NATURA ESTE SINGURA CARTE DIN

CARE FIECARE FILA PASTREAZA CATE UN

ADEVAR
GOETHE

MATERIAL INFORMATIV PRIVIND GESTIUNEA DEEURILOR

Clasificar ea deeur ilor

Din punct de vedere al naturii i locurilor de producere, deeurile se clasific astfel:

deeuri menajere deeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta
(inclusiv deeurile periculoase pe care le conin) i care pot fi preluate cu sistemele curente de
precolectare sau colectare din localiti.
deeurile stradale deeuri specifice cilor de circulaie public, provenite din activitatea cotidian a
populaiei, de la spaiile verzi, animale, din depunerea de substane solide din atmosfer.
deeuri asimilabile cu deeurile menajere deeuri provenite de la mica sau marea industrie, din
comer, din sectorul public sau administrativ, care, prezint compoziie i proprieti similare cu
deeurile menajere, putnd fi colectate, transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu acestea.
deeuri voluminoase deeuri solide de diferite proveniene, care, datorit dimensiunilor sale, nu pot
fi preluate cu sistemele obinuite de precolectare sau colectare, ci necesit o tratare difereniat fa de
acestea.
deeuri din construcii deeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau
civile.
deeuri periculoase deeuri toxice, inflamabile, explozive, infecioase, sau de alt natur, care,
introduse n mediu, pot duna plantelor, animalelor sau omului.
deeuri agricole deeuri provenite din unitile agricole i zootehnice (gunoi de grajd, dejecii
animaliere, deeuri animaliere de la abatoare i din industria crnii).
deeuri industriale deeuri provenite din desfurarea proceselor tehnologice.
deeuri spitaliere deeuri provenite din activitatea spitalelor, unitilor sanitare i care sunt incinerate
n crematoriile spitalelor.

n funcie de anumite condiii locale, pot exista i alte tipuri de deeuri care s necesite o atenie special
ca, de exemplu, balast marin poluat cu petrol/substane chimice i deeuri miniere.
1

Generarea de deeuri este extrem de dependent de obiceiurile consumatorului local, tipul de cldiri,
condiiile generale de trai i tipul de industrie i comer. De exemplu, n zone cu sobe individuale, cu
lemn, huil sau cocs, exist deeuri considerabil mai multe i mai dense n timpul iernii prin comparaie cu
cldirile cu nclzire central. n zonele rurale, cantitatea de deeuri colectate pe cap de locuitor este mai
mic dect n zonele urbane datorit compostrii insitu, hrnirea psrilor etc..
n anumite societi deeurile din timpul toamnei sunt foarte umede i cu un coninut ridicat de substan
organic datorat conservrii legumelor etc.. Acest lucru poate fi problematic, de exemplu, pentru
instalaiile de ardere a deeurilor unde poate fi necesar combustibil suplimentar.
Locuinele cu un venit relativ sczut produc mai puine deeuri dar mai umede i mai organice dect
locuinele cu un venit relativ ridicat.
Singura metod de msurare corect a generrii de deeuri sunt platformele de cntrire de la toate haldele
de depozitare, staii de reciclare i instalaiile de tratare, cu nregistrarea calitii tipului de deeu, originii,
transportului etc.. Pe baza acestor statistici, sunt nregistrate variaii trimestriale i/sau sezoniere i se pot
face prognoze.
n absena platformelor de cntrire, estimarea generrii de deeuri se poate face prin:
a. volumul i frecvena colectrii recipientelor.
b. unitatea de generare de deeuri estimat pe cap de locuitor/angajat/m2.
c. numrul i volumul estimat al camioanelor care intr n platformele de depozitare i instalaiile
de tratare.
d. creterea anual estimat a volumului platformei de depozitare.

Deeur i menajer e
Cantitatea i calitatea reziduurilor este un factor dependent de:
mrimea i caracterul localitii
condiiile climatice
sistemul de nclzire
modul i nivelul de trai
stadiul dezvoltrii tehnicii ambalajelor etc..
Cantitatea reziduurilor solide menajere se definete prin dou noiuni: cantitatea medie anual n
kg/locuitor i an i cantitatea medie zilnic, exprimat n kg/locuitor i zi.
Calitatea i cantitatea reziduurilor menajere constituie un factor esenial care determin procedeele optime
de neutralizare i valorificare a acestora. Parametrii de baz care determin calitatea reziduurilor menajere
sunt: compoziia structural, puterea caloric, coninutul de cenu, umiditatea etc..
Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: hrtie, cartoane, plastic, metale, crpe, sticl,
ceramice, resturi alimentare, cenu etc..
Efectul deeurilor asupra calitii factorilor de mediu
Reziduurile pot fi factori importani n rspndirea infeciilor. Reziduurile provenite din diferite surse
conin foarte des o gam variat de microorganisme printre care i ageni patogeni rspnditori de boli
infecioase (virui, bacterii, oule diverilor helminii etc.). n condiii prielnice, agenii patogeni pot tri
n reziduuri timp ndelungat (zile, luni) de unde ptrund n sol, ap, putnd provoca astfel infecii i prin
2

contact direct.
n condiii naturale, fr o neutralizare, unii ageni patogeni din reziduuri rmn n via timp ndelungat
(luni i chiar peste un an) n special oule diverilor helminii i microbii de sporozoare. Agenii patogeni
semnaleaz n reziduuri numai posibilitatea infeciilor, iar reziduurile respective sunt considerate ca medii
de propagare a infeciilor. Pentru apariia mbolnvirilor i n special a epidemiilor n afara ptrunderii n
organismul uman a agenilor patogeni, sunt necesari i ali factori cum ar fi receptivitatea organismului,
numrul suficient al agenilor patogeni etc..
Reziduurile pot conduce la crearea de condiii favorabile pentru nmulirea insectelor i roztoarelor.
Att insectele ct i roztoarele sunt bine cunoscute ca purttoare i rspnditoare de boli infecioase.
Mutele sunt atrase de mirosul specific legat de descompunerea reziduurilor cu coninut de substane
organice.
n aceste substane mutele depun oule i se nmulesc foarte repede.
Ciclul de reproducere a mutelor n condiii prielnice este de 45 zile. nmulirea roztoarelor este
favorizat de grmezile de reziduuri insuficient tratate n care se gsesc materii necesare hranei lor.
Condiia cea mai important a tratrii este evacuarea ritmic a reziduurilor, depozitarea, respectiv stocarea
lor, ct mai puin timp i n recipieni nchii.
Un efect, cel mai des semnalat n ultimul timp, este cel al polurii solului, apelor de suprafa i a apelor
freatice.
Reziduurile necorespunztor tratate ct i produsele lor de descompunere, fiind splate de ape de
precipitaii, se mprtie i ptrund n sol. Astfel, se polueaz suprafaa solului pe ntinderi mari, dup care
particulele de sol contaminate i de materii poluante, prin apele de precipitaii, ptrund n apele freatice
sau n apele de suprafa din apropiere (canale deschise, praie, ruri, lacuri etc.). Produsele finale ale
descompunerii reziduurilor organice, intrnd n contact cu apele din precipitaii, se alcalinizeaz sub
form de diferite sruri, n special cloruri, nitrai i sulfai, conducnd la nrutirea calitii apei i la
creterea duritii acesteia.
Reziduurile provenite din procesele de curire i splare din diferite gospodrii individuale, dar mai ales
reziduurile proceselor industriale pot ajunge n mediul nconjurtor i prin circulaia schimbului de
materie (alimentarea cu ap, legumicultur etc.) i deci pot ajunge n organismul uman.
Depozitarea i tratarea necorespunztoare a deeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei.
Descompunerea reziduurilor cu coninut de substane organice este nsoit de degajarea unor gaze ru
mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat etc.). Vntul i micrile de aer ridic praful din grmezile
de reziduuri, polund atmosfera. Pe arterele de circulaie murdare, insuficient curate, reziduurile sunt
zdrobite i sfrmate de mijloacele de transport, iar praful fin este ridicat n aer chiar de ctre aceste
mijloace. Produsele de ardere (fum, funingine, cenu) aprute n urma autoaprinderii incomplete a
reziduurilor la locurile de depozitare polueaz mediul nconjurtor pe ntinderi foarte mari.
Nu n ultimul rnd, trebuie avut n vedere i aspectul deprecierii estetice a cadrului natural. Pe lng
pericolul de epidemie i alte consecine negative de poluare a mediului nconjurtor, ca urmare a evacurii
necorespunztoare a reziduurilor, apare o privelite care provoac oamenilor dezgust, degradnd estetic
peisajul. Gradul de civilizaie atins la acest sfrit de mileniu impune orientarea gospodarilor edili i spre
gsirea unor soluii eficiente de colectare, transport, depozitare i valorificare a gunoaielor solide
menajere.
3

Colectarea, transportul i depozitarea deeurilor

Principalele obiective ale gestiunii deeurilor solide sunt:

protejarea sntii publicului
protejarea mediului
meninerea cureniei publice pentru ca aceste locuri s fie acceptabile din punct de vedere estetic
conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deeurilor i prin
reciclare.

