Materiale de acoperire pentru recipienti

alimentari

Gheorghe Ramona Mihaela 51 Design

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Introducere a materialelor plastice pentru ambalare alimentar

Ambalajul alimentar

Scurta istorie a ambalajelor alimentare

Sigurana alimentara i a securitii alimentare

Contactul cu alimentele, riscuri i reglementri

11

Materialele din care sunt realizate, tipurile de ambalaje

12

Materialele pentru ambalare; Conservarea produselor alimentare

13

Recipiente pentru conserve

14

Ce reprezint codurile de pe recipientele de plastic

15

Reglementari privind utilizarea metalelor ca materiale

16

Statutul reglementarilor curente pentru invelisuri

17

Statutul legislatiei privind sigilantii

18 Concluzii
19

Bibliografie

20 Anexe

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Introducere a materialelor plastice pentru ambalare alimentar

Ambalajul alimentar

laptele n siguran
Ce este un ambalaj alimentar?
O folie, o pung, sac, cutie, cupa, can, tav, tub, acesta este un ambalaj dintr-un material durabil i
poate rezist stresului de transport, depozitare i
sticl, borcan, etc sunt unele dintre cele mai multe
turnare a laptelui de consum pentru o sptmna
forme de ambalaje care conin produse alimentare.
i uneori chiar mai mult
Acesta trebuie s conin un produs alimentar,
precum i s protejeze i s conserve alimentul pentru
o anumit perioada de timp. Fiecare pachet trebuie,
prin lege, s dein informaii despre produs afiate
pentru consumator.

n trecut, o form simpl de ambalare oferea metoda

transportului alimentelor ctre consumator. Astzi,
obiectivul principal este nc acelai, dar datorat
dezvoltrii tehnologice ce poate obine alte funcii
cum ar fi conservarea calitii unui produs comestibil,
i ofer informaii consumatorului i protejeaz
produsul de factori contaminani externi.
ntotdeauna a existat o preocupare major n privina
contaminantilor fizici, chimici sau biologici, ce pot
afecta alimentele i n concluzie, este esenial c
aceste materiale s fie adecvate folosind la protecia
bunurilor n timpul transportrii, distribuiei i
conservrii.Cu toate acestea datorit contactului
intim ce exist ntre aliment i ambalajul sau, exist
posibilitatea de a se poat transfer constitueni n
alimente. Astfel pentru a fi sigur c aceste fenomene
posibile nu afecteaz absolut deloc sanatetea
consumatorului, materialele plastice rmn subiect
de anchet i controale specifice.2

Care sunt scopurile unui ambalaj alimentar?

Imaginai-va un container de lapte. Acesta este o
sticl de un litru de o culoare alb-tulbure din plastic
(fcut din HDPE- polietilen de nalta densitate) care
conine 2% lapte pasteurizat.
Acum c avem aceast imagine i produs n minte, ne
putem pune ntrebarea:
Care sunt scopurile acestei sticle de plastic ?
acesta este un ambalaj ce ofer posibilitatea
livrrii laptelui ctre un magazin alimentar
acesta este un ambalaj ce ofer posibilitatea
magazinului n care se vinde de a face reclam/
de a transmite un mesaj cumprtorului (n
America sunt de exemplu imagini cu copii
disprui; alt exemplu ar mai fi reclame la alte
produse alimentare ale respectivului magazin
sau a respectivului produs cum ar fi beneficii,
reduceri, oferte, etc)
acesta este un ambalaj care ofer posibilitatea
consumatorului de a livra n siguran produsul
alimentar ctre cas
acesta este un ambalaj care va fi pstrat n
frigider
acesta este un ambalaj sigilat care s indice
consumatorului c nu este contaminat
acesta este un ambalaj ce are o eticheta ce transmite
consumatorului informaii nutriionale, numele
lactatelor sau produselor de marca, codul de
bare, pre, i dat de expirare (cerut de lege)
acesta este un ambalaj uor de utilizat, cu mner
i capac cu nurubare reutilizabil
acesta este un ambalaj HDPE ce este reciclabil
i are un cod de reciclare #2 n relief pe ambalaj
acesta este un ambalaj chimic non-reactiv cu
laptele, cu alte cuvinte containerul de plastic
nu interacioneaz cu laptele pentru a produe un
miros neplcut i nici guri pentru a cauza pstra

Concluzie:
Acest lucru ne pune pe gnduri c un ambalaj
alimentar este mai mult dect pare.
Scopurile generale ale ambalajelor alimentare
sunt :
de a conine
de livrare
distribuire
pstra
msura
informa
arta produsul (exemplu: fructe/legume)
motiva
promova
deghiza (a induce n eroare)
respecta legea 1
proteja
ndura
1
Reguli i normative sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite n sectorul alimentar

Determinarea nivelului de migrare i evaluarea

riscurilor
Evaluarea toxic a unei substane, garanteaz existena
nici unui pericol pentru sntatea consumatorului. n
prezent nivelele de migraie au fost examinate att
din punct de vedere global ct i specific.Migraia
global se refer la cantitatea total de componeni,
cunoscui sau nu, pe care materialul ambalajului l
transfer alimentului, n condiii mai puin favorabile
n momentul preparrii sau ambalrii. Migraia
specific se refer i la cantitatea unuei substane
concrete identificabile, transferat ctre aliment.
Metodele de laborator desemnate s calculeze nivelele
specifice i globale de migrare din materialele de
plastic folosesc 4 tipuri de stimulatori. Trei dintre
acetia se afl n interiorul bazei de ap stimulatoare
din grup: ap distilat, acid acetic diluat(3%) i etanol
diluat (15%), dar i n uleiul de msline, care este
parte a grupului de simulatori grai.3
Procedura de testare pentru migrare global folosind
stimulatori pe baza de ap, determina cantitatea de
componeni care au fost transferai din materialul
de ambalat, ctre simulantul alimentar prin
intermediul analizei gravimetrice. Testele executate
n laboratoare, realizate folosindu-se acest tip de
simulani au artat c n rezultatele obinute exist
2
3

Sursa Abc-Pack
Sursa Abc-Pack

un nivel aceptabil de repetare i reproducere.

