2 | BIBLIOTECA STUDENTULUI MEDICINIST VIOREL RANGA C. ZAHARIA V. PANAITESCU AL. ISPAS. ANATOMIA OMULUI MEMBRELE EDITURA CERIA ‘BUCUREST! jDrepturile de editare ale acestel luctdii apartin In exelusivitete Ediiuril ,CERMA” Redactor: fosna Wsdalina Mattel Consilier editorial: Dr. Tom Mafiet ‘Tehnoredaciare comptterizaté: Adrian Barbu Coperta: Florin Creangé ISBN. 9799557872Trecersa Ia statiunea bioed a imprimat corpului man profunde modificéd structurale gi function. Aceste modifica se reflect& tn struotura gi dinamica trunchiului gi :ot att de evident in cea a extremitatior. © privire sucinta in fhogensza, arat& c&, In evo- lutia gi speciatizarea membrelor superioare gi infe- stoare, au intervenit mal multi factor. de exemple: cuterea si pregativea hranei, fuga de pericol, fabrica- rea unetteior de munca si numeroase ate conditi de adaptare la viata de uscat, In acest sens, MEMBRELE SUPERIOARE, care pe trepte flogenetic inferioare ser- vveau indeosebi la sprijnirea gi deplasarea corpuli, fa stramosii patrupezi mai apropieti omulul, au incepul a se elbera de sol, Ele s-au transiormat morfofunctional in organe de prehensiune si agéfare, tunctt care pre- supun un mare grad de mobiitate si care pe fing’ ‘opozabiltatea policelui, au concentrat la rivetul mm cea mai mare parte a receptorior de tact, dave principatul organ tactif al omulvi. Omul primitiv Schimbindu regimul de hran’, trage cu arcul dupa Vinat. descoperd focul si i creeaza cu propriar mind unetele de munca, de existenta. Transfomérle pro- duse la nivelul membrelor superioare, se reflecta in asezarea si articularea intre ele 2 oaselor centuri sca- pulare si extremitatior libere ale membrelor super- icare; in modul de articulare al oaselor centri scapulare cu trunchiul #1 conformatia 9 strategia re giunilor topografice ale membrelor superioare si traiectul manunchiuror vasculonervoase. In acest ca- dru un loc important jl ocupa articutatia umarulul, Pen- tru 0 mai mare mobilitate, ea prezinta o structura speciala si este asezata la suprafatd, caracteristic omuiui. Ea esie 0 articulatia de tip steroldal, cu condu- core musculara gi cu cea mal mare mobittate. Ampl- tudinea migcaritor se marepte de ssemenea prin participarea la realizarea lor, @ articulatiel centuril sca- pulare §i a tipulut particular de legaturé a scapulel cu ‘runchiul, prin mugchi. Exteemtatea tibera a membre- lor superioare, aseméinatA de Braus cu brajul unei ma- carale, prezinta o dinamica complex la baza careia sta Intregul sistem muscular al membrelor superioare i partial al trunchiulul. Acelagi factori au determinat Gezvoltarea deosebt de bogata a inenvaliel si cispo- zitivulu vascular al membrelor superioare. Un exemplu in acest sens il constituie reteaua vascular’ a acestor membre, cu muttiple posioiltati de circuatio colaterala in obstnuctia trunchiuriior vasculare principale. ‘Trecerea ia statiunea bipeda a impovarat MEM BRELE INFERIOARE in statiod si mers. Ca urmare, mamibrele infericare devin mai puternice $i volumi ease comparativ cu cote suporioare. Masa lor repre. Zinta cova mai mult deck 1/3 din masa totala a corpului uman. Adaptarea $i specializarea lor la functia de sustinere si propulsia Corpului, se reflecta SVIBAELGA fn structura tuturor paqtlor lor componente. fn acest sons, centura pelviend reprezentai& de cele doud ‘oase coxale se articuleaz’ puternic posterior cu osul sacru, inchizind astfel fnteun putemic inel oscs, 0 pare a coloanei vertebrale. Acest complex osos for- meaza 1/3 inferioaré a trunchiuiui, respectiv petvisul, prin care se transmite membrelor inferioare intreaga ‘greutate a parlor suprajacenta ala corpului, Toate pieselo scheletice ale mombrelor inferioare sint mat puternice, iar arhitectura lor intema este expresia so- Ucitarilor lor functionale tn gredientul gravit Adaptarea si specializarea mortofunctionala a mem- brelor inferioare se oglindeste de asemenea in dez~ voltarea si actiunea muschilor: in alcatuirea articulator si ntregului aparat ligamentar; in. dispo- Zitia gi traiectul yasolor sanguine si limfatice gi fn tipul jer do inervetie Intenp oe migcarea memorelor super- ‘care faa de trunchi se realizeaza Tnt-un triply sister mecanic formet de articuiaia stemoclaviculara, acra- mioclavicularé si cea a umérului, migcaile membralor inferioare fat de trunchi, se fac intro singuré articu- late, Aceasta este articutalia goldulul, putemnic&. s- lida i adine implantata in peretii bazinuiul. Rezistenta 1 solidtatea membrelor infericare determin8 0 mal re- usa expunere la stress-uri. Fracture membreior su- pperioare sint mai frecvente dectt ale celor inferioare. Insasi patologia acestora, comparata cu a celor su- pericare, prezinté particularitati legate de structure si functia lor Varicele membrelor interioare, afecini ar- ticulare, arteritels, limfedemul membretor infericare, etc. constituiesc numai ceva exemple in aceasta stera. Dezvoltarea membrelor Dezvoltarea membreior incepe inca in ssptamina a Va de vieté intrauterina, deci inainte ca embrionut s&-gi fi definit forma general umana, pe care © dobindesto abia la sfirgitul saptamini! a Vill-a de fa fe- ‘cundatie. ‘Membrele superioare gl inferiozre apar pe parte faterale ale corpului emibrionar sub forma unor muguri secundari si simetrici, numiti mugurit membrelo:. ‘Acesti muguri se dezvoté dintr-o creasta longitudinala intinitd initial pe toata lungimea fetelor laterale als trunchiuiul, numité creasta mombrolor (creasta iui Wott), in timp ce la pesti din creasia membrefor tau nrastere in lungul corpului, aripioarele, la mamifere partie crestelor dintre mugurii membrelor regreseaza i dispar. Mugurii membrelor superioare preced cu 48 ‘re ca apariie, pe cei ai membralor inferioare. Fiecare mugure are intial forma semilunaré si contine in inte- ‘ior populatia celular inc’ nediterenfiat8, de naturs mezenchimala, invelté la suprafajai de ectodermul em-‘bronat {n aceasta etapa muguri membrelor sint ne- eegmentati, dar timpuriu, la nivelul lor incepe a se soiita o parte proximal mai groasa, corespunzind rndratui $1 goldului gt atta distala gi 1eita, din care se dezvolt extremitatie libere ale membrefor. Mugurit prezint’ o fal’ de fiexie $1 alta de extensie; 0 margine preaviald $i ata postaxiala. La om, mugurii membretor superioare corespund ultimelor patru somite cervicale $1 primalor doua toracice. Cel ai membrelor inferioace Ecrespuhd somitelor lombare si primetor sacrale. ih tuna a tha intrautoring, la niveiul extromiitior libere apare che 0 proeminenté ce corespunde cotulul si respectiy genunchiui, jar distal se aiia mina seu pi- 4d pe fata palmara a bazei falangel distale a £072" Eegetelor II — Vv. os Faportur. Anterior, se alls numedian $i vasele ulnare, acoperite ce miflexor super- ficial al degeteloy, iar posterior, membrana Incerosoasa $i m.patrat pronator. Medial, se gasesc milexor uinar al carpului si manun- Chiutui_vasculonervos_ ulnar, iar lateral