MATERIALE PLASTICE

Materialele plastice sunt materiale organice solide constituite pe baza de compusi

macromoleculari naturali sau sintetici, care se prelucreaza sub forma de piese prin deformare
plastica la cald ( presare, turnare sub presiune sau matritare.
Plasticele sunt niste polimeri- molecule lungi formate din multe copii ale aceleiasi molecule de baza, numite monomer. Majoritatea sunt sintetizate din hidrocarburi obtinute prin
rafinarea petrolului.Moleculele pot fi obtinute prin :
- Polimerizare- o reacie n lan ce se realizeaz fr eliminarea de produse secundare de
reacie astfel c macromolecula are aceeai compoziie chimic ca i
monomerul.Reactia poate fi un proces fizic ca aplicarea de
caldura,presiune sau agitare mecanica sau transformarea este provocata
de un catalizator.
- Policondensare- o reacie n trepte care se poate ntrerupe n orice moment, pentru a
putea fi continuat. Se realizeaz cu eliminarea de produse secundare de
reacie (de obicei ap);
- Poliadiia o reacie n trepte n care nu se separ produse secundare de reacie.
In conditii normale de temperatura si presiune ,piesele din materiale plastice sunt corpuri
rigide si elastice, proprietatea de plasticitate manifestandu-se numai la incalzire, in cursul
operatiilor de prelucrare prin presare.
In cazul cel mai simplu un material plastic poate fi numai compusul macromolecular,
notiunea fiind cea de rasina plastica .
Rinile sintetice de polimerizare cele mai utilizate sunt polistirenul, polietilena,
policlorura de vinil, politetrafluoretilena.
Rinile sintetice de policondensare cele mai utilizate sunt fenolii, aminoplastele,
poliamidele i poliesterii
Rinile sintetice de poliadiie sunt rini epoxidice i poliuretanice.
In cele mai multe cazuri, materialele plastice sunt alcatuite din mai multe materiale
componente:
- liantul sau masa de baza constituit din compusul macromolecular (rasina) care
determina caracterul si comportarea materialului plastic
- umplutura poate fi din substante organice (faina de lemn, tesaturi de bumbac) sau
anorganice( sticla, azbest,mica)Aceasta determina proprietatile mecanice( rezistenta
la intindere,incovoiere si soc) si in mai mica masura caracteristicile electroizolante
- plastifiantii substante organice micromoleculare cu temperatura inalta de
fierbere(glicerina) cu rolul de a mari plasticitatea la cald.( special la rasini
termoplastice)
- colorantii - substante organice care dau culoare
In functie de comportarea dupa incalzire pot fi:
- termoplastice- prin incalzire devin plastice, iar prin racire se intaresc, procesul
fiind reversibil
- termoreactive- sub actiunea caldurii si a presiunii se deformeaza si devin greu
fuzibile,procesul fiind ireversibil ( la o noua incalzire raman tari,
nu se
inmoaie, pana la degradare)

Proprietati
Fizice - materiale foarte usoare: densitati intre 0,9 g/cm3( mai usor ca apa) si 1,8 (ca
aliaje metalice ultrausoare)
- coeficient de dilatare liniara de cateva ori mai mare decat metalele
- conductibilitate termica de cateva sute de ori mai mica( se incalzesc mai greu)
- stabilitate termica: exprimata prin temperatura pana la care pot fi utilizate fara
sa se inmoaie, sau sa se degradeze. Termostabilitatea variaza intre 35 si 250
grade C
- dielectrice depind de natura rasinii bune polietilena, polistirenul.;
folosirea materialelor de umplutura cu conductibilitate electrica mai
buna (grafit, negru de fum) determina scaderea proprietatii
electroizolante
Chimice- majoritatea au stabilitate chimica mare,rezistente la actiunea apei,solventilor,
agentilor biochimici
Mecanice- depind de materialul de umplutura
Material umplutura
Rumegus lemn
Panza azbest
Hartie
Tesatura sticla

