gabloanele de semne conventionale. Pentru sc&r ile 1:2000, 1:1000, 1:500, acolo unde reprezentarea elemen- telor nu se face la scora planului, s-au prev&zut semne conventionale fo- losindu-se in general semnele dela scara l:5000, dar cu alte dimenst- unt. 3. Numarul gablenului, precum si raportul de scarii la care acesta se va folosi pentru scara1:5000, este indicat intr-o coloan& spe- cteld, pentru fiecare semn in parte. 4. Acole unde folosirea unui semn conventional unic nu a fost post bil s-au previzut semne diferite, trecute in atlas in coloana scarii respective. 5. Semnele conventionale ale elementelor de vegetajie 51 sol combinarea elementelor de vegetatie gi sol,sint redate prin semne gi sim- bol. De regula, se recomand’ ut{lizarea simbolurilor, semnele conventio- nole folcsindu-se in situatia unor unitati care executa lucr&ri de ridi cAri speciale gi au cazuri cind anumite elemente specifice reprezent ate pe plan prin simboluri s-ar confunda cu simbolul din atlas, 6. Pentru o gsi un anumit semn conventional se foloseste fie "Indicatorul alfabetic al semnelor conventionale" din atlas, fle "Cu - prinsul” in care se d& gruparea semnelor pe capitole. 7. In scepul aplicimi unitare @ prevederiler prezentului atlas sou dat exphicatii pentru folosirea semne lor conventionale, ne cesare in- terpret&rii lor juste,precum $i unei corecte reprezent ari a detaliilor 168topografice pe planuri, Explicatiile poart& aceleasi numere cu ale semnclor conven- sionale la care se refer& gi sint in acelas mod grupate pe capitole. 8. Dact in coloana corespunz&toare sc&rii 1:5000 nu existit semn conventional, rezulta cA detaliul respectiv nu se reprezinta pe planuri la aceasta scar& gi nu se va folosi semnul indicat pentru scart ~ Le 1:2000 - 1:500. 9. in cea ce priveste modul de amplasare gi grupare a sem~ nelor convenjionale, tn prezentul atlas se pot intiln urmdtoarele si- tuatits = semne diferite pentru fiecare scar& in parte gi in acest caz ele au fost dispuse in coloana respectivis ~ semne diferite pentru scara 1:5000 91 scara 1:2000 $i semn unic pentru scrile 1:looo = 1:500 (sau 1:2000 ~ 1:00) st tn a~ cest caz s-a amplasat un singur semn pentru aceste sc&ri, la mijl oc; ~ semn diferit pentru seara 1;5000 $1 semn unic pentru sc&rile 1:2000 - 1:500 gi in acest caz semnul unic a fost amplasat pe co- Loana din mijloc (1 :1000) 5 = nu exist& semn pentru scare l:Soce (eventual gi pentru 12000) gi atunci semnele unice sau diferite,pentru celelalte scart, s-au Gispus conform celor de mai sus. b. Reguli referitoare | dimensiunile 91 pozijia semnelor_con- vent ional e 1, Detaliile din teren ale c&ror dimensiuni se pot raporta clar La scara, se repreziat& prin conturul respectlv, chiar dacd au un . semn convenjional stabilit. In acest caz, semnul conventional se va de- sena in interiorul conturului numei dacé desenul sau inscriptia explice tivi nu indic& clar obtectul care se reprezinta. 2, Semncle din atlas sint tip&rite la dimensiuntle la care tre~ buie s& se deseneze (sau s& se graveze) pe planuri, in afara de cele a c&ror reprezentare se face la scara planului 3. Cifrele referitoare 1a dimensiunile semnelor convent ionale sint exprimate in mm. Liniile pentru care nu se indic& grosimea se vor trasa de o,1 mm. Spayitle dintre liniile separate ale desenului trebuie s& fie de cel putin 0,3 mm. Acoto unde s-au prevAzut gabloane,ele se vor folosiin rapor- tul de scard indicat pentru scara :5000 41 infotdeauna in raportal - 169pentru scar 1;2000 - in situagia in care planurile topografice se executé prin metoda gravérii yi la aceast& scart. 4. In cazul aglomer&rii semnelor, pentru scarile 1:5000 yi 1:2000, cind desenarea lor La dimensiunile indicate in atlas nu e post- bila, semncle mai pujin importante pot fideplasate putin sau omise, ter in situapit excepyionale li se pot reduce dimen siunile cu cel mult 1/3. 5. In contururile mari; spatiile dintre semnele conventionale de suprafa}& pot {1 marite pind la de 5 ori, in functie de forma $i dimesiu- nile conturului respectiv, In cazul ind conturul prezintt neregularitayi de forma unor fi gil ingustc, in aceste figit* semncle conventicnale se de: seneazd paralel cu cadtul foiidin partea de sud, dar se di spun pe axa Jongitudinala a ficcdrei fi yi1, pastrind pe cit posibil di stanta pe care © au semnele din partea central a a conturului. Dacd un contur se intinde pe mai multe foi de plan, semne- le convengionale de supr aleya trebule sit amplaseze, pe cit posibil, la acecayi distanya, pe toate foile de plan pe care se giseyte comturul res. pectiv. 6, Desenarea pe plan a semnelor convent tonale mici se va face cu respectarea stricta @ pozijict planimetrice, raport ata pe plan,a elemen: Vului reprezentat, cunoscind cd ~ cent rul geometic al semmului in forma de cere, stea, cru, pirat, triunghi,trebure s& colncid&.cu cent mul detaliului raportat pe plan; ~ semnul conventional de vegctatie gi sol se desencaz&’ in general paralel cu cadrul de sud al planului ; ~ cap&iul de jos al linier verticale a semnului convemional pentru moar&iroig, motor eolian, arbore izolat, cos de fabric&, trebuie s& colneida cu centrul detaliului raporiat . 7, Semnele convensionale din apropierea cadrului se reprezinté ast fel : + dacé cont rul sau baza semnului se dispune in interiorul planului, atunci semnul conventional se deseneaz& compl intrerupind linia cadrului, cu exceptia cazului cind semnul acopera colyul interior al cadrului; + atunci ¢ind centrul bazei semnului coincide exact cu linta cadrului, semmul se deseneaz& complet pe ambele planuri, intrerupind lie nia cadrului, cu excepyia semnelor de reprezentare in perspectiva (pomi izolali ote.), care in cazul coinciderii cu laturile de nord sau de sud alecadrului, se deseneaz& complet numai pe planul de nord. Gulorile de reprezentare pe plan a semne lor conventionale Redactarea originalelor planurilor topografice la sc&i le 115000, 1:2000, 1:1000, 1:500 se face cu urmatourele culori: = albastru = pentru conturul natural ol apetor, pentru curbele batimetrice , pentru instalatiile de alimentare cu spa, precum gt pentru toate inscriptiile privitoare le aceste clemente; = albastru deschis (raster) pentru suprafeje de ape Gare, lac, fu, canal ete.); - sepia pentru clemente de relicf: curbe de nivel $1 valo- rile acestora, rupturi naturale gi valorile adincimilor lor, nt sipul etc.; = nogru pentru celelalie clemente: toponimie, detalii ar- tifictale de teren, cl&diri, vegetagie etc. 171. PUNCTE DE BAZA 1.1 Punctul regelet geodezice de stat cu determinare astronomick este un punct c&ruia in afar& de coordonatele geodgzice plane fi sint det erm nate coordonatele geografice $i un azimut, Se reprezint& pe plan impreun& cu o inseriptie cu denumirea punctulut. 1.2 Punctele rejelei geodezice de stat, se reprezint& prin ace - Lagi semn (triunghi) indiferent de ordin, Punctele reyelei geodezice de stat construite pe clAdirt se reprezint&, indiferent de m&rimea acestora,pe pla- nuri la toate sc&rile cu semnul convenstonal (triunghi) ce se pune fn interto- rul cldirij reprezentate le scar&, Punctele reyelei geode zice de stat se reprezintd pe plan inso- jite de insert psta explicativa sub formA de fractte (la numArator denumi - rea punctului, iar la numitor, cota respectiva ). Valorile cotelor se vor rotunjila 0,1 m. La biserici, indife- rent dact sint sau nu determinate prin coordonate, nu se trece inscripjia cotei pe plan. Denumi rile punctelor reyelei geodezice, precum 9i cotele se scriu pe planuri indiferent c& au sau nu constructii, In terenuri cu contu- rurt dese, in special in zone construite, dac& spayiul este insuficient, se permite omiteraa inscriptiet gi chiar omiterea semnelor punctelor rejelet geodezice de ordinul V yi a altor puncte bornate inferioare acest ora, cind aceste puncte ingreuiazi claritatea reprezentarii detalitlor inconjurdtoare. 1.3. Punctele din reteaua de bazt situate pe movile se reprezin- (& prin semnul convenji onal insof it de inseriptia covet, 1L.4-1.7 In categoria punctelor rejelei de ridicare intr& punctele de indesire a reselei geodezice, determinate in scopul folosirit pentru vidi - c&ri Lopografice de detaliu, indifcrent de metoda prin care au fost deter- minate (transmiteri la sol ale punctelor geodezice, puncte de drumuire, in- tersectit, puncte duble etc.). 1,8 Prin acest somn se vor" reprezenta punctele de hotar bornate 172(de frontier&, limite administrative, hotare silvice, hotare dintre unit&yile agricole socialiste) avind coordonate in sistemul geod ezic). 