Procedurile de testare pentru determinarea migraiei
globale folosind simulani grai, sunt mai complicate
implicnd extracia uleiului absorbit de ctre plastic i
cuantificarea ulterioar a acestui ulei prin intermediul
gazului cromatografic. Aceste teste au artat c trebuie
acordat mai mult atenie dezvoltrii metodelor de
testare i c este necesar acumularea cunotinelor
n vederea obinerii unor bune repetiii i reproduceri
a rezultatelor migratorii.4
Migraia specific
Testele de laborator pentru migrare global
demonstreaz compatibilitatea, care mai apoi
determina stabilitatea materialului folosit la ambalare
n condiii reale de expunere. n orice caz migrarea
specific a unei substane anume este mai important
din punct de vedere toxicologic. Cantitatea unei
anumite substane capabil s migreze dintr-un
ambalaj ntr-un simulant alimentar, poate realiza
o evaluare bun din punct de vedere toxicologic
aceast stabilind expansiunea cu care o substan este
transferat ctre un produs alimentar, i n consecin
nivelurile toxice.
Apariia pe pia a unui nou material,se pune n balan
n funcie de cererile tehnice i toxicologice, ntre care
siguran consumatorului i conservarea produsului,
sunt factori importani. Testele de laborator n
migraia specific, implic de asemenea folosirea de
simulani, n orice caz o dat ce perioada de expunere
a luat sfrit, este necesar separarea monomerilor din
plastic de simulantul lichid i identificarea acestora.
Printre cei mai importani monomeri, pe care Centrul
Tehnologic Gaiker i determina i cuantifica din punct
de vedere toxicologic se afl: vinyl clorida, styrena,
butadien, acizi acrylonitrili i tereftalici, toi fiind
componeni comuni n polimeri c PVC (polyvinyl
chloride), PS (acrylonitril butadina styrena) i
PET. Analiz din aceti monomeri cere folosirea
tehnicii gazului cromatografic cu Spaiu Principal
folosind Flacra Detectorilor de Ionizare (FID),
(HPLC).5

4
5

Sursa Abc-Pack
Sursa Abc-Pack

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Scurta istorie a ambalajelor alimentare

Recipientele de sticla au fost folosite prima oara in
jurul anului 2500 i.Hr. in Egipt si Babilon. 6 Sirienii
au descoperit arta de suflare a containerelor din sticla
topita. Procedurile de a produce astfel sticla raman
nechimbate de pe vremea romanilor pana in secolul
al nouasprezecelea. In 1821 au fost introduse matrite
pentru a permite gatul si corpul unei sticle sa fie
suflate impreuna.

Conservele alimentare au fost inventate la inceputul

anilor 1800, Napoleon dorind o hrana de calitate
superioara pentru armatele sale. Industria de conserve
ia amploare in 1874 odata cu inventarea oalei sub
presiune. In anul 1900 poductia ajunge pana la 6000
de cutii pe ora. Aluminiul si otelul sunt materialele
preferate in fabricarea conservelor. Apar cunoscutele
supe Campbell Soup.11

Curiozitati:
in 1872 se inventeaza capacul care se infileteaza
in 1892 in St. Louis se inventeaza capacul de bere
de astazi; Anheuser-Busch a ordonat 500.000 de
astfel de capace in 1896
Coca-cola este cea mai celebru ambalaj de sticla,
find un simbol la nivel mondial pentru America
cand oamenii sunt rugati sa se gandeasca la un
ambalaj alimentar rosu pentru orice bautura, 71%
raspund Coca-cola7
Ambalajele alimentare de la sfarsitul anilor 1800
nu a fost o stiinta. Ambalajul era format din ce avea
vanzatorul la indemana, ziare, panza, saci au fost cele
mai cunoscute pentru ambalarea carnii si fainii si a
zaharului.
Staniolul8 a fost folosit petru prima data in Franta in
1840 pentru ambalajul bomboanelor individuale.
In 1850 un material compozit cu un strat interior de In 1923 Du pont licentiaza brevetul de umiditate
folie si cu un strat exterior de hartie rezistenta la pete al celofanului. Produsul clar, subtire a fost folosit
a fost dezvoltat pentru ciocolata Cadbury.9
ca material de acoperire si protectie ale produselor
alimentare. Acesta a permis comerciantilor sa
Prima masinarie de fabricare a pungilor de hartie afiseze produsele intr-un mod atractiv prin plasarea
a fost dezvoltata in 1852 de catre Francis Wolle10. ferestrelor intr-un pachet de hartie.12
Introducerea acesteia a crescut vanzarile unde acestea
au fost folosite deoarece oamenii nu au mai fost Polietilena a fost introdusa in ajunul celui de-al
nevoiti sa faca mai multe drumuri.
doilea razboi mondial. Du Pont, Dow Chemical, si
Curand apar cutiile de carton. Acestea permit Union Carbide joaca un rol important in producerea
comercializarea in masa a mai multor produse, alimentelor pentru a sustine razboiul. Acestia
deoarece acestea nu se rupeau si nu atrageau paraziti. demonstreaza cu succes beneficiile utilizarii
Cutiile au luat amploare la inceputul anilor 1900, materialelor plastice in locul otelului, lemnului,
acestea fiind imprimate, stateau drept si aratau staniului si cauciucului. In 1950 acestea iau amploare
atractiv pe rafturile magazinelor atragand din ce in ce in magazine, recipientele de plastic fiind putin
mai multi cumparatori.
costisitoare si usor de produs, ele sunt mai usoare si
rezistente la rupere.13
6
History of Glass
7
8
9
10