ménunchiul vasculonervos interosos gi mitexor lung a policeli, Dupa trecerea prin ccanaiul carplan si prin paima, unde are ra- porturi posterioare cu arcul palmar arterial Profund, tendoanele acestui mugchi trec pe fata pal- ‘mara a falangelor, in raport cu tendoanele flexorulul superficial ‘Actin. Actiunea sa principal’ este de flexie a falangei distale. Celelaite actiuni socundare se confunda cu ale flexorului supericial, cu exceptia exiel antebratulul pe brat MFLEXOR LUNG AL POLICELUI (mJfexor pol licis tongus) are origines pe fata antericaré a raciusu- lui th 3/4 proximale si pe partea laterald a membranci Intercsoase. Corpul musculsr este relativ scurt, de fa jumtatea antebraqulul continuirduse cu un tendon, care tece prin canalul carpian pentru a se angeja in palma medial de eminenta tenara, Insert se face pe fata antericarS a bazei falangei distale a policelui. Bo harm gee Minjercsseus Apppsanor Lig “d Boe 0A never Beisais 00g.2? ~ wusetif AyreRtoRT M, nl) ego A gitiseazece Report. Este acopert anterior ce mmilexor su- perficial al degetelor $i flexor radial el carpului, iar dis- fal de mbrahioradial, Intre acesti mugchi si lungul flexor al polcelui se afld vasole racale $1 ramura Su: perficial a nradial, Posterior, so aff radiueul, mem- rena interosoasa, iar distal m. pret pronator. Medial se alld mflexor profund al degetelor. In canalul car pian tendonul sau este plasat cel mal lateral. in palms merge de-a lungu! marginii mediale a eminentel tenare intran sant format de cele dous fascieutale m.fexor seurt al polielui. Aatiune: este texor al utimel tatange al police si secundar al prime! falange pe metacarpiaruli M.PATRAT PRONATOR (mpronator quacratus) are origines pe marginea anterioara si mediala in patrimea inferoerd a une si nserfa pe fata anterioar& a7« M brachiolis A sepinare “ r8 breeds Mewar digiforup Ae | 08-28 iyscoyf} oe d iS LAT z r a radusulu! In sfertul distal pin aproape de marginea 8a anterioara, aportur: posterior vine in raport cu radiusul, u- na si membrana interosoasa. Anterior peste el trec tencoanele mm flexor ulnar al carpului si flexorilor de- geteior Actiune: este pronetor al antebratului MUSCHI LATERALI Al ANTEBRATULUL Mugchii lateral! ai antebrafulul sint in qumar de pairs cu ofiginea pe epiconcilu lateral si pe marginea laterala @ humerusului. De la suprafaja spre protun- zime se gsesc mm.: brahioracial, lung extensor radial al carpulu, scurt extensor radial al carpulul§! supina- tor. Sint inervati de n.racial M.BRAHIORADIAL (m.brahloradialis) are origi- nea pe merginea lateral a humerusulul, distal de antul nerviui radial si pe septul intarmuscular lateral. Se terminal in treimea milocie a antebratului printrun tendon, cafe coboaré de-a lungul radiusulul pind la Procesul sau sticid, pe care se insera. Raporturt: este acopert de fascia antebrahials; distal, este ncrucisat de tendoansle mm.lung abduc- tor al poiicelui extensor scurt al polcelu. in drumul ‘su atopelé mm.extensori radial ai carpului, rotund pronator si radiusul, La nivelul cotului, impreuna cu ‘endonul mibiceps delimteaza gantul Bicpital lateral. Marginea sa mesiala vine in raport cu ramura super. ficiala a ntfadial si cu vasele radiaie, find mugchial satelt al aradiale. Acjiunie: este semipronator ef antebrafului si ‘Hexor al ac@stuia pe bref. Actiunea Sa de supinator nu pare decit etuncl cind antebratul este in pronatie. | | | me M.LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (mextensor carpi radialis longus) are originea pe tre ‘mea distala a margin laterale a humerusulti, sub or. ginea mbrahioradial si se inseré pe fata posterioara a bazei metacarpianutul il Raporturi: proximal este acoperit de m.tirahiora- dial iar distal de mm.iung abductor lung si'scurt ex- tensorial policelui, acoperind m.scurt extensor radial al carputul si raciusul. Tendonul siu aluneca printrun ighiab situat in imediata aproplere a procesulyil stloid radial pe fata posterioara a epifizei radiate cistale. Acfiune: executa extensia mini pe antebrat, ab- uctia minil pe antebbreg gi este flexor secundar al an- tebrajului M.SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (mextensor carpi racials brevis) ere originea pe ep condi lateral, pe ligamentul laterat al cotulul si pe septul care il separa de mextensor al degetelor; se ‘nserd pe procesul stioid al bazei metacarpianutui Il Paporturl: este acoperit in cea mai mare parte de mung extensor radial ai carpului. Distal, ‘este ‘ncrucigat de cal trei mugchi ai polcelui (ung i scurt ‘extensor, tung abductor). Acopera radiusul pe Gare se afla proximal insertia msupinator, iar distal a m-pro- nator rotund. Trece prin acelasi jghiab cu m.extens lung racial al carpulut, Tendoanele acestor doi muschi merg Impreuna Mnc8 de la nivelul jumataii inferloaro a antebrajului, unite intre ele printr-o lama de tesut Conjuncti, avind 0 teacd sinoviald comuna. Deseori intre extensor radiali si msupinator sau intre acestia ‘si mugchil policelui care Ml ncrucigeaza se afld burse seroase. Aciune: are aceleasi actiuni ca ste mugchiutul precedent, abciucta find ins& mult mal redusa, M.SUPINATOR (msupinator) are originea sub Incizura radiata @ vinet pe sfertul proximal al marginei Humeras, Asipinator. (tral prov 08-29 ~ Shea Niralon paschjees Siprmaton,fotorate 2 tine, pe tigamentl faelar gi 6 ligament fateral at cotuli. Se inserd pe faja lateralé gl anterioara 2 treimi proximale a radiusului, ini ligamentul inetar 4 inserjia m.pronator rotund (fig. 29). Raportur: este acopert de mm.extensori radial ai carpulul si de mextensor al degetetor si degetului \, apoi de moxtensor ulnar al carputu, In ansambla rmugchiul este format din dou’ fascicule suprapuse print care trece ramura protunds a n.racial Aciiune: este supinator al antebratuli, MUSCHII POSTERIORI Al ANTEBRATULU! Ragiunea posterioaré a antebratului cuprinde cept mugchi dispusi in dou’ planur: superficial in care cinspre lateral spre medial se gisesc mm.extonsor al Gegetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpulul §1 anconeut si profund, in care se gasese in aceeasi ordine mung abductor al police, scurt exienser al police, lung extensor al poticelul si ox- tensor al indexutui. Tofi acesti mugchi sint inervati de nvradial (fig. 30, 34, 32, 33). MEXTENSOR AL DEGETELOR (mextensor ai gitorum) are originea pe epicondilu lateral pe faja pro- junda a tasciel antebrahiale s! pe septutile ficroase intermusculare. In jumatatea inferioard a antebrajului se imparte in patru fascicule pertrur: index, medius. inelar gi pentru degetul mic. Inseria se face prin trei lame tendinoase, pentru fiecare deget: una riocie care so inserd pe fala posterioard a bazei falangei mij- loci gi doua colaterale care 0 ocolesc pe aceasta reu- nindu-se pe faja posterioara a falangel mijfoci, pentru ca apoi s8 se insere pe falanga cistala Raporturl. Proximal este superficial, iat istal, trece pe sub retinaculul extensorior