1,10 - 1.11 Toate tipurtle de m&ret gi de repere de nivelment aparsi - nind reyelei de nivelment de ordinul!, I, Ill, IV, se reprezintd pe planu- rile topografice la scArile 1:5000, 1:2000, 1:1000 41 1:500. Reperti de ni- velment ge reprezint& dé reguld impreun& cu insert ptia explicativd sub for-_ mi de fractie (vert explicasiile pentru semnul 1,2), Cotele reperilor la nivelment geometric se vor rotunji la 0,01 m. 1.13 Bornele de marcare a perimetrulul minier sint amplasate in punctele de [rfntur&ale acestuia $1 se repreztnt& prin semn conv entio- nal. Perimetrul minter se reprezint& conform conturulut, la scara planu - laut. . CONSTRUC TIL IN LOCALITATI R1l- 2.2 Clddirile se reprezint& in general la scar& pe hirtile gi planurile topografice, la sc&ri le 1:5000- 1:500. La scArile 1:2000 - 1:500 reprezentarea cl&dirilor ge face la scar, prin conturul extertor marcat cu © linte de 0,2 mm, in interiorul céreta se scrie litera corespunzatoare, tn funcpie de natura materialelor de constructie 9i a destinastei cladirii, astfel : A, Cladire cu zid&rie din cdramid& (piatra), cu plangeu din eton armat sau cu cadre metalice sau beton armat, B.Cl&dire din-cBrémidd (piatra), ,cu plangeu din lemn, C. Clddire din Lemn (stabila), D. Clddire din paiant&, chirpici, pamint. Mi. Cl&dire declaratd monument istoric. m. Magazie din zid&rie. gj, Gara) din zid&rie sau metalic,cu fundatie. gr. Grajd din zid. La scara 1:5000 reprezentarea clidirilor se face in gene- ralla scara planulut, prin contur gi cu inter iorul fnnegrit (a), Se va folost semnul convenjional (b) in situatia fn care prin reprezentare la scara pla- nului, dimensiuntle ar fi met mici decit ale semnului conventional, La reprezentarea clddirilor pe planuri 91 hirti se vor avea in vedere urmatoarele indi catii = gemnul conventional al clAdirii se figureaz& corespun- aktor directiet pe care o are cladirea pe teren 5 = cldirile care nu gint permanente, nu Se Tepre- zint& (de exemplu: bar&ci, magazii cu caracter temporar, const ruc}ii in curs 173de demolare etc.) ; > cind di stanga dintre clidiri este de 0,2 mm pe plan, ele se’ reprezint& tn acelagi contur ; ~ el&dirile publice care nu au semn convensional pro - Priu(spital, scoala, sal& de sport etc.) gi au valoare de orienture, sé ve- Prezint insoyite de inscri pit explicative (conform lisici de abrevierl) , fn rapert cu scara gi fnc&rcarea planulut, 2.3 Se va folosi acest semm pentru constructiile in forma de turn (turnurt de observapie, fo1goare etc.), indiferent de natura materia- lului de const ructie (2id&rie, lemn etc.). 2.4 Se va folosi acest semn numai pentru turnurile cladiri - lor care nu sint determinate ca puncte geodezice, Dac& sint determinate ca puncte geodezice,atunci se foloseste semnul 1.2 amplasat pe cladire. 2.5 Cantonul silvic se reprezint& ca o cl&dire obignuit&,la scara planulut. La scara1:5000 se va folosi semnul conventional numai dac& reprezentarea prin contur la scar& este mai mic decit dimensiuni- le acestuia. 2.6 Reprezentarea se face la scara planului. 27 - 2,8 Terasele (numai dac& sint situate la parter) se figurea- 2& prin linit oubtirt pe conturul lor la sol. In interiorul acestul contur se inscrie cuviniul "Teras&", Peretele cladirii dinspre teras& se reprezin- 1& cu o linte care arc aceeasi grosime ca gi restul peresilor exterior! Pentru restul clddirii se indic& materi alul de const ructie (A, B sau C), Precum yt num&rul de etaje prin cifra reapectiva (al, B), 2.9 Constructiile cu portic se reprezintl la scara planulut, conturul desenindu-se cu “e intrerupt& . Pentru clddire se indic& na - tura materialulut de const rucyie gi numarul de ctaje (vezi explicatiile pen- tru semnul 2.7), 2.10 Verandede, prispele, pridvoarele 1 marchizele ge fi- gureazi pe conturullor, ta seara planului. Constructiile de acest fel,din zid, se includ in conturul general al cladirii. Se indied nature materialu- lui de construcyie gi num&rul de etaje al cladirii (vezi explicatiile pent ru semnul 2.7). 2.11 Intrarile la pivnite sila subsoluri se vor indica numai cind au deasupra un chepeng, In ace st caz, in interiorul conturulul figurat (cu linie pling) se va serie litera "S", 2.12 Peresil exteriori ai gangurilor se vor figura cu linii in- 176trerupte ,indicindy -se fidel gi conturul Ia sol al gangului,la scara pla- ~~ nului Rack gangul se sprijiné chiar pe calcenul cl&dirii vecine,va apare cu Linie Tntrerupt& numai peretele opus. Peatru cladiri se va indica na- ura materi alulul de const ructie si mumarul de etaje (vezi explicariile | pentru semnul 2.7). 2.13 Curjile adincite, marehizele in fasa blocului,se figure za 1a scora planului,Pentrv curti adincite(l) se indica dimensiunea adin- 2.14 Maga zilc,indife rent de material, se vor figura(la scara + planului) numai dac& au caracter de censtructii permanente. : 2.15 Clidirile care se g&sesc in fuza de constructie dac& se pot identifica,se vor reprezenta la scara planului, pe conturul Lor,cu Lie nie intrerupta. 2.16 — 2,18 Construcyitle @next se reprezinté la scara planului,dact au caracter de constructit permanente, 2.19 Semnul de "serase foloseste numai in cazul cind sercle au consiructii sav instalyii cu caracter permaneit. In cazul suprafejelor mari cu construct: pentru sere,re- prezent area se face pentru fiecare constructic separat ,iar in miylocul su- prafeyei sc va trece inscripfia”un grup de sere". Rasadnizele si solaritle se reprezint& pe plan in accleagi condisii-Ati serele,cit gi r&sadni tele gi solatiile, se reprezintt la scara plarulul. Zi Acestsemn se foloceste pentru reprezentarea gropilor spate yi se deseneaz4 la scaca plenului. 2.2 - 2.23 Ruinele gi constructiile subterane se reprezint& prin contur cu linie fntrerupta, simpl&, reepectiv dubl&,la scare planulu, 2.24 Chioycu rile se reprezinté la scara planul vi,conform for- meilor, 2.25 Aceste const ructil (anexe) se reprezint& la scara planu- lui,indi¢indu-se dact este cazul, materialul de constructic gi numarul de etaye ole cladirii (vezi explicasiile pentru semnul 2.7). 2.26 Coyul de fum se reprezint& le scara planului,pentru sci / vile 1:2000-1:500, ~ r 2.27 = 2.29 Aceste constructii se reprezint La scara planului, O La se&rile 1:2000-1:50C,bisericile se reprezinta la sca- re planului.Bisericite care au Jétinee pe plan mat mic de 1,8 mm,la scara 115000sse reprezint& printr-un singur semne conventional amplasat pe locul 175,celei mai Snalre turle, Dock biserice are doud sau mai mulie turle de aceeayi ndlgime, semnul conventional se amplascazd in centrvl con strue- Shei. Dect biserica se reprezirt& prin contur, otunct cerevl sau cereuri- le dip intericrul cepturvlut’ trebuie s& rede poritin exuctl a turlelor. Mioastirile reprezentate prin centur, vor aves gt i - scriptia "man". La lisericl, indiferent dac¥ sint sau nu determinate prin coordenate, nu se va trece cote pe plan. 231 - 2.32 Moschetle, templele, se reprezint& pe planurile la se&- rile face prin semn conventional, figurat astfel incit mijlecul bazei s& cores- 000 - 1:500 1a scare planului. La scara 1:5000 reprezertarea se punds celut moi Tnalt punct al cl&dirti, 2.23- 2.35 Modul de reprezentare @ cimitirelor prin semn conven- tional sau prin simbol, este fn Ainctic de suprafast. Se recomend& co le scBrile 1:5000 i 1:2000 reprezenturea cimitirelor s& se facd prin simbo- luri. In cimirire pu se reprezint&é vegetatia. 2.36 Pe planurile la sc&rile 1:1000 gi 1:500 se trec toate troisele construtte din piatri, zid&rie sau fier, iar pentru scdrile 1:5000 $i 1:2000 numai cele situate in exiravilan. 2.37 -2.38 Pentru reprezentaree momumenteler $i statutlor se ver aveo in vedere inscriptiile privind desenarea senmelcr conventionale mici de la peragraful b6, Atunci cid se reprezin& un mormipt comun seu mu- uscleu se ve udduge inscriptia explicativa (abreviatt), de exemplu:"morm, com", 2.39 - 2.44 Reprezentares se face la scara planului, conform con - turulul yi cv inscrippie explicoriva in interior pentru satrile 1:2000 - ‘ 1:500, ter 1a scara 1:5000 reprezentarea se face printr-un semn conven- ylenel untc pentru toate tipurile de terenuri sportive, scriindu-se fn in~ terior destinusia terenului Cabreviat). 2.48 Reprezentares se face conform conturului, la scara pla- nul, Ultima inttiel’ reprez imt& oragul. 2,49 Reprezentarea se face conform conturull, lé scare pla- nulul, fnscriindu-se inseripya "CCT", ‘ 2,50 ~ 2.51 Posturile de transformare se reprezint& pe planurile La sc&rtle 1;2000 - 1:500 conform conturulut le scara planului (a) uy in cozul planurilor cu o mare agiomerare a datelor, prin semn conventional ). 1763. CONSTRUCT INDUSTRIALE $1 Pk GOSPODARIRE COMUN ALA Bel Cladirile tui reprinderilor industria le se repreziré prin ind pe contu. semnul eo contr, ca orice cladive, La seora planului, apli venjronal respestiv. fy cacul compleselor industrigle, semnul de veind say Fabricd se [igureazd o singurd dara, pe cladsres coe mai ms re, six tuata aproximatis in centrul complexului consider at, Cind compleaul in- dustrial se reprecintd pe mor multe planurt algwraie, semmul conventional se figureaz’ pe frecare plan dup criteritle stabilite ly slimatul precedent, Imroprinderile mer, care nu pot fi reprezeprate le seure plamulyi, se repreziwth prin sena cc ovenponsils Lo vzinele elecirice se indicd nature energiel lor: el HED, verme (CTP). Cogurile uvineler sau fabricilor, cons truite detagat de tre, hidre clidiri, se reprevimt& pe Lecurile lor, urmind ce pe conturul cl eédirtler si nu se mut apiice sennul convengicnal al cogaribor, Cosurile din afare cladsrilor sirt ivsepire de inscripyia "cog". sndele se reprevimd nomei dacd sint in esploatareLingd 33-32 8 gomnul cons enjicnal go tree oluscriptie os pliconivé, care aratt nature es ploareii. De oxamplu pCper rel, gtgeze), sCsare). Rezerveorele 1a suprafatd se reprezinid Je scare plenulet pe hargile st planusile le sedrile 122000 + 1: ku indica printr-¢ inscruppic explicativa (vent ex- plicaytile pen iru semnul 3.2 - 3.2. 