Toate aceste obiective se realizeaz prin intermediul unei colectri i tratri n condiii de
siguran, unei eliminri i depozitri corespunztoare. Reamintim c gospodrirea integrat a deeurilor
este vital pentru comunitate, din urmtoarele motive:
Capacitatea depozitelor scade continuu. Amplasarea i construirea de noi depozite este un
proces dificil i scump.
Multe materiale din deeuri sunt surse naturale rare, ceea ce impune recuperarea lor,
miornduse impactul asupra mediului i crescnd calitatea vieii.
Materialele care se gsesc n volumul de deeuri pot fi o oportunitate de a ncepe o activitate de
afaceri.
Un sistem care nu se bazeaz pe o singur alternativ este mai flexibil la schimbrile
economice, tehnologice i legislative.
Investitorii sau creditorii favorizeaz capital unor proiecte care sunt pri ale unei strategii
elaborate cu grij.
Autoritile locale sunt ntro poziie avantajoas n evaluarea meritelor unor propuneri pentru
o nou facilitate, cnd au ansa examinrii atente a ntregului sistem.
Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) sunt: minimalizare
deeuri reciclare compostare incinerare (energie i reducere de volum) depozitare controlat.
Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor i selectarea de opiuni care
deservesc cel mai corespunztor interesele i nevoile pe termen lung ale comunitilor.
Punctul de plecare al acestei politici este minimalizarea deeurilor, iar scopul acestei aciuni este:
scderea costurilor de colectare, transport, depozitare
conservarea i recuperarea resurselor naturale
eliminarea materialelor periculoase din volumul de deeuri.
Dintre principalele ci de minimalizare pot fi amintite:
a. reducerea resurselor folosite la producerea fiecrui produs finit
Tehnologiile mbuntite au permis ca unele produse s fie de mrimi reduse, n timp ce capabilitatea
i performanele lor au rmas la fel sau au crescut. Exemple ar fi echipamentele electronice, materiale
noi de construcii, noi tipuri de textile, automobile mici din materiale uoare.
b. reducerea ambalajelor (n SUA 1/3 din volumul deeurilor sunt ambalaje) i prelungirea vieii
produsului
Reproiectarea produselor i schimbri n obiceiurile de cumprare, reducnd astfel volumul de
deeuri produse.
c. refolosirea i repararea produselor
d. diversificarea consumului (selectarea i folosirea cu grij a produselor)
4

e. compostare n grdini (se elimin costuri semnificative de colectare, procesare i depozitare.

n privina organizrii i dezvoltrii sistemului de colectare, preselectarea materialelor refolosibile
(MR) direct de la populaie, fr a mai fi amestecate cu deeurile urbane, este cea mai avantajoas
metod, ce merit a fi organizat corespunztor.
Avantajele acestui sistem sunt:
cheltuieli mici pentru colectare
aprovizionarea continu i echilibrat a punctelor de selectare
costul trierii MR este relativ sczut, comparativ cu cele realizate la incinerarea reziduurilor menajere.

Cr iter ii de amenajar e i exploatar e a r ampelor de gunoi or eneti/comunale

Depozitarea se face n cea mai mare parte printro descrcare direct n gropile respective, cu sau fr
acoperire cu materiale inerte. n zona depozitelor de gunoaie deschise, aerul este viciat de un miros
urt, iar n gunoaiele neacoperite se nmulesc rapid mutele. Sunt destul de frecvente i cazurile de
aprindere i ardere a gunoaielor.
Fumul i cenua degajate, praful de suprafa i materialele mai uoare care sunt ridicate i purtate de
vnt, polueaz mediul nconjurtor pe ntinderi apreciabile. De multe ori, n gunoaiele depuse n
straturi groase, substanele organice se descompun foarte greu i lent. Pe de alt parte, produsele de
descompunere dizolvabile n apele de precipitaii, prin scurgerea lor n sol polueaz i contamineaz
apele freatice, fenomen care, mai ales n cazul gropilor adnci, poate s se extind pe suprafee mari.
Datorit acestor prejudicii, astfel de locuri de depozitare pot fi acceptate din punct de vedere igienic
numai la distane relativ mari (500 1000 m) fa de surse de ap. Ca urmare, se impune ca asemenea
locuri de depozitare a gunoaielor, din punct de vedere sanitar, s fie realizate dup studierea detaliat,
la faa locului, a situaiei i condiiilor concrete existente i s fie amplasate astfel nct s se asigure
fa de sursele de ap o fie de protecie de cel puin 5001000 m. n multe ri, depozitarea deschis
a gunoaielor este reglementat prin prescripii foarte severe. Ea este condiionat de acoperirea
succesiv a straturilor de gunoaie cu alte materiale (zgur, moloz, cenu) inerte sau pmnt.
Conform prescripiilor n vigoare, locurile de depozitare trebuie s fie amplasate fa de cursurile de
ap de suprafa, lacuri, instalaiile de alimentare cu ap, la o distan de cel puin 150 m. Nivelul
interior al gunoaielor depozitate trebuie s fie deasupra nivelului cel mai ridicat al apelor freatice.
Acest procedeu reduce aciunile negative ale depozitrii deschise, ns are un dezavantaj foarte mare,
ntruct nu poate fi aplicat dect n afara perimetrului localitilor, ct i faptul c necesit o suprafa
de teren destul de mare. Terenurile umplute pot fi folosite n agricultur sau n alte scopuri.
Stabilirea amplasamentelor pentru aceste depozite de gunoaie ct i exploatarea lor sunt reglementate
de prescripii sanitare foarte severe, dintre care menionm:
gunoaiele pot fi depuse n terenuri de depozitare numai n straturi cu grosimea de cel mult 1,8 m (6
picioare)
dup o grosime de 2022 cm (9 oli), straturile trebuie s fie acoperite cu pmnt sau alte materiale
corespunztoare stratul proaspt depus nu poate sta neacoperit mai mult de 24 de ore
mprtierea materiilor uoare de ctre vnt trebuie mpiedicat prin garduri din plas de srm
materiile care se descompun uor sau cele putrescibile (pete, alte resturi animaliere) trebuie s fie
separate i ngropate ntrun loc special stabilit n incinta depozitului, la o adncime de cel puin 60
5

cm (2 picioare)
trebuie prevenit apariia incendiilor, n care scop se vor asigura instalaiile de stins
corespunztoare.
n general, att la proiectarea i amenajarea, ct i la exploatarea acestor spaii de depozitare a
gunoaielor, trebuie avute n vedere cteva considerente strict necesare n cazul unei protecii eficiente
a mediului nconjurtor.
Astfel, stabilirea amplasamentului pentru depozitarea gunoaielor trebuie fcut cu acordul organelor
sanitare, ageniilor de protecie a mediului, a oficiului pentru ape i a altor organe de specialitate.
Depozitele de gunoaie trebuie s fie realizate pe ct posibil pe baz regional. Pentru localitile cu
numrul de locuitori sub 20.000, nu este permis realizarea de depozite de gunoaie. n prealabil, trebuie
analizate posibilitile de micorare a volumelor (concasare etc.). Fa de localitile cele mai apropiate,
trebuie asigurat o fie de protecie de cel puin 200 m. La alegerea amplasamentului trebuie avut n
vedere c nivelul apelor freatice s fie pe ct se poate mai adnc, iar deasupra lor s fie un strat
impermeabil de protecie natural. n gropile de extracie a balastului, ct i n anuri care au legturi cu
ape de suprafa sau cu ape freatice, depozitarea gunoaielor este interzis. Trebuie evitat folosirea
terenurilor mltinoase, cu nivelul adnc al carierelor de piatr care nu izoleaz apa. La proiectarea
depozitelor trebuie avut n vedere i ncadrarea lor ca form n caracterul zonei respective. De asemenea,
trebuie luat n consideraie reeaua de drumuri existent, n sensul c vehiculele de transport al gunoaielor
s aib acces la depozit i pe timp nefavorabil.
O atenie special se acord pregtirii terenului depozitului i depozitrii gunoaielor. Terenul
depozitului trebuie realizat astfel nct s nu fie posibil poluarea, respectiv contaminarea apelor freatice
i a apelor de suprafa. n acest scop, suprafaa terenului trebuie s fie izolat. La acest lucru se poate
renuna numai n acele cazuri cnd apele subterane sunt la adncimi mari i deasupra lor exist un strat
protector impermeabil natural (argil), ns i n acest caz suprafaa fundului depozitului trebuie s fie
compactat, n prealabil.
n cazul n care nu exist un strat impermeabil natural, realizarea lui este obligatorie. Se recomand
folosirea n acest scop a gunoaielor menajere ciuruite (avnd mrimea granulelor mai mic de 50 mm).
Stratul de impermeabilizare pe fundul depozitului trebuie s fie depus subire (0,5 1,0 m) i compactat
corespunztor. Din experienele efectuate a rezultat c acest strat din gunoaie menajere are capacitatea de
rezisten fa de infiltraii aproximativ similar cu a celui realizat din compost.
n cazul nivelurilor ridicate ale apelor freatice, i n special acolo unde diferena ntre cota nivelului
fundului depozitului i a nivelului apelor freatice este de 1,0 m, trebuie realizat o izolare de
impermeabilizare prin alte metode cum ar fi, de exemplu, cptueala cu un strat de argil cu grosimea
compact de cel puin 30 cm compactarea solului cu mortar de ciment, cu ml de carbid cu coninut de
ap mai mic de 60% etc.. n cazuri speciale trebuie utilizate folii de material plastic sudabile.
Gunoaiele trebuie s fie ntinse pe ntreaga suprafa, pe ct posibil orizontal, n strat subire i
compact. Din acest punct de vedere, concasarea gunoaielor este foarte avantajoas. Vehiculele care sosesc
n depozit sunt dirijate spre locul de descrcare de ctre personalul de supraveghere. Nu este permis
descrcarea vehiculelor la marginea depozitului, ci la o distan anumit spre interior. mprtierea
gunoaielor descrcate n grmezi se face cu vehicule pe enile echipate cu lame de buldozer.
Dup terminarea umplerii depozitului, suprafeele trebuie acoperite cu materiale adecvate pentru
utilizarea ulterioar a terenurilor respective. Depozitul trebuie s fie mprejmuit cu un gard corespunztor
6