Acoperd m.supinator, vasele interosoase pos- terioare, mugchi stratull profund, articulajia radiogarpiana, metacarplenele, muschit inter- oso! dorsal, falengele. In dreptul capului me: tacarplenelor, tendoanele sint unite Inte ele prin benz: conjunctive tranversale. in dreptul articulatiel metacarpofalangiene, tendonul muextenscr al degetelor primeste exepansiu- nile tendinoase ele mm.lombricali ¢ interososl Impreund cu care formeaza un aparat fibroten- cinos complex al degetelor. Acfiune: extensor al falangei mijocl! pe cea proximala, extensor al falangel cisiale (se- ‘cundan i extensor al degetetor pe metacarp, al mini gi al antebratulu. M.EXTENSOR AL DEGETULU! MIC (mextensor dighti minim) are originea pe eci- Congilul lateral si pe fascia antobrahisla i se ingera pe fejele dorsale ale bazelor faiangelor I gill ale degetuiui mic, dupa ce a fuzionat cu tendanul provenit din mextensor al degetelot Raporturl: esta patial acopert lateral de extensor uinar al carpulul, Raponurte sale profunde sint identice cu ale precedentulul ‘Tendonul sau trece printt-un gant aft pe fata posterioara a capului ulnel. Acjiune: extensor al degetulul ric. MEXTENSOR (i NAR AL CARDIHNT (maven sor carpi ulnatis) are originea pe epicondilul lateral prin copul humerei {caput humerale), pe fascia ante- brahisi& gi prin caput uinar {caput ulnare) pe fata si marginea posterioara a ulnei. Se inserd pe partea me- Giald a bazei metacarpianulul ¥. Actlune: extensor §i adductor at mini M.LUNG ABDUCTOR AL POLICELUI (tn.abduc- tor pollicis Iongus) are originea pe fetele posterioare ale ulne| si radusului si pe membrana interosoasa. Tendonul de insenie trece prin sanjul cel mal lateral de pe faja postericera a epifizel cistale a radiusului $i se prinde pe partea lateral a bazei primuful metacar- pian, unelo fibre ajungind pe m.trapez. Reportar: in jumatatea cistala a antebratulai de- vine supertcial. in apropierea articulatei radiocarpiene ‘nerucigeazd mm.extensori racial ai carpulu Acjiune: produce abductia $i anteductia poilcelui si abductia mini, M.SCURT EXTENSOR AL POLICELUI (m.exten- 0° pollicis brevis) are criginea pe feta posterioara a membranel interosoase si a oaselor antebrafulut Tea- donul sau trece prin acelasl gant cu al m.lung abduc- tor al policalul si se inserd pe fata posterioara a bazel falangai proximale a polcel ‘Actiune: extensor al falangei proximale gi abduc- tor al paiicelu, M.LUNG EXTENSOR AL POLICELUI (m.exten- 0° pollicis longus) are originea pe fata posterioara 2 A tngase brgch sons nt WA g ancoreus M erhnser indies erheser indhers 41g 30 - cary ABTERIONRAA ANITEBRATULUL ~ (planul superheinl)419-3) — A Posrieiones 4 sureenarcieut Pear rRarid) Uinel gi ajmembranei interosoase si se insera pe fata dorsala a/falangei distale a policelui. Faporturl: tendonui séu merge ta inceput impreund cu cel al m.scurt extensor al policelu Prox. 30 t drach. Fated Ag. 32 | ~ WSERIIS a8 pepe a PO Hee OLESEN Re ‘mal de retinaculul extensorilor se despart pentru a se realitura in dreptul bazei metacarpianului |. Acest spatiu cu axul mare orientat distal gi ugor lateral, avind ca laturd laterala tendoanele mm.ting abductor si curt extensor ale poicelul, iar ca lature medial ter Gonul m.lung extensor al policelui se numeste ,taba- chera anatomica’ (pielea ridicaté de cele doug’ laturi formeaza 0 depresiune in care s@ punea tutunul pen- tru a fi prizal). Pe planul osos at tabacharel se gésesc Ginspre proximal spre distal tendoanele mm.scurt si lung extensori radiali ai carpului gi araciala. Actiune: extensor si abductor al policelel, M.EXTENSOR AL INDEXULUI (mextensot indi- cis) are originea pe fata posterioara a uinel si a mem- branei interosoase. Tenconul stu trace po sub retinaculul extensorior prin acelagi spatiu cu mexten- sor al dagetolor $i 83 inserd pe ariiculatia metacarpo- falangiana a indexutul, unde fuzioneaza cu tendenul provenit din mextensor al degetelor. Raporturl, Este cel mai medial muschi al planulul profund. Acfiune, Extensia indexuiui. FASCIA ANTEBRATULUI | (fascia antebrachily | Fascia antebratului continua pe cea brahial de Ja nivelul cotulul, Ea se inserd proximal pe epicondi 51 pe olecran, dar se pare c4 este o inretesere a fi-bralor ei cu cele ale fasciei brahiate, Ea este ciindrica 31. mai groasa posterior, Distal, Se continua cu fascia Imfini. Este formaté din fibre circulare si longitudinale, prezentind orficli prin care trec vasele $i nervi super. ficial. Dintre acestea, la nivelul plc cotulut unul este mal mare, pria el trecind vena care face anastomoza intre sistomele venoase superticiale si protund ale an- tebrafulul Faja sa interioara adera putemic fa ulnd si fumizeaz’ tascil mugehilor antebratulul, dar nu dé septun intermusculare, Fascile mm,patrat pronator si flexor superficial al degetetor sint mai bine individua- lizate. Lateral si medial, fata profundé a fasciei Schiteazd cite un sept intermuscular, care se inserd pe marginea posterioaré a radiusului si respectiv a Ulnel, separind cele trei grupe de muschi ai ante- baju La nivelul articulatiel raciocerpiene, fascia ante- brafulu formeaza dou’ ching’ fibroase, cispuse trans- versal, numite retinacule. Retinaculul flexorilor (Cetinaculum fexorum) este situat anterioy intins de fa luberculul scafoidului si al trapezului pind fa pisitorm si cittgul osului cu cirig. El este format la suprafala Gin fibre venicale si obice, iar profurd ain fibre trans- versale, care formeaza ligtransvers al carpului. Acest ligament deliniteaza impreuna cu carpul, canalul cer- pian (canalis carp), prin care tree tendoanele mm.flexorl al degetstor si aumedian spre palma. De pe fafa sa profunda se desprinde un sept firos care se insera pe naviculay trapezoid si capitat, determinind formarea unui canal lateral peniry tendonul milexor radial al carpului gi a atuia medial pentru n.median si tendosnele mm.jlexori, Retinacuilul flexoriior se cont- Nua cu fascile tenara si hipotenard, Pe fata tui ante- fioara se insera miung palmar, lar interior constituie criginea mm.tenari gi hipotenari Anterior de el trec vasele si nuinar. In acelasi plan cu retinacululflexorlor se gasese tendoanele mm.brahioradial, flexor! radial 51 Ulnar ai carpuli, Retinaculul extensoriior (retinaculum extenso- um) este dreptunghiular, agezat pe fala posterioard 4 extensor dhigiy mining PM ontensotgas, wot Movers ey Renato ee Ni Fig. 94 ~ RESIUNEA DoRSALA, Mi (Hao sepertojay MLM) Seni jiu tule mal sudfre, De pe faja ‘sa profunda se desprind septur, care se insera pe fetele posterioare ale epitizelor distale ale radiusulul si ulnei si care determina Impreun’ cu san{uile respective tunele prin care alunecd tendoa. rele mm.extensori. Dinspre lateral spre medial aces. tea sint: pentru mm.abductor lung si scurt extensor al Policelui, pentru mm.extensori radial ai carpulul, pen. tty extensor lung ai policelui, pentru extensorul de- getelor si al indexului, pentru extensorul