00. Natura produsul ui depo- aiiet ine 2.6 Bazele se reprezinia la scara planulut, conform formet Fe care o au, indicindu-se adincimes lor, precum si va tura produsihui doposiiat (veri explicatiile pentru semnele 3.3 = 3.4). B.S = 3.10 Invrtrily in gelori de mink se reprezim& prin sera convenpienal, estfel ca cen trul gecme tric al sem mubut (drey trepes La scara 1:2C00 = 1:1000) s& redew Formtie div wren 2 dotahuluy respect, La scara 1:500 reprezentorea galertilor de mind seve Tice 1s seara plunvlu is Sell - 3.13 Puyurtle do mind ce reprevinté Is scara 115000 31 112000 prin semn corvenjicnal, Le sara 1:1000 $1 1500 pusurile de mind se reprey zinté la seara planului- 3.15 La depozitele de steril (halde) se indict cota relunva, in motrt, atit 1a cele reprezent aie prin senm conventional eft 91 le cele 7Teprezentate prin contur; pe cicesta din urmé se trascez mumnwi curbele de nivel principale, tar pentru sedrile 12000 - 15500 bura depezt tului de stert] (halda) se reprezint& prin contur punctat. 3.16 - 3,17 Carierele de nisip, piatré, calcar, c&rbune, sere(mine : deschise) ge reprezintt prin cemtur, lu scer&, prin semn conv entional (2) u erdtindu-se printr-o inseriptte destinatia zonei, precum gi nature mo- terlulului care se exploateaz& (2). Carierele cu suprafaya sub 25 m* la scara planulvi »mu se reprezinti. La curierele care se explosteazi in trepte, trepicle mu se vor veprezenta prin semmul convensi cnal de rupture. Linjile ferare care deservesc carierele se repreziut& uwmal Tr cazul efnd au un carecter permanent. In inlerierul cari evelay mu se reprezint& lintide cale feratt, Carierele pirécite, care nu «int incl consolidate prin plentatii, se delimiteaz& punindu-se inscriptia "ca vierd parasits ", 3.18 Exploat rile de wrbs cv hngimes sub 20 mle scare 1:£000 se reprez nt prin senm convengionel. Exploatiirile de torb& ev Tun- gimea sub 2,5 mla scara 1:5000 se omit, Exploatdrile de turba de mart ~ dimensiuni se reprezinia le scarw planulut, prin contur punctat gi semn conveny ional, 3.19 Seninul convent iongl de estacadd se va folosi pentru re- Prezentores constructiilor care sustin yc thiltime o@recere conducte, in- stalapide transport, dife rite Inst alugii industriale sau ¢ cole de comuni- catie. La repreventarea trambuline! de ski seu a pirtiei de beb amenojatk, scmnul estacadei se va desena wunwi pe porsiunes con = structie: si va fi Insotit 8 de inseri pis explicetiva "ski" resp ecti v"bob", : 322 - 3.27 Morile de vini gi de api, gaterele seu olte inseripli similave, se represinté numat dae’ sint in stare de functionare, Pentru ’ instelayiile actionate de royi hidraulice, semnul conventional se aplict pe Iocul unde se giseste roata, iar cl Adirile alaturate se reprey ima (rd a acoperi semnul conventional, Merile actionate de motoare cu explozic ,nio- toare clectrice seu cv abur se reprezimt® prin senmul conversional 3.1.6 ~ cu Anserippiu "mosra". \ 3.29 -3.30 Senmul cuptorvlul de var suu cdrlimid’ se figureaz & iu ago fel, incit cemtrul semicerculvi x8 reprezinte porijia deteliului tepogra- fic respectiv din teren. 3.3) -3 36 Le desenarea pe plan a acestor semne conventionale, se 178vor avea in vedere indicayiile privind deseharea-semnelor conven; ionale mici de la paragraful 6. 3.38 - 3.51 Stilpiimetalici sau din beton ai rejelelor electrice se vor reprezenta conform pozitiei lor plammetrice din teren, avindu-se grij& s& nu se omitd stilpiidin frinturile eliniamentelor liniilor electri- ce sau telefonice, astfel incit traseul lintei respective s& fie redat corect. 3.52 - 3.62 Ofictile telefonice, telegrafice, centralele telefonice se reprezint& toate, indife rent dac& se afl& in afara localitéyilor sau fn Locality. Dac& scara haryii permite, clAdirea oficiului se repré- zinté la scard, figurindu-se in interiorul ei semnul conventional al ofi- ciului, dac& cladirea offciuliit nu se poate reprezenta la scar, pe lo- cul ei se trece numai semnul conventional al oficiului. Semnele con - ventionale se vor desena cu respectarea indicayiilor din paragralul b.6, Brivitoare la desenarea semnelor conventionale mici, 3.56 - 3.62 La reprezentarea linitlor electrice, nu se face deose- birea intre liniile clectrice de inalté gi joas& tensiune. Rejelede elec trice acriene se diferentiaz& numai dup& felul stilpilor de sustinere gi nu dup tensiunea curentulus transportat. Liniile de stflpi de lemn, beton sau fler se reprezint& prin pozitia real& a stilptlor, Se utilizeaz’ acclagi semn pentru reprezen tarea liniilor electrice din localitaji gi din afara acestora. La reprezentarea liniilor electrice i lelefonice, in Lungul cdilor de comunicasie, se vor avea in vedere urmétoarele + - tn lungul calor ferate, repelele se reprezint& aumai dac& se gisese 1a o distant mai mare de 10 mad de axul cdi 5 = abit in Lungul c&tlor ferate (la distanja mai mare de 10 m fayd de.ax), cit yi al celorlalte c&i terestre de comunicay ie, semnul convenional al reyelei respective se va reprezenia pe porti- uni de 2 cm, la scara planului, £88 ca intreruperea sd depageascA 10cm aplicarea semnului este obligatorie lo frinturile liniei, laintrares 3i Legirea din Localit&ji, 1a cadrui planului gi pe locul unde linia intra in zona c&iide comunicatic ; = dacd linia telegrafic& sau telefonicd se af15 pe aceeasi stilpi cu linia elect ric, se reprezint& humai semnul Liniei clee trice ; 79~ dact doud reyele se gadsese pe acceagi parte a drumu - lui, se va reprezenta numai una, dacd distanya dintre ele este mai ~ mcd de Jmta scara 125000, 3.83 = 3.78 Conductele 1a supraf ora locabiapior yi a inerntelor int repeinderitor industriale. Conduc tele reprezintd numar in afara sublerane se ceprezint& puma: cind a fost ceruta tn mod special ridica- rea lor pe teren. La scdrile 1:2000, O00 #1 1:500, dacd o conditeta de suprafaia intra fe subteran, pe aoumite portuni, atunci se va aplica emul de conduct& subterand in perjiunile respective, dupa traseul ge neral al conductet de La suprafa8. La scara 1:5U00 se reprezinté aumai . le subterane care depas: aceast§ Limité conducta se represinté numai cu semnul convent ronal de conduct La suprafay ran, se marcheaza prin doud segmente paralele yi verucale care theres poryiw ¢ lungimea de 100m La scara hary. Sub + Intrarea uner conducte de supralays in subre: : rup rraseul conduct er. La reprezentar ea conduc telor se vor folosi elementele de pe teren (ciminele de vizitare etc.), existente la data ridicérn ,pre~ cum gi datele primite de la intreprinderile sub a cdror admin stragie _— se afl. Acolo unde semne te cenvensronale ale conductele suprafard se suprapun cu alte semne hintare, se procedeact ast fell = dacs se suprapun cu hidrografia, cu limite de cul- furs, gorduri, zidur sau alte elements asemSnatvare,atunct conductele se ceprezirtf pe locul Lor, 1ar celelalie elemente se deplaseazd cu 0, 3am; Sleek fe preyis < teroe cau abled waned stale se deplaseazé cu 0.3 mm. Pont ru reprezentarea cenducteler prin care se tran- : sportg alte substanye, lichtde sav solide, decit cele indicate in atlas, so va Entrebuinja semn ul 3,05, Inpround cu o inscripjte expheativd, a plicaia in Tungal conducter, Ia fel ca La cenducta de aburi sau de sen Bnd Caminele de vizitare yi toate celelalte constructi $i tnstaiaui averente conductelor de alimentare cu apa, aburi, aer, gaze sau de sanalizare se reprezintt pe locul lor, respectindy-se indicayiie Le paragraiulu: 6.6, privitoare la desenarea semnelor convenqionale mc. BLO 3.103 La semnele corventionale ale fintiniler pe planurile La scara 1:2000, 1:1000 g1 1:500 se d4 caracteristica sub forma de frac- tie, La numardierul carera se scrie cots absolura, iar La numitor adin- stmco, rotunjrndu-se pind la valoarea de O,1 m, La fintinils op apa sé- fava sau amacd,se puncimeripha "van sav amerspre ex.s HOB caan) - Iso4. CAL EERATE Ll = 4.2 Caile ferate se reprezinté pe plan atit in localisays eit 91 in afara acestora, Reprezentarea se face in aga fel inctt axul semnulur com ven{ional 8 corespunda cu pozitia din teren a axului c&ny La cAile ferate duble gi triple, la scara 1:5000, numa- rul liniilor cai ferate se araté prin numaral linulor transversale trasay . te (dona lan. transversale pentru Jina dubla s1 tre: linn transversale > pentru linia ipl), Reprezentares céilor ferate duble g1 wiple. neelec- trifieate, electrificate gr in consrructie, La scdrile 11000 - 1500,se face cu respectarea distantelor intre limi (exe) 1a scara planul ur gi ow : stilpii pe lecurile Lor. Daca o cale ferata ingust& se suprapune peste una normala, atunc) se repre zinté numai calea fersia nermala. 4,3 Semnul de terasament fara sind se foloseste numar atuncy cind in urma demontarn ginelor se mg: poate recuncaste 1erasamentul : vechir cai. Dac in momentul ridicdrn topografice terasamentul ve~ chit c&i se folosesie ca drum, aiunci se reprezinta prin semaul ¢ on en- jrenal pentru drum gi nv pri semnul de cale feratd demontata. 3-28 Limile de merrou, funicularele, telefericele, linnle de iramvar, troleibuz, monorail se ceprezints in tovalitate, Stil pr care sustin cablurile se repreziaté pe locurile lor tndicind natura materralulus din care au fost construigt : “1a + £15 Rambleurile. debleunte gi zidurile de spripn dim lun- gul chilor de comumicaqie se reprezinta numar dacd depagesc inalyimea relotiva de 0,5 m la scara 1:30%, Analyimea ram bleului, respectiv adinc:mea debleulur se indicA in Tocul unde are valearea maxim&, rotunjind valorile astlel : ~ 1a 0.1 m, pentru cele cuprinse intre 0.5 + 0,3 m in= clusiv j = 1a 0,2 m, pentru cele cuprinse intre 3.1 - 5.9 m inclusiv 5 - lo lm, pentru cele mar mari de 5 m. Numecele care reprezintd valor: medu. se rotunjesc la O.5 m (daca sint cuprinse intre 0,5-5 m inclusiv)sau ia Lin@daca sint matmari de 5 m). Cifrele se seriu cu negra, paralel cu cadrul de sud el planulut . 