Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual Testari Psihologice

    Uploaded by

    Ionela Suhan
    52 views152 pages
    testari psihologice

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    testari psihologice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    52 views152 pages

    Manual Testari Psihologice

    Uploaded by

    Ionela Suhan
    testari psihologice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 152
    | Coordonatori: Magistrat dr. Emilian STANISOR | Inspector general principal Valentin BINISOR Autor: Subinspector gef dr. Nicolae RADU »Cruciada psihologului. Cum sa ne invingem teama de testul psihologic” - este o fucrare destinata functionarilor din sistemul penitenciar si nu numai. Fara sa avem pretentia unei exhaustivitati in documentare, continutul acesteia invita la autocunoasterea de sine prin teste psihologice, subscriind pe deplin aforismului_,,Cunoagte-te pe tine insufi amprentat de Socrare, filosof si creator de scoala in lumea antic Dincolo de satisfactia de a ne proba inteligenta in fata provocarii unor posibile obstacole, testele propuse deschid calez spre succes si alunga i teama de necunoscut. j Lucrarea nu se recomanda celor ce sunt slabi de inima ! ‘Tehnoredactare: Agent principal Oana- Mihaela SURUGIU Agent principal adjunct Petrisor COIOCARU. Agent sef adjunct Danicla MANOLACHE ISBN 973-6 —03816-5 i a Ke me Ob ees, = Hee teh de gels she oe 3} Cone (entre og MOTTO Frica vede raul mai mare devit este!” - OF 08 x CUPRINS pag. PREFATA 1. ARGUMENT: CUI SERVESTE EXAMINAREA PSIHOLOGICA A PERSONALULUL 3-6 JL. CUM SA NE INVINGEM TEAMA DE TESTUL PS 74 2.1. Ce trebuie 8B slie subalternii despre seful lor 15 AUTOCUNOASTEREA DE SINE PRIN TESTE PS Masurati-va Qt 1 AMtentia v2 caracterizea: Ce ar fi omul fara memorie 7 Stil SA castigi tn viatl ? Ti place riscol ? __ Stil total despre tine vei ealitadi de luptaror* Va considerati o persona sensibili ?_ Suntefi un invingator ? Va bucurati de viata Reusiti sa depasiti abstacotete Sunieti optimist ? _ Simfiti c4 stati pe un butoi ew pulbere Suntefi .focilur™ > V-ar place s& figi rizboinie Mergem mai departe ? Aveti puterea de av schimba ? Va este team’ Tineti la discipting ? 0. Va simtiti netndreptatit’? Va imtereseaza .schimbarea” Ce rol jucati intr-o echipa ?__ unteti on idessbist > Suferiti de insomnie ? - — Ce meserie vi se potriveste > Seianrgs Bers B de .necunosent™ Sao Faceti hur de necuc” __ 86.89 ‘Vreti sa stiti cat mai mit ae 9-91 Credeti in ceea ce [verati ? 92.93 Aveti aptindini de conducere 94-96 Comunicati cu ceitalii? 97-99 Cele 1 dileme ale unui sef 100 IV. INSTRUMENTE DE, LUCRU RECOMANDATE NUMAI PSIHOLOGILOR, 14, ASL. iAdaprive Spie biventory ~ laventar al Manierei de Adaptare) 1or-110 44 fapnive Learning Style Inverters ~ tnventar al Manierei de Invature) HER 1ede2. Madel _ bits fvtia Pa reomelits fave hod Nationale a Penitenciarelor, caracterizeaza majoritatea personalului, Servicie] Expertiza Psihologi Facut dovada unei buve maturitati, rensind s& fi sarcinilor ce revin sistemtului peniten materiei umane, lisdind deschis PREFATA Prin Ordinul niinistului justitici m.1393/C din 17.06.2002, in cadvul Administratie’ inflintat Serviciu] Expertiza Psihologica si Evaluare Profesionali Centra pe seleofe pentru ineadrate, avansare in functie, evaluare periodica de personal si expertiza Psihologicd, serviciul asigura din 01.05.2004 menginerea unui cadra real de apreciere valorica ‘impunindu-se atentiei, prin constanta in aetiune si spirit inovator, intr-o perioada de timp relativ seurtd, se poate spune cu certitudine ca, in ciuda tineretii ce si Evaluare Profesionala a leag’ uecesitatea adaptarii la complexitates ar. TH acest sens, se acorda o atentie aparte cunoasterii de Personal prin teste psihologice Ampletind demersul nostra Pentru promovarea unor metode $i tehnici de autocunoastere Pshhologicd, cu inventivitatea autorului, sef al serviciuluil amintit, Juctarea ,Cructada psihologalui Cum sa ne invingem team de testul psibologic” se recomanda mai mult decét un ghid formal Confinutul acesteia se remarca indeosebi prin faptul c& spiritul matematic nu altereaza coustiinta rumul, spre tainele sufletului, pentew atice cititor. Magistrat dr. Emilian STAN] Director General al Administratiei Nationale a Penitenciarelor i | | i | | i ARGUMENT: CCL SERVESTE ENAMINAREA PSIITOLOGIC A PERSONALULUT Ciiteva consideratii priv id testarea psihologic a raspnde ja intetarea dack este jstificari si pasibiidl evalnarea psiholugiea « Persamalulni incadrat intr-c arganizatie ~ ypurat central ~ yi in uuitafile subordonate, se impune o suveines privite de anyamblu asupra camplexitati sarciniior si a nalilui iunilor ce revin pers Mentionsit mai sus. at_ mai Specificul activitatilar ce revin structuriior, necesitatea indeplinisii Ia parametri idicati a atributiilor ce revin fiecdrui angajat, edt gi nevois stringenta de a evita, pe edt