pentru a mpiedica accesul persoanelor strine. Trebuie s fie asigurate instalaii sanitare (igienice) i
mijloacele de protecie necesare personalului muncitor. Apele reziduale evacuate prin conducte sau anuri
trebuie dirijate spre cursurile de ap cele mai apropiate.
Tehnici de pr elucr ar e i r ecuper ar e a deeur ilor
Reciclar ea deeur ilor
Recuperarea i reciclarea materialelor refolosibile nu reprezint o activitate de dat recent.
Dintotdeauna au existat oameni preocupai s colecteze, s prelucreze i s foloseasc produse degradate
sau disponibilizate de primii utilizatori.
Declanarea primului oc petrolier (1972) a fcut ns ca omenirea s se vad, pentru prima dat,
confruntat cu o realitate dur, i anume: resursele naturale sunt limitate cantitativ, ceea ce a impus
necesitatea de a gndi dezvoltarea economic n noi termeni.
Sa ajuns, astfel, la nelegerea realitii c recuperarea i reutilizarea resurselor reciclabile reprezint
mijloace de soluionare a contradiciei dintre cerinele procesului de cretere economic i caracterul
restrictiv al resurselor .
n acelai timp a contientizat o alt primejdie care pndea degradarea ecologic continu ceea ce a
adugat o nou dimensiune problematicii reciclrii materialelor. Cele dou domenii cel al reciclrii i cel
al proteciei mediului interfer profund, intensificarea reciclrii diminund sensibil presiunea poluant
asupra mediului.

Abordnd problema recuperrii i reciclrii resurselor refolosibile din acest unghi, numeroase ri au
trecut la o coordonare unitar, pe ansamblul complexului lor, economic a acestei activiti, opiunile fiind
diferite, n funcie de condiiile specifice ale fiecreia.
Sau intensificat aciunile pentru reglementarea activitilor de recuperare, cele pentru stabilirea
formelor organizatorice de colectare, precum i eforturile de cercetare pentru gsirea celor mai eficiente
ci de recuperare i valorificare a materialelor refolosibile.
Odat cu dezvoltarea acestei activiti, a aprut necesitatea realizrii unor dialoguri la nivel
internaional, ceea ce a condus la apariia unor organisme specializate. n acest context este demn de
menionat Biroul Internaional al Recuperrii constituit nc din anul 1948 la Paris, din iniiativa a 4 ri
(Frana, Marea britanie, Olanda i Belgia), organizaie fr scop lucrativ, ai crei membrii sunt federaii
naionale reprezentnd firme de reciclare din ntreaga lume.
Necesitatea unei ct mai corecte i mai rapide informri a participanilor la procesul de reciclare a
determinat apariia unor publicaii de specialitate (La Rcupration Recyclage n Frana, Rohstoff
Rundschau n Germania, Scrap Age n SUA), care influeneaz vizibil generatorii i utilizatorii de
resurse refolosibile, precum i raporturile opionale ce se stabilesc ntre acetia.
n Romnia, primele uniti organizate de recuperare dateaz din anul 1949. Astzi, n ara noastr
funcioneaz circa 250 de societi specializate n recuperare (cu capital de stat i privat) i care lucreaz
efectiv, la care trebuie s adugm alte numeroase firme din sfera de producie sau a cercetrii preocupate
7

sau chiar antrenate efectiv n activiti de reciclare.

Graie eforturilor acestor societi, sprijinite n marea majoritate a cazurilor de organele administraiei
publice locale, sa reuit recuperarea unor volume apreciabile de materiale reciclabile, care nseamn nu
numai tot attea cantiti de materie prim pentru o serie de sectoare din economie valutar, dar reprezint,
n acelai timp, tot atia factori poluani sau de dezechilibru ecologic mai puin.
Ne mai ntlnim cu afirmaia de genul Reciclar ea este un sector n car e nu se face apr oape nimic
sau Reciclar ea activitate apr oape complet neglijat .
Este foarte adevrat c nivelul recuperrii a sczut, comparativ cu 1989 de exemplu , dar cauzele
trebuie cutate nu n sfera lipsei de interes, de iniiativ sau a nepriceperii celor angajai n aceste
activiti.
Cnd analizm activitatea de recuperare, n mod obligatoriu trebuie s avem n vedere evoluia
produciei industriale, a consumului intern i, de ce s nu recunoatem, gradul de capitalizare actual al
societilor de recuperare i nivelul blocajului financiar care influeneaz i activitatea acestor ageni,
ndeosebi n relaia cu populaia.
Organizarea i gestiunea mai eficient a materialelor refolosibile n ara noastr se impune ca o
prioritate de prim ordin n procesul tranziiei economiei romneti la modelul de pia, n eforturile de
stabilire i relansare a activitii economice.
n conturarea liniilor directoare ale dezvoltrii n perspectiv a sectorului reciclrii materialelor
refolosibile n economia rii noastre, trebuie pornit de la cteva premise eseniale, majoritatea
ncurajatoare:
potenialul de materiale refolosibile este ridicat, acesta constituind un argument de baz n
evaluarea eficienei activitii economice
suportul tehnic i tehnologic la nivel naional al acestei activiti este relativ modest, dar poate
fi simitor mbuntit fr eforturi investiionale deosebite
organizarea structural a activitii de reciclare a materialelor refolosibile la nivel naional este
suficient de simpl, supl i eficient mbinarea, n viitor, n cadrul acesteia, a formelor de
proprietate de stat i privat este n msur si sporeasc apreciabil valenele
nivelul de sensibilizare a agenilor economici i a populaiei cu privire la importana i
imperativele reciclrii materialelor este redus, dar poate fi sensibil mbuntit prin aciuni
concertate de mediatizare, susinut i de instruire la scar ampl.