Coca-Cola History
Istoria staniolului pre-1850
Istoria ciocolatii Cadbury
Istoria pungilor de hartie

11
12
13

Curiozitati:
in anul 1850 faina era transportata de catre
cumparatori intr-o canistra sau in panze de bumbac
Campbell soup folosea culorile rosu si alb pentru
a atrage atentia asupra produsului. Numele era
proeminent si eticheta era foarte clara
ferestrele sunt prezente si in ambalajele
alimentare din ziua de astazi
HDPE este polietilena de inalta densitate si PP este
polipropilena. HDPE ete un tip de polipropilena
codul SPI este un simbol pentru rasina care a fost
folosita la fabricarea containerului
De retinut !
cutiile de carton de lapte nu sunt doar hartie/carton,
ele au un strat subtire de polietilena (LDPE) pe
interior si exterior pentru a nu lasa mirosurile sa
patrunda si pentru a pastra umiditatea si a deduriza
cartonul, serveste ca adeziv pentru sigilarea unor
produse pana la deschiderea acestora, si reduce
alterarea si bacteriile. Cartonul asigura rezistenta
si rigiditate.
sticlele de doi litrii sunt fabricate din PET sau
#1 plastic reciclat. Capacul este realizat din
polipropilena (de exemplu Pepsi si Coca-cola)
sau polietilena de joasa densitate pentru sticlele
de apa (de ex. Evian si Avalon) , captuseala
capacului este facut din EVA sau etilen acetat de
vinil, si eticheta din folie de polipropilena.
Adezivul este etilen-acetat de vinil (EVA) adeziv
topit la cald si se lipeste mai bine de polipropilena.
PET nu poate rezista la temperaturi ridicate,
turnarea apei fierbinti in interiorul sticlei va
provoca sticla sa se deformeze.
Unele containere de suc sunt realizate din cutii de
hartie mici cu garnituri de folie sau sticla.

Campbell Soup
Cellophane paradox
Imperial Chemical Industries

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Sigurana alimentara i a securitii alimentare

Contactul cu alimentele, riscuri i reglementri

nainte de a se aborda complexa problematic a Inocuitatea unui produs alimentar reprezint

siguranei alimentare i a securitii alimentare este calitatea acelui produs de a nu fi duntor sntii
util s se precizeze cteva noiuni i concepte.
consumatorului.
Plecnd-se de la acest concept de inocuitate i prin
Un prim element este cel referitor la definiia conexiune cu tiinele privind alimentul i alimentaia
produsului alimentar: alimentul este un produs n stare (chimia alimentar, nutriia uman, sntatea public,
proaspt sau prelucrat, cu valoare nutritiv utilizat toxicologia alimentar .a.) s-a conturat conceptul i
ca hran. n cazul general, un aliment cuprinde: domeniul siguranei alimentare.
proteine, glucide, lipide, sruri minerale, vitamine i Se poate spune c prin siguran alimentar, se
ap.
realizeaz inocuitatea produselor alimentare realizate,
Apa deine ponderea cea mai mare n compoziia procesate i consumate de ctre o persoan sau de
marii majoriti a produselor alimentare, ajungnd ctre o comunitate uman oarecare.
pn la procente masice de peste 90% din masa total Noiunea i conceptul de securitate alimentar
a produsului.
reprezint politica de asigurare cantitativ i calitativ
Toate produsele alimentare sunt perisabile adic sunt a necesarului de alimente i produse agricole pentru o
susceptibile de a-i modifica nsuirile i compoziia ar, o colectivitate uman sau o entitate distinct de
i n final de a se altera.
persoane.
n sfrit, industria alimentar, ntr-o accepie
Pe lanul alimentar dintre producerea sau recoltarea larg a cuvntului, reprezint domeniul prelucrrii
unui produs alimentar i consumul acestuia, acesta se i procesrii materiilor prime agroalimentare i
poate deprecia sau altera dac nu se asigur condiii transformarea acestora n produse alimentare, pe
tehnologice de conservare corespunztoare. n acest tot lanul cuprins ntre producerea sau recoltarea
sens, unui produs alimentar, n funcie de specificul produsului i consumul sau utilizarea acestuia.
i caracteristicile acestuia, i se aplic tehnici i Unul dintre sistemele de calitate este i sistemul
tehnologii de conservare diverse, dintre care cea mai HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point).
utilizat i mai universal aplicabil este tehnica i Pentru ca acest sistem s funcioneze, trebuie ca mai
tehnologia frigului.
nti s existe bune practici de igien i de producie.
HACCP include identificarea tuturor pericolelor
Prin definiie, un produs alimentar depreciat este un cunoscute, care pot fi asociate cu alimentele care
produs care a suferit modificri ale compoziiei sau urmeaz a fi procesate. Odat ce aceast evaluare este
nsuirilor iniiale i care au valori n afara intervalelor fcut, sunt identificate punctele critice de control
admise, convenite sau reglementate.
(PCC) ale procesului tehnologic, unde controalele
Un produs alimentar alterat este acel produs care nu frecvente vor preveni, reduce sau elimina aceste
mai este apt pentru consum sau este periculos pentru pericole.
sntatea sau viaa consumatorului.
In procesarea alimentelor este de asemenea necesar s
Deprecierea i alterarea produselor alimentare se se asigure sigurana ingredientelor utilizate ca ajutoare
produc ca urmare a aciunii factorilor modificatori ai de proces i aditivii. Evaluarea siguranei acestora
calitii i caracteristicilor acestora. Acetia pot fi de necesit analizele datelor existente, specificaiilor
natur microbiologic, chimic sau fizic.
chimice, nutriionale, dozele optime i compoziia.
Nu numai factorii modificatori externi sau intrinseci au Aceast munc este realizat de specialiti pregtii n
efecte negative asupra calitii unui produs alimentar toxicologie, nutriie, chimie, compoziia alimentelor
ci i o serie de ali factori care in de contaminarea i tehnici de evaluare a riscului.
iniial a produsului sau contaminarea de pe traseul
dintre producere sau recoltare i consum, de aciunea
unor substane adugate necontrolat n produs (aditivi
alimentari, adjuvani tehnologici) sau ptrunderea
accidental n produs sau pe produs a unor substane
periculoase pentru sntatea uman .a.