posibii, esecuriie (ware tn domeniutl siguransei nationale pot avea consecinte deosebit de grave) a impus cunousteree riguroast a posibilitajilor si limitelor individuale ale acestora, ineepand cu incadrarile direete. tansferirile dinte-un profil de activitate tn altul, promovirile si terminand cu evahuaren periadiea a capaci prihofizice, Schema cxamindrii psihalogice este retativ simpla, dar reaitzarea ei practic constituie 0 problema de inait profesionalism * prin mijleace specitice, riguros stiintifice, examenut psihologic, stabileste rezervele de aptitodini potentiate yi active ale subiectilor, precum si wasiturile de personalitace ale acestora: % rezultatele obtinute sunt raportate la solicitivile si exigenfele pe care le implick activitatile ce le desfagoara cei examinati Cand evaluatile sunt practicare la o scari resirdns4. avoperind un grup mic de persoane, Problematica este relativ ugor rezolvabila, Na Ja fel stau lacrurile cand avem fn vedere un serviciu care srupati in unititi servicii. echipe. de profesii diferite, cu varsta gi calificare In acest context, evaluarea corecta a potentialujui uman tn cadrul unititii de munca inseamnd o- injelegere reali a moduiui in care personalul isi indeplineste sarcinile de luctu, ce randamnent are si sm Fispunde la solivivdrile specifice s stemuiui din care face parte, in formuiarea unui diagnostic privind admisibilitaca psihologica, psihelogul are in vedere. de regull, inteligenta geneisld, capacitatea de concentrare gi distvibutivitatea atentiel, niveluud de Siveializare, stabilitatea ematianaia, Iu acetasi timp, ins in nivel corespunzator al aptitudinilor, permite psihologului. un pronostic Favorat referitor la rensita profesionihi. pe cate nn e garuntew/’, freed ex depinde deo muititucl cde alti foetori iedividnali gale medize miscuare nisel de axpirati, relatite et eolevasut de nme’ yi cu semi. cu membrii familied ere Este gtiut ea pe parcurstl cariered profisionsfe & amnii individ, apar @ serie de evenimente neprevazate Suv inerente vérstei, decompensiri fizive, fiziologice sam psibice (seideri ale seuitati vizuale sf ale eapucitagi de judecurth Por spare si dereglirt de ordin emotional, traduse prin diminuarea stabilitiit afective sau oleranfi seize la factori care presupun rise, Un rol important il ait in acest seny examinarite psihologice periodice. ce pot fi definite ca a active de preveniry a pienderit competentet si de depisvare div vionp « debut’ deestor manifest’ neg cu at. potentialitatilor sau resurselor pe care le posed’, inseamn’ in woasteres Fieearv ultima insianta, predictia performantelor umane, premis a indeplininii sarcinilor specifice sistemului penitenciar Se cancaste ca personalitalea umand, fiind «in proces complex, decriptarea in ansamblu este a. in cadrul unui examen psihologic, vebuie si fie bine precizate ineposibil de realizat, De a axpectele supuse investigatiel. pentru a se putea alege mijloacele adeevate realizarii intentiilor WF sf Se gAsease’ raportul optiny In alegerea probelor dino haterie de examinare este nev dlintre numérut seestora $1 puteres lor de diggnoze. Din multitadinea teasaturitor ce sunt evids sjiate in calval examenului psiholagie perfodie (luat jw ansamblu), enumerim > capacitatea intelectwala mobilitaica mental a si flexibilicatea gandiri > randamenvul in sareini noi si de rutin’: atitudinea fat de calitatea solutiitor gi a deeizitior 1 capacitaten maxima de invatare > calicitile atentic! spucitatea de adaptare la schimbarea natuvii sarcinii > spitital de observatie: > poteatialol energetic ranta de sine > activismul. dinarnismal. si > echilibrui emotional gi sutacontroful comporamental, rezistents ka stees gi fa frustrare 7 sistenwal de atitudini (fata de sine. de munes, fata de vi | mentaliraiy ‘ nanritarea social, gradul de socksiizare: onformare {a reali gf norine, spirinul de discipiing, © preremia seri Sele eoenl £2010 he ve. preocupairile, recepaivil = evidenterea anor eventnale tendinte psiitopantogice minated psihblogie’ perindic’ a Pentru realizes ned camoasteri elicieme se recomand ex Personalulul (kr imerval de 6 Innis, Dupa cunt se cunoaste. la iveht cadrelor ile conducere, canal se Senstall necincordante ‘hin contraictify jatre Fezuliatcte: camer psiwlngic gi perlormtantele ie. dar se sav deficientele in munedi obyiuwie de unii angajeri, se aratai cw degewl spre avizul psitite WH cB. TW activitate, omuT nu se exprin pe sine, ci neflectd grupul caruia Gi apartine, Aceasta dimensitine constiniie insa, hice inet alte comunictiri Din constatarite persortale, ‘ewte de-1 iungwl tintpului, Se impune sublinierea apni ca ‘mypactul cvaluarti perforuuntelor psihoprnfesionale supra eelor care fac obieetul aprecierii poate fi cittivele stint comunicate in seop de angajare, avansare in fuanetie anit pozitiv, cat si neyaniy. Cand calif Naw anster TH alte domenii ae aetivitate, acestew stat privite ew team de eitre cet inlinal sas subestimeze