4.16 = 4.17 Tunelul se reprezinta la scara planulwi, indicindu- se sub forma de fractie, Iatimea (la numerator) si lungimea lui (la numi - tor) ;rotunjindu-le pe amindous ls metri. 4.22 - 4.23 Semnul conventional al ciit ferate ve intrerupe in ca- zul cind linia c&ii trece pe deasupra sau pe sub podurt de orice fel. ' 4.33 - 4.35 Semnalele, avertizoarele, se figureazd in afara Liniilor . stagiilor. 4.37 Semnul pliciy turnante se reprezinta de obicei la sca- YB, dac& diamet cul semnuiui La scar& este mai mic de 1,5 mm, atunci se mareyte pind 1a 1,3 mm, 4.57 La bretea distanta intre linii se Inscrie in metri cu doud 4,66 - 4.68 Cladicile din staii se reprezint® ca orice alte cla- diri, la scare planului. Clddi rile garilor, cantoanclor gi halrclor de cale fe~ ratd se reprezint& la scara planulut insorite de semnul conventiond res- pectiv gi de inseripjia : “gard c.f.", “canton c.f .", "halté c.f.", De asemenea, se va trece pe plan yi denumirea stayiei. SOSELE, DRUMURI Gosclele $1 drumurile se reprezint& in totalitate, in functie de caracteristicile Lor, Reprezentarea se face prin semnele conventionale spe- cifice,plasindu-se axul semnclor convenjionale pe axul goselelor gi drumurtlor respective si urmdr ind redarea corecté a configuratiei lor in concordanga cu celelalte elemente topegratice din teren. Toate drumurile se veprecinté dup& dimensiunile Lor ceale, la scara planului, cu lagimea platforme i (1atimea plat formet este egald cu latimes parti carosabile,plus latimea celor deua acosta~ mente). 5.1 Cu semnul conventional de autost rad& se reprevinta okie le murie-e care au cel pujin dowd parti carosabile,cu sensuri de circle. sic unice,separate intre ele printr-un spajiu verde,a nd imbracdminte din beton,asfalt sau pavele si care ocolesc localitagile si nu se intretaie cu 182alte c&t de comunicayie la acelasi nivel. La scara 1:5000 figia care separd cele doud pirti carosa~ pile se reprezinta cu o linte dubli, ls scard, numai atunci cind litimea ct aeplgegte 3m, La sctirile 1 +2000, 1:1000, 1:500 aceasta figle se repre - zint& La scara planului, cu vegetasia respectiva, 5.3 - 5.4 Cu semnul conventional de gosea se figureazi acel drum care are imbr&cdminte din beton, asfalt sau pavele, astermuth pe o fun - datie. Pentru autostrizi si sosele inscriptille se referd la urmi- toarele catacteristici : = lajimea pAryii carosabile (lajimea partit imbracate cu as- falt, beton sau pavele, rotunjitt la 0,1 m); = liyimea platformci, in paranteze rotunde, rotunyita le Ol my; = materialul din care este fMcuté imbra ciimintea drumulul, serig sub forma prescurtat& (As - asfalt, B - beton, Pv ~ pavele, P ~ pia- tr sparta sau pietris) ; — num&rul cai stabilit prin nomenclatorul republican (este seris pe pietrele kilometrice din teren). La setirile 1:2000, 121000, 1:500 cdile de comunicayie se reprezinté cu toate elementele lor, conform explicajiilor din ailas. In localitaji, la reprezentarea citilor de comunicayie nu se aplict semnele convensionale ci se trascazt cu lini de 0,1 mm 1a lajrmea corespunzit oare aceleia din teren, ‘Acolo unde semnul unel c&i de comuntcatie se continud cu semnul unel sirtizi sau al unui pod prin care trece calea de comunicayie respectivi, se last un spapiu liber de 0,2 mm, 3.5 Cu semnvl convent tonal de drum natural imbundtfyit se re- prezint& acele drumuri care nu au fundatie, tar partea caros abil este acoperité cu piat ri spari&, pietris, nisip sau un amestec din acestea,avind grosimea de 15 - 30 cm, Pe aceste deumuri circulatia auto este posibil& tot timpul anul ui La drumurile imbunsesite, pentru scara 1:5000, se ine dict numai Létimea platformei (in paranteze rotunde) $i matertalul de acope- rire, Pentru celelalte scéiri drumurile imbundiagite se reprezints la scera plenulut. 5.6 Cu semnul de drum natural se reprezinté drumurile care mu au fundatie 91 nici imbrac&minie. 133Pentru aceste drumuri, 1a seara 1:5000, se indicd 1ai- mea 1otald, f4rd paranieze gi rotunyita la metri intregi. Drumul natural se reprezint& prin doud Lint paralele, 1a . scara planului in functie de | asime. La scara 1;5000 toate drumurile cu 18}imea sub 3m se reprezint& prin dowd Linii di stantete 1a 0,6 mm, 5.7 Semnul conventional de potecd se foloseste pentru reprezen- tarea trascelor pe care se poate circula numai cu picicrul sau cu sa - mare, nefiind accesibile pent ru circulayia hipo sau auto, ‘ La poteci nu se trece inscriptia cu privire la 1asime, . 5.12 - 5.13 Vezi explicagiile date pentru semnele 4.13 - 4.15. 5,17 Indicatorul Km indie’ de cbicei di stanza gi direct ia spre un anumit punct sau born. Aceast& specificatie se va mensiona pe plan printr-o inseripyie aldturara semnului cenveng ional. 5.18 Pietrele kilometrice de pe autostr&zi si gosele se repre- zint& numai acolo unde sint situate LingA detalii faq de care pot fi ugor gi preeis reperate. In aceste cazuri, ling& semnu) conventional se trece a s1 num&rul kilome trului,paralel cu planul de sud al plenulut. 6. PODURI 6.1 Podurile se reprezint& in totalitate, atit in mtravilan cit si in extravitan. Podurile cu lungimea mai mare de Sma scara 1:5000, res- pectiv 2 mla scara 1:2000,se reprozinté la scara. Culeele (prci varele) se reprezintd corespun28tor si tuatics . din teren. . 62- 6.3 Podurile cu lungimea de 3-5 mtaclusiv se reprezinta prin semne convenjtonale fixe, in funcyie de materialul de const rucjie side : Telul construcyiet. 6.11 Prin acest semn se reprezinia toate podejele de orice na~ turd, care nu depagese lungimes (deschiderea) de 3 m. Nu se tree linga acest semn inser pir referitoare la lungime , ldyime sau tones. NX Podejele tubulace se reprezint& numai acolo unde calea de \ comunicayie respect iva este intersect at & de o apd sau de un fir do vale care se reprezint& pe plan. 6.13 La reprezentarea podurilor mai lung! de 3m, pe auiostriza, sosele, deumuri imbundragite si pe drumurile naturale atuncicind tree peste obstacele mari, se indicS, sub forma de fractic, Lungimea si 1alimea podu- 18da Lut La num&rator, in metri, iar 1a numitor se trece tonayul admist bil pe: pod (in tone), luat de la Casiliul popular # Gertificat de c&tre acesta, Inscriptia se pune paralel cu podul, dac& se scrie intre maluri $1 para lel cu cadrul de sud,dac& se scrie in afara malurilor, 7. MILOACE DE TRECERE PESTE APE J.1 Cu semnul de pod mobil cu motor se reprezint& gi treceri- le de cale ferat&é peste apa (feribot). 7.3 Prin acest semn conventional se reprezint& num ai podurt ~ le umblMtoare cu cablu, care por traversa mijloace de twensport auto #1 miyloace de transport cu tracyiune animal, cu indicarea sarcinit Sa tone. 7.5 La vadurile prin riuri sau pirfuri cu 1ésimea mai mare de 3m, se trece inscripjia "vad" gi se arat& sub forma de fractie adinci- mea maxima a vadului, cu precizia de 0,1 m (la numArdtor) gi natura fun- dului vadului: P-piatr&, pietris; T-tare (la numitor) « Lu vadurile cu l&jimea sub3 m mu se Entrerupe nici dru- mul, nici apa gi nici nu se pun inscriptit. CONSTRUCTI HIDROTEHNICE 8 necesar, se va indice cota oglinzii apet printr-o fracyic care la num’- 8.5 La reprezentares barajelor, in cazu) in care se considers r&tor va indica cota din amonte, iar 1a numitor cota din aval. 8,6 Ecluzete s dese neaz& dup centururile lor la scara pla- hulu. Materiolul de const ruciie se indicd prin inscriptia explicat va. La reprezentarea ecluzelor cu port si camere de deschi~ deve (ecluzare) se vor inscme pe plan #1 caracterisneile acestora, prin= treo inseripyie de form lO, unde 1 = numarul camerelor de ecluzare’j num&c&torul - lungimea camere de ccluzare yi 1&timea pertilor in mj numjorul —- adincimea apei in m 5 8.7 - 8.9 Cheturile mart se reprezinté la scard, cu inscripyie ex- plicativa. Diferengierea fn funcjie de notura materialului de construc - tie se face numai pentru scArile 1:2000, 11000, 1:500, 8.13 Disurile se vor reprezenta pe cit posibil la scara, dimen- siunile se vor indice sub forma de fracic : la num&rator lymea coro- 8nentului digului, in m, iar la numitor in&lfimea , in m. 8.14 Santul pe dig se va reprezenta la scarf sau va avea in- dicata 1&imea in metri. 8.17 - 8.18 Digul sparge valuri se va reprezenta pe cit postbil la scara. 8.19 Digul de colmataj se reprezinté astfel : - dact l&yimea este sub 2,5 _m la scara 1:5000, respec- . tiv sub 1 m la seara 1:2000,se reprezinta cu lasimea de 0,5 mm, iar . dacd 1ajimea este mai mare de 2,5 m, respectiv | m, se reprezint& La scara; ~ lungimea se reprezint& la scar& numai dack depageste . 1,0 mm, dac& este mai mic’ de 1,0 mm se m®te pink la aceasta di- mensiune. Acea portiune a constructiei care iese pe mal se repre - zintd ca gi cea din ap& (de exemplu : undig de colmatas care se con- tinud 91 fn afara albiet). 8,20 - 8.22 Canalurile cu layimea sub 3m se reprezint& cu o singurd Linte la scara 1:5000 si prin dou linsi (la scara planului),la scérile 1:2000 - 1:500, Canalurile cu layimea mat mare de 3 m inclusiv se repre- zint& la sear, In cazul canalurilor de-a lungul drumurtlor eind aces tea sint foarte apr opiate de drumuri, scara planului nepermigind repre- zentarea lor separata, lature drumulut fine loc gi de laturd a cana- lului Clatura canalulut dinspre drum nu se reprezinta). ’ In cazul canalurilor situate intre drumuri, decé scara ple nulul nu permite reprezentarea separatd a drumurilor 91 « canalului, la- turile canalului yin loc gi de Laturile drumuritor, : 8.23 La canalurile in rambleu aratd indltimea relativa a rambleului fay de suprafasa terenului, rotunjita. 