Rezistenta la rupere daN/cm2

300-500
200-250
800-1000
2500-3000

- frictiune- buna ( umplutura de azbest- la saboti de frana)

- antifrictiune( umplutura de furnir- lagare cu alunecare)
- capacitate mare de amortizare a vibratiilor
- plasticitate- la temperatura ambianta neplastice , prin incalzire mult mai
plastice decat metalele
Tehnologice de prelucreaza usor prin aschiere (taiere, strunjire, gaurire, frezare)
Materialele plastice sunt produse si se livreaza sub forma de semiproduse ca: foi(folii)
benzi( rulouri), placi, tuburi(tevi),blocuri pentru taiere, granule si pulberi pentru presare
directa sau turnare.
Acestea sunt este confectionate din plastic brut prin diverse procese de fabricatie:
Extrudare- plasticul se trece print-un cilindru incalzit si impinse intr-o matrita . Aceasta
modeleaza polimerul in bare, tuburi, benzi, placi
Injectare presupune incalzirea granulelor de plastic pana la topire si introducerea intr-o
forma prin presiune unde se lasa sa se usuce- fabricarea vaselor
Modelare prin suflare- cu presiune de aer creaza o bula de aer in plastic in matritaobtinerea flacoanelor
Formare prin comprimare- se preseaza cu o matrita incalzita
Calandrare- placa de material plastic se trece printr-o serie de suluri incalzite- obtinerea
foliilor
Turnare- plasticile plastifiabile sunt turnate in forme, sunt incalzite pentru a incheia
sintetizarea si apoi sunt lasate sa se usuce

Tipuri si utilizari
Polistirenul este o rin transparent, termoplast nehigroscopic, inflamabil i cu
temperatura de nmuiere sczut. Din polistiren se realizeaz carcase de bobine, socluri pentru
tuburi electronice, capace, bacuri de acumulatoare, folii utilizate ca dielectric.
Spuma de polistiren se foloseste la ambalare, termoizolare
Polietilena este nehigroscopic, cu bune proprieti dielectrice, inflamabil, densitate
scazuta. Se utilizeaz pentru izolarea cablurilor submarine, a cablurilor telefonice, a celor
utilizate n medii chimice agresive, ca dielectric n condensatoare, la ambalarea produselor(folii,
pungi, sticle).
Clorura de polivinil se mai numete i PVC. Are proprieti dielectrice mult mai slabe
dect polistirenul .rezist la aciunea ozonului, a uleiului mineral i are rezisten mare la
mbtrnire. Se utilizeaz sub form de plci, tuburi, folii, fire, piese de diverse forme obinute
prin turnare.Ca produse amintim imitatie de piele, tevi de plastic
Politetrafluoroetilena (PTFE)-teflonul are o mare stabilitate la temperatur (+2000
2500C; -650C) i stabilitate chimic. Se utilizeaz n aplicaii unde se cere o mare stabilitate
termic i chimic, la frecven industrial (50Hz) i la frecvene nalte( tigai; materiale pentru
costumele astronautilor). Prelucrarea ei este ns dificil i are cost ridicat.
Bachelita (rin fenoplast) este termorigid i insolubil, higroscopic, are proprieti
dielectrice slabe, dependente de temperatur i frecven. Sub influena arcului electric se
carbonizeaz i apar gaze inflamabile i toxice Folosita la.articole ornamentale si armaturi
electrice.
Poliamidele sunt rini de tip nailon, perlon, capron, relon. Se utilizeaz pentru
executarea unor piese iar foliile i fibrele au caracteristici mecanice net superioare fa de fibrele
textile obinuite.
Rinile epoxidice - sunt termorigide i au caracteristici dielectrice i mecanice foarte
bune, rezist la agenii chimici, au stabilitate termic bun i nu sunt inflamabile. Sunt utilizate la
umplerea manoanelor i cutiilor terminale ale cablurilor, pentru obinerea unor piese cu forme
complicate, la capsularea unor piese, la transformatoarele de msur, la fabricarea lacurilor de
impregnare, de lipire i de emailare.
Materiale plastice presate au rezisten mare la ncovoiere, la ntindere; au densitate
mic; stabilitate termic i chimic bune, au proprieti dielectrice bune
Materiale plastice stratificate sunt realizate din straturi suprapuse (hrtie de impregnare,
esturi din fibre de bumbac sau din fibre sintetice, esturi din fibre de sticl sau din fire de
azbest, furnire de lemn, fixate ntre ele printr-o rin termorigid. Stratificatele pe baz de hrtie
impregnat cu lacuri bachelitice poart denumirea de petinax sau izoplac. Stratificatele pe baz
de esturi din fibre de bumbac sunt cunoscute sub denumirea de textolit. Stratificatele pe baz
de pnz din fibr de sticl, impregnat cu lacuri epoxidice sau siliconice poart de numirea de
sticlotextolit.