calitiile 2 sur bum se nimic in view’ Si ew incredene de cite persoanele eare clovedesc stapgntire de sine si incrediere in propriile forte (vu via ft ev ana burt!" Fxista ins si curl ednd angajati cu posibiftati intelecmtale mbdeste compunseusa” tn activitatea practic’ prin diverse actioniind pe baza mun ,medete operariomale”, insusite SpuUS, Se poste aprecia ca mele persoane fortea7d in telatin .yorotejat sf pranevtor” Mult aati dire: red considers: Hota | Daca un subordonat execut’ necorespunzator o lucrare, aveji curajul s&-1 spuneti cd inca | {| mai are de Jucra? | {(Cei din jur va considera incapajanat ? | Vi se incimpla i i Credeti ca afi fi avut mai multe yanse de realizare in viatd. daca unele persoane nu V-ar | fi pus bete in route ? i \V-ar plicea sa devenifi o persoana importanta ia Societate ? : i Vise intimpla sa spuneti cea ce gandii Fara sa va preocupe consecinjele ? ___ Critica, va deranjeaza ? _ _ [In general, duceyi pind la capat un lueru, desi alfii Lau abandonat ? { js, Vise Intampla sa gresiti in unele lucruri, dar 8A considerafi cd vina apartine colectivului | ° rare faceli parte ? ‘olositi din cand in cand wn limbaj colorat > 177 Consultaji pe cineva inainte de a hotart un lucni 2 1g, Sunteti de acord cu parerea indifereit de ceea ce spune, seful are intotdeauna repute”? “Geletic intrebare Pentre stabilives felnlné de a 8, awordagi Ppt agi fispuas ca DAT fe intreha OVE 12, 14.16, 20 sid punet clacd ati eispuns ee NE" la Tnvebariie 3.4.7.8, 10,13, 18. 17.18. cor! totol cel ntl apropiat de tipurile prezentat {jos reprezinta felul durmeavoastra de ath fntre 20 — 14 puncte ~ Sunteti 9 personalitate puternica cu tendinta de a va impane punctul de vedere asupra celorlalti, Entuziasi, prictic, energis, deevoltati um comportunent fern centrat pe sarcit ue. doriti siya impunett autoritates en orice pret. fa acest sens. exist riscul St va Sever. uncori chia atiageti antipatia si neinerederea tmora diutre apropiatit Unennteav oasted Dac puterea de care dispnneti va este pusit sub seman Indoielti, va transforma inn rebel. Sensibil la critic’, puteti fi uyor provecat, indepartdndu-va astfel de fa scopurile stabilite Yh viati este mai bine si fine un pic nutt inglduitori. <4 hivain sa si ajudim, si coustruim, au wma sa negem. Exista posihilitatea, fiind imai aproape de oameni, si deveniti iavingater ! intre 13 ~ 08 puncte — Fire echitibrat®, sduprabila fa efort, cu simf practic, un va temeti s8 auziti cuvintl Nie", Usor ineapatanat, uneori chiar fixist, viata dumneavoastra este organizati dupa wn plan bine stabilit, Deschis fat de cei din jur, sociabil, dornic si cApitali informatii. prezentati o foarte bund intuitie fa cunoasterea oamenitor. Sever. pretentios, nu ya nuuitumiti cu pedi to viata, intefigent, eu simul indisnrii. sunteti on ontde echipa. Aiubitios, grew de iniors din dnm, sunteti tm ont pentru vitor, intre 07 ~ 0 puncte ~ Fire iufeleapta, atenta fa tot ceca ce se petrece In jurul dunmeavoasted risceli sii acordati mat nuilta important’ unor lucruri fipsite de valoare Sensibil, cu nevoie de comunicare, evitati conflictu! deschis, conformist. cenzurat interior, a spuneti cu usurint ceea ce aveti pe suflet, Tutigi uit sentiment de insatisfactie, ii general preferat mai unit sa ascultafi decat sa vorbiti, Nu sunteti adeptut! ideii .dreptatea se face cu parul” Este bine si perseveram, si s8 ne considerm invingitori dear ednd am ajuns fa eapaad dra Indifereat de sconul faregistiat, webuic tetinut e& fiecare dintre noi poate si devin’ wn om de succes! {important este si mu uitim de vmide am plecal, Pentey acest Ineru este bine si stin sk drain, si fngelegemt gist fim sinceri, Daca rispunsurife la tnirebarile 7. 9 LL si 20 suit mareate pe variant, .NU™ este bine ama stifocs i2 sin I ! pieide na examen important - t - | Fuece prin locuri aglomerate i 9. vedea singe iS “fi printre ulcooliei_ ¢ Ja o intalnire off ape in, nn de afi singur Snte-un Tift “Tit inveles gresic .” f eerbi in public 6._| Vedei o lupta inire co “17. eonduce © maging (Cis. 7 eriticat in fata colegiior [719." [ma gindi la viata dopa moarte | “ini se spune eam nasil prea lung ry I BIE|S Raspunsurile dumneavoustra pot fi corate cu valori de la 1 la 6 punete, in functie de varianta aleasa. [n vederea stabilirii felului dumeavoastra de a infrunta necunoscutul, faceti suma totala. Daca sconi! dumneavoastra este cuprins intre 0 ~ 40 puncte, va puteti considera un om norocos. increderea, rabdarea, puerea de a zmbi chiar si atunci cand lucrurile nu va merg prea bine, y-au facut si cepagiti greutatile vietii, Energie si constient de ceea ce se intampla, nu renungati usor in fata difwculratilor, Necunoscutul nu va spetie. Direct, la obiect. nu va temeti s& auziti cuvantul nu”. Este chiar un motiv ir plus sa fifi si mai indrazney decét sunteri. Hotarat, cu © buna infelegere a faptelor, va urmarifi jelurile stabilite, in ceea ce faceti, preferati