8.28 La repre zentarea jghiaburilor pentru trigayli se vor tne \ scrie 91 dimensiunile prin inscripyil de forma : ‘ 43,4 gi 22 =45 unde 7 - + 3,4 ~ Sndljimes jghtabului deasupra solulut, thm + RumBrdsovul fractile: - Lajimea la partea superioaré,in m ; “mumitorul fractiei - adincimea jghiabului , in m.8,32 - 8.35 Debarcaderele i cheiurile mari se reprezint& la scar& cu inscriptia explicativa. 8.40 - 8.42 La degenarea pe plan a semnclor de far pe mal gi far plutitor si de semafor Fluvial se va avea in vedere reprezentarea strict& @ pozitier planimetrice, raportata pe plan, a eleme .tului repre~ zentat. 9. AEE 9.1 Directia de curgere a izvorului se aral& corespunz’- tor celet din teren. Dac& izvorul este fn ecelasi timp si capatul unui pi- riu, fntre cele doud semne conventionale s¢ las un spajiu liber de 1 mm, lzvoarele minerale se reprezint& la fel, insopite de inscriptia "min". In afara Localit&ilor se reprezint& toate izvoarele,tar fn interiorul localit&jilor se reprezint& numai cele situate in plete $i Locuri degayate din afara curtilor. 9.4 - 9.5 Cursurile de ap& se reprezinté prin una sau dout lini albastre, in functie de 1aimea lor, astfel : = cele cu 1&simea sub 3 m se reprezint& cu o singurd Linte j = cele ch ISimea peste 3 minclusiv se reprezinté 1a seard, Pentru sed rile 11000 3i lor de ape se face prin doud linii,la scara planulus, 500, reprezentarea cursuri- Trece rea de la reprezentarea cu o linie la reprezenta- rea cu dou linii a rfurilor si pirfurilor, se face treptat, Dupa ce linia at inge grosimes de 0,5 mm se continu cu aceeast grosime pe o lungime do maximum 10 = 15 mm, dup& care se trece la reprezentaree cu dowd li- sul de curgere. nii. Se indic& denumireo si se: 9.9 Se folosegte acest semn pentru ape stitdtoare acclo unde malul nu se poate defini din cauza varioyittor mari care av loc odaté cu schimbarea nivel ului apet. In jurul unor astfel de ape exist& de obi cei o vege a~ jie specifics mlagiinilor, De regula reprezentarea se face prin simbol 9.10 Semnul de curgere 9 apelor sc indict pe plan la fiecare 20-25 cm,prinir-o sdgeot A a cdret Tungine nu va deptyi 6 mi,atunc t tnd so figureazi ir efora malurilor gi 12 mm,aiunei clnd se figureacd in interiorul maluril (la apole mai lore de 2 mm,lo scare planulu), 187 Toriy in locurile de schimbare a direcjiei apei yi la cadru, Dact in-La sistemele de irigayti gi desecare sagetile sc aplict + mai des, astfel ca directiile de curgere din sistemele de ganyuri 38 fie recunoscute fra dubiu. La sistemele de ganjuri de irigayie, cu direcii de . curgere diferite, fiecare gany trebule previzut cu sdgeat&. La cadrul planului sageata se trece intotdeauna. Vireza curentului de ap& se indick atunci cind se cere fin mod special si se exprima in m/sec, rotunjita la 0,1 m; ea se scrie cu negru pe sMgeata care indic& sensul de curgere. : Cote la oglinda apes se (rec numai atunci cind acestea se . cer in mod special. In aceste cazuri se indic& pe plan la distante de aproxi- mativ 15 cm, find obligatorii : : 1a confluenta apelor ; - la intrarea gi la te girea din loc alitai 5 = la barase 5 - 1a cadru 5 = la intersecyiile apelor cu drumurt si cia ferate; in aces te Locuri cotele oglinzii,apei nu trebme s&fie in aprepiere de cotele aflate pe pedur: sau 1 recator Valorile se rotunjesc la O,l m si se scriu cu negru.para- Jel cu cadrul de sud al planului. Q.11 Semuul de mal abrupt se foloseste in cazurile in care 1&jimea aper permite desenarea semnului malwlui abrupt (him mele de 1,0 mm) in interrorul liniiler care indicd pozijza maluriler. Pentru malurile abrupte , malurile amenajate, consol = . dari, deblevri, rombleuri gi digu mar inalte de 0,5 m, se indica Indlyimes velativé, m&eureid 1a nivelul aper, rovunsit & pind 1a 0,1 m. Scrievea indluumu relative faa de mivelul apei se Jace . cu septa, dacd se refers 1a detalii naturale (maluri neamenajote etc.) 3) cu negru dac@ se refer’ la detalu arufictale (diguri. rambleuri, de- bleuri otc.) 9.12 Se foloseste aces! semn otunci cind apa este ingusta si nu se pet desena limujele maluriler drept in anteriorul Linsilor al besine ‘ sare indica pozttia maluriler (de exemplu ¢ peniva ape cu Latina sub 1,3 mm. daca numatun mal este abrupt s2 ape cu 1atimea sub 2.5 mm. duct ambele maluri sint abrupte 9-13 Semnul de mat sbrupt cu plays se foloseste atuncr cind 183playa este ingusc& yi atl se pot reprezenta La scart yi playa si malul abrupt. 9.1 Adincimile rturilor, conalurticr navigable, precum $1 ale lacurilor se seriv Cetdeauna pe locul unde cu fest masurate, Adincimile se oxprima tn metrt, asel = rotunyite La 0,1 m pentru adincimea sub 3 my = votunyire ta 0,5 m pertru adineimea de 3-3 ™ _ rotunyite 1a] m pentru adineimea cave depé geste 3m. La apele navigabile se arata sub forma de fractic, 15} > mea Ca numir ator) gi adineimea (la numitor), rotunpita Is mete sau dime tr. Cifrele se tipdresc in albastcu, Inscerpyiile sint obli ga- Lost: in Locurile de schimbare a direcyie: apei gi la cadruy Dack tne scriptia se trece inte cele deud malum acunct se di spune perpendicu: lav pe direcyia curentului, deed se serve in afara malurilor, atunct se dispune paralel cu cadrul de sud. 9.20 = 9.21 Vezi 9.10. 9.24 Cascadele se repreaini& conform semnului convent tonal din otlas indicinduese cotele pe maluri, rotunjite 1s 0,1 matte la par tea superloard @ cascadei, cit yt la partea taferioara. 9.25 Cu ace st semn se reprezinid stilp kilomecrict din Lungul cdiler de navigayic, rar dacd este lec, se sctie aldturi, cu negru, pam ralel cu cadru de sud, numarul kilomerruluy 10, FRONTLERE, LIMITE, IMPREJMUIR 1 10.1 - 10.6 Frontierele de stat yi limitele administrative se repre- vant pe plan cu re spectarea urmaroarelor reguli:, fa) toate punctclor de frinturd @ frentierei de stat se re- prezintd conform poziyrei planimetrice din aren’; b) ducd semnul de frente rd sau hotar administrativ nu se uprapune cu alte contururi (spre exemplu : cu hidrografia, cuc cale de comunicatic, © lume de somieri sau cu o impreymuire ete.) atuner se reprezimia po Tntreaga distans 5 ¢) dacd frontiera sau limita merge in Lungul detalrilor me njronate 1a aliniawl 6, atunci se ara:S numai in locuriie.de Primurd colo unde ar putea da nagrere La mai mulle raterpretiri, in vazul cind ar lips: semnul ; parjile reprezenrate prin semnul conventionaltrebuie s& congin& cel putin 3 elemente, iar intreruperile s& nu depa- yeascd 4-6 cm gi in acest caz semnele se dispun astfel > = pe mijlocul riului sau lintet de somiert, dacd frontiers sau limita trece prin mijlocul lor 91 dac& 1ayimea acestora permite trasa- rea clard a hotarului sau Kimitei ; : . ~ alte rnativ, pe ambele Laturi ale detaliulut, dac& frontiera sau limita trece prin mijlocul lui, fns& semnul nu poate fi reprezentat pe mijloc ; : ~ pe acea parte a detaliului sau afmprejmuirii pe care Li- mita hotarulut sau @ lintel trece In realitate, reprezentarea ficindu-se . la distanga de 0,5 mmde semnul conventional re spectiv 5 . - pe suprafeye mari hidrografice (rfuri, lacuri 9i iazuri mari), in locurile stabilite pe materialul de baz, in conformitate cu datele or ganelor administrative corespunz&toare ; @ veprezentarea frontierei trebuie #8 coincid’ cu mate- rtalul documentar de frontier ; e) dact Limitele admini strative de diferite categorii se suprapun, se arat& numai limita de categoria administrativ superioaré. oo La seura 1:2000 - 1:500 cerculeyul_ cu punct reprezint& semn de frontiert, iar cerculejul fra punct movil& de frontiera. 10.7 Semnul de "Llimitt cert{a oric&rui contur", care se poa te stabili ugor pe teren, se foloseste la delimitarea diferitelor cate- gorii de folosiny& (de exemplu : delimitarea terenurtlor arabile de alte terenuri, # pidurilor, viilor, livezilor ete.), precum gi la reprezentarea impreymutri lor de orice natur& din intravilan, inclusiv ale celor de pe perimetrul stu. Tot cu semnul de limit certd se reprezint& si hotarele dintre diveryi posesort, chiar atunci cind separd aceleagi categorii de folosiny& (CAP, 1AS, propriet Asi individuale), 10-9 Cu semoul conventional de imit& variabill se reprezintd contururile care nu au o pozitie [ix 91 permanent in timp (mlagtini, te- renuri neproductive), precum gi limitele care nu se pot stabili in mod Sert pe teren (trecerile de la pisune cu padure la pigune, de 1a fineaye cu padure la fincas’ etc.), Dac limita cert& sau variabil& coincide cu conturul unet limite de grad superior (de exemplu: cu limitadministrativ &, de comunicatic, Limi ta hidrograt ici » limita cilii » Imprejmuire) sau cu limita superioart 4 terasei (ripturd de teren, margine a ripei, grohotiguri, gropi etc.), arunet semnele limitei nu se mai reprezinta, 19010.11 - 10,13 Imprejmuirile agezate pe zidurl de sprijin,sub lm dact indlyime a aiduluide sprijin este mat mare de 1 m, atunci se arat& numai semnul inAltime,se reprezint& fr a ardta gi semnul zidulw zidului. L&yimea impreymuirilor din prefabricate, grilaje meta- Lice sau din lemn, pe Fundatie din piatra sau zid se arata pe planuri- ie La sedrile 131000 91 1:500 la scara planul ul, dupa lay tmea real& a Fundayiilor acestor construct ii La sc&rile 1:1000 91 1:500,aceste tmpreymuiri se re- prezint& pe locurile lor i dup& caz se va respects forma acestora. Liniugele Laterale de pe linia imprejmuirii se fi gurea- 2h astfel: = pe conturul suprafejelor i zol ate imprejmuite, se pun totdeauna tn interior; - in celelalte cazuri se pun pe partea cu mai pujine detalii. 