Strategia n domeniul reciclrii vizeaz urmtoarele obiective principale:

1. prevenirea formrii deeurilor prin promovarea tehnologiilor curate i a ecoproduselor
2. valorificarea deeurilor prin optimizarea sistemelor de colectare i triere colectiv
3. eliminarea final a deeurilor care nu iau gsit o soluie de valorificare.
Deeurile nu sunt numai o potenial surs de poluare dar ele pot constitui i o sur s de mater ii pr ime
secundar e.
8

Tendinele actuale privind abordarea problemei deeurilor trebuie s in cont de urmtoarele aspecte:
micorarea cantitii de deeuri, i
evitarea polurii mediului.
Ierarhizarea aciunilor :
Prevenirea apariiei deeurilor,
Tratarea deeurilor la sursa de generare,
Promovarea reciclrii, refolosirii, producerii de compost,
Optimizarea metodelor de eliminare final (depunere n gropi de gunoi, incinerare) pentru
deeurile ce nu pot fi altfel valorificate.
Cantitatea de deeuri solide provenite de la populaie i din activitile comerciale au atins asemenea
nivele nct creeaz probleme unui sistem de management corect al teritoriului.
Aceste probleme nu pot fi rezolvate prin amenajarea de noi spaii pentru gropile de gunoi sau prin
instalarea de noi incineratoare care sunt costisitoare i ridic probleme complexe privind sistemele de
protecie.
Trebuie s apreciem unele deeuri menajere (hrtiecarton, plastic, sticl, materiale metalice, materia
organic etc.) ca surse de materii prime secundare.
O metod de actualitate i benefic dezvoltr ii dur abile pr ivind r educer ea cantitii de deeur i pr in
r ecilcar e este pr oducer ea de compost.
Compostarea este un procedeu ce transform deeul nedorit i dezgusttor ntrun produs bun pentru sol,
deci care practic folosete i nu distruge calitile materiei organice coninute n deeuri.
Compostarea este un proces de descompunere biologic aerob n care produsul stabilizat coninnd
substane cu humus este sintetizat, n timp ce o parte din materia organic este oxidat n dioxid de
carbon i ap. Cldura generat prin activitatea biologic crete temperatura n intervalul de 5570C,
temperatur la care numai microorganismele termofile pot supravieui, patogenele i seminele de buruieni
fiind distruse.
In gospodarii intalnim urmatoarele tipuri de deeuri organice:
Restur ile de la bucatar ie:
coji de legume si fructe,
zatul de la cafea,
hrtia de filtru,
resturi de mncare,
oase si coji de oua.
Restur ile de la animale:
gunoi de grajd,
gunoiul de la iepuri sau alte animale de casa,
gunoiul de la pasarile de curte,
paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici,
pene si par.
Restur ile din gr adina:
iarba, frunze uscate,
crengi si scoarta,
9

buruieni,
materialul rezultat dupa ce a fost tuns gardul viu.
Toate aceste deseuri, amestecate eventual si cu hrtie sau carton, pot fi foarte utile n gospodarie, datorita
continutului lor n substante nutritive necesare gradinii noastre, florilor din balcon sau straturilor din curte.
Astfel, daca ne decidem ca vom fi mai cstigati oferind plantelor noastre cele mai bune conditii de crestere
prin ngrasarea pamntului, dect platind ridicarea de catre serviciul de salubritate a deseurilor organice,
este bine sa nvatam cum sa pr oducem compost.
Ce este COMPOSTUL si cum se pr oduce?
Multi au observat ca fructele si legumele proaspete nu mai sunt n zilele de azi att de gustoase pe ct au
fost odata. Analizele demonstreaza ca n toate produsele pamntului exista resturi ale substantelor chimice
folosite n agricultura la combaterea buruienilor si a daunatorilor. De aceea, chiar si la noi, tot mai multi
ncearca sa cultive n gradinile lor legume si fructe. Ca urmare, compostul ncepe sa fie din ce n ce mai
des folosit.
Compostul este cel mai bun ngrasamnt natural pe care l putem produce. Compostarea este
descompunerea deseurilor organice sub influenta aerului. Compostul rezultat este mai bogat n substante
nutritive pentru plante, dect orice ngrasamnt artificial.

Ce deseur i se pot composta ?

Deseuri potrivite pentru compostare:

Iar ba:
La adaugarea ierbii cosite la gramada de compost este nevoie de multa atentie. Toate ierburile preiau din
sol, cu prioritate, azot. Asta nseamna ca, daca se foloseste multa iarba, atunci continutul n azot este prea
10

mare. Pe lnga aceasta, ierburile nmagazineaza n celulele lor multa apa, care n combinatie cu azotul
duce la o crestere mare a temperaturii. Caldura prea mare provoaca suprancalzirea sau chiar
autoaprinderea gramezii. De aceea, iarba trebuie pusa n gramada de compost doar vesteda, ntrun strat
subtire sau amestecata cu alte materiale, ca de exemplu, frunzis, resturi de la gardurile vii si pamnt.
Fr unzisul:
Frunzisul face parte dintre cele mai importante materiale de compost din gradina. Exista unele soiuri de
frunze, cele de castan, stejar, plop, mesteacan si salcm, care putrezesc mai greu.
Restur ile de la taier ea gar dului viu sau a ar bor ilor :
Aceste resturi pot fi maruntite chiar si cu o foarfeca daca altceva nu aveti la ndemna si e bine sa stiti ca
ele sunt foarte utile la aerisirea compostului. Atentie nsa! Materialele lemnoase sunt foarte sarace n azot,
astfel ca trebuie suplinita aceasta deficienta prin amestecare cu alte resturi, bogate n azot.

Alte r estur i din gr adina:

Resturile de la flori, plante ornamentale si resturile de legume pot fi compostate fara o prelucrare
deosebita. Cu buruienile trebuie sa fiti mai atenti: evitati, sa le adaugati la gramada de compost daca sunt
n perioada de germinatie (pline de seminte).
Gunoiul:
Gunoiul de la animalele mici, cum sunt pasarile de curte si iepurii de casa precum si paiele sau rumegusul
de la hamsteri sau alte animale de acest fel, sunt de asemenea foarte bune pentru compostare. Ele trebuie
nsa bine amestecate cu restul materialelor din compost. Gunoiul de la animalele mici este un foarte bun
adaos la resturile vegetale lemnoase datorita continutului lor bogat n azot.
Restur ile de la bucatar ie:
Resturile organice de la bucatarie, cum sunt resturile de la legume, zatul de cafea si hrtia de filtru sunt de
asemenea foarte bune pentru compostare. Este bine ca acestea sa fie amestecate cu celelalte materiale de
compost si sa fie acoperite apoi cu pamnt pentru ca sa nu atraga soarecii si sobolanii.
Deseur i mai putin potr ivite pentr u compostar e:
Cojile fr uctelor exotice:
Fructele exotice sunt pregatite de catre exportatori pentru a rezista mai mult timp de aceea ele contin si
substante chimice. nsa, depuse n cantitati foarte mici, nu afecteaza calitatea ntregului compost.
Hr tia si car tonul:
Cu ct un carton este mai grosier, mai putin prelucrat, cu att este mai bun pentru compost, deoarece
pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos care ar putea avea efecte negative
asupra compostului. Hrtia si cartonul se composteaza foarte bine, dar numai daca sunt taiate sau nmuiate
si apoi amestecate bine cu restul materialelor din compost.
Nu se recomanda pentru compostare hrtia tiparita cu una sau mai multe culori, din cauza substantelor
chimice continute de vopsele. Aceasta trebuie predata la REMAT.
11

Deseur i inter zise pentr u compostar e:

Este strict interzis sa se introduca n gramada de compost sticla, orice fel de metal si plastic precum si
orice fel de hrtie cerata.
Alte materiale care nu au ce cauta n gramada de compost sunt resturile de uleiuri si vopsele, praful din
aspiratoare sau cenusa de lemn sau carbune.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA COACEREA COMPOSTULUI

Procesul de descompunere este un proces biologic. Pentru a se forma un bun compost, trebuie asigurate
conditii optime de viata pentru microorganismele care realizeaza procesul de descompunere. Factorii care
influenteaza formarea unui compost bun sunt: apa, aerul, caldura, substantele nutritive, gradul de
maruntire al deseurilor.

Apa: Lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si

deci a procesului de descompunere. Prea multa apa face ca
microorganismele care au nevoie doar de putina apa si mult aer
sa nu poata trai. La prea multa umezeala, pe vreme ploioasa,
gramada de compost trebuie acoperita. De aceea, trebuie sa
faceti n asa fel nct daca ploua prea mult sa acoperiti gramada
de compost, iar daca este seceta sa o udati.
Caldur a: Activitatea de descompunere pe care o realizeaza
microorganismele este maxima atunci cnd continutul de aer si
de apa n compost este optim. Aceasta se recunoaste printro
ncalzire puternica. La o temperatura a compostului de cel putin
40 60 Celsius, devine posibila compostarea naturala si
curatarea de germeni nedoriti. Daca nu se atinge aceasta
temperatura este probabila aparitia unor germeni purtatori de
boli.
Aer ul: Aerisirea insuficienta (depozite de compost nchise sau
amenajate n gropi betonate la straturi prea groase la umezeala
prea mare), provoaca nmultirea microorganismelor care prefera
locurile umede iar odata cu ele apar si neajunsuri, cum este
mirosul neplacut.
Pentru a se asigura o buna aerisire trebuie ca lazile n care se
depoziteaza resturile pentru compostare, sa fie prevazute cu
pereti care sa permita aerisirea, sau cu o modalitate de scurgere
a apei.