Romnia reglementeaz amblajele alimentare prin

hotrrea guvernamental 1197 din 2002 (Hotrre
de Guvern, 2002). Aceasta ns reglementeaz
doar materialele plastice, ceramic i foliile din
celuloz regenerate. 14Cartonul, chiar dac este
laminat cu plastic nu este considerat material plastic
n accepiunea acestei legi. Pentru materialele
reglementate se stabilete c migrarea global nu
trebuie s depeasc 10mg/dm2 .
n 2004, Comisia European a stabilit o reglementare
cadru de bune practici, legislaie care se adreseaz la
tuturor materialelor care intr n contact cu alimentele
- (EC) No 1935/2004 ce a fost amendat doi ani mai
trziu prin (EC) No 2023/2006 i creia i s-au fcut n
timp diverse adugiri.15

Sunt numeroase substane care pot migra din

structura cartonului n alimente:
Metale prezente n substanele de umplutur ale
cartonului i din cerneala de ziar rmas n cartonul
reciclat.
Parafin, ceruri i rini din cartoane cerate i
foliile celulozice, folosite la ambalarea alimentelor
uscate.
nlbitori optici i colorani, se recomand a se
folosi cu precauie n cartonul alimentar deoarece
migreaz cu uurin. Ageni de ncleiere, de regul
nu se folosesc pentru cartonul alimentar.16

n esen aceasta spune c materialele care intr

n contact cu alimentele nu trebuie s i transfere
alimentelor componentele n cantiti care ar putea s
pericliteze sntatea, s aduc schimbri inacceptabile
mncrii sau s realizeze nici un fel de schimbri
organoleptice. (Comisia European, 2004)
Aceasta listeaz 17 grupe de materiale i articole,
ca material plastic, hrtie i carton, care pot fi
reglementate de reglementri specifice.
Deocamdat astfel de reglementri exist doar pentru
ceramic, celuloz regenerat i material plastic.
Pentru material plastic se precizeaz dou limite de
migrare o limit general de migrare de 60mg de
substan pe kg de aliment, care se aplic tuturor
substanelor care pot migra din ambalaje n aliment,
i o migrare specific care se aplic unor anumite Compui ai clorului s-a renunat la folosirea acestora
substane, bazndu-se pe evaluarea toxicologic a n producerea hrtiei i cartonului.
Substane derivate din polietilen care pot denatura
acestora.
mirosul i gustul alimentelor i care apar nspecial
Transferul substanelor de pe suprafaa tiprit ctre procesul de extrudare a granulelor de PE.
suprafaa ce se afl n contact cu alimentul ambalat Plastifiani, cum sunt esterii ftalai care provin din
depinde de mai muli parametrii: designul ambalajului, adezivi, cerneluri i lacuri tipografice Alte substane:
tipul de aliment, raportul suprafa/volum, timpul de n urma studiilor realizate de autoritile din Germania
au identificat n cartonul reciclat peste 250 de alte
depozitare, umezeal i temperatur.
n domeniul alimentelor ambalate n cutii de carton, substane care ar putea migra n alimentele uscate
sursele de contaminare a alimentelor cu substane depozitate la temperatura camerei (Grob, 2014).
improprii consumului uman sunt substratul, Pentru c materia prima este eterogen, putnd mereu
cernelurile i lacurile, factori care apar n procesul de s apar noi substane n compoziia sa.
producie i ali factori de mediu.
ns principalii contaminani care pot aprea n
alimentele din ambalaje din carton sunt uleiurile
14
ChemicalWatch (2009)
15

Protecia consumatorilor n comercializarea alimentelor

16

EVAL MOSH-MOAH Examples of migration into food

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Materialele din care sunt realizate, tipurile de ambalaje

minerale (hidrocarburi) din cartoanele reciclate.
Acestea sunt uor absorbite de alimentele uscate i care
conin grsimi, deoarece aceste uleiuri se transforma
n gaze volatile chiar la temperature camerei.

Ambalajele pentru produsele alimentare pot fi

realizate din mai multe tipuri de materiale acestea
difereniindu-se ntre ele prin eficiena proteciei pe
care o ofer produselor i costurile de obinere.