degetulul mic ‘3! Pentru extensoru! ulnar al carpului, Cele doua ret ‘nacule reprezinta un mijloc de contentie al tendoane- (or care trec spre mina (fig. 34). TECI FIBROASE $1 SINOVIALE La rivelul aniculagilor metacarpofatangiene ton- oaneie mm tiexori superficial si profund tree printrun tunel osteofibros la a carui formare pavticipA tecile f- broase ale degetelor minii (vaginae fibrosae digitorum manus) $i fata anterioara a felangelor cores- punzBtoare, Acast tunel fine pind la falanga distela, in dreptul falangei proximale diametrul su este mai mar, iar fiorele mal condensate. La nivelul articulai- tor interfatangiene fibrele sint mai putine si orientate obi, incucisindu-se intre ele pentru a forma partea cruciform @ tecil firoase (pars crucitormis vaginas fibroasae). La nivelul degetelor IH1¥, tendoanele mmflexori sin invelite de tect sinoviale digitale (vagiendinum digtorum manus); ele se intind da la falanga distala Ia capul metacarpianului cores- punzator (fg. 35, 36). Tecile sinoviale (vaginae synoviales) acopera tendoanele mm.tiexori si extensori ai degetaior, usurindule slunecarea gi captugesc tecile fibroase. AU conformatie asemanatoare seroaseior, find for- mate dint-o folté parietala $i ata tendinoasé, care se Continua intre ele prin fundurl de sac situate la extre- ital loc Aceste fotte, in timpul miscarii tendoaneior, aluneca una pe alta prin intermediul unei lame de f- chid care are rol lubrofiant. Tecile sinoviale ale mm flexor sint: teaca sinoviaid @ m.flexor radial al car- ‘pului (vag.synovialis tendinis m.flexoris carpi racia- lis), teaca tendonulul m.tung fiexor af policelui (vag.tendinis miflexoris pollicis longi), care Insofeste avest tendon de la baza falangel medi pina la 1-2 om proximal de retinaculul flexorilor gi eaca sinovialé comuna @ mm.flexon (vag.synoviais communis mmuflexorum), care pleacé de la baza falangel distale a degetului mic, invelegte tendoa- rele flexoare ale acestuia, lar in palma, cuprinde tendoanete flexoare ale degetetor WN, Ill Il forming © teaca comuna care ured la 2 cm proximal de re- finaculul exorior. Deci, polcele si degetul mic au teci aigitocar- piene, care ajung pina in partea distal a ante- bratului, anterior de m.patrat pronator, pe cind celelalte degete au teci digitele gi carpiene. De aici posibiltatea propaga unei supuratii a policelul ‘sau degetului mic fa palma si antebrat, in timp oa un panartiv al cetorlaite degete nu Se propaga proximal tocmai din cauza teciior sinoviale distincie, digitale $i carpiene. Exista posibiltatea confiuentel | | ' i | | i \F Jos suman BT. Os piiitonme pay So Hg 35 reeds stitovine PALME | palmare calor doua teci digitocarpiene. Faja poste- floara a flecarei teci sinoviale digitale este legatd ve tendoanele mm flexor corespunzator, prin fruri tanci- noase (vincula tendinum). Acestea pot fi scurie (vin- oulum br reve} i fungi (vinculum longum). Cele scurte sint efte Goud pentru flecare degat unul care leaga tendonul flexorutul superficial de falanga proximala $i al dollea, care leaga tendonut flexorului profund de falanga mecie, Frluilelungi sin in numa de trei pen- iru fiecarg deget $1 anume: dova la nivelul bifurcesi flexorului buperfical si altul pentru flexorul protund la nivelul falangei distale, Tacile sinoviale ale mm.extensori ee g&sese pe fata dersala a mini si tapeteazd tendoanale extenso iN AAA | 7.38 -VARIANTE DE TE0/ sipow)) EOE FECL SINOWIALE pL MUSCHMLOR FLEXORI WV but lélon. ‘lor ia trecerea lor prin canalele osteofibroase deter: inate de retinaculu! extensortlor gi jghiaburle de pe faja dorsald a epitizel distale a radiusulul, Aceste teci depagesc retinaculul, at superior cf si inferior cu 2-3 ‘om. in numér de sase, dinspre tateral spre medial sint: [pentru mm.lung abductor $i extensor scurt al policelui (vag.tencinum mm.abducioris longi et extensoris bre- vis polcis), pentru mi.extensori radiall ai Carpului (vag.tencinum mm.extensorum carpi radialium) pentru ‘meextensor lung ai policelui (vagitendinis mextensoris policis long), pentru mm.extensori al degetelor $i al indexului (vegtendinum mm.extensoris digitorum ot extensoris incicis), pentrs extensoru! degetuul mic (vag.tendinis m.oxtensotis digit! minim’) si|pentr maextensor ulnar al carpului (vag.tendin's mextensoris carpi ulnatis). MUSCHIL Mini Muschii mint se grupeazt in mugchi tetera, care formeaza proeminent’ viibila la supratata nu: ‘ita ominenga tenard, muschi mediall, care formeazé eeminenfa hipotenara, iar intre acastia mugen fom Call gi interososi (ig. 37). MUSCHII EMINENTE! TENARE ‘Acestia sint reprezentafi de: M.SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI (m.ab- ductor palicis brevis) cu originea pe tubereutul nave culanui gi al trapezuli, pe retinaculut exorilor sl pe tendonul miung abductor al policelul, Se inserd pe fata laterala @ Daze! falangel proximele a policelu.O ‘expansiune a tendonului 24u se prinde pe tendonul extensorului scurt al poficelui Reportar. Este superficial, Inenvefe. Ninedian. MA JENDOANELORM brachiacrasfalt Meer carpi radials Fig 3% — wasenil Panel M.SCURT FLEXOR AL POLICELUI (m.flexor poilcis brevis) are originea prin capul superficial {ca- ut superticials) pe retinaculul flexorilor si prin cepul profund (caput profundus) pe taper, pe teaca fr bbroasa a flexorului radial al carcului, trapezoid si os capitatum. Se inser prin capul superficial, situat late- ral, pe marginea laterala a bazei falangei proximale a policolui, iar prin cel profund, situat macial, pe margi- pea mediala a bazei falangei proximala a policelui. Inainte de a'se prinde pe falanga, cele dou’ fascicule se inserd pe sesamoidul metacarpotalangien cores- punzator. Raporturi, Acoper& mmogozant si adductor al policelui, Printre cele doua fascicule ale sale, trece. tendonul miung flexor al policelul. Inervajie. Capul superficial de n.median iar cel profund uneori de n.ulner. Actiune. Roteaza metacarpianul | in jurul axulul ‘su longitudinal si il depiaseaz anterior i medial: ajuta mm,scurt abductor al policelui gi opozant. MOPOZANT AL POLICELUI (moppo- rans poticis) ae origina pe retinacuitl lexo- tior gi pe trapez sl 38 inseré pe panea lateral a folei palmare a motacerpianul |. Este iner- vat de n.median. ‘Acjiune. Aduce metacarpiants | medial i _antrion ctindut medial tn jurul axutul su fon ‘tudinal Prin actiunea sa $i @ mugdhlor pre- Caden, ta care se adauga osa @ mugchiulat lung abductor al policelu se realzeaza ,opo- zitla” policelui, adicé plasarea sa anterioara fata da feele palmare ale celorlata degete. M.ADDUCTOR AL POLICELUL (*. ductor poticis) esto col mei profund i intns ‘mugehi'al regiuni. Are forma tlunghlulard ‘Soup’ primul spatia interosos. El are originea rin ogpul obji¢ (Gapvt obiquum) pe fafa pal- ‘mara 2 oaselo’ findulu | cafpian gi prin caput transvers (caput transversum) pe baza $i mar ginea palmara a bazei metacarpianului I Uneos, fibre ale acestui mugchi, se prind ps agonevioza de inserie a mm.intorosogi I Fibrele celor doua fascicule se indreapta obli sau transversal spre police, inserindu.se pe ‘osul sesamoid medial si pe fafa mediala a ba- zet falangei proximale a policelui. Raporti. Este acopert. de muschi pre- codonti si acopera la rindul s8u, cinspra me- dial spre lateral metacarpionsto ll, spat I interosos cu mminterososi respect, tondoa- rele tlerorior degetetor gi tombricall find si tuati pe fala sa palmara. Inertia: nulngs Actiune: Adductor al policelui. MUSCHII EMINENTEI HIPOTENARE M.PALMAR SCURT (mpalmaris brevis) este un muschi pielas gi are originea pe fata profund’ a dermului regiuni iar inserfia pe ponovroza palmavd ‘Acfiune. Este un muschi rudimentat. El produce cutele transversale als Pelli regiunil hipote- fare; este un muschi involuntar. M.ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m.abcuc- tor dig rin) are originea pe pisiform si pe tendo- nul milexor uinar at carpului, iar inserfia pe partes ‘madiald a bazei falangei proximale a degetului mic. El trimite 0 expansiune fibroas& tendonului m.extensor al degetuli M.SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC (mtexor digti minimi brevis) are originea pe ciigul ‘ccuiui hamat si pa retinaculul flexorilor si se inser pe partea mediaia a falangel proximale a degetulul V. ‘mpreuna cu tendonul precedentuli Raportur, Este acopert de paimarul scun gi se alld situat in acelasi plan cu abductorul degetului mic, lateral de el M.OPOZANT AL DEGETULUI MIC (in.opponens lott minimi) are originea pe retinacuiul flexorlor $1 pe ciigul osului hamat gi se inserd pe faye mediala a metacarpianuiu V. Raporturi. Este cel m: rotund mugchi al regiuril,ia Avian. 886 icaipiaviad ¥ vie axl sil duco ugar palmar. Actiunea sa de rotatio laterala Soupra mneracampianului este contestata, inervijia muschilor hipotenar este dat de ramus ra profundss @ nin ‘Muschi lombrical $i intorosogi ‘mmugchi sint dispusi in doua planuri: su- Acovt peficial-- «nm.lombricali gi profund — mm.interososi 38) 00 Sie LOMBRICAL(omlumtreles) sine tn numér clo | patra. Originsa lor este pe tendoancle maflexor prefund al degetelor fn felul urmator: primul ombncal pf fata lateralé a tendonului pentru index, ‘aa trae a tonconut pene mcg fala media a enconuul peru mecce ea a tendorukl pontu Pele ¢rat 2 mediala a tendonului pentru inelar si pe wl a tendon porn cegetul mie eo eee ein fog tara a arbulael mete ese gene a ullineior patru degete si pe tendonul exten Sorulul vomun al degetulul respect. ‘opotturi. Sint acoperk la nivelul palmel de ten- » flexor Superficial al degetelor, de arcul ar- lo fousl pur Suporfcia si “copera spate interosonst), La nivelul articulatie: metacarpotalan- giene au posterior ligamentul transvers metacampian, far anterior yascle gi nervi colaterall al dagetelor increta. N.median inerveaza cei doi muschi Jombriciill katerall, lar n.uinar pe cei dol lombricali me- Pe Aofiun} ‘Sint fiexori al primel fatange $i extensori ai ution {oud falang Hin.NTEROSOSI (mm.interosse) (to. 38, 40, 41), Acct! inugchi se gisesc In spatile interosoase, tune tol peltoan $1 patru corse, tary: ntbroso3! palmari (rm.interossei palmares) in pumar 6! 1re} ocupa spatite interosoase F, Il si IV, and ia pe fala metacarpienull care press 79.39 ‘Nusenl' upenososs eanspus' 10808/ Ctl nai ROE G8 Conca 4 Le retirastlar (LAMBPCER) paye/exfepsorr” Tend Me lor Degehlon Pig 38 “APARATELE FLEXOR STESTENSOR ALE Op Chea ViALW si dapengy WE OeCETEL pre axul minil (exceptind al trllea metacampian prin care trece acest ax). Se insera printrun tendon subtira pe tendonul mextensor al degetului respectiv (I, 1V §1 V), Gistal de articuatia metacarpotalangiand, Raportur. Sint acoperiii de fascia profunda a init $i dorsal acopera mm interososi dorsal. Sint $2 Parati de mmJombricall prin ligamentul metacarpian {rensvers profund, Inervafe: Sint inervati de nulnar Actiune. Sint flexor a felangelor proximate, ex- tensor! ai utimetor si adductori al degetelor (apropie degeteie). ‘Mm.interososi dorsali (mm.interossei dorsales) sint mai intingi decft precedentii, ocupind cea mai ‘ave parte a spatiulu interosos. Se prind pe ambels etacarpiene care delimiteaza spatiul respectiv. Ort ginea lor se af2 pe jumatatea dorsal a fetelor mota- Carpienelor care detimiteaz un spat interosos $i 99 intinds si pe jumatatea palmara a fojei metacarpianu- {ul, opusa axutui mini (pe care nu se prinde un inter. 80s palmar). Corpul ior muscular aloatuit din fibre Oblice distal, se termina print-un tendon, care se Indreepta spre degetul corespunzator originl cetol mai intinse, unde se termina prin doua fii; una se inser’Fig. 40 Wes seovgsinuunnd timate) pe baza falangei proximate gi alta se desface intrun evantai, cere Se termina pe tendonul maextensor al degetelor. Asadar, primu intercsos dorsal se inserz pe index, al Goilea $i al treilea interosos dorsal se in- sera pe medius, iar al patrulea interosos dorsal se insera pe inelar. Deci, mediusul are dol interosos! dor- sali, neavind nici unut patmar Raporturi: antericr, se aft mm.interosogi palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele mmiom- bricali si flexor profund al degetelor. Proximal, au 1a- ort cu arcut arterial palmar profund $i sint perforati 9e arterele perforante. Dorsal, vin in raport cu aa.me- tacarpiene dorsale. Inervatie. Sint inervati do n.uinar Acjiune: sint flexori ai falangelor proximale, ex- tensor ai falangetor a II sia lika gi abductor ai dege- telor (rastirs degetete). FASCIILE SI APONEVROZELE MINIT FASCIA DORSALA (fascia dorsalis manus) este aloatuita din doua lame: — lama superficiald este subcutanata gi acopera tendoanela mm.extensori. Se insert pe metacarpie- rele | — \, terminindu-se printr-un Jesut lax la nivetul dogetelor. Este 0 continuare a fasciei entebrahiale, in- ‘sefindu-se proximal pe retinaculul extensorilor; — lama profund acoperdi mminterosogi dorsal $i fefele corsaie ale metacarpienelor. APONEVROZA PALMARA (aponeurosis palma: £3) are forma ¢e evantai cu virtul proximal gi cu partea japta spre ariculatiile metacarpotalangiene. Este aicatuitd din tractul fibroase fongktudinate dublate de fibre iransversale; de pe fata sa profunda pleaca sep- turi care separa tecile mm.flexori al degetelor si manunchiurie reurovasculare ale degetelor, Fibreie longitudinale se grupeaz’ in fascicue pretendincase: 4 ~ApapAruL EXTENSOR Al OfcerULUT (clapa baidiis/ OLAS} situate anterior de tecile muschilor flexor ai degateter, Plerzincu-se pe fata profunda a pielii palmare a dege- telor Ele pot f seciul noduilorfibrosi retractor fi broase din boala Oupuytren, boal’ invalidizant datorité tloxioiireductibile @ degetelor pe care 0 pro- duce, Tatamentul séu consta fn extirparea chirurgi- cala a aponevrozei palmare, Fibrela transversaio (fascicul transversi) sint slab reprezentate proximal si bine reprezentate distal unde dolimiteazé sapte ar- cade: patru digitale pe sub care tree