Substantele nutr itive: Cu ct resturile pe care le adunam sunt mai variate, cu att compostul va fi la
sfrsit mai valoros. Vom obtine un compost bun daca acesta va contine toate substantele nutritive de care
12

are nevoie o planta. De aceea pe gramada de compost trebuie sa fie pusa o varietate ct mai mare de
deseuri (vegetale, gunoi de la animale etc.) Se aplica o regula de fier: Cu ct un sistem biologic este mai
divers, cu att este mai stabil si mai sanatos. De aceea, pe gramada de compost este bine sa fie puse
aproape orice deseuri biodegradabile ce rezulta din bucatarie sau din casa. Este totuna daca materialele se
aseaza strat cu strat sau daca fiecare material adaugat se amesteca n compozitie, trebuie doar ca straturile
sa nu fie prea groase, (sa nu se astearna un strat prea gros de iarba, care nu se poate aerisi pentru ca altfel
vor aparea si mirosurile neplacute) sau ca materialele sa fie bine amestecate.
Mar untir ea: Pentru o descompunere rapida a materialului de compost, este important ca toate
componentele organice de substanta mai tare (lemn), sa fie maruntite. Avantajul consta n faptul ca
materialul lemnos maruntit afneaza, n timp ce materialul vegetal ramne lipit. Din amestecul celor doua,
rezulta un compost afnat si aerisit. Materialul lemnos se taie la lungimi de aproximativ 5cm. nainte de a
se usca. Cozile mai groase de la floarea soarelui sau de la dalii pot fi despicate.

CUM ORGANIZAM LOCUL PENTRU COMPOST

Pentru aceasta exista mai multe metode. Va propunem sa o alegeti pe aceea care se potriveste cel mai bine
la spatiul pe care l aveti si la scopul pentru care produceti compostul.
Gr amezi de compost si depozite pentr u compost
Gramada de compost trebuie asezata ntrun loc umbrit din gradina pentru a se evita uscarea ei. Daca nu
exista un asemenea loc atunci gramada poate fi amenajata sub o copertina sau se poate pregati o lada
acoperita pentru compost. n gradinile mai mici, unde nu este loc suficient pentru gramezi, compostarea se
face n mici depozite de compost facute din lemn, tinichea, plasa de srma sau dreptunghiulare. Acestea
trebuie sa fie prevazute cu gauri sau fante pe toate laturile pentru ca circulatia aerului sa nu fie
mpiedicata. Este bine ca gramada sa fie nconjurata de gard viu, fasole cataratoare sau plante urcatoare
astfel nct sa fie ferita de vnturi puternice.
Locul trebuie sa fie usor accesibil si curatenia din jur trebuie sa se poata pastra usor. piatra si sunt rotunde
sau
Gramada sau depozitul (lada) de compost nu trebuie sa depaseasca o naltime de 1,5m si o latime de 2m.
Lungimea depinde de locul pe care l aveti la dispozitie si de cantitatea de deseuri biodegradabile ce
rezulta din gospodarie.

Etape:
1. Se asterne un strat afnat de material nemaruntit de pna la 20 cm.. Sunt recomandabile aici
13

taieturile de crengi si gard viu, paie sau cozi de flori. Apa care este n plus se va putea scurge si totodata se
asigura aerisirea.
2. Apoi se pun pe rnd straturi de frunzis, iarba uscata, resturi din bucatarie si gunoi de la animale.
ntre ele se adauga de fiecare data pamnt, astfel nct stratul de baza sa fie mereu acoperit. Depunerea se
continua n acelasi mod pna la o naltime de 1,5 m. Partea de sus a gramezii nu se termina cu vrf ci cu o
suprafata. Acum gramada se poate acoperi cu un strat de protectie din iarba, stuf, saci vechi, frunzis sau
paie. Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasupra si un strat de pamnt negru de gradina. Astfel
compostul se coace mai repede.
Dupa 3 luni gramada poate fi desfacuta si reamestecata. n cazul n care vremea este foarte umeda, acest
lucru se poate face mai repede.
nca de la amenajarea gramezii, materialul trebuie udat din cnd n cnd, pentru ca sa nu se usuce prea
tare. Compostul se coace dupa o desfacere n cca. 46 luni n semestrul de vara, si n cca. 69 luni n
semestrul de iarna. n timpul iernii este interzisa desfacerea compostului, pentru a se evita racirea lui. Nu
este bine ca o gramada de compost sa ramna nefolosita mai mult de 1 an, deoarece substantele organice
vor fi supraexploatate si nu vor mai contine suficiente cantitati de humus. Foarte importante pentru
procesul de formare a compostului sunt rmele. Daca nu sunteti convinsi ca sunt suficiente rme printre
deseuri este bine sa adaugati cteva pentru a grabi procesul de descompunere a deseurilor.

Depozit din lemn cu compar timent pentr u desfacer e

Puteti sa pregatiti una lnga alta doua lazi pentru compost.

ntruna sa depozitati deseurile iar atunci cnd o desfaceti
puteti so treceti n celalalt compartiment, amestecnd
resturile, care dupa trei luni ar trebui sa fie aproape
descompuse.

Str atul movila

Toamna, cnd se aduna cantitati mai mari de crengi, rezultate din taierile de pomi fructiferi sau frunzis,
este de folos sa amenajati un "stratmovila" n gradina de legume. Acesta ofera avantaje importante
datorita conditiilor pe care le ofera plantelor si a spatiului mic de care are nevoie. Pentru ca stratul sa fie
nsorit n mod constant, el trebuie plasat n pozitia nordsud. Latimea stratului este de 1,60m, naltimea de
0,80m si lungimea depinde de locul disponibil si de cantitatea de deseuri.

14

Se sapa pamntul pe latimea si lungimea dorita pna la o adncime de 1520cm. Acest bazin se umple cu
lemn, crengute si crengi ( care pot fi chiar si de grosimea unui brat) si apoi totul se acopera cu cozi de flori
mai groase , paie si altele asemenea. Deasupra se pun cteva lopeti de pamnt si cu un hrlet se taseza usor
n forma de strat. Urmeaza un strat gros de frunzis umed, amestecat bine cu pamnt. Frunzisul se acopera
cu compost partial descompus din resturi de la bucatarie si din gradina si va fi calcat usor asfel nct
movila sa nu fie prea farmacioasa.
La sfrsit, totul se acopera cu un strat de 15 cm din pamntul care a fost scos la nceput. Pe movila se
formeaza un sant irigator, care, n afara de stropirea obisnuita, va asigura umezeala constanta din interior.
Pna la plantarile din primavara, movila va fi acoperita doar cu pamnt negru de gradina. Un stratmovila
proaspat amenajat contine foarte multe substante nutritive. Stratul poate fi folosit aproximativ 4 ani pentru
cultivarea legumelor, ramnnd n urma o suprafata fertila de humus.

Compostar ea n disc pentr u pomi

n jurul pomului se traseaza un cerc cu diametrul de cca. 2m

si de pe aceasta suprafata se ridica usor stratul de iarba, fara
a deranja reteaua de radacini. Suprafata decopertata se umple
apoi cu resturi lemnoase bine maruntite, resturi de la legume
si fructe din bucatarie, frunzis si altele asemenea.
Stratul nu trebuie sa fie mai nalt de 15cm, pentru ca, altfel,
n jurul pomului se dezvolta o temperatura prea ridicata care
iar putea dauna. ntre resturi se arunca vreo cteva lopeti de
compost copt pentru a accelera procesul de descompunere.
Un pom fructifer astfel ngrijit este asigurat cu substantele
nutritive necesare si radacinile sale se bucura de un mediu
afnat si aerisit datorita rmelor.

15

DESEURILE DIN HRTIE SI CARTON

Daca ne gndim la cta hrtie se foloseste doar ntro
singura zi n lume pentru toate ziarele, cartile, caietele,
agendele, ambalajele care se produc, ncepem sa
ntelegem ca padurile pamntului sunt grav amenintate.
Si, sa nu uitam, nu doar producatorii de hrtie consuma
lemnul padurilor ci si ntreprinderile de mobila ori de
constructii, la care se adauga si necesarul de lemn
pentru ncalzire sau pentru productia de textile.
n locul arborilor taiati se planteaza puieti, dar acestia
au nevoie de 50 de ani pna se dezvolta complet.
Deoarece padurea este cel mai important scut pe care l
avem mpotriva poluarii, este important, pentru noi
toti, sa protejam padurile prin metoda separarii
maculaturii de gunoi si valorificarea ei. Din maculatura
se poate produce alta hrtie. Este bine de stiut ca dintr
o tona de maculatura (hrtie veche) se poate fabrica o
tona de celuloza, ceea ce nseamna 2.500 de caiete.