Elastomerii sunt substante organice cu proprietati elastice superioare: sunt extensibile si revin
repede la forma initiala dupa ce forta care le-a deformat a fost indepartata.
CAUCIUCUL este un produs organic macromolecular
- natural seva (latex) unor plante sau arbori subtropicali
(35%cauciuc+60%apa+alte substante: ceruri,rasini,minerale)
proprietati nesatisfacatoare: -se inmoaie usor la caldura
- se sfarama la temperaturi joase
- se uzeaza usor
- se dizolva in benzina,benzen
proprietatile de utilizare se pot imbunatati prin adaugarea unor substante
plastifiante sau de umplutura: sulf,smoala, oxizi metalici
- sintetic din hidrocarburi gazoase(gaze de rafinarie, acetilena) prin procedee chimice
este
supus
unor
prelucrari
ulterioare
:
plastifiere,amestecare,vulcanizare
pentru rezistenta la temperaturi relativ joase si elasticitate inalta.
Proprietati: - elasticitate deosebita
- durata mica de revenire dupa deformare( intr-un interval de temperaturi mare)
- rezistenta buna la rupere si frecare
- nu e higroscopic
- are densitate mica
--rezistent la actiunea a numeroase substante chimice
Utilizari
- pneuri auto
- benzi transportoare,membrane, racorduri elastice
- protejarea chimica a unor instalatii
- destinatie speciala: siliconice, termostabile
Exemple- Unele produse, precum manusile de cauciuc sunt fabricate prin inmuierea sabloanelor
in bai de latex, iesind cu un strat subtire de acoperire. Grosimea dorita se obtine
prin
inmuiere repetata
- In fabricarea anvelopelor, cauciucul brut este macinat si apoi amestecat cu alte
ingrediente( negru de fum si compusi cu sulf) Stivele sunt formate din cordoane
(otel,nailon), pe care sunt lipite cauciucurile laterale si de rulare rezultand un manson.
Structura este presata intr-o forma de anvelopa si modelata.
Ebonita este un material obtinut prin amestecarea cauciucului brut( nevulcanizat) cu plastifianti,
substante de umplere si 30-40% S.
Proprietati: - dur si rigid
- rezistenta mecanica buna
- stabilitate chimica
- puternic caracter electroizolant
Utilizari sub forma -de placi,bare, tuburi
- placi fasonate prin presare la cald( matritare)