tendeancle rimflexori ai degetelor si trl intercigitale pe sub care tree tendoanele mm lombrical si manunchiurla vas- culonervoase ale degeteior. Partie din aponevroza palmara situate de o parte si de aka a fasciculelor pretendinoase alcatuiesc fascicule laterale si mediale (pertorante) care ocolesc aniculatile metacarporatan- giene $1 ajungind dorsal se fixeaza pe letele poste- fioare ale falangelor proximate ale degetelor i! — V. Panile colaterale ale aponevroze! paimare aleatuiese fascile eminentelor tenare gi hipotenare. Ele sint mut mai subjid si mai putin rezistente, La unizea tor cu aponevroza paimara se afld septuriie conjunctive care separa palma in cele trei lof. Inserfia acestor septuri ‘conjunctive se face pe metacarpienele Ill gi V. Septul palmar medial este perforat de ramurie profunde ale a. §i nuinar; cel lateral se intinde de fa trapez la teaca fiproasa a lungului flexor al poticelul. El este perforat de 0 ramura a nervului median, FASCIA PALMARA. Acopers spatile interosoase i metacarpienele, Ea se insera pe metacarpiene cu excepiia celui de al trelea. Proximal, aceasta fascie se confund cu capsula gi ligamentele palmare dintre ‘oasele carpiene, iar distal cu ligamentul metacarpian trensvers,VASCULARIZATIA MEMBRULUI ‘SUPERIOR ARTERELE MEMBRULU! SUPERIOR FLITE rena | (arteria axillaris) Limite: a.axara continua a.subcavie de la mar- ginea anteroara a claviculel si pina a marginea inie- floara|a m.pectoral mare. In prima sa portiune are raporturi mai apropiate cu peretele lateral toracic, trecind posterior de m.psctoral mie. Luind acest mugehi ca reper, traiectul arterei se imparte in tei Portiuni: porjiunea suprapectorala, retropectoralA si infrapectoraia. impreuna cu vaxilard $1 cu elementola Plexuljibrahial formeaz’ manunchiul vasculonervos alr Tjalect s! raportur. in pontunea suprapectorals este atoperita anterior de fascia clavipectorala, de mumarele pectoral, de n.pactoral lateral si de wucela {ica si foraceacromiala. in apropierea marginei super- joare a mmic pectoral, pe fata antaricard a a.axiare ‘88 gasbste ansa pectoralior. Posterior, aaxilera core unde primelor dows spat intercostale, find agezats pe m.dintat anterior si avind report cu nn.pectoral me- dial gi torecodiorsal, precum cu fascictiul medial al lexulul brahial Medial de arterd se affé vara, care ‘ceva mpi sus se va ageza pa fala anterioard a artore! L948 | ~ ARTERA AXIARA axiare, Lateral, se gasesc lasciculele lateral $i poste. rior al plexuiui brahial. In portiunea a doua artera este mai mult ascunsa de elementete nervoaso. Ea se afla situata mai posterior, intre r&dacinila laterela $i me. Giaié alo m.median, avind dorsal nn.adial, ailar msubscapular. Medial, se afld vavilara, lar anterior pectoral mic invelt in fascia sa gi mpettoral mare. Lateral de artera se giseste m.coracobrahial, care este msatelt al arterel (ig. 42), In ultima portiane, se al itre nn.meckan ¢1 mus Cculocutan si m.coracobrahialsituati lateral, vax gi Auuinar, mecfal, jar nnadist $i axles, posterior, Alc, este culeat pe tendoanele reunite ‘ale mm.rotund ‘mara, latissimus dorsi si subscapular. Anterior, este acoperita de fascia clavicoracoanlara si de m.pectoral ‘mare (ig, 43). Astfel. in uitimele dou portiunl vina in report strins cu peretele anterior al axel. A.gxitard dé urmatoarele ramur: RAMURI SUBSCAPULARE (rami subscapu- fares) care coboara cu nemvii omonimi pe fata ante. ‘loara a scapulei ATORACICA SUPREMA (a.thoracica supreme) 38 desptinde inferior de m.subelavicuiar, merge pa marginea superioar a mumie pectoral, peste primsie doua spati intercostale, Ea se impare tntr-o ramurd Profunda, care se gaseste posterior de im-pactoral mic, increptindu-se spre mm.dintat anterior s intor- costali exterol ILIV $i o ramurd superticiala, care& : Lesvia axillaris F843 = kascia cuaviPecroRALh CepR CUNNINGHAM) patrunde intre cal dol muschi pectoral, irigindu-t Este mal voluminoasa deci prima $I perforeaza m.pectoral mare pentru a ifiga regiunea mamara, find de aceea. ‘mai voluminoasa la femeie. ‘A.TORAGOACROMIALA (a.thoracicoacromialis) are originea pe fata arterioara a a.exlare,petoreaza fascia coracoclaviculara medial de m.pectoral mic, Impanindu-se imediat inten buchet de remuri. R.acromialé (cacromials) care se indreapta de-a tungul claviculei, deasupra procesulul coracoid, spre fata profunda a originii mdettoid pe care 1 rig’. Da ‘amuri aniculetiei umérului, perforeaz8 apoi deltoidul anastomozindu-se cu ramuti din asuprascapular pentru a forma rejeaua acromielé (rete acromiate). R.deltcidiand (-deltoideus) coboara prin spatiul detopectoral, acoparté de v.cefalica gi rig’ mdekoid, ‘anastomozindu-se cu aa.clrcumfiexe humerale, rpectorale {"-pectorales) care insojesc nn.pec- torali intre mm.pectoral, pe cate il riga, Ea se distr. buie si glandei mamare, msubclavicular $i aniculatiel sremoclaviculare. A.TORAGICA LATERALA (a.thoracica tateralis) se desprinde de pe faja meciala a a.axlare, lateral de insertia coracoidiana a m,pectoral mic §1 coboara pe digitatile m.dintat anterior, posterior de pectoralul mic. Se termina in dreptul spafiulul V sau VI intercostal. Pe peretole fatoral al toracelui se afla anterior n.toracic flung, Ea d8 ramuri pentru mm.pectorall, dinfet ante- rior, pentru gangiinil axlar si se anastomozeaza cu aaintercostale, toracica interna gi acromiotoracica. Pentru glanda mamara 0@ ramuri mamare Teterale (cmamrmati iterates). ALCLAVICULARA (¢.ciavicularis) mai mic& merge anterior de claviculd, cistribuindu-se mugchilor si te- gumentelor vecine. ‘ASUBSCAPULARE (asubscapularis) este voiu- rminoasé, profunda si se angaleazé intre capul lung at thcepsului si marginea lateralé a soapulel. In dreptul mmrotunzi da a.circumflexd scepuiara (a.ckcumtlexa scapulaa), care trece prin spatiul birondotriciptal, ‘ajungind pe fata dorsalé a scapulei, unde da mu culare gi anestorotice pentu aatransversa a scapuiel si transversa coli (cercul arterial ana- stomotic’ periscapular). Asubscapulard se continua apoi ca atoracodorsala (a.thoraco- dorsalis) si coboard de-a lungul margin late~ rale a mulatissimus dorsi in unghiul dintre aceasta gi m.dintat antoror, find situate’ poste- ror de ntoracodorsal. Ea se distrioule mmia- tissimas dorsi, dinfat anteriog, intercostal. ARTERA CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA (acircumflexa humeri anteron) mai mica si mal subjire, trece posterior de mucoracobrahia! si caput scurt al mbiceps in apropierea inserioi humerale a m.subscapular La riveiul colului chirurgical, sub detoid, se imparte in doua ramurt — ascendenté care Urea in santul intertubercular gi se disvibuie capsule! articulatiel umarulul, $1 0 alta, care Continua traiectul arterel pina fa mnarginea info- rioard a insertiai m.deltoid pe care i iriga. ‘Ambele ramuri se anastomozeaza cu acircum- fiexa humeralé posterioara (ig. 44). ACIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA {acircumfiexa