Resturile din hrtie si carton se pot revalorifica cel mai usor. Pentu un calcul matematic simplu,
presupunem c un kilogram de maculatura se cumpara de catre REMAT cu 600 de lei, ceea ce nseamna
ca daca adunm 100 de kg am putea obtine 60.000 de lei, doar din vnzarea "gunoiului" de hrtie. De
aceea este pacat ca multi dintre noi renuntam la niste bani, aruncnd, fara sa ne gndim, totul la gunoi.
Si nca ceva: asa cum am spus n prefata, cu ct gunoiul va fi mai greu cu att vom plati mai mult. De ce
sa platim pentru aruncarea hrtiei cnd putem sa cstigam bani valorificndo ?!
Nu doar din motive financiare trebuie sa separam deseurile din hrtie si carton de restul gunoiului. Sa nu
uitam ca pentru productia de hrtie se taie suprafete imense de padure. Mai ales n ultimii 100 de ani,
productia de hrtie a crescut n mod exploziv. Pe pamnt se consuma zilnic n jur de 200 de milioane de
tone de hrtie. Pentru aceasta, se taie cantitati uriase de arbori. De exemplu, numai pentru editia de
duminic a ziarului american "New York Times" se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, sau, altfel spus,
1.500 de arbori, ceea ce nseamna aproximativ doua hectarede padure.

DESEURILE METALICE
Tot ce ne nconjoara provine de undeva. Nimic nu se naste din nimic! Aceasta este si problema cu
metalele. Pamntul are si el limita lui. Dupa ce minele au fost golite, nu vor aparea alte minereuri mai
devreme de cteva mii de milioane de ani. Atunci vom ajunge sa cautam cu disperare metal n haldele
noastre de deseuri sau sa platim bani grei pentru ele tarilor care au stiut sasi administreze n mod rational
sursele de metal, revalorificnd deseurile.
Metalul, mai mult dect alte deseuri, trage greu la cntar. Ne va costa foarte mult sal predam serviciului
de salubritate. Exista nsa, din fericire, solutii si pentru aceasta problema. REMAT cumpara si deseuri
metalice.

16

Asta nseamna ca si din acest tip de deseu putem obtine bani. Alta varianta ar fi si aceea de a vinde fierul
vechi atelierelor de fierarie sau de reparatii care sunt prezente n majoritatea localitatilor noastre. O alta
idee ar putea fi si sa anuntam prin "Mica Publicitate" sau, n sate prin panourile publice, intentia noastra
de a vinde fier vechi.

DESEURILE TEXTILE
n comparatie cu celelalte tipuri de deseuri menajere, cele textile se gasesc n cantitati mult mai mici n
cosurile noastre de gunoi. Poate din cauza ca saracia ne face sa renuntam mai greu la o haina veche, un
prosop sau un pres. E bine ca nu ne grabim sa aruncam imediat la gunoi, dar asta nu ar trebui sa ne faca sa
purtam mbracaminte care nu ne mai place sau sa folosim lenjerie de pat care deja e cam coapta, doar
pentru ca nu o vede nimeni n afara de familie. Renuntati la haine vechi sau prea mici, dar ncercati sa le
spalati si sa gasiti pe cineva care ar avea nevoie de ele.

DESEURILE DIN PLASTIC

Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza materialelor din care sunt produse,
nu sunt biodegradabile. Din studiile facute pna acum sa constatat ca nici 500 de ani nu sunt de ajuns
pentru ca plasticul sa reintre n circuitul naturii. Pentru a scapa de deseurile din plastic, cum sunt de
exemplu sticlele de suc sau ulei ori cutiile de margarina si iaurt, multi oameni, mai ales n sate, le ard.
ATENTIE! Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de plamni si n timp mai lung
pot mbolnavi ficatul, rinichii si sngele. Mai mult dect att, materialele plastice mai complexe cum sunt
vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emana prin ardere substante care produc cancer, atacnd n
primul rnd sngele, care n timp poate mbolnavi toate organele corpului.
Exista astazi tehnologii care, respectnd normele de protectia mediului, sunt capabile sa retopeasca si sa
reprelucreze deseurile din plastic. Acest lucru nu se face nca n Romnia, dar exista firme romnesti care
aduna ambalajale din plastic, le maruntesc si le exporta fabricilor din strainatate care dispun de instalatiile
necesare reciclarii lor.
17

Ce putem noi face?

Pentru a contribui la revalorificarea deseurilor din plastic, fiecare poate separa aceste ambalaje de restul
gunoiului. Apoi, sticlele, de exemplu, pot fi turtite si predate separat celor care le colecteaza. Este
important ca ele sa fie turtite pentru ca atunci vor ocupa mai putin loc si va creste numarul de sticle care
ncap ntrun cos de gunoi, container sau mijloc de transport.

RECICLAREA PETURILOR, O PROBLEMA DE VIITOR

In ultimul timp asistam la o adevarata explozie de PETuri, aceste ambalaje din plastic usor de manevrat,
care au inlocuit sticlele. Dar, dat fiind ca atit apa minerala, sucurile, uleiul alimentar, otetul sau bauturile
alcoolice sint imbuteliate in PETuri care, in final, ajung la gunoi, se pune din ce in ce mai acut problema
reciclarii acestora. Europa, spre care tindem, are aceasta problema rezilvata demult: printrun proces de
fabricatie special, PETurile ajung fie ingrasaminte, fie din nou PETuri, reintroduse in circulatie.
Bidoanele din plastic pentr u suc, ber e si apa miner ala incep sa devina o pr oblema de mediu
Ultimii patru ani au marcat o adevarata explozie a utilizarii ambalajelor din PET, productia in Romania de
astfel de butelii crescind de la 25 de mii de tone, in 1999, la mai mult de 75 de mii de tone anul trecut.
Pentru 2004 este estimata o productie de cel putin 80 de mii de tone, care va continua sa creasca, spun
specialistii, date fiind avantajele incontestabile pe care le prezinta aceste ambalaje greutate redusa,
siguranta in exploatare. Principalul dezavantaj este la fel de evident, folosirea pe o scara tot mai larga a
buteliilor PET constituind o problema din ce in ce mai presanta din punct de vedere al poluarii mediului
inconjurator. Situatie in care recuperarea postconsum si reciclarea buteliilor PET constituie o masura care
se impune. Numai ca o astfel de afacere, desi de perspectiva, are de infruntat numeroase obstacole in
mediul economic din Romania.
In primul rind, este logic ca reciclarea nu poate avea loc decit dupa colectarea buteliilor, majoritatea aflate
la populatie. Cum in Romania nu exista nici obligativitatea legala a sortarii deseurilor menajere si nici
cadrul legal, iar educarea populatiei in acest sens este inca un deziderat, singura solutie este stimularea
oamenilor sa duca buteliile la centrul de colectare. Firmele care colecteaza si prelucreaza buteliile (in
prezent sunt doar 101 societati comerciale autorizate de MEC sa valorifice deseuri de mase plastice) ofera,
in medie, un pret de 4.000 lei/kg. Cum o butelie de doi litri are o greutate de numai 50 de grame (douazeci
la kilogram), va puteti da seama ca populatia nu a facut coada la centrele de colectare, destul de putine si
acestea.
Hotr r ea Nr . 166 din 12 febr uar ie 2004 pentr u apr obar ea pr oiectului " Dezvoltar ea sistemului de
colectar e a deeurilor de ambalaje PET postconsum n vederea reciclrii" obliga firmele care fac
reciclarea sa foloseasca banii dati de guvern numai pentru plata deseurilor de ambalaje PET colectate de la
populatie suma de 9.600 lei/kg deseu de ambalaj PET postconsum colectat in vederea reciclarii.
Industr ia nu este inca asezata
In Romania au fost colectate si prelucrate anul trecut doar circa 20.000 de tone de butelii PET, de sase ori
mai mult, totusi, decit in anul 2002. Aceasta si din cauza ca nici pentru agentul economic activitatea de
reciclare nu este cea mai profitabila, chiar daca legislatia este armonizata cu cea din Uniunea Europeana.
Nu numai colectarea de la populatie este dificila (restaurantele, de exemplu, sunt obligate prin lege sa
colecteze deseurile de ambalaje). Buteliile trebuie sortate pe culori (transparent, albastru, verde cu maro),
apoi se indeparteaza capacele, se preseaza, se spala si se macina. Se estimeaza ca operatiunea ar deveni
rentabila de la prelucrarea a circa 4.000 de tone de ambalaje PET pe an. Obtinerea produsului final din
18

PET reciclat (granule ori fibre textile) ridica pragul anual de rentabilitate la 10.000 de tone, in functie de
identificarea beneficiarului, de obicei la export (China ori Coreea), dat fiind regresul industriei textile in
Romania.
Ce se obtine din bidoane
Din deseurile de PET se produc fulgi curati, care pot fi exportati ca atare (de la 300 la 400 euro/tona
functie de calitate) sau livrati industriilor prelucratoare, aflate inca in formare. In momentul punerii la
punct a acestora, afacerea devine realmente profitabila, in conditiile unei instalatii adecvate, aria de
valorificare a produsului finit realizat din reciclare fiind destul de diversa. Iata citeva exemple:

Din 5 butelii de 2 litri se pot realiza fibre pentru un tricou mare.