STICLA
Sticla rezult din topirea amestecului de cuar cu diveri oxizi metalici i rcirea brusc a
materialului topit. Este un material amorf, termoplast, transparent, casant, nehigroscopic, nu este
atacat de acizi i baze (ex. acidul fluorhidric).
Se fabrica in sortimente variate, cu compozitii chimice si proprietati mecanice diferite.
Sticla obisnuita se obtine din 50% Si02 si oxizi de Na,Ca,K,Mg. Pentru sticla-cristal sau
speciala se adauga BaO, PbO,ZnO.
La instalatiile de facut sticle, sticla inrosita e taiata in bulgari, introdusa in matrite si
suflata in forme.
Se poate fabrica si printr-un procedeu denumit dubla suflare. Sticla dintr-o matrita este
impinsa in jos prin presiunea aerului pentru a forma gatul. Aerul se sufla prin gat pentru a forma
un gol, care-si primeste forma intr-o matrita de suflare
La fabricarea manuala a vaselor de sticla se aduna mai intai o masa de sticla topita in
capatul unei tevi de fier numita teava de suflat sticla,apoi are loc suflare.
Geamul de sticla se obtine prin solidificarea sticlei topite pe un strat de tinichea topita pentru a
forma o suprafata neteda.
Proprietati
- densitati variabile 2,2-6,5 g/cm2 in functie de compozitie
-rezistenta buna la compresiein comparati cu rezistenta la intindere si incovoiere
- elasticitate buna
-sensibilitate mare la fisurare datorate microfisurilor sau zgarieturilor
- dielectrice depind de compozitie
Proprietatile mecanice si chimice se pot imbunatati prin inlocuirea oxizilor de Na, K cu oxizi
metalici de Pb, Mg.
Tipuri si utilizari
Sticla solubila este o solutie vascoasa de silicati de sodiu si potasiu in apa.
utilizata la - producerea de materiale de constructii; a electrozilor de sudura
- pregatirea formelor de turnatorie
- material de legatura in industria textila
Sticla de cuart este sticla pura ,numai din dioxid de siliciu ,
-poate fi transparenta sau mata
- rezistenta la actiunea agentilor chimici ,electroizolanta
-la peste 800 reactioneaza cu oxizii metalici
utilizata la- izolatii aparate cu frecventa sau tensiune inalta si la temperaturi mari
izolatoare tubulare, lampi electrice, ante ne
- fabricare aparate in chimie,laboratoare,
Sticle alcaline- au in compozitie oxizi ai metalelor usoare (Na,K,.Ca.,.Al)
- cele mai fuzibile
- electroizolante slabe
- utilizate la fabricarea sticlei de geamuri
- sunt si sticlele oyrex rezistente la soc termic si au dilatatie mica
Sticlele grele- au oxizi de metale grele PbO stcla flint sau BaO- sticla crown
utilizate la - fabricarea lentilelor optice
- izolatii electrice

Fibre de sticla obtinute din sticla alcalina ( cu oxizi de Al si bor) si nalcalina topita trecuta
prin orificii foarte mici ( 0,003- 0,02 mm)
- au proprietati mecanice mai bune decat masele de sticla
- proprietati termoizolante si electroizolante mai bune
- nehigroscopice, termostabile pana la 400-500 grade C
- neinflamabile, rezistente la agenti chimici
- se livreaza sub forma de fire rasucite( toarse), snur,panza, vata, pasla
Tesaturi din sticla se impregneaza cu lacuri sau rasini sintetice (siliconice)rezultand
sticlotextolite cu proprietati mecanice si electroizolante bune
Materialele din fibre de sticla se folosesc la:
- electroizolante in electrotehnica, radiotehnica
- termo si fonoizolante in constructii navale, vagoane, autovehicule,avioane
- filtrare de lichide si gaze
Emailuri din sticla sticle ce se aplica in straturi subtiri pe suprafata obiectelor metalice sau
nemetalice pentru a le feri de coroziune, a asigura o suprafata
reflectanta,
coloratie uniforma si izolatoe electrica
Sticle policristaline-(sital, piroceram) obtinute prin procedee speciale
- elasticitate si duritate superioare- rigiditate dielectrica foarte mare
Utilizari
- piese cu rezistenta mare in constructia de masini: lagare, clindri, pistoane
- fabricarea izolatoarelor in radiotehnie