10,16 - 10,18 Pentru scara1:5000 mprejmuirile se reprezint& cu Li- nii continue de 0,1 mm, nediferentiate in functie de material. In intra~ vilan, acolo unde imprejmuirile sint situate la distante sub 0,3 mm (pe plan) fay & de semnul unci c&i de comunicatic, reprezentarea se face astfel: - in cazul drumurilor reprezentate cu o singura linic, sau al potecilor, imprejmui le se reprezintd ps ralel cu semnul drumu- lui, deplasindu-se semnul imprejmuirii, dact este necesar; ~ in cazul drumurilor reprezentate cu dowd inti, tm- prejmuirile se vor reprezenta pe locul lor, iar lntile semnului drumu- lui se omit pe portiunea respect iva. La reprezentarea Smpreymuiril or construite din diver- se materiale, mv se combin& semnele ci se foloseste semnul care indi- c& matertalul predominant, 10.19 Semnul de imprejmuire cu gard din pietre stivuite se foloseste pentru impre jmuirile f&cute din pietre nelegate intre ele prin- troun liant (beton, Lut etc.). La scara 1:5000 sc reprezint& numai prin linia continua. 10,21 Cu semnul de fmpreymuire cu gard viv, se reprezinté im- prejmuirile fScute din plantatii lemnoase (de obicei arbugti), cultivate le distang& intre ele, pe unul sau mai multe rinduri. La scara 1:5000 re - prezentarea se face prin linie continua,16,23 Cu semnul convengional de valuri gi ziduri isterice se . Feprezints valurile artificiale de pamirt (sau alte impreymuti de. ripul acestora) si digurile; se reprezints nomat decd au Lungimea mai mare de Ucm pe plan s2 indtyamea mai mare de 0,3 mla seav&, Indljamea relari« : VE su Lapimea so unhed pe plan rovunsite la 0.1 m, prutr-o inserippre de forma LU-3, UL. ELEMENTE DE VEGETATIE IL Comururite care inched! suprafete 1r& semne convenpe: « nale, reprezint& categoria de fel osings teren aratil, Penied redarca acos- . P tor rerenuri se poate utiliza sv simbolul A. t cult cu péivese, porumb, flearea soaretui otc. si 1 H AvOSt mod se veprezims in afara terenumbor care se aurile de stnawe . elt pemtre : orecdrii, plartapii de culrurtrebesce (ret. bumbuc, sf de zahdr, hamer. erm ete.), gridim de garzevar po supratet nisi gt cu caracter temporer, pirlougole cy caracter temporar (ceremiry aralile care nu se lucreazd 2-3 ami in vedere refacern solulu. Portumle de forma enor Ryu cu Layimea mar mcd de Jwm pe planjou se repreainia, u PS seni (.zlazuen) se considera te vogelagie care py se co foleses fost semnu] coment onal sau simbelul P, Vn cazul contururtlor mice unde amplasares sonmeioy ceisertionale este di/icild sau poate produce comlicsiy so precedears ast- Tole @) so troce wr singur element al sommulur convencral . dle suprataté st se anplasearé. pe cit postbrt. fy comieul conuedlui res . eruge Limita eonturulur po una din Latort, in et dimensiumle detalles ivsenyurd: va : bo se etilizeazd simbolul P. In cacul aglomerarii semuclor, cird desenarca Lor la Eumersrunies mndicete devine iny osala, in unelo Tecum semnele por ft deplosate puyir sau omisey in mod exeepponal por fi yeprecentate prin dimersivgt mgt mich J accusio me micserea st clari atea vepreventd rin 5 Tu sortururile mari. spatule dintre sonmele conve nie- nale do pégune por fim: 8. La nucsorarea s1 misirea dt stanjelor dine tre semmele sorerpionate se ver avea in vedere indicat ale din capat olut morale de folostve a semnotor conventionaleparagral bL si b5.Porjunile de forma unei fiyii cu 1ayimea mai mich de 1 mm pe plenjnu se reprezintd. 11.3 Semnul cenvenyional de fineasa se aplic& pentru teres nurile acoperite de vegetatie 1erboasé noturald, care se cosegte, Se poate Folesi, inloc de sema conventional, simbolul TF. In functie de forma gi dimensiunile contururiler dis - tangele dintre semnele conventionale pot { marite sau micyorate( vez explicatiile de la 11.2). 11.4 In parcuri se ce prezinta aleile int roqinute sau neintre- (inure, var pent ry vegetatie, se [elosegte semnul cenven tional, ‘Aloile care la scara planului, au Lagimea de minimum 0,4 mm se reprezint& pein Lint duble, jar cele cu Layimea sub 0,4 mm so re prezint& printr-osingura linie Int rerupt, ¢@ perecile. Reprezen tare se peate face prin sem conventional sav simbolul Cp. 11.5 - 11.7 Categoriile de vita de vie se reprezin'd in mod diteren. (iat la sear ile 1:2000 - 1:509,, folosindu-se atit semne convenjionale cit gi simboluri diferive. Lo scara 1:00 se foloseste un sem Convenjior nal, respectiv simbol, unic. In functie de forms yidimensiunile conturului, distan jele dintre semnele conventionate pot fi m&rite sau micgorate (vezi exph- cayiile de la 11.2). 11.12 Cu acest semn so reprezint& grdinile de legume $1 zor zavaturi pe suprafeye mari yi cu coracter permanent. Ia functie de forma gidimensiunile coniurulur, distanyele dintey fe suitne le conventionale pet Ti mArite sau micgorate (vezt explicatiile de La 11-2). 11.13 = 11.21 Aceste semne sint folosite pentru indicarea speciet de padure precum i a erborilor (pomitor) izolasi, in-special decd av valoa- sea unor reperi do orientare, Pomii izolaji vor fi considerayi cs reper: de oricntare numai dacé se gasesc in zone complet Lipsite de detalii gi care prin existenga Lor uyureazd folosirea planului. In cazul cind sem= nul cenventicnal are rolul de aindica specia arborilor din pidure 1 se poate adduga o inscripjic de forma: brad, fag, sy. Cstesar). La padurile mixte, deserarea semneltor conven} onale caracteristice grupei Lor, inserieres speciilor se face in erdinea predo- minanjet, wecindu-se numai douk speci. 11.22 In cw roare Lo felul padurii (fotoase, rayinoase) si Tndlyimea medie a arbe- ul oceluiagi comtur de pdure, indicaprile re teri - rilor se vor inserie pe plan in zonele in care s-au determinat aceste cle mente, 193Indicarea specici ia indlyim{i medii la pSduri se face in metri, trecind aceste indicagii la fiecare 3-4am2, Pe supra feyele de Padure mai mict de 3 cm* pe plan, nu se aplick clementele privind indi at rea speciei yi Gnd yimit medin, 11.23 Grupul mic de arbori © are valoarea unui reper de orientare se reprezinté pe planur: cu respectarea sirictd a pozitici pla~ nimerrice. 11,26 La reprezentarea Lintilor de somierd, in funcpie de 1a- \imea lor, se procedeazd astfel: - cele care au Layimes sub 1,5 m nu se reprezint a; ~ cele care au 1&imea de 1,5- 20m se reprezinté la scara planului; - cele mar late de 20 mse reprezint& prin semnul de limita a padurii, tar pe suprafasa somierei se trece semnul vegetatiei (pdsune, fine asé etc.) care acoperd supralays liniei de somierd. Dac& pe Uinta de somiera irece un drum de exploatare, tar 1itimea somicrei, le scart, nu depigesie 1mm, atunci se reprezin= 18 mumar drumul; dact 1asimea somterei depayesie |_mm pe plan, atuncs se reprezinta $1 somiera gi drumul de exploatare. Daca Lintile de somier& sint impreymuite, atunct limi= tele Lor se repre zinté cu semnul impre jmuirit respective, avind fn vedere cele ardtaie mai inainte cu privire La lium. 11.28 Suprafesele compacte cu jnepeni din ons muntoasd se re- brezinia daca sint mai mari de i cm? pe plan, In func} ie de forma yi ma Fimea conturuln, di stangele dint re semacle conventionale pot fr marite sau mic gorate (vezi explicatitle de La 1.2) Pe golurile de munte acoperite cu vegetasie rerboasa, unde se paguneazd in timpul veri, se deseneaz& semnul convenyional de izlaz. Semnul convenjional de jnepen: nu se combing, in ca- drul aceleiagi suprafete, cu semnul conventicnal de pddure, 11,29 Cu acest semn se reprezintd suprafesele accpe rite cu Vegetayie de balté.dacd si mai mari de I cm? pe plan, De cele mai mul- fe ort acest semn se combind cu semnele 9.8 51 9.9, U.30 Cu acest semn se veprezinta suprafejele pacte de tufariy, mai mari de 1 cm? pe plan. Semacle conventionale se digpun ar- bitrar, in funciie de forma $i marimea conturulus.L1.gi Deoarece aceat semn apare de cele mai multe OF} Te CAT hnnaqie cv arte semis conventional, im special cu eel de pagune, 1a am- prasarea lor se va fine seame de urm st oarel¢ reguli U7, soprareicle wan (pete | dm ce vies ) ‘cmd Se mmavscyne se vaamplasa Le fiecare al treiten spay al semmulut de p§- sune 5 = pe suprafere mai mics de dm? pe plan, semnul de nadine se amplascazt arbitrar Cin cadral conturulul FSsPeh iv trebu - ind s& existe cel puyrn 2-3 semne )s 11.33 Sururie de arbor! se Feprezi mtd in extravilan » TUna! sa Locursie unde sint pupine detoli: planimetrnety yar bungie § yirului ,rti“—~i~™—C—C~C~—~*# cel putin iret elemente ale semnulul convent ional. girarde de aébori din Lungul eailor de comunicayie 9! al apelor nu se reprezinta. 34 Cu semnul conventional de perdele de protects 8 re- oe rr—eOESN de avborn ,pen- tea proteclia cAiLor de comunicayic gi a solulus |. ## + = =~ toorele = dacd Tapmea, 1m scova plonubui, nu depkgeste 2 mm ee oe dc oeuced on ind de cerculcie, (05 0 Indied inal (imea medic in met tt 5 | duck Létumea este de 2-5 mm, se avait Limitele $1 se deseneazi un singur rind de cerculeye, indicindusse indlyimea me - dies = gach WSpimea depdseste Smm pe plan, atunch 26 deseneazé douk rinduri de cerculeje, se aratd limita 9 4° inscele inal - imea medic. 