logica, ideile, un schitub sincer de pareri, in dauna exprimarii emofiilor. fn situatii critice, jonati cu calm si chibzuin{a, Perspicace, nu va lasatl ugor intors din drum. Curios din fire, (indeti spre aventur’ infruntind de multe ori lucruri de care alti nici na vor si auda, Felul dumneavoastra de a fi, va recomanda pentru sporturi extreme, Nimic nu reugeste sa va sperie. Daca scont dumneavoastr’ este cuprins inte 41 ~ $0 puncte, aveti idei bine contarate despre Viati, Suficient de puternic pentru a depasi mai toate obstacolele, reusipi 98 va pastraji calmul chiar gi in moinentele mai grele, increzdtor in propriile forte, manifestafi un standard ridicat de viat&, activnile ‘ umneavoastra fiind direct orientate spre reugita Sant momente in care va este team de a nu fi inteles gresit. Prin felul dumneavoastra de a fi sunteti consticnt ca stmiti apteciere, dar gi invidie. In permanent migcare, cu preferingA pentru Iuerurile practice, interiorizati teama cd nu o sa reugiti sd duceti Ja bun sfarsit ceea ce ati inceput. Realist. Inafi : lucrurile mult prea in serios. Nu uitati ca oboseala igi spune cuvantul. incercati sa va faceti timp si pentra duinreavoastra. Familia Va vrea mai malt timp aproape. Bucuria dumneavoastra este si hacuria celor ar Daca scoml este cuprins inte 81 ~ 120 punete, cdutati siguranta stv mani de autor, Usor nae de Mistele gi uboseals ours sim, evits inhibaw. Gin mult prea mul sd spunet sa. a lucrariler pe name. snbliniazé o atitudine nesigusl, Supus unor presiuni deosebite, va sinwiti ne nplinit si cu posibititat slabe de rezolvare a unor sitet in viata dumneavoasiri se petrec multe Iucruri despre care nue vorbigi ugor. Uneori afi fi vrut sé ( insd sa Tenuntati $1 sii o luati de Ja capat, Teama de egee, risewl de a fi discutat pe ia colfuri, y-au 18 tindeti spre singuratate, Cautafi finigtea dar nu rengiti sd.0 22 Cu tendinta de a .despica firul in pareu” si de a da sens drama ie chiar gi luerusifor Tipsite de importenta va simtiti incoltit de nenumivate probleme. Epvizat de prea nmuite eforturi, indoiaia va apes® sufletul, Mintea va este umbriti de nelinisti gi temeri, majoritatea lipsite de importanga gi stAnjenitoare. Desi aveti un mare poteati¢l, nu vi-l mai exploatati de muta vreme. incercati macar si vedeti partea plina a pahanului, Viaga o si fie mult mai frumoass. 3.19. TINETT LA DISCIPLINA ? in Se sptine aaiesea ct diseiplina reprezima imotorul care autreneaz’t sucvesnl. Fara stim fenni ia a deosebi akevSeul de uninciung, legalitatea de ilegalitate mv facem decat si ratdcim™ pe dimuvife viet, inthucatati de spusele nnora sau altars Suecestl nat de dorie de mati dintre aot reprezint’ inst © problema, Sunt mmlt prea mlte Ineruri de care trebnie LEGEA € Leae sa tinemt seains pestrn fi pe dram cel bun. Ca suntem constiinciogi. si tindem spre afirmare, mune poate contesta nimeui. Dar trebuie sd avem in vedere c& nn de piitine ori. pe lng’ toate cele amintite o relaqie sus — face cal o sui de persone iinteligente. $i cu tome stea, sevestl vine... ! Dar au siranvane, Cei ce an vrur insa sa le fie deschisa poarta peste rdnd”. se pierd in necunosent, auvzinda-se ca un econ, despre faptele lor numai Jucnwré de bine f*: ci nu an cei gapte ani de acasa, regula bunului simt este deniult uitata, && nut respeeta cadral de disciplina gi litera legii, iar exemplele pot continiia. Despre umiti dintre noi ce se niai poate spun ? In asteprarea hs nsilui, v2 supunem ateatiei o invitarie la test. Urmariti enunturile de miai jos gi inarcati Faspunsul dunmeavoustra cw Xk Da san Nn”, Cunoasteti deja c@ indiferent de scorul inregisirat, dunmeavoastra sunteti un om destinal succesului. Testul psihologic este cel care nu spune aulevirul gi acest hier poate chiar din invidie ! as - f Ney [pa |e | |_ert. - \ | bp. 1 motivat de ceca ce face, tinde slucreve CAimalmul | t (| Ceea ce eonteaza pentru objinerea succesului in viala nu este) | ~ | _efomul, ci rezuliatut final Lo | i_2.TA Mi organizat fine mai mult de disciplina gi sill de inera. TT i | | 4. (Cea mai bind cale dea fi eficiewt. implica puterea dea te 1 adapta situatiilor bine sau rele. po i PA fia bin nuinager inseamana ni ninnai sa faci plani. ci i f le fudeplinesti _ . i | FUn stil de mines eficient i 1 | imaginatie nn Lo | [5 Cand esti foarte bun intr-un domenin de spectalitatc. wire adel : {tine cu nenumirate probleme. _ _ A ee esul are si parfile Ini bune - - i J "In dezvoltarea propriei strategit de promovare plan de Tinpul este prea scurt peur a Fenigi Seni le prin - - 11.) Mise mai inuinpl Ge sak gindese Ti ec wn Hiei bine aimk Roca cn dima o vi de une’. rere {Fo wir Oni de Faceedete Tnseinnna cb paul Sv conlermest 3 “aur, cipii. Paver dew face Tala sto jie vive ot din prepral wel de nT > partes setilor a «prea zi i place pout Sasi Nin nt eves ce se Spure tebuie sh gi eredem ineainte dea fi pola dia er. 1 vont sth nictodata _ 16. sigur de aleviir_ 17 Multe dintre proble se