Cerneal i lac
Cernelurile i lacurile convenionale sau cu
polimerizare UV pot conine substane periculoase:
hidrocarburi, colorani, solveni fotoiniiatori, sicativi,
esteri ai acizilor grai, aditivi i alte substane.
Acestea pot migra chiar dac nu au contact direct cu
alimentele, prin intermediul nemijlocit al cartonului
(penetrare sau contact) sau prin aer (volatilizare ori
condensare i extracie) (figura 2).
Penetrarea are prin masa cartonului subtanele
migrnd de pe fa pe verso.
n migrarea prin contact transferul de substane se face
de pe faa tiprit a cartonului pe verso altu ambalaj n
timpul uscrii n teancuri pe palet dup tiprire.
Migrarea n faza gazoas are loc cnd se transfer
substane volatile n aerul din interiorul ambalajului
sau ntre diferitele straturi de ambalare.
Condensare i extracie a unor componente au loc
n procesul de nclzire a alimentului (sterilizare,
preparare termic)

Productorii aleg cel mai potrivit tip de ambalaj

pentru produs innd cont de urmtoarele aspecte:
- proprietile produsului care trebuie ambalat:
natura, dimensiunea, masa, forma produsului,
numrul de uniti de produs dintr-un ambalaj;
interaciunile de ordin fizic i chimic ce pot apare
ntre produs i ambalaj;
fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori
mecanici i de mediu (prin miros, ageni chimici,
umiditate);
importana i valoarea produsului, care determin
msuri de siguran n plus mpotriva unor posibile
furturi sau deteriorri intenionate.
- condiii de transport, manipulare i depozitare:
numrul operaiilor de ncrcare-descrcare;
tipul mijloacelor de transport folosite: auto,
feroviar, naval;
durata operaiilor de manipulare;
durata stocrii;
locul vnzrii.
- metoda de ambalare, tipul i funciile ambalajelor:
n funcie de modul de vnzare: autoservire sau
servire de ctre personalul angajat;
n funcie de scopul ambalrii: pentru transport
sau desfacere;
modul de nchidere;
modalitatea i tipul inscripionrii.
materialul de ambalaj folosit (caracteristici,
proprieti);
rezisten la ocuri termice;
rezisten la presiuni mari.
- valorificarea economic a ambalajului:
costul ambalajului;
existena posibilitii de recuperare/refolosire a
ambalajului;
valoarea de recuperare.

10

n funcie de materialele din care sunt realizate se borcane de sticl Se folosesc pentru ambalarea
disting urmtoarele tipuri de ambalaje pentru produse
produselor alimentare conservate prin sterilizare,
alimentare:
pentru miere, iaurt, bomboane.19
Ambalaje din materiale celulozice (hrtie
carton):
hrtia kraft, h rtia albit, hrtia pergament, hrtia
cerat, hrtia parafinat;
pungii de hrtie; Se utilizez la ambalarea
produselor de panificaie, fast -food, fin, mlai,
gri, pesmet.
cutii din carton ; Se utilizeaz la ambalarea
produselor alimentare ca pizza, produse de
patiserie, torturi, cereale etc.
cutii din carton caerat cu folie de polietilen
asociat cu folie de aluminiu este utilizat cu
succes la ambalarea produsele alimentare lichide
ce necesit a fi nchise ermetic i sterilizate la
temperturi foarte nalte (ex: sistemul Tetra-Pak)
lzii din carton. Se utilizeaz ca ambalaje pentru
transportul legumelor i fructelor.17

Ambalaje din metal:

foliile de aliminiu; Se folosesc pentru ambalarea
untului, ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor
fine, a biscuiilor.
cutii conserve metalice; Se folosesc pentru
ambalarea i conservarea produselor din carne,
compoturi, ciuperci, fasole, mazre etc.
doze de aluminiu ; Sunt ambalaje folositep
entru bere, btuturi rcoritoare, sucuri, unele
buturi,alcoolice
tuburile deformabile; Sunt ambalaje folosite la
produsele pstoase, creme cum ar fi: maioneza,
mutarul, paste condimentate.
butoaie metalice; Este foarte folosit pentru
ambalarea sortimentelor de bere dar i pentru
transportu vinului.
ambalaje de tip aerosol (spray). Sunt folosite la
ambalarea de substane aromatizante, creme,
fric, sosuri.20

Ambalaje din materiale plastice:

pungi, sacoe, saci din material plastic; Se
utilizeaz la ambalarea produselor alimentare Ambalaje din lemn:
(cereale, semine, zahr, poduse de panifica ie ). lzi din lemn; Se folosesc ca ambalaje de transport
butelii i flacoane din materiale plastice; S e
pentru legume i fructe.
folosesc pentru mbutelierea laptelui pasteurizat. butoaie din lemn. Se folosesc pentru producerea/
tuburi deformabile din material plastic; Acestea
prelucrarea, transportarea i depozitarea vinului
se utilizeaz pentru ambalarea mutarului,
i abuturilor alcoolice distilate, pentru pete
maionezei, piureurilor, pastei tomate etc.
srat, etc.
recipiente de capacitate mic din materiale
plastice; Acestea se utilizeaz la ambalarea
produselor semipstoase: produse lactate
(iaurt, creme, brnz proaspt, ngheat etc.),
semipreparate (maionez), mezeluri.
bidoane si butoaie din material plastic. Acestea se
folosesc pentru transportul laptelui i produselor
lactate (smntn, branz proaspt, ngheat
fric etc.).18
Ambalaje din sticl:
butelii de sticl Sunt utilizate ca ambalaje pentru
sucuri, buturi rcoritoare, ap mineral, lapte i
derivatele laptelui, buturi alcoolice i lichioruri,
bere, ampanie, ulei etc.
17
18

Materials - Cellulose, Cellophane Packaging Applications

Bioplastics in Food Packaging

19
20

Benefits of Glass Packaging

Overview: Metal as a Packaging Material

11

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Materialele pentru ambalare; Conservarea produselor alimentare

Principalele categorii ale materialelor de baza utilizate
pentru ambalare sunt:
- materialele plastice;
- filmele de celuloza regenerata;
- hartia si cartonul;
- metalul;
- sticla.