humeri posterior) dupa emergenta din a.axiaré, tree impreuna cu n.axilar prin hhumerobirondosricipital apoi pe fata profunda a m.del- {oid, unde se ramific8. Ramurie sale merg pind la mar- ginea anterioara a m.deltoWd. aici se realizeaz’ fumeroase anastomoze cu aa.circumnfiexa humerala ‘Baterioard, toracoacromiala, subscepulara $i brahiala profunds. CERCURILE ARTERIALE PERISCAPULARE $I ‘ALE ARTICULATIE! UMARULU! (fig. 46) La nivolu articulator dintra dversele segmente ale membrului superior, exist anastomoze arteriala de mare importanta in practica chirurgicala, O leziune vasculara, © obstructie arlerala, o ligatura, situate ‘ntre ramurle anastomotice a coud tertori citerte nu 1 dewtlars EA Seam a eee ae a WANA \ \WhS ~ARTERELE cracuMmEne MORERE L a hos euniivaisity 37peiiciiean’ ciculajia i tind ditatarea acestor derivatii colaterale. in schimb, bioca- rea circulatiei superior sau inferior de_criginea colate- ralelor, poate compromite membrul, in jurul scapuloi i a arliculatiei umArului se tormeaz urmatoarele fejele anestomotice (ig. 4% R.agromiala din a.toracoacromiaid cu aasupras- capulardl cervicala profunda si transversé a atutul ramus ale a.subclavii — cu reascendente din aa.cir- ‘curnfioxe) humeral. Reclaviculard @ atoraccacromlale cu aatoracica faterala, subscapulara si cu aatoracica interna si n- tercostalé suprema din 2a.subclavie. Aadircumflexe cu reascedente din abrahials profunds Auransversa a gitului cu a.circuntlex’ a scapulei {n fosa intraspinoast A.toracoacromiald cu a.suprascapulara, inferior 2 acromion. Aloyacics laierata $1 atoracoacromialé cu pri- mee doua aaintercostale anterloare §1 cu atorecica interna. | Acsuprascapularé cu a.subscapulard in jurul spi- nei scape Aa.circumfiexe humerale cu rmusculare asce- dente din a brahiala si cu abrahiala profunds, pe feta posterioaré a uméruiui. De asemenea, aa.circumfiexe humeraig se anastomozeazé gi cu aatoracoacromiala si su; lard pe paile anterioare si laterala ala arioula ual. S.ay descris anastomoze Intre vasele care irigd navi (vaba nervorum) (Bries, Holl, Hofmann) $i intra vasele care irig perefi arterelor (vasa vasorum) (Le- fiche, Moure, Porta, Pirogott, Ostrogowski). ARTERA BRAHIALA {artera brachialis) Limke Continu’ aaxilar’ si tului, unde la 1-2 cm distal de nate: avraalé gl auinara (ig, 46, 47, 48). 38 AS*I-RETEAUA ARTERIALA PERISCARLARA Traiect si raporturi: coboara pe marginea meciala a mmobiceps brahial gi brahial, in interstitial dintre acestia. in partea superioard a bratului este superti- Cial8, find situaté anterior de septul intermuscular me- dial, iar in cea inferioard este profund’, asezala pe mibrahial Este insotta de doua vene si de rmedian, tutimut incrucisind-o anterior dinspre lateral spre me- dial, A brahiala impreuna cu wbrahiale gicu nmedian formeaz mfnunchiul vasculonerves all bratuiul. Pos- terion, ving fn raport de sus in jos cu mm.triceps, co- ‘Facobrahial gi brahial, precum $i cu n.radial. Medial de ea tn partea superioara a brajului se afld ne.cutenat tbrahial medial si uinar. in apropierea cotului se agoaz’ ‘th gantul Bicjptal medial, impreuna cu wbrahiale gi rumedian, Ea da urmatoarele ramuri, 4. Scher, infer Acellatepal eile radials SPE P96 - A. BRAHIALAaissipraspinates Leite Oo Kebepinghe Miremeals erie Iona. M sabrrsparretes ceil Aieres onsen MW, wftarns Heres mejor A Detioieas = Kgsagges vets tks brechs pean Atrcegs brocky io Caasehroapi coe prorat) 494 ~ REGIUMER POSTERIONBA & umdeutis! . y SEMEL popingy f A.BRAIALA PHOFUNDA (a.profunda brachi) este cea mai voluminoasd colaterala. Se desprinde la marginea inferioaré a m.rotund mare $i impreuna cu nuraial si cu doua vena satel roco prin ganul radial in regtune pos. terioaré @ brelulu. Aicl este situata intra capul ‘medial gi lateral al m.tricens, acoparité de capul lung al miriceps, Ea emite urmatoarele ramuri: A.cofoleralé medi (a.colateralis media) se ‘indreapta inferior spre cot Alcolaterala raciald (a.coltaerais radials), care In apropierea septulul intermuscular lateral Ardseste ruradial si iese de sud capul lateral al mariceps ajungind intre epicondital tateral gi olecran, Axnuttitea @ humerusulul (anutriciae hu- mer) desprinsa in apropierea origini a.brahiale profunde. Rideloiofand (¢.deltoideus) desprinsa tn apropierea inserilor mm.deltoid si coracobra- ial A.COLATERALA ULNARA SUPERIOARA (acollateralis uinaris superior) se desprinde cin a.brahialé cam la avelasi nivel cu precedenta. Dupa 45 cm perforeaz’ septul intermuscuiar mecial $1 coboara impreuna cu n.uinar pind fn gantul de pe fata postericara a epicondiului medial, part. Cipind la formarea rofelei ariculare a cotului. A.COLATERALA ULNARA INFERIOARA (a.co!- ‘atoralis|ulnars inferion) se desprinde da sub prece. denta Ja 28 cm si merge inaintea septulul intermuscuiar mesial al brazulul. Dup& un sour treiect se divide intro ramur& care iriga mbrahial si so ana- stomozdaza cu ramura anterioara a arterci colaterale uinare suiperioare, si o ramur’, care coboard spre orie ginea m.pronator rotund, pe care fl iriga, anato- mozindutse cu a.recurenta uinara. Destul de constant teria radiaite) Limite: se intinde de fa biturcatia artorel brahiale ind in regiunea paimara (fig. 49). Traiect si raporturl. Antera radiata strabate ante- wel heh antica pana pines or terioard a antebrafului, proximal, este situat& profund, find acoperita de m.brakioradial. in traiectul ei aco- era suctesiy tendenul m.bicope si mm.brahial si str Pinator, | agezindu-se "in interstiiul dinte ‘mmibrahibradial si rotund pronator Distal, devine su- perficiala| twecind anterior de mmflexor superficial al egetsior flexor tung al policelu si patrat pronator uutima portiune vine in contact prin intermediul mpatrat pronator cu fata anterioara a epifzei cietale radiale, ceea ce face posibits palparea ei in .sanful Puisutui” fintre tendoanele mm.brahioracial si Nexor radial al carpulu). Lateral de a.raciala merge ramura Superficial @ nracial, Pe tot Vaiectul sau artera aste Insojita dg cele doua ene raciale. Fig. GO-TABACHERA ANATOHIOA Tn tabachera enatornica artera radia'a eunge dupa ce ocoleste distal, spre posterior proces: stioid radial, Ea strabate tabachera oblic spre dist! si dor- Sai trecind pe sub tendoanele mmJung ebsustor al policolui si scurt extensor al pofceli, apo! ps sub ten- donul miung extensor al policelui, dupa care 58 aseaz& pe originea primului m.interosos do-sa. in ta- bachera anatomica este acoperta de vdigt'3 a po- Tioetui gi de ramuri senzitive dorsale aie nrasia: in regiunes palmaré ajunge pertorind orimul ‘Spatiu Interosos la baza, trecind succes ovin m intor- esos dorsal $i madductor al policelsi Gg. 50). La acest nivel se anastomozeaza cu ramura protuada a auinare, alcatuind arcul arterial pamar grotna. Ea 44 urmétoarele ramuri: A.RECURENTA RADIALA (arecurens resialls) Se formeaza in apropierea cotului 9 urea fn gartul br Cipital lateral intre mm.brahioracial $i bravia