stim incotro vrent Si-gjungem rein sa merge care va pote recomnanda penis ocuparca Unet in vederea stabilirii profilulni: dunmeavbastra fumetit de conducore ew niaet responsabifitati, acardati cate 2 punete PETIT! fiecate rispuns mareat cu _DA” astfel - Ay = L3.5.6,7, 25 Ay 4, 10, 13, 14, 15, 165 Ay~ 2,895 HE 17.8. Daca sconub fnrouistrat kt Ay este mat mare decat la ceealte repre && apreciere, se poate spuste dlespre dunmeavoastra e sunteyt adeptal Iucrurior terete gandite, Nenwultuinit de cei ew tmplinisi snamnte, impuneti disciplina gi perforin fn coleetivul n care Merath ‘savbities, perseverent, nu vii Kisati uyor sens di joc ineiferent de greutatile sau interesele antanpinate. Organizat, eu o bund eapacitate de Intelegere 4 or lucruri, riscati uneari sa fitt incomed + ascunda incompetenta, Cu un Scor stuatinre 10 ~ 12 punete, pet considerat pentru cei c cauta sas comanda intr-un sector de activitate un om de perspectiva, cu sense reale de a prelu Duca seorul inregistrat la Ay este mai mare decdt Is celelalte trepte de apreciere, se poate spune 4 deschist spre Iucrul in echipa. Interesat de nevoite celor din despre dumneavoastra c& sunteti o perso aur, altruist, sustinet cu ingelegere pe cei ce intarmpina dificult mai atent [a tat ceca ce facet Adaprabil le efort, eu 0 ugoard teama de mereusita finelt sf La suprafatd pareti imptinit si fericit, dar in interior, se afla bine ascuns un sentiment de nemulyusnire, Ceva ve supara si tindeti spre schimbare, dar Ine& nu sponett gesss Incr, Indiferent de sitafia prezenta, mw trebuie si va subestimati. Capacitaile dumneavoastra intelectwale sunt superioare, fapt ce 2 inclreptajeste s& incercati s# mergeti in eariert mat departe or ew scorul obfinut la Ay se poate Dacd scont! dunmeavoasira inregistrat [st Az este asenva ce despre dumneavoastréc@ stntetl 0 persoand noracogsd Suess in tor ceea ce va doriti ! spun acs scontl inregisirat fa Ay este mai mare decd la celelalte Hepte de apreciere, se poate spune ap eu o bund eapacicate niet 4 operarionata”. Timp! are 0 Valoare aparte si pu aca santeti O perso: despre dunmneavoast pe drunturiie sett cu aspiretis tall adaptare in fate dificultatilor, va urmarigi scopurile pilite chiar daca exista rise a) sa deranjayi amumite persoane, Optimist cu o gandire analitic’, sumteti adeptal Tucrurilor spuse pe fala. Atent ks detalii, lasati uyor yanipul Constituiti chiar un potential pericol pentru cei care fug de adevar. Te congtiincios aveti excelente calitati de conductor. Centrat pe rezultate, riscati ins SA uitati ca gi dumneavoastr’ mai aveti nevoie de odilina, Exist’ posibilitatea ca stresul si-si spun’ cuvantul mult mai devreme decat vi agleptati. Succes! IMTITL NEINDREPTATIE 2 De cele uni mnuilte oni ne proptnern sh facens ceva, Nuveen Sa. schi hanes ine singart noapre, day ne dori si depayin starea de atosteala waductibib sieved merge Wasa © C ‘Aintie Int este gor, cunoastenr si acest iucn, Schimbarca iu bine presupune dovinke de a fae asa cows si au hunni ail, fyreligenia. recistente le efor, deschiderea fad de now, sunt dyar edteva din cefe ce stit cco iat des wire multi dintre noi, sentient de ivaplinive profesionild este sinoniny cu winpliesirea in mmated” Satistactial Jocu] de munei au tine inst numa de noi, Un sef abruz, cu temma de st un fi virnsat prin acceprarea schimbirilor i bine, ng aduce in suflet wnat anal fim tare si zbuciuns deed team faja de ziua de maine. in spatele scenei de era § 4 Zamibeuniui afigat ea I .foragraf”. poate exista insatisfactie si mult Iristete. Cai sumtient luptdtori stint si acest Inert, Nu veewt Sa cum satis \tie Celor ce spun e@ nu avent niet ‘© sansii pentru a reusi in vial, Ramanein fermi hist si atunei cand simfini eh ne fuge pancinnul de sub. picioare. Jocul nostra core ins partes. Durerile de cap, starex de amorteaki, nu fae decit si ne spun este cimpul si ne orientiim Spre ce anmuie? Este grew de preeizat, cu ati nai nie cn eit nu poate fi sorb de o reteté universala Via 2 prestupuine schimbare si adapta we, Cind ceva nu merge ase cunt ne dorin este bine sk ue andivn ea nial a cen 0 guns. Ne intoarcenn ditt drum, it egent o alta directic, la stanga san la dreapti puiem si deseoperin ... nornralicaten in riudlurile de mai jos. va propunene unt test, Inaportant este si nu Vitali c& trebuie sA Titi e&t mai sinceri, Citifi Fiecare enunt $i niareati eispumsul ales cu .X” au Nu’ Cini dinire sefi nu-gi tin cui Sinw ca intufieze problenele Am gi gefi tn care nu se poate avea Tueredere 7, Nu mi se acarda nici o posil Se intampli A vad cunt colesit jonstra ce Pot sa ~ ochii unui altuia in fata gefilor oe oY ib samen at fi dlispusi < a 40. interesul personal este pe primunl lee | — Lo CT Yi, Cred ci irasese vieapal de 4 1207 Clind sins ceva. se vtea | Exista lips de interes din partes yefilor. Cu tofii Tutrumia, day m0 putem si anti gandese fa 0 alta profesie, Nim spune cea ce gandeste ! | | Mi se spune sa md potolesc”, daca vreau | Un sef istel. ar face gi ly moi cat o amuata | _ ° am in prima zi de munca, nua realizat! | Deviza grupului din care fac parte este: nu am aucit, nu am vdeut, nis | Muneim Este cuzal Nr, enunt _[ Nrenunt[_K {1 i z i |. 