Conservarea produselor alimentare

O succinta clasificare a procedeelor de conservare a
alimentelor este urmatoarea:
1.1. Eliminarea microorganismelor prin separare
fizica (microfiltrare, ultracentrifugare);

In cazul unor recipiente de metal pentru alimente si 1.2. Distrugerea microorganismelor (sterilizare) prin:
- actiune a caldurii;
bauturi fara alcool exista un invelis de lac interior fie
- radiatii ionizante;
pentru a preveni corodarea metalului de catre aliment
- folosire a antisepticelor lichide si gazoase.
fie contaminarea alimentului de catre recipientul
metalic.
1.3. Efect de opire a proliferarii microorganismelor
O combinatie de strat polimeric intr-un carton este (efect de protectie) prin:
- utilizare a temperaturilor scazute;
folosita pentru ambalajele lichide precum laptele
- reducere a continutului de apa;
unde un invelis de lac pastreaza laptele in recipient
- protectie prin incorporare, inglobare de
si da rezistenta cartonului. Unde este necesara
inhibitori.
depozitarea bauturilor fara alcool pentru perioade
mai lungi, precum in cazul sucurilor de fructe,
protectia suplimentara este necesara pentru a preveni 1.4. Procedee mixte (utilizand cel putin doua
patrunderea O2 in aliment. Pentru obtinerea acestei procedee):
- refrigerare in atmosfera controlata;
protectii, un strat de aluminiu este incorporat in
- tratament termic urmat de refrigerare;
componentul de plastic/ carton.
- tratament cu radiatii ionizante si refrigerare;
- prin fermentare si pasteurizare sau sterilizare;
In cazul multor materiale cu multiple straturi, adezivii
- prin actiunea asupra activitatii apei (aw);
sunt utilizati pentru a le tine impreuna. Printarea
- prin actiunea asupra pH-ului.
exterioara este si ea o componenta importanta in
ambalare.
Materialele noi pentru ambalare au de obicei o
structura cu mai multe straturi. Daca materialul este
o laminata sau o coextruziune fiecare strat va produce Pentru mai multe informatii despre acest subiect:
un spectru infrarosu. Spectrul compus rezultant Procedee de conservare folosite n industria alimentar
Conservarea alimentelor - Wikipedia
a fi dificil de interpretat. In majoritatea cazurilor Conservarea produselor alimentare
laminatele sunt produse prin utilizarea unui adeziv Conservarea alimentelor. Metode de conservare a alimentelor
ce leaga straturile intre ele. Cateodata este posibila
selectarea unui solvent pentru dizolvarea adezivului
prin asta permitandu-se straturilor individuale de
polimeri sa fie separate. Polimerii separati pot fi
identificati prin spectrul lor de absorbtie infrarosu.
Adezivii bazati pe poliuretan sunt utilizati pe scala
larga pentru a lega poli (etilena tereftalata) de
poliolefine. Alcoolul benzilic fierbinte este un solvent
bun pentru o gama larga de poliuretine. Alti solventi
sunt tetrahidrofuranul si cloroformul utilizati pentru
adezivi pe baza de acril. Acestia ajuta la identificarea
tipului de adeziv.

12

Cuprins

Recipiente pentru conserve

Cele cel mai frecvent utilizate sunt: cutiile metalice
sau borcanele de sticla. In ceea ce priveste locul
ocupat, la ora actuala, de materialele de ambalare, se
poate aprecia ca 80% din conservele sterilizate sunt
ambalate in cutii de tabla cositorita, 20% in ambalaje
din aluminiu si din sticla .
Atat in tara, cat si pe plan extern, conservele produselor
alimentare (atat din carne, cat si din legume-fructe)
utilizeaza:
- Cutii metalice (din trei piese) sudate sau lipite,
litografiate, cu capace clasice, sau cu deschidere
usoara din tabla cositorita.
- Cutii ambutisate (din doua piese) din tabla cositorita
sau din aluminiu, lacuite sau litografiate, cu capace
clasice sau cu deschidere usoara, litografiate.
De asemenea, in tara nu s-au realizat, inca, capace cu
deschidere usoara, acestea importandu-se din tarile
Uniunii Europene, unde se folosesc pe scara larga.
Se realizeaza capace clasice litografiate. In ceea ce
priveste aspectul cutiilor de conserve si al capacelor
este de mentionat faptul ca, litografierea in tara se
realizeaza intr-o proportie foarte mica, comparativ cu
piata europeana.