Umplutura unei jachete de iarna se poate obtine din 20 PETuri
35 de butelii ajung pentru realizarea unui sac de dormit.
Un metru patrat de carpeta contine 60 PETuri.
Se mai pot obtine folii pentru izolarea acoperisurilor, cutii pentru hrana (rezistente in frigidere si in
cuptoare cu microunde, componente pentru industria auto, dale pentru pardosele, componente
pentru corpuri de iluminat si nu nu

DESEURILE DIN STICLA

n Romnia, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc n productie deseuri din sticla.
Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze dect sa produca sticla din materie prima. Si
totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de sticla sunt un ingredient important n fabricarea sticlei,
deoarece ajuta la scaderea punctului de topire si astfel se economiseste att energie ct si materie prima.
Mai mult dect att, poluarea aerului si a apei este mai mica n cazul reciclarii sticlei. n tarile din vest,
care nu lucreaza n nici un caz n pierdere, reciclarea sticlei se face cu multa seriozitate.
Sticla nu este toata la fel. Ea se produce n functie de scopul pentru care urmeaza sa fie folosita, dupa
retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie trimise direct acolo unde este nevoie de ele, n
tarile din vestul Europei, acest tip de deseuri se colecteaza separat de catre fiecare cetatean att n functie
de culoare ct si n functie de scopul pentru care a fost folosita.

19

CE PUTEM REFOLOSI N GOSPODARIA NOASTRA

Gnditiva de doua ori nainte sa aruncati ceva la gunoi. Aproape orice poate fi refolosit. Foarte putine
dintre resturile din casa trebuie ntradevar sa fie predate gunoierilor. Daca stim sa folosim eficient tot ce
avem n gospodariile noastre vom putea sa facem economii platind mai putin la serviciile de salubritate.
Va propunem cteva idei pe care le puteti aplica si Dvs.:
Cutiile de plastic, cum sunt cele de la margarina sau brnzeturi, pot fi refolosite pentru mncarea pe care
o luam la serviciu, pentru pastrarea diverselor alimente n frigider, pentru rasaduri. sau pastrarea cuielor
sau a suruburilor.
Sticlele din plastic pot fi de asemenea refolosite pentru pastrarea altor lichide din gospodarie sau se pot
taia si utiliza la protejarea plantelor (trandafiri) n timpul iernii.
Cutiile de conserve pot fi taiate si se pot confectiona jucarii pentru cei mici, decupnd bucatile dorite,
lipindule cu cositor si acoperindule apoi cu hrtie colorata

Resturile de textile pot fi folosite, pentru confectionarea unor "dulapuri" colorate pentru camera copiilor,
n care acestia si pot pastra jucariile sau diferite obiecte de mbracaminte.
Lenjeria de pat veche sau alte materiale care nu va mai sunt utile pentru scopul initial, le puteti
transforma n crpe de sters praful sau de sters pe jos n casa, ori pentru garaj.
Jucariile, hainele, mobila, mocheta sau covoarele, uneltele, cartile, vesela, revistele, calculatoarele,
ncaltamintea si alte lucruri pe care nu le mai folositi dar sunt ntro stare suficient de buna, le puteti dona
unor institutii cum sunt orfelinatele, scolile, caminele de batrni, anticariatele, salile de asteptare ale
cabinetelor medicale sau de cosmetica, organizatiile neguvernamentale.
Vopselele, felicitarile, cofrajele de oua si pot gasi o buna utilizare la gradinite.
20

Avem posibilitatea sa decidem singuri daca

ne intereseaza ca localitatile n care traim sa
fie mai curate sau nu. Putem sa punem ntr
unul din talerele balantei argumentele pentru
care vrem ca n jurul nostru sa fie curat iar
n celalalt argumentele care ne fac sa nu ne
pese.

SATE CURATE
Ar gumente pentr u indifer enta:
n curtea mea este curat, nu ma intereseaza restul localitatii.
Este treaba primarilor sa se ocupe de curatenia comunei.
Am suficienti bani pentru a plati serviciul de salubritate.
Nu ma intereseaza ce parere si fac strainii despre localitatea n care traiesc.
Nu ajunge ca doar eu sa pastrez curatenia atta timp ct toti ceilalti ncalca regulile de salubritate.
Nu mi se pare ca localitate este murdara.
Ar gumente pentr u pastr ar ea cur ateniei n localitatile n car e tr aim:
Degeaba este curat n curtea mea daca n jur este murdarie.
Daca n jurul nostru este murdar ajungem sa ne obisnuim cu murdaria.
Oricte ar face primarul, o localitate nu poate fi curata, daca locuitorii sai sunt indiferenti sau, mai
mult, fac murdarie n jurul lor.
Este pacat sa le dau bani celor de la salubritate cnd, dimpotriva, as putea eu cstiga din vnzarea
maculaturii, a fierului vechi sau dintro recolta mai buna. Iar recolta mai bogata o pot obtine din
21

compostul produs de mine din deseurile biodegradabile pentru care altfel ar fi trebuit sa platesc
pentru a fi ridicate.
Este important ca localitatea n care traiesc sa placa tuturor celor care o viziteaza, mai ales n
zilele noastre cnd se pot cstiga bani multi din agroturism.
Eu pot sa fiu un exemplu pentru cei din jurul meu.
Poate nu este foarte murdara localitatea mea, dar n mod sigur, poate fi si mai frumoasa, si mai
curata.

Fiecar e tr ebuie sa decida car e dintr e afir matiile de mai sus i se potr ivesc mai
bine!
DEPOZITE ECOLOGICE DE DESEURI MENAJ ERE
Toate gropile de gunoi sunt adevarate focare de infectie, prost amplasate, neprotejate, nu respecta normele
de protectie a mediului si n special al apelor iar terenurile respective nu vor putea fi niciodata redate
circuitului economic. Amplasamentul acestora este de cele mai multe ori incorect, pe malurile unor ape, n
apropierea zonelor locuite, n locuri unde scurgerile din depozite contamineaza direct apele freatice, iar
gazele emanate de aceste rampe (metan si dioxid de carbon) au un potential mare de autoaprindere, n
urma arderilor rezultnd o enorma varietate de substante toxice (dioxine si hidrocarburi aromatice
policiclice), care pun serios n pericol sanatatea populatiei.Nici o groapa de gunoi nu are Autorizatie de
mediu.

DICTIONAR DE TERMENI DIN DOMENIUL DESEURILOR

Deseur i substante rezultate n urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca
atare, dintre care unele sunt refolosibile
Deseur i menajer e deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fi
preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati
Deseur i asimilabile cu deseur ile menajer e deseuri provenite din industrie, din comert, din sectorul
public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt
colectate, transportate, prelucrate si depozitate mpreuna cu acestea
Ecotur ism practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a mediului
Gestionar e colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor
de depozitare dupa nchiderea acestora
Reutilizar e orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza n
cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru
acelasi scop pentru care a fost conceput
Reciclar e operatiunea de reprelucrare ntrun proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau
pentru alte scopuri
Substante per iculoase orice substanta sau produs care, folosit n cantitati, concentratii sau conditii
22

aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile materiale pot fi
explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corozive, iritante, mutagene, radioactive
Aspecte gener ale pr ivind colectar ea gunoiului
Colectrile sunt neregulate, iar containerele suprancrcate descurajeaz pe locuitori s le foloseasc.
Locuitorii i scot gunoiul n alte zile dect cele indicate, l depoziteaz n containere nepotrivite sau n
mormane deschise. Asemenea practici necorespunztoare nu numai c determin creterea costului
colectrii, dar cresc murdria i riscul pentru sntatea public. Problemele rezultate sunt evidente:
mirosuri, vectori de boal atrai de gunoi (obolani, nari, mute etc.) i canale blocate cu gunoi.
Scurgerile lichide din gunoiul descompus i n putrefacie pot s infesteze sursele de ap. Mutele i
gndacii de buctrie care se nmulesc n gunoiul respectiv pot s contamineze ulterior hrana. Dou
moduri principale de eliminare a deeurilor solide urbane se consider a genera probleme de mediu:
a) depozitarea la gropile de gunoi i incinerarea deeurilor colectate i
b) deeurile necolectate, depozitate necontrolat.
Gropile de deeuri solide municipale prezint riscuri pentru mediu i sntate i prin eliminarea mai
multor gaze. Compoziia i cantitatea de gaze sunt determinate de cantitatea i compoziia deeului
biodegradabil, de tipul i grosimea solului acoperitor, de tehnicile de plasament al deeului i de
caracteristicile terenului. Metanul i dioxidul de carbon sunt principalele gaze emise. Dou cauze stau la
baza polurii aerului prin gropile de deeuri solide municipale, i anume, descompunerea deeurilor i
arderea lor. Descompunerea deeurilor creeaz prejudicii atmosferei prin eliberarea de metan i alte gaze,
n condiii anaerobe. Se estimeaz c 7% din totalul emisiilor de metan din lume provin de pe terenurile cu
gropi de depozitare a deeurilor, gazul metan constituind o component important a factorilor de
nclzire global a atmosferei. Descompunerea gunoaielor prezint i un risc de incendiu, administrarea
incorect putnd conduce, n anumite condiii, la explozia acestor gaze.
O groap de gunoi poate prezenta, de pild, mai multe probleme poteniale pentru protecia i sntatea
public, dac nu este proiectat i gospodrit corespunztor:
Eliminarea deeului, mai ales n zone deschise, atrage roztoare, insecte i psri, care, ulterior,
rspndesc boli
Microbii patogeni pot fi direct inhalai datorit vntului care transport contaminanii cu granulaie fin
Chimicalele toxice pot constitui riscuri de mbolnvire. Aadar, fie c este vorba de gunoi colectat, dar
impropriu gospodrit, fie de gunoi necolectat, riscurile pentru sntatea populaiei exist i ele nu trebuie
trecute cu vederea. Problemele de sntate survin, mai ales, n regiunile cu temperaturi i umiditate
ridicate, unde deeurile solide se descompun i putrezesc cu repeziciune.
... EDUCATIA RAMANE GARANTIA CEA MAI FERMA A REZOLVARII PROBLEMEI
Daca astazi deseurile sunt o problema de mediu pentru autoritati, maine ele se pot transforma intro sursa
de venituri, care ar putea partial acoperi cheltuielile legate de gestionarea lor
A. Ciclul de viata a deseurilor:

Hartia: a fost inventata acum 2000 de ani in China, iar azi exista peste 3000 produse de hartie.
Producerea hartiei duce la defrisarea padurilor, distrugerea habitatului, eroziunea solului, si scaderea
rezervelor subterane de apa .In timpul fabricarii, amestecul de fibre cu apa, purificarea umeda, albirea,
presarea si vopsirea elibereaza oxizi de sulf si mer captan in aer si chimicale de inalbire in apa In jur
de 650,000 tone de hartie se produc zilnic in lume, din care 500 de tone sunt nefolosibile si sunt
inlaturate. Solutii: refolosirea hartiei si reducerea consumului de hartie. Producerea hartiei reciclate
necesita un consum de energie de 23 ori mai mic si presupune salvarea a 5 hectare de copaci la tona
23

de hartie. Mai mult, reciclarea hartiei reduce poluarea aerului cu 75% si poluarea apei cu 60%.
Sticla: a fost inventata in jurul anului 3,000 I.C., azi se produc sticle, oglinzi, lamele de acoperire,
ferestre, suveniruri si becuri. Sticla este produsa prin procesul de topire a nisipului (dioxid de siliciu) si
racirea rapida, acest tip de sticla nefiind in stare solida. Perioada de descompunere a sticlei dureaza
intre 1,00010,000 ani. Solutii: reciclarea economiseste 30% din energie si 50% din cantitatea de apa
necesara fabricarii sticlei , reducand poluarea aerului cu 20%.
Materia organica: alimentele, hainele. In zonele urbane, in jur de 30% din cantitatile de deseuri
organice provin din gospodarii . Solutii: utilizarea lor ca hrana pentru animale, ingroparea, arderea
(ridica emisii de CO2 ) si compostarea in vederea folosirii ca ingrasamant.
Plasticul: a fost inventat in anii 1860 de catre Alexander Parkes ca un substituent sintetic. Cantitatea
de plastic din deseurile din gospodarii este de 10%. Solutii:reducerea consumului, r efolosir ea si
reciclarea. Aproape toate tipurile de plastic sunt reciclabile , insa sunt dificil de sortat.

ABS:acrilonitrilbutadienastirencopolimer (componente de masini, computere, avioane)

PC : policarbon (biberoane, jucarii)
PE : polietilena (pungi, ambalaje)
PET : polietilena tereptalata (bidoane de suc si apa, cutii de alimente)
PP : polipropilena (membrane,bidoane, recipiente)
PS: polistirena (cutii de iaurt, pachete de cafea)
PVC : clorura de polivinil (bidoane pentru apa si uleiuri, ambalaje medicale)
SBR : cauciuc polistirenabutadiena (cauciuc artificial)
B. Principiile managementului deseurilor:
Pr incipiul pr evenir ii minimalizeaza producerea deseurilor, Agentul poluant plateste
producatorii deseurilor platesc costurile prelucrarii deseurilor,
Pr incipiul de pr ecautie anticipeaza dificultatile,
Pr incipiul de pr oximitateare in vedere situatia deseurilor inca de la sursa producatoare.
1. Managementul deseurilor este o aplicatie pentru cantitatile mari de deseuri.
2. Prevenirea poluarii si a producerii deseurilor este o aplicatie pentru cantitatile mici de deseuri.

Refolositi cat mai multe produse

Reciclati si compostati cat mai multe deseuri

Tratati chimic si biologic sau incinerati celelalte tipuri de deseuri

Ingropati resturile ramase in rampe de gunoi igienice

Refolositi: recipiente pentru realimentare (sticla si PET), saci refolosibili (din panza sau sfoara),
anvelope folosite (produc energie, se recicleaza, se folosesc in fundatiile constructiilor)
Reciclare: compost (fertilizator pentru sol, utilizat la restabilirea compozitiei solului)
1. Reciclarea primara are loc in vederea obtinerii aceluiasi tip de obiect
2. Reciclarea secundara are loc in vederea obtinerii altor produse din acelasi material

C. Solutii in veder ea r educer ii deseur ilor

Micsorarea consumului
Revolutionarizarea tehnicilor de fabricare produselor
Reciclarea (aluminiu, sticla, hartie, otel) reduce impactul asupra mediului
Arderea (17% din deseurile produse in UE sunt arse acest proces elibereaza sulf, dioxizi de azot,
cloruri de hidrogen, dioxizi, metale grele, polueaza apele cenusa trebuie sa fie ingropata)
24

Ingroparea (67% din deseurile produse in UE sunt duse la rampele de colectare procesul elibereaza
CO2, gaz metan, polueaza apa cu pesticide, cianuri, nitrati si metale grele)
Compostarea (aceasta este o activitate limitata si necesita o piata de livrare)

Alte solutii includ: crearea unor tehnologii de epurare si reducere a cantitatilor de deseuri, produse
inofensive la contactul cu mediul inconjurator, programe care sa incurajeze reciclarea si refolosirea,
introducerea unor taxe pentru ambalare si alocarea de spatiu pentru rampe de depozitare a deseurilor.
E. Micsorarea cantitatii de deseuri produse de catre populatie:

Totul are o legatura

Deseurile produse de catre populatie nu trebuie aruncate

Diluarea/micsorarea nu este solutia universala pentru poluare

Cea mai sigura si ieftina cale de a rezolva problema deseurilor si a poluarii este reducerea lor in
cantitate, refolosirea si reciclarea majoritatii materialelor utilizate
Difer ite metode de depozitar e a deseur ilor solide:
Depozitar ea necontr olata : Deseurile sunt depozitate in gropi, dea lungul dealurilor, in valcele sau dea
lungul raurilor. In tarile mai putin dezvoltate aceasta este cea mai des intalnita metoda de depozitare si a
generat mari probleme pentru mediul inconjurator. Spre exemplu, in Orasul Mexico se strang aproximativ
10,000 tone de gunoi pe zi. Aceste gramezi imense de deseuri se afla sub actiunea directa a vantului,
ploii, sobolanilor, mustelor si a altor insecte. Multi oameni identifica aceste mormane de gunoi cu
propriile case si isi petrec viata cautand prin resturi alimente comestibile si materiale reciclabile. Pentru
acesti oameni conditiile de sanatate sunt precare insa nu au alte posibilitati. Tarile mai dezvoltate interzic
depozitarea necontrolata insa depozitarea ilegala reprezinta o problema majora. Depozitare deseurilor
direct pe pamant poate genera efecte devastatoare pentru mediul inconjurator spre exemplu, in fiecare an,
in jur de 200 milioane litri de ulei pentru motoare sunt depozitati in conditii improprii in canale . Aceasta
cantitate este de 5 ori mai mare decat uleiul varsat de compania Exxon Valdez pe coasta Alaskai in anul
1989. Un litru de benzina poate face ca un milion de litri de apa sa devina nepotabili.

25