3 [ 4 5 eT f Zz 8 4 oo 10 _ il 12 13 a 15 [16 Lo 1s _ 19 ~ 20 Tol Fotal _ Total Total Daca scorul obtinut pe scala ,,8” (sprijin, ineredere) este apropiat de ..0° puncte, se poate spune Locul de nunca ii se potriveste, iar despre dumneavoastra ec sunteti o persoand demand de invidi asteptirile Incep sa-gi gisease’ implinirea. Colegii va suit mereu aproape, iar seful vegheazs astfel inca si nu va lipseased nimic. Suntefi ascultat int cele ce aveji de spus si multe dintre cele ce ganditi sunt deja puse iu practica. ‘Constant in interese, cu © conducete care incurajeaza initiativa si dezvoltarea profesionala, aveti incercafi sa va fineti cu dintii de un astie! suntefi in primi ani de cariera, sanse reale de promovare, Da de loc de mune. De mult prea mult bine, exista riscul sa va plictisipi ... | Daca scorul dumneavoastré este apropiat de 10 puncte, este cazul si va ganditi serios la ce vreti s& facefi in viata. Nimic nu vi se recunoaste, iar stresul acumulat zi de zi se poate rasfnge gi peste linistea celor de acasa. Este bine sf nu uitayi c& sinatatea este lucrul cel mai de pret. Adaptati-va felu! de a fi mediului fu care lucrati gi incercati sa rezistayi, dacdi simpiti ci se mai poate face ceva, Dac uu mai cxisté nici o sans de schimbare, alegeti-va un alt drum, Succesul va asteapta ! Daca scorul obtinut pe scala ,C” (conducere eficienti) este apropiat de 0" puncte, aveti sansa de a fave parte dinu-ci echipa de luptatori. Inteligenta, capacitatea de adaptare la now, increderea i ipplicarea sunt doar cateva dintre trasaturile ce va definese geful. Adept al lucrurilor spuse pe nume, lipsit de complexe gi indeosebi istet, are puteres cuvantului gi poste fi apreciat ca un om de ineredere. Din nefericire, astfel de gefi incep sa devina unicet. Daca scorul se apropie de WO puncte. este bine si fifi o prezen(a cat mai mofensiva, Raspundeti Strict solicitsilor si evitati sa iegiti tu fat, Ranuineti iu uunbra si sperati ca se mai poate face ceva. Poate chica o miawne, veniti peste sdupte 1 Orice initiutiva poate fi pereeputa ca o laps de diseiptings Dyed scor J iaregistrat ta scala 1” (dexvoltare individuald) este spropist, &e 0” puncte. sanscle dumnvavoastes de reugitt in viakt samt seals, Experientx dobindita si incredenes ce va este acordata Va fac SA puneti tot sufletul in tot cees ve construiti, Fire activa. cu sinttul realitatii sunteti adeptut ideii c& uermete parsilor pe nivipul vrenuii nin sua Kdsute de ciitre eet ce stan pre toe” | Entuziatst provoeat de tat veea ce este nou, determinati adesea schimbarea, Ranidneti conseevent in interese simu neglijaji odihna Dacii scorut se apropie de 10 pumete, se poate spune ed sunteti prizonier pe o bares ce se atl, Interesele uri de © echipa ade scufinda deja. Nesansa dumneavoastra este aceea de a nu fi marunte ale multora dintre colegi, macina usor dar sigur inerederea si dorinta de pertectionare. Cu eat ne rimaneti mai mult alaturi de ei, cu atat mai mult scad si gansele de salvare, Sunteti o persoand intel si trebuie sa stiti cd meritati mult mai multe Iveruri bune in viata. Daci scoril obtinut pe seala ,,K” (comunicare) este apropiat de 0” punete, faceti parte dint-o asculte echipa ce vorbsreti. Desi la prima vedere, se pare c toti vor numai si vorheasc& si mai pufir si impund ponctul de vedere. Lucrurile igi gisese rezolvarea fireasca prin schimb de sefull reuseste sa st incereati s& camuflati ce va frdmanta. Faptul informatii si ajutor. Cand aveti ceva de spus 0 faceti f ca suntefi ascultat, va aduce mult liniste in suflet Dacé scorul se apropie de W puncte, se poate spune ci va aflati int-o adevaratt Jame a surcilor, orbilor si nayitor”. Nimeni nu spune ce-1 doare, Nu va gasiti ugor multumirea, dar trebuie sa fiti side un .sivabure de cit se poate de prudent, .Spioniza” boas veche deja, se aff la tot pasul, Dublat paranoia’, sansa dumneavoastr’ de a mai face ceva intr-o astfel de lume timéne departe, Uitati-vé in jur uri... 1 Poate 4 4 mai stati mult pe ga i pornifi pe prima carare 4 timpul nu este ined pierdut SUCCES CHIMBAREA™ ? 2 multe ori ne dorim in viat’ si fim alifel. Vrem sa fim puternic: cu sex ~ appel” $i daca se poate. chiar in funetii de conducere ! Ati dori un asenienea Iueru nu este un pleat, frebuie si avem ineredere in noi $i s& gaindim 8 ni : SA PASTRAM ine FemegiE Important este St stim ee vrem si edt putem duce Inveligenta, diplomatia, vingele rece. toate avestea fae parte din arta suecesului”. Se mai poate adduga Ins gi dorinta de a merge mai departe, Succesu! inseamund adesee cura} gi putere de schimbare Cand spunem schtimbare, ne gandint indeosebi la locul de nruned, Avem acest curaj ? Testul de mai jos ne poate ajuta, Urmariti feeare intrebare gi alegeyi varianta care vi se potriveste. 