12, EL EMENTE DE SOL Lo Cu semnul convensional al teremuritor araitoast, © erapaturs jse veprezi nt portiunile cu suprefays netedt argiloasa.Repre ~ ceuiarea po plan a eccotar (crema PUL 27 conventional, se va face 1000 91 11500. numai Ta sc’rile 1:2000,12.3 - 12,5 Cu semnul conventional al terenurilor pietroase se repre- = zintd porsiunile formate din rocile masive de baz& (Fra straturi de sol) rilor de piatra Gngramadirile de material pietros detri- ic sub formé de torente de piatra). La scara 1:5000 se va utiliza un . $1 porfiunile Singue sem conventional: (sau simbol). 12.6 Cu semnul convenyional de mlagtind se rep rezint& suprafe- Sele acoperite permanent de spa $i de vegetatic de mlaytin’. Mlastinile ve delimieaz& pe plan prin Uinte continu& cu grosimca de 0,1 mm, res - Pegtiv prin linte punctaté (fn cazul limitelor variabile), in ambele cazuri, cu culoarea al bast ra, . 12.8 - 12.9 La reprezentarea pe planuri a nisipurilor cu dune, prin indesirea puncielor se arats movilele care nu pot fi reprezentate prin curbe de nivel La scara planului. In cazurile cind movilele de nisip se reprezint& la scara Planului prin curbe de nivel, suprafeyele ocupate de ele pe planuri se comple tea z cu semnul ni sipurilor netede, La scaral:5000 reprezentarea nisi purilor netede $1 a ni- “ Hipurilor cu dune, se va face printr-un singur semn sau simbol, 13. COMBINA REA ELEMENTELOR DE VEGETATIE S1_ SOL 13.1 = 13.5 Semnele din acest capitol constituic exemple de combinare intre elemente de vegetaic $1 sol. Aceste exemple nu epui reas’ toate vartantele, sint posibile st alte combindri ale semnelor conventional Gach aceasta este necesar pentru .reprezentarea corect& pe plan a ¢ lemen- . telor de sol gi vegetatie din teren, Trebuie s& se aibi in vedere chcom- + binarea @ mai mult de 2 semne convensionale nu se admite, Distangele din ire Semnele conventi onale ale combinaril clementelor de vegetayie yi sol, vor fi aceleast ca la capitolul “Elemente de vege tatie sol", 91 "Elemente de 14, RELIE! 14-1 Curbele de nivel principale se stabilese estfel: ~ Hecate a cincea curb normald se considera principala Pentru echidistantele de o,S m, 1m, 5 m, Princtbale fiind de 2,5 m,5 m, 7,5 metc., # lo m, valorile curbelor in cazul echidistanjer norma- He de 5 m; 5 m, tom, 15 mecc., tn cami echidistantei de lm; 25 m, Sem, 7S metc., in cazul echidistamel de 5 m; 50 m, loo m, 150 mate, L96fn cazul echidtstangci de 1o-m; fiecare q patra curb& normal se considera principal, atunci cind echidistanja curbelor de nivel normale este de 2,5 m, curbe- le de nivel principale avind, in acest caz, valorile de le m, 20m, 30 mete. 14.2 Echidistanya curbelor de nivel normale trebuie aleasd in aga fel incft acestea st poatt reda fermele de relief de bazKjea se sta- bilegte conform inst ructiunilor, in functie de relicf, sear ete. Pe acce agi foaie de plan se va folosi o singurd echidis tant& a curbelor de nivel normale ; schimbarea echidi stanyei se poate face numai pe o alt foaic de plan. La trasaréa curbelor de nivel normale trebuie cu distanta dintre doud curbe alalurate si nu fie mat mick de 0,2 mm; in cazul unor distanje mai mici de 0,2 mm, se pot Intrerupe toate curbele normale pe porjiunea respect, trasindu-se numai cu rbele principale, Curbele de nivel principale $i normale se trascazd pe treaga suprafay, cu urmatoarele except iz a) nv se traseaza deloc: - + pe suprafeyele acvatice; = pe locurile unde se reprezinté sifnct, rupturi de teren, nbleuri, debleuri, grohon yuri, Locuri cu saps uri; b) se reprezinta partial: ~ unde distanja dimtre curbele de nivel normale este sub 0,2 mm, acestea sc intrerup $1 se traseaz numai cele principale; pe depozitele de steril, reprezentate la scard, se trs- seazt numai curbele de nivel p ancipale; = pe terenurile cu aluncedri, curbele se traseazi cu intre- ruperi Cinclusiy cele principale). Valorile curbelor de myel se 1ipiiresc in culoarea sepia s4 se seriu astfel: = pe un dm? de plan la scara 1:5000 $i 1:2000°se scriv 3 valori, dar la scara gi 1500 1-2 valori, dindu-se priori tate curbe- lor de nivel principale $1 4vind in vedere dispunerea general a valorilor curbolor de mel. In functie de configurayia terenului, aceasta densitate poate fi reduss; - baza cilrelor se crienteaz’ spre piciorul pi i, iar pe Locul respectiv curba se intrerupe, recomandindu-se @ se evita scricrea rasturnotd; ~ valoarea curbei trebule 4 poaté fi cititd usor din parule de sud s1 est ale planului, po cit este posibil, 197Cind echidi stanje curbelor de nivel normale are [rac{iuni de metri (exemplu : 0,5 m, 2,5 m) se recomand& ca toate valorile de pe curbele de nivel s& se serie cu zecimale (de exemplu : 10,0 m, 10,5 m, 11,0 m). 14.3 Curbele de nivel ajut&toare au echidist anja egal a cu juma- Laie din echidistenta curbelor de nivel normale gi se folosesc numai in Locuri le pentru care echidi stanja curbelor de nivel normale este prea mare pentru a reda cerect relieful. Curbele de nivel ajutatoare nu se traseazt atunci cind ‘ distanga dintre dovd curbe normale este mai pick de 3mm sau cind tm- part formal intervalul dintre curbele de nivel normale in dowd piiryi ega- le Ccaztl pantel or uniforme). Curbele de novel ajuratoare de aceeagi valoare , pe pante opuse, se trascazd obligaioriu. 1 caracterisitce de mitiyreliel nu pot fi reprezentate prin curbele de m- - -4 Curbele de nivel accidentale se folosesc atunci cind formele vel normole $1 ajutatoare, Echidistanya lor se alege in mod convenabil. 14.5 Curbele tzobate pe riuvi si Lacurt, precum $i coiele de adincime, se trec pe planurt in cazurtle cind exist documentatie (lucrari de m&surdiors). Cu uceast& ocazie frecare curb& izobar& trebuie sti fie in sopittde inseriptia valoril ei. Atit curba cit gi inscriptia se trascaz& cu culoare albastrd, Valoarea cur bet $1 a cotci va purta intotdeauna sem- nul “minus”. 14.6 Cu semnul conventional al gropilor naturale se rep rezanta deprestunile naturale cu pereyii verticals; de cele mai multe ori acestea —* sint depresiuni avind forma de puj. Semnul conventional se Insojegte cu inseripuia adineimii acestor formagiuni., Marimea gi forma de reprezen~ tare a grepilor pe planuri,trebuie s& corespund& cu mirimea gi forma lor nalurala. Gropile a ciror difereny’ de vivel fad de terenul inconjura - tor este de sub 1 m, nu se roprezinta. 14.7 Pilniile (farfurearele) se numesc depresiunile mici inves siumile de stepi cu pamte reprezentate neclar, avind forma cireularé si \ Fundul plan, le se reprezinté pe plunurs prin curbele de nivel normale $i ayutdioare conform di mon siwnilor reale, 14.8 - 14,9 Mevilele 1 gropile se reprezinta prin semn ecnventional nv- mow atunci cind nu se pot reprezenta prin cucbe de mvel §1 au valoorea unor reperi de ortentarc, Jn interior sau lingd semnul conventional se trece indl(imea relariva, respectiv adincimea, in negru, paralel cu co- 19s.deal, rorwayité conform vrmatoa rector ¢mAcahy & «La O,1 m, pentru cele cuprinse faire 0,9 — 2 incl usiy ” 10 0,5 m, pentru cele cuprinse intre 31-5 @ inclusivs «la Lm , pentru cele mai maride 5 a. Huerets core reprecindl valor: medi 720) 1s 0,5 m (dact stint cuprinse intre 0,5 - 5m jnclusiv) sau 1a Tm (dac& sint mai mari de 5 m)- Valorile adincimlor groptlor vor purte semnul( = )+ Meviiete gh gropile a chror diforenté a2 uve EV ae te renul inconjurior este sub] m, nu se reprezint ad. Lal Cu semnul convent onal al treptelor de tere ¢ orav& schimb&rile de panta mict ecoperite cu tarbil case aS pot repre - genta prin curbe de nivel g2 sint prea mici Cau denivelarea sub 0,5), pentru a li se aphica semnul de rupturi- LcIl Cu acest semn cenvenpional s¢ rep rezinté vircagele si ripe- Le inguste cu pere}i abrupyi preduse prin creziuns ce pante dezgolite. . Po fundut acestor clemente de relief, dacd Wumea lor in tre muchit depayeste 3 mm, se Lrase ard curbele de nivel corespunzit care. 1 la metri) $i adineimea (Iu num itor, rotunjit& dups com $2 aratat Le pa ragraful 14.8 - 14.9). evpyiay in sepia, avai 1&jimea Ca numirttor, rol wnat L412 La Fipele ale cAvor Layima se reprezinta Ie scora se 1 geoek cube Ge lve) aecwale oumol tm locurile Sp cor) optus 7 permir, iar adincimee si Locul masuraril et se arark suma) neclo unde nu sint teasate cucbe de nivel. Lungimile hagurilor nu trebuie sf corespunda Lajrmit prow jectiei ort zontale a taluzelor respective (ea tn cazul teraseler arti ficia~ Le) ch vor avea Tungimea de 0,1 mm, sar scolo unde layimea pe plan & fi pelor sau viroageTor este mar mic & de 2,2 mm, lungimes ha gurilor se va putea micgora pind 10 0,3 mm, Hagurile se tiparese te culoarea ne agra. In imierior se va serie simbolul Nr (neproductiv) « M413 Lo Tornole de reliof naturale, Locul miteurdirit diferent et de pivel se aria prinireua punct deccnat pe margine® *ue= 2078 4 75Ei vit, Lor #laiuri se serie valoarea respect vay paralel cu Lina de sud cadrulul. So reprezinté numoi rupturile de teren care depayesc adinermea de 0,5 m. Pe rupturile de mare intindere dife rents de utvel se acoti tn mai multe Locuri, rotuny ta asa cum prevede paragraful 19914.8 = 14.9, In zonele cu multe rupturi,diferentele de nivel se seriu numat la rupturile cele mai mari. Semnul convensional al rupturii se pune, de asemenes, pe margisile superioare ale grohoti gurilor, aluneetr ilor de teren etc,, Jaci fndlsimea treptalor este mal mare deci echidistanja curbelor de nivel aor. male. Semnul, punctul $1 inscriptia cu valoarea adincimilor se tipdrese cu culearea neagra. M414 Se reprezint& prin ace si semn zoncle cu alunectri de su- Prafay& Crd restogolire) ale terenurilor tn pant, in urme cttrova, in Portee superioar® solul reprezinta rupturi, iar’in partea inferioard ve Produce © ingramadire a maierialului alunecat, Zonele cu alune ctr: de teren se delimiteazk cu linie pune {ace fn culoarea sepia, iar in intertorul comturului curbele ae nivel Me (raseaz§ cu intreruperi de 1-3 mm, inscritndu-se 1 simbolul N (ne- productiv > Rupture se reprezint& numai pe poryiunile in care la data Vidiedrii mai epare rupturd de teren. 