Suprafetele interne a recipientelor DWI din parti

sunt invelite cu un spray fara aer. Desi invelisurile
de lac ofera o anumita protectie, pot exista defecte
precum microcanalele, microcrapaturile sau fisurile
prin care se pot transfera ioni metalici in produs.
Gradul de expunere la metal intr-un recipient DWI
lacuit poate fi testat prin masuratori ale conductivitati
prin utilizarea unor solutii electrolitice. Pentru
recipientele pentru alimente DWI, unde sunt aplicate
in mod normal etichete de hartie, suprafata exterioara
este invelita cu un lac incolor cand recipientul este
format. Recipientele pentru bauturi au un invelis
extern optional care este aplicat cu o rola. Aceasta
este folosita pentru a sporii decoratiile si din acest
motiv de obicei este alba.22

Invelisurile, filmele laminate si cernelurile

Materialele organice sunt utilizate ca protectie sau
invelisuri decorative pentru recipientele de metal
sau capace. Acestea pot fi sub forma de invelis
lichid aplicat, cerneluri sau filme laminate. Pentru
recipientele din 3 parti, recipientele turnate si capace,
metalul este invelit si printat atunci cand este in
forma plata, de spirala sau folie inainte de formarea
recipientelor sau capacelor. Pentru recipientele turnate
din 2 parti si cele cu pereti slefuiti toate invelisurile si
decoratiile sunt efectuate dupa ce corpul recipientului
este format.21

Interactiunile dintre recipient si continut

Invelirea spiralei sau foliei de metal este facuta

intotdeauna prin rulare. Pentru recipiente sudate din
3 parti cu invelis intern de obicei este necesar sa se
aplice un invelis in interiorul zonei sudate dupa ce
corpul recipientului este format. Acest lucru poate fi
facut prin rulare sau cu un spray/ pudra lichida.

Toate alimentele interactioneaza cu suprafata interna

a ambalajului in care sunt impachetate. Cea mai
obisnuita forma a acestei interactiuni este corodarea.
In recipientele plate de tinichea aceasta ia forma
corodarii prin gravare sau punctiforma si poate aparea
si o patare a suprafetei. Totusi dupa cum a fost descris
mai sus in lucrare lacul intern va reduce acest efect
creand o bariera intre aliment si peretii recipientului
metalic. Asta permite si utilizarea unor alte tipuri
de recipiente metalice (din otel fara tinichea sau din
aluminiu) care altfel s-ar coroda extrem de rapid.

21

22

GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 22

GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 24

13

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Ce reprezint codurile de pe recipientele de plastic

In forma ne lacuita doar tinicheaua este rezistenta
la corodarea provocata de catre acizii existenti in
alimente; toate celelalte metale trebuiesc lacuite.
Chiar si tinicheaua trebuie lacuita daca alimente
cu componente extrem de corozive sunt ambalate,
precum sosul de rosii, sau unde exista riscul corodarii
punctiforme sau patarii suprafetei (produsele din
carne).
Reciclarea ambalajelor de metal
Atat materialele de ambalare bazate pe aluminiu
cat si cele bazate pe otel sunt imediat retopite de
catre producatorii de metal. Rebuturile care apar in
urma procesului de fabricare a recipientelor pot fi
returnate pentru reciclare prin intermediul unor terti
intermediari. Ambalajele deja folosite sunt reciclate
dupa separarea automatica de celelalte deseuri si
in final returnate producatorilor pentru retopire.
Aluminiul si otelul nu isi pierd calitatile prin procesul
de retopire si pot fi reutilizate de un numar nelimitat
de ori pentru crearea unor ambalaje de prima calitate.
Anumite procese de reciclare permit separarea
cositorului de catre baza de otel inainte de retopire.23

23

GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 28

14

Ce reprezint codurile de pe recipientele de plastic

i care sunt cele mai sigure
Un cod este tanat pe spatele recipientelor din plastic,
pentru a determina tipurile de plastic din care este
facut. Codurile 1, 2, 4 i 5 sunt considerate mai sigure
dect 3, 6 i 7.
1. PET (polietilen tereftalat) este printre cele
mai sigure tipuri de plastic. Codul 1 apare pe
majoritatea sticlelor de ap, suc ori ulei. Este acel
plastic transparent care, dei este printre cele mai
sigure, pe suprafaa lui se acumuleaz foarte uor
bacteriile. De aceea pstrai ct mai puin timp
buturile n aceste sticle i nu le refolosii.
2. HDPE (polietilen de mare densitate), folosit
pentru fabricarea pungilor si a ambalajelor de
plastic. Codul 2 l gsii pe recipientele cu iaurt,
margarin i produse cosmetice i este de cele mai
multe ori un plastic opac. Este considerat a fi unul
sigur, pentru c are un risc redus de a ptrunde n
produsul ambalat.
3. V (policlorura de vinil sau PVC) poate fi periculos
pentru bebelui. Ferii-v de pet-urile care au
tanat codul 3! Acesta este un tip de plastic folosit
n dopuri, caserole, dar i n tuburile ampoanelor.
PVC-ul are n compoziie DEHA, un produs
chimic folosit pentru a face plasticul mai flexibil,
dar care este nociv sntii. Studiile au artat c
poate afecta ficatul i chiar cauza cancer.
4. LDPE (polietilena de joas densitate) este un
plastic rezistent att la temperaturi nalte, ct i
sczute. Codul 4 apare pe anumite tipuri de sticle,
n pungile alimentelor congelate sau n tacmuri
i este printre tipurile sigure de plastic. Este ns
ceva mai mai scump i destul de rar folosit.
5. PP (polipropilen) - codul 5 exist pe unele
pahare de unic folosin sau pe diverse ambalaje
alimentare, dar specialitii nu consider periculos
acest tip de plastic.
6. PS (polistiren) - devine periculos la temperaturi
nalte. Acest tip de plastic este folosit tot pentru
fabricarea paharelor i tacmurilor de unic
folosin, dar i la cutiile cu iaurt. Cercetrile au
artat c n contact cu alimentele calde elibereaz
stiren, o substan toxic. Aadar, gndii-v de
dou ori nainte de a bea o cafea dintr-un pahar de
plastic pe care apare codul 6.