1. Cand sunt chemat la comandant (sef), ma intreb daci nu cumva vreaz 2), sk ma sanctioneze: b). si-mi aprecieze munca; 6). sdemai spun cd ant preaviz de 15 zile, pentru a-mi cuta un alt loc de munca 2. Dupa o zi de lucru, mi se intmpla si ma simt: a). obosit, dar impacat cu mine b). Framantat de geii; ¢). domnie de a gasi altceva de ficut, ait servieiu ic nu-mi place mai mult, unde lucrez decdt: 4), salariul destul de bun: ), faptul c&-mi pot pune in valoare ideile: ¢). prietenii si colegti 4. Mi a). dureri de cap; a intimplat sa mu merg la lucru pentru ed am avut: ). discufi in familie; ¢), probleme de sinitate. $. Daca ar trebui si renunt Ia actualul loc de muned, ered ea as opta pentru: a), un cdstig mai bun: b). posibilitati de promovare: ©). sansa de a face ceva now. 6. Daca tot se spune despre mine ca sunt un om cu noroc in viata”, in situafia In care as cAstiga lozul cel mare la ,,6 din 49", ered 2), © Sf plrisese imediat serviciul b), © sim gdndese dacd meritd si plee in domeniul afacerilar: 67 a mia las inflventat de ek clas post. 9 sf riman in continusire in Chiar si cand nu sunt fa lueru, mii se intimpla s@ observ e8 tot despre asta vorbese: a}, destul de des: bb). din cand in ednd: ©). niciodata 8. Ceea ce ma nemultumeste cel mai mult fa Joctl de muna este: a). salariul destul de anie: b), ceea ve lnerez: ©). lipsa de prot onalisin a gefulu 9. Desi nu am ined varsta, ideea de a iesi Ia pensie nu ma inednta, pentru ca: a). pierd tin solarin bun, b).n-o sé mai fiu o persoand’ activa: ©), n-0 sini mai revad colegii de mnnea, Nr | ert. fotre 0-9 punete. simfifi nevoia de schimbare, Provoeat de cunoastere, domnic de afirmare, stith bine ce aveti de cut in viafA. Scopurile va sunt clar definite si nimic im va face sé fifi mai tare decdt dorinta de a iafaptui nn Incm de valoare, Actnalul loc de munca mi va aduce nici o satisfactie Adept al Iuerurilor bine facute. puteti fi apreciat drept nn constmictor. Manifestafi interes pentmy performanta, ratina flindn-v2 un adevarat inamic. Minciuna, lipsa de implicare gi fatamicia unora care se A pretind specialist” sunt tot atatea motive pentm care vreti sa pleeafi spre alt loe de mu 1¢ decdt orieine acest Iueru, nportant este Ins sa mn cedati, Drurmul nu va este ngor si stiti mai bi Inditerent de ceva ce Vi se spune. mergeti mai departe. Chiar daca din spate 0 sa auziti mai tarzin dat bir cu fugitit’. datite pace. Cn dorinja de a face fucruri mai bune. cu inteligenta gi curainl care va sunteti un oin de succes. Sansa eee ins cnn nitati c& caracterizeaza prin viata doar o singura dati intre 10 —18 puncée. interiorizati un sentiment de neimplinire. Cautali schimbarea, vrei sa faceti Incruni ena bune. dor vasta, teama de egee, colegii. sunt tot atatea motive prin care va ascundeti lips de ow BS. ca dummeavoast’ nu are importants penuru wnii sefi, incepeti sd va resermnati mai mult linistea unei zile de lncru devdt bueuria de a fi facut ceva mai trainie. Viata ne indeanmna a infelepeiune, Stim bine cd temerarii devin repede ervi. ind fa fel de vepede uitati de evilalti, Din ace: punct de vedere sunteti un om prudent. Vedeti neajumsurile. traiti fiecare suferinja a semenilor, dar trebuie supraviefuiti, Pentts multi dintre noi acest lueru inseamna locul de munct, Or riscul de a merge spre ceva nesigur, chiar daca este mai bine platit. inseamn’ prea mult Experienta de afi va face sk va calculati ficcare pas pe cate vreji sal faceti mai departe Legatura dumneavoasted cu locul de m: nea inseamnna puterea de a aduee in casa zémbet simulta tucurie. cel putin in zi de salariu, Inteligent, eu o buna intuitie, nu va afi usor amagit de sansa de castig Sunteti pe deplin adeptul ideii ed bani ne cxduc foricirea”. Cu toate acestea. vi se mai intémpla s mai Jucati cate un bilet la Loto 6/49" | intre 19 - 27 pumete, lucrurile sunt in ordine si in privinja dumneavoastra. Mulfumit de ceea ce faceti, cu un sentiment de utilitate la locul de munca, nu resimtifi tensiuni interioare. Puternic, ferm, nu va lasati amagit de mirosul banifor”, Atent la regulile de lucru, centrat pe indeplinirea sarcinilor, serviciul nscamna pentru dumneavoastra 0 adevarata familie. Colegii, prietenii, v-au fost si va sunt aproape in orice situatie, Deschiderea taré de oameni, dorinta de # fi mereu aproape gi infetegerea sunt toate che” ale suecesului in viapi Fidel erupului in care lucrati, ezitati s& va asumati schimbarea, chiar si atunci cdnd primiti o oferta ‘material’ mai tentantd, Cu trecerea timpului, va identificayi cu interescle locului de munca, decizia pentru sehimbare tind din ce in ee mai greu de luat. Pentru orice sef sunteti mai mult decat o avere | Munca Famine intotdeauna pe prin! Joc. Onest, cu respect pentru oameni, céstigati uyor Increderea semenilor. Seti ar trebui sa se gaudeasca la o promovare. Puteti fi apreciat ca un om de ineredere. Succes ! 