14.15 D Prin semnul de grohotiy se reprezima ingramadi rile de Fragme mte colt ursase de roc&, de dimensiuni 51 forme varia bile, de PS versantii munsilor yt de 1a pealele panteler abrupte. Fe soourile de dcjcciic ale iorentilor oa cscs: curbe de nivel. La amtele elememe de relief se inserie in mterior simbolul Nb (ne productiv, bol ovanis), 14.16 Terasele ariificiale ca si cele naturale se reprezi nt& nu- mai dact depasesc adincimea de 0,5 m, Se reprezinia on acest semn luc- err create de cameni ca: rambleuri, debleuri ere, Semnul ve reprezima cu culoarea neagra ; in locul cu dife- Tenta de nivel maxima se serie valoarca respectiva, cu negru, fart a eee Neu kewrOrls prints un pune, 2, 2s rupturilor de te ren natural. - 1417-1418 Cu semnal conventional al Prépastitior stinccase se repre- o7) Peviele vertietls formate din roiic ac baza, Pomeile * Toprenth ta scnerai, ora hasurare, cu ilu- minare de 1a nord-est. Sind penta terenului $1 metodele de ridicare o permit jin 200zonele stincoase pot fi trasate gi curbe de nivel - Simbolul Nb poate inlocui semnul conventionel . 14,19 Cu semnul de col de stincd se reprezint& ridicdturile stincoase izolate, de diferite forme yi inditimi, ce ies in evident prin pante de valori mari, Aceste objective se ridse& dup baza lor 9 sint Ensorite de inscriptia inBlyimii relative, care se pune in dreapia semnun Lui con venti onal. Simbolul Nb poate inlocul semnul coaventienal pentru sci rile 1:2000, 1:1000, 1:500. 14.20 Conturul care delimiteazi avelanga din piatré gi bole ~ yeni se reprezini& cu semnul cenvent ional de ruptur& de teren, cu culoa- rea neagri. Limita pind unde se produce avalanga se traseazé prin contur punctat . Pictrele 93 nisipul se reprezint& cu culoarea sepia. Simbolul Nb le poate inlocui ,pistrindu-se ins& centurul « 14.21 La desenarca semnului cenventional de intrare in peyteré se va avea in vedere regula privitoare la desenarea semnelor conventio- nale mici gi apume = centrul geometric al ‘semmului trebuie s& coincid& cu centrul detaliului re portat pe plan. Baza semiului de pestera se deseneaza paralel cu cadrul de sud, iar al&turi de semn se (rece inscriptia cu indicarea 1éjimit intrdeii gi TnMlpimii intr¥rit Cla aumdrator) 1 adincimi (la numivor) , rotunjite in metri, 14.24 In afara corelor de bazd, pe plan se mai seriu inilyimi absolute in puncte caracteristice ale veliefului, virfuri, puncte deminan: te, confluent vdiler gi lawnele detalii planimetrice care pot Ti recu- noscute ugor tn teren: intersectiile cdilor de comumicayic, mylocul podurilor mari etc. Densitatea punctelor cotate va fi pind La 3 puncte pe am? 1a scara 125000 gi de 1-2 puncte pe dmla scara 122000, Pentru + ile 11000 $1 1:500, densitatea punctelor cotate pe dm@va fi conform anges lor pentru care sint executate planucile, Punctele cotate sc aral cu acest semn cenventienal, cu ex cepyia celor de Ja baza unor det ali: planimetrice care au un semn ccnven- {ional propriv (tilp Kilometric, cruce, trod ete.) . Toate valor ile palyimior absolute dia pu cle caracte- 201ristice ale reliefului se seriu cu negru, paralel cu cadrul de sud al planulut. 15. NORDUL GEOGRATIC 1 Sdgeata pentru indicares nordul vi geografic se va desena pe planurle topograficele scirile 1:1000 51 1:500, care au la bazt un sis tom local de coordenaic rectangulace, Sigeata se reprezinta pe ¢ lime @ caroiajul ut rectangular $i se amplaseazi pe locul cel mai degajat, de regula fn partea dreapta sus @ planul ui tepografic. 16. NUMIRI SI_INSCRIPTH Numirile si inscripyiile de pe planurile La sc&rile 155000 - 1:500 se scriu in conformitate cu modelele gi indicay tile din atlas ( capttolul 16), in funetie de natura yi impor tanta det aliilor 1s care se refera. Se vor avea, de asemenea, in vedere 91 ur matcarcle Indicayii: | 16.1 Denumirile proprii yi inscri pilile expheative ale diferi- felor obiective, forme yi clemente ale terenului, se dispun into tdeauna in divecyia orizon-al& si de prefering& pe locurile mai putin tncdrea- te cu scmne convensionale, 16.2 Agezorea orizontala a denumirtior presupune dispunerea Lor paralela cu Laturile de nord sau sud ale hArtii. In: princi piu, demu: mirile de localitayi au o asecare ori zontala, 16.3 Age zarea neorizont ala a denumirilor se folosegte la obiec —* tele cu lungimi sau suprafeye mari giin acest caz denumirile se di spun deca lungul obiectelor, iar in interiorul supraferelor, pe axa intinderit celel mai mari. 16.4 Dimensiunile serierilor indicate de atlas pot ti mArite Sau micforate pind La patru corpurt, functic de Sntinderes suprat ej clor obiectelor, 16.5 Cind uncle denumiri se repeta in mai multe trapeze , pe toate folle trebuie s& fe menthute caracicrul, cerpul, distantole in- tre litere 91 peziyia pe acceasi Linie, 16-6 Tnseri pysile se plaseazpe plunin aya fel incit Legdl ura Tor cu detaliite ta care se refer st fe cit mai clars, Pentru plasarca SsfectS a Inscripjitlor se folosese explicapiile date cv privire te ven. nete convengionale, precum si urmai oarele reguli 202ay denumiriTe Focalisayitor, eladraior saa ale alter devas Jib de const ruc ii, denumir ile virfurdlor, Tmcuch Lor # iazurilor mici, inaltimite obsolule gf relanive Ccu excepyia valorilor curbelor de nivel), jumesele stilptlor kilometrici si alte insert prt erstate in atlos, referi~ toare Lg detalitle mica, se scriu paralel cu cadrul de sud al phannlut gi de preferat in dreapla detaliutai la cars se 66 fer ; cind spatiwl nu posmie, aceste inscriptit pot fF plasatc in sti ngs deasupra sau chia’ rp detaliv. Tn scopul evitarit suprapunerii denumirit 6 detalii le plani- meirice, serieres ponte fi deplasatd, Ordinea preferential in care se pot face deplasirile, este indicaté in figura de mat )9°8 [pee | — | 1 Dacmuny file devaliilor topograf ice many, cam stat Lacurile qi vwznrile mari, verenurile de sport, formele mars de relief, regiunile foresee, (etcmurde sexaryare, imbolurile referticote = 741% 7 ge seriu in inieriorul conturulus respectivy pavalel co cadrul de sud al planulur ; dacd detalisle enume rac au o mare intindere pe o anumit d di (rec pani coara, der fn aso jel tuctt S gase 1) © din paryle de eyie, atunes demumirile respective se scriw pe divectia dimensiunis sud sau est ale planului 5 © denumi rile apeler, véilor, drumurilor, strimorilec,de fyleurstor se seriv in Tungul acestor detali1, in aga fel, incit $4 posts ty crite ai peryile de cud cau coc ale planulii ; dact supeaieia decohte lor repreaentat este prea ingusid san detaliul topografie se veprezint® prin preg singuré Iinie, atunci denumirea se serie alditurl j @) Litimile gi adincamile apelor curgdtoare navigobile se ceria perpendicular pe direcyia de curgers waper respective, dacit ss pot serie intre cole doud mat y far dack spayivl mu permite, al unci se tree dlaturi, paralel cu cadrul de sud al plannlui 5 accast regult se apli ce a) pent eu inscrippiile referuoare Ia pod ri + fe) inseripiiile trebure plasate asifel inet, pe eit posibil, ati nu Pie inverseciate de liniile carcigyului kilometric; dack intersectaq yea mu poute Th evitatd, alunci }imig ea rerajulus kiTometsic se intverupe pe Jocul inseriplier 5 203D inscripliile se fac ratite stunc: cind se refera la o “upralasa mare, sau Ta un detaliude forma unsi (sii sau a unei lini: Lungi. Me/ Mmele Pinctelor de bari cin) oficialc, tiscse tm cate Foagele cu coordonaie. Accstea se Tuscriu pe oleatele cu Puncte cotate {a tralitare, iar pe planwi, mumar cele situate ia alara local itay lor, Numele punctelor geodezice sint formate din unul sau nai multe cuvinte, numele propra 31 elememte explicative, La se rieres aces: ‘era trebute si se respecte urmai oarele reguly ® dacd pe 1ingi numele propriu sint indicate elemente ex: Plicative ca + puncte cardinale, dejinatori, biserici, acestea se scrin ay a, movil etc. fac parte tntegrant & din nume, acestea se inser inaintea dup nume, do exemply ; Barcduog ti est, Saleta IAS, Saleia biser ©) daca anumite elemento de tecen ; munte, deal, magu Bumel proviu, de exemplu : Muntele Pleyu, Dealu Negru, Magura Mic: —rti—“‘“‘i™iOCOCOUOCOCOCOCOCOCOCO®OCOCOCOiCizCOCW complet, ee i ... Mag. Mica, Mvl Mores ©) dact se constata ci in cutalogui de coordonate 1 mele mor puncte geodezice ou este scris cerect, privind reguhile gramat i cale (malescala, cratima, arncelul eves), pe hart aces ea se inser co = rect ; @ numele puncielo= geodezice so inscriu paralel cu Latur Ke de nord $1 sud ale cadrului, de regula ia stinga semnului conv enyio - pal, 1arcora plasar’ 1a dreapia. Daed

You might also like

• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1713)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (121)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)