Cuprins

Reglementari privind utilizarea metalelor ca materiale

7. (alte mase plastice) este cel mai periculos tip de
plastic. i de codul 7 ar trebui s v ferii. Acest tip
de plastic are n compoziie bisfenol, o substan
interzis n mai multe state europene. Din pcate
este folosit chiar i pentru fabricarea biberoanelor
pentru bebelui. Utilizat timp ndelungat poate
crete riscul de pubertate precoce la fetie, dar i
de apariie a cancerului la prostat i la sn.

Reglementari privind utilizarea metalelor ca

materiale de contact cu alimentele
1.Statutul reglementarilor actuale privind metalele
In cazul majoritatii sistemelor regulatorii, metalele
intra sub incidenta legislatiei privind FCM decat
sub incidenta celei privind contaminantii alimentari.
Codex Alimentarius este un fel de ghid international
care contine limitele acceptabile a metalelor in
alimente. In plus exista anumite limite nationale si
EU iar Consiliul Europei a emis un document ghid
despre metalele si aliajele utilizate ca FCM(CoE
2001). Metalele relevante pentru ambalajele metalice
alimentare sunt fierul, cositorul , aluminiul, cromul si
plumbul.24
1.1 Fierul
Fierul este constituentul major al otelului fiind folosit
ca tinichea sau ca otel cu invelis de electrocrom
(ECCS). Totusi, suprafata de otel este intotdeauna
protejata de un strat cositor si/sau un invelis organic
protector. Fierul nu este controlat de reglementari
pentru limite specifice, desi comitetul de experti
in domeniul aditivilor alimentari (JECFA) format
din experti FAO si WHO a stabilit un nivel maxim
de ingerare zilnica (PMTDI) la 0.8 miligrame/kg
greutate corporala (mg/kg-1 bw). Datorita puternicei
alterari a culorii alimentelor de catre fier este
putin probabil ca aceasta limita sa fie depasita prin
utilizarea otelului in ambalajele alimentare. Migratia
fierului din ambalajele metalice pentru alimente este
monitorizata de catre industrie in timpul testelor
calificative datorita riscului patarii/alterarii culorii
si datorita faptului ca dizolvarea fierului poate
indica corodarea substratului ducand la o potentiala
pierdere a integritatii recipientelor. Exista standarde
pentru sortimentele de ambalaje alimentare din
tinichea(EN10333) si EC(EN 335).25
1.2. Cositorul26
Otelul cu invelis de cositor(tinicheaua) este larg
utilizat pentru ambalajele alimentare si este fabricat
prin depozitarea electrochimica . De obicei, este
acoperit cu un invelis protector organic, desi pentru
alimentele uscate si anumite alimente umede,
24
25
26

siguranta alimentara
Fier
Staniul sau cositorul

15

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Statutul reglementarilor curente pentru invelisuri

suprafata plata de tinichea poate fi utilizata fara invelis.
In cazul alimentelor umede in contact cu tinicheaua
fara invelis, un nivel al dizolvarii cositorului este
inevitabil existand limite stabilite sau recomandate in
majoritatea tarilor. In EU cositorul este prevazut in
reglementarea No 242/2004 care limiteaza nivelele
200 mg/kg-1 pentru alimente ambalate altele decat
bauturile neacidulate, 100mg/kg la minus 1pentru
bauturile neacidulate, 50 mg/kg-1 pentru bauturile
speciale pentru copii.
1.3. Aluminiul
Recipientele de aluminiu, capetele si punctele de
inchidere/sigiliile,sunt intotdeauna invelite cu un
invelis protector organic care reduce migratia de Al
la sub 1mg / kg -1. Aluminiul ca si component al
ambalajelor pentru alimente nu este controlat de limite
regulatorii specifice. Totusi, Directiva EU 98 / 83./
EC asupra calitatii apei, destinata consumului uman
da o valoare standard de 0.2mg/ kg-1 reprezentand
ca un fel de compromise pentru utilizarea practica
a sarurilor de Al in bauturile pe baza de apa folosite
ca tratament si pentru decolorarea apei distribuite.
Reprezinta o limita de buna practica dar nu una de
siguranta. Migratia Al este monitorizata de industrie
in timpul testelor de calificare, pentru a fi in
concordanta cu limitele impuse de anumiti ambalatori
de alimente si de asemenea dizolvarea Al poate indica
corodarea substratului ducand la o potentiala pierdere
a integritatii pachetului. Exista un standard pentru
sortimente de ambalaje alimentare de Al (EN 602).

1.5. Plumbul28
Plumbul nu a fost utilizat intentionat in fabricarea
metalului FCM timp de multi ani. Inainte ca
recipientele metalice imbinate din trei parti sa devina
larg utilizate, imbinarile laterale erau realizate cu un
agent de imbinare/solutie de plumb, o practica care
in timpurile noastre a fost eliminata. Totusi, nu e
posibil de obtinut cositor cu grad zero de contaminare
cu plumb, deoarece acestia coexista in minereu. Ca
si consecinta cositorul va contine intotdeauna urme
cu plumb. Contaminarea alimentelor cu plumb este
reglementata in majoritatea tarilor cu nivele diferite
pentru alimente diferite (reglementarea EU Nr. 446/
2001) cu limite de obicei intre 0.02-0.1mg/ kg-1.
Nivelul de plumb in invelisul de cositor al tinichelei
este controlat de specificarile pentru tinichea care in
trecut prevedeau un maxim de 500mg /kg-1 plumb
in cositor. La acest nivel, in practica, plumbul in
alimente nu ar trebui depasit datorita migratiei din
ambalajul