322. CE ROL JUCATE INFR-O ECHIPA? oy ta indivizis a edror pecsonalitate se explicd prin fapte, prin ¢ Aprecieres suctalit se rel tuncii, primtr-tn eormportanent porderat yi eanstractie Peosauele care tin cu ter linadinsul 88 the preveme in suet ednd ecu! Jer nu este ruiflocut evenimentelor. chiar gi at {a fel de aimensdabil este 3 aculo. suat mat putin apreciate. stil! de comportanient care se remarea prin Incercarea de cet Lexsplouta” pemina alingerea scopurilar personae Gamenii lipsiti de onloare, tind st impresiameze prin jour 4 succesul de grup este mai reuseased in view, dar uit simple, incareate de teatral. Fiecare vrea 5 puernic Echipa matura ~ se distinge prin flexibilitavea ahordarii, implicare otal in obtinerea succesultt finetic de situati, Aimosfera intretinuta este relasanta si productive. couducerea este hotarit Echipa in consolidare — este dispusi si rezolve din prablemele membrilor sai, Abordeuza eli si dezvoluindu-se. Inereziteare, dar pu maltumits de sine. constructiv conflictele, invitaind din tinde spre performant’ i " PERFORMARE | (Echipa in 1 (Echipa matura) consolidare) 0 Lt i CU FORMARE ~ AGITARE | Uf (Eehipa (Echipa nedezvoltati) experimental) | 3 i Echipa nedecvottatd ~ este lipsité de consens in luarea deciziilor. Mentaitatile sunt diverse, fat j | fiecare membru prefera si vorbeasca mult si si ascuite eat mai putin. Slabiciunile, greselile sunt ascunse. i responsabilitatea acestora flind pasata de ia o persoana la alte | Echipa experimemali — se distinge prin atirudinea manifestata in faye difeuttatton, Se 1 asculth'gandeste mai mult, tiind uate in considerare toate optiunile. Problemele personale sau de grup sunt constientizate, toate acestea find infiuntate deschis, Towal se dezvoitt strict tn interesul performantel tH Cunoseand 1 caravteristicile echipe’ din care facem parte avem puterea de a trai tn depling | sntelegere eu noi insine gi ct cei din ju ? Petem afla spunsul, urmarind fiecare sectiune a chestionarulss de mai jos. Fiecare seotiune (1, IL I. IV. V. WL. VID euprinde opt asertiuni. Din acestea, este necesar $i asertiunile prezentate, pe care le considerati cai mai apmape istribuite 10 puncte, incereuifi ana, doua, sau maximum trei apa tebe sf coleana dia e fell dumneavoasita de & Pena o anai bund infeleyere, dacd ati ales dou asertiuni, ca tind mai apropiate tehului ve cu7 puncte, atone! cea dea doua va primi 3 puncte, Dacd ambele vi se pottivese in gala masura, amined amdndowa vor fi marcate cu cate 5 smneayoastra de a fi §f efi mareat prima al puncte, Nu trebuie itat faptal ci este obligatoriu ea toate cele 10 punete sa fie alocate | in incereurea de a ne cungaste mai bine. sperm noi, s¢ impune si refleetam mai mult la ceca ce facem. cuatdt mai mult eu cat. dupa eum spunea Goethe inteligenta si bund sim) cer pufine tucrnri impumn de ta sine i Aseriiu i "A. Se poate conta pe mine c& voi aver J ca munca @ He Dine | | organizata : Re n cain nule observa, to i 1 'C.Reacfiouez puternie, atunci cand sedinfele par st devieze de la . 1 obiectivul principal . - tO | cana sunt [5 Adue sugesti orginal, cS implicat Analizez ideile altora obiectiv, velevand atit nveitele. cat gf pantie” | Gntrun proicet | slabe 7 __ | | cwalte persoane [F. Sunt pasfonat sifu i cured cu cele mat noi ie! gi realate | GAm piteree de a organiza oamenit : : | [HE Sunt totdemma gata” si sprijin sugestiile Bune, care ajuti la T _______| rezolvarea problemetor, . (A. Ting place si am © axfluenla puteinic’ asupra deebaiion i B. ME simi tu clencentul meu, cfind munca reclama multi ateatio #1 I j “concentrate u Cautind — ___Satisfactia F. Imi face plicere sa realizez compromisuri intre ponete de vedere | fn munca mea | giterite _ [ G. Sunt mia interesai de aspectele practice, decdt de Tiel no. | THE Tin face dcosebiti plivere si explorez dilerte tebnict §1 puncie de vedere. ‘A. Unmirese ou atentie domeniile unde pot apirea dificult | | B. Explorez ideile eu aplicabilitaie mat larga decdt cele stricte, ele sarcinii imediate J : ww Cini place sa cantlrese ou grifa 51 sf evaluez cu meticulociiate . ‘mai multe sugestii inainte de a decide. Cand eebipa—/-5"Fotcaordoneg wiht k mat produciiv, talentele sf ablitigile = incearcit altor persoane, | Meike ig | Eel menfin abordaren sstemicd a problemelon indifront de j Problem deoseht |i i comphexa F. Ofer adesea o abordare noua unel probleme cate rena de tal 1 . Sunt gata si-mi fac eunoseute ideile into manierd forte, daca este necesar. ! | [HE Sunt gata st fa de autor, orf de edte ort imi stein puting i | | A. Tin foarte mult s8 nu existe ambiguitafi privind sarcinile 51 r | |___sbiectivele mele, 1B Nuam retineri in a-mi sablinia poncial propriu de vedere fn gedinte, i (C’Pot lucra cu orice fel de oameni, cu condifia st poaté contribul 1 Vv k |_su ceva semnificativ, [B.Imi fac un scop din a urmiiri ideile si/sau persoanele Inieresate. E, De obicei, adsese argumente cu care

    You might also like