peciru a Se anastomeza cu atbrahiaia profunda (acolsterala radialt). R.CARPIANA PALMARA (ramus carpaus palma. ris) se desprinde de baza procesului stiod raga, ur. meazd marginea distal a mpauet pronator, anastomozindu-se cu ramura corespurctioa'a din auinara pentru a forma arcul carpian palmar cm care Se desprind ramuri pentru ariculatia radocarpand, F.PALMARA SUPERFICIALA (cpaiais super ficial) se desprinde imediat sub procederta a nivel ‘ganjulul pulsulu, trace anterior de retinazau fexortor, erforoazé mm.tenari sau trece superioai de ei i 80 indreaptai medial intre tendoanele flexcxior degstelor $1 aponevroza palmara pontru a se anatomors Gu a.ub fara, Asti ia nastere arcul arterial palms: sss. Asera itiga mm.eminengei tenare. R.DORSALA A CARPULUI (ccarpaus dorsalis) ‘se desprinde in tabachera anatomica, tece pratundMéskepsor corns a Ree Aeteer See Breaker Rs rec aye, Mes ~ Mere pois foes. Af rocnenseois Mot egazfeots FGSO~ ARTERELE ARmEBRATULUT ce mvextenson si se enastomozeaza cu o ramuré anelogi a auinare cu cara alcatuieste reteava aricu- lard corsalé a carpulut (rete carpi dorsale), in conca. vitatea acestel arcade ajunge ¢i artera interosoasa dorsalé din auinard. AceastA rejea este culceté pe planul 0808 find aooperita de tendoanele mm.exten- sori, Din concavitatea ei, in dreptul flecérui spatiy i terosos se desprind aa.metacarpiene dorsale (@ametacarpea dorsales) agazale pe mminterosog| puri ransversale, este elastica, extensibila, foane bine vascularizata (spicatiiin chirurgia Plastica si a bonturilor de amputajic): = fesutul conjunctiv subcutanat este lax, slab reprezentat, Aici se gasesta bursa lecrarian’, care poate 1 lezata (traumatic ‘sau infectios), simptomul principal al acestei lezluni (bursita) find tumefactia cu continut lichid (luctuenta la palpare);‘sci esiv adeventa ta olecran, reprezentind Spntinuarea fascioi brahiale cu cea antebrehiala Proximal $i distal de olecran, esta intanta de inser tendiinosse provenite de la muschil veoini, pyblanul muscular este format de tendenul mtr: Gps bravia tateral de mm.anconeu, extansor vines of cApulu, extensor al degetutl mic #1 extensor ae. " lar medial de mtexor uinar af carputul, fe frat cutie Wolente exist posibittatea ca mtrceps sa frabtureze oeeranal (racturi prin stulgere), Vaccta se Hale [steral si medial de ofecran provin din aa om, 2, brahiaté protunca, radialé si uinara si jaw parte area rejelelarteriale a cota. Prozerta of por, vinara inferioaré si recurenta vinard, 7 | 5 flanul osteoarticular este reprezentat de ole- Cran |! articulafia cotului. Pentru punctio. naroa articuljiel cotutul, antebratul se ageaea in fexis de 30°45, Acul so in. {Woduce la jumatatea distanjai cintre ca. ul redlusulul si olecran, orientat ‘spre piccndiul medial. PESCOPERIREA N.ULNAR: se {208 printro incizio de 3-4 om, Th santul situat| posterior de epiconditul media, Se ‘fearca pe onda fascia. se secyoneaza $1 sul ea se gaseste nervul, | REGIUNEA ANTERIOARA A ANTEBRATULUI (regio antebrachii anterior) Lima distala este reprezentatd da un plas orizontal care trece prin capul ui. 82 faf8 de regiunea poste. nioara este data de un Plan frontal care doi 'gicele doua pro- cese stiioide. Regiunea ‘antebrahiala an- terloara este convexd, ta nivelul of STRATIGRAFIE: = Pislea — este sudtire, mobiia, elastics: = {psutul conjunctiv subeutenat mo. derat dea ta, este areciar in partes lax terala si|lamelar in coa madinia one formeaza o structurd fascia, te sce Blan se gisesc vanela superioile ates: febrafulut si cemuri dn neuter oe brahial lateral si cutanat antebrahial medial, — fascia antebrajuiui continua pe caa a br: vase on roasa Proximal, perforata da orto pent, iad toc erate cu visatste $i tantione coe Get xe e.g paar feo gral ea gard cu w sates $n nas he thee 81 caput 9 ungul palmar se af nena ni, n.mediian devine superficial; mene muscular profund format alaspre lateral eee Natal de mm: supinator (prntre ale canal fant sree fee nuradla, lung texor at poticalut tess, Profund al degetetor. in partea proximaia @ regiunii,49% ~ sescareeiren aRrERél RADE OU Srachiad Wmedianes FGIB desconcensen sazexe1oa Basithth, GAARA RAVILA 91 MERLOR PEMAN, COPMAT ANTEBRABIAL LATERAL 64 KNELEL Come {tre mm.fexor al policelul si flexor profund al dege- telor se atid mmedian, cuprins th teaca fesciala a mflexor superficial al degeteior Medial, pe mlexcr Profund al degetelor coboara manunchiul vascuioner. vos ulfar. fn partea aistala a regiuni, sa afla mpatrat pronator, siuat profund de mm,fexor lung af polcelul $1 flexor profund al degetetor. intre et si malexor pro- fund al degetelor, se afla un interstitu in care se g€Sese funduriie de sac superioare ale tecilor sino- viale, ale tendoanelor mmilexori — plenul osteofibros format de diafizele oaselor antebratului, unite prin membrana interosoasa, pe Care coboaré m&nunchiul vasculonervos interosos an- terior. Epitiza cistala a radiusulul este de obics! Punctionata in anestezi intraosoase. Acul se intro ues lateral si posterior, fa 10.15 om de vil proce: Sului siloid racial. 67 RAM SUPERAICIALE 4 Ai RAQIAL, id TREMA SUP A Aure@xarchey COMER AMARC SENELLE! MIR LA ITE! TREN SCRERE HE 4 AWEBRATULL! in partea cea mal infesioara a regiuni an- tebrahiale anterioare se glsagte age-zisa re- gure anterioard a ghulul mini, care nu este Omologata in N.L Ea ar fiimitata de doua ple hurl transversale, cel superior trecind proximal capul uinel, iar cel inferior imediet distal de Pisiform. La acest nivel se ald retinaculul flexo- tor, anterior de care trec vasele si nuuinar, po Fetinacul inserindu-se m.lung palmar. in acelagi lan cu fetinaculul s@ gasesc tendoancle Mmsupericiali ai regiuni anterioare a arte. bratulut (cu exceptia m.rotund ppronator). Intra mm.brabloradial si flexor rackal al carpul CO- board vasele radial, aici desprinzindu-se rpal- ‘mara superficial. La acest nivel, aradiala se indreapta posterior pentru a patrunde in taba. chera anatomica. Profund de retinacui, tre tor. doanele mmsiexori at degetelor si al palcelu, ‘mpreund cu n.median, DESCOPERIFI Asi vredialé se proiecteaza da la jumétatea pic cotutui pina in santul pulsului, la jumatatea distant! Gintre tendonul m flexor racial al earpului si procesuli stioid radial, ia treimea proximal a antebratulul so face 0 incizie de 7-8 cm pe aceasta linia ds proiectio; Prin fascle se identticé interstijiul dinre mm.brahiora, lal flexor racial al carpuli, lateral de care se ink zeaza fascia si se departeara lateral mbrahioradial Prin transparenta fasciei acostuia se vad vasele ra Gia. Pentru descoperirea arterei in relmea disted, lnezia se face pind la baza procesulul stoi radial Fascia se incizeaza pe sonda si apoi se igcteaza a.ra: ial (tg. 9), A. si vulnaré se profecteazA pe linia dintre epi- condiiul medial si marginea lalerala a pisiformuti Descoperirea lor nu se poate face in troimea proxi. ‘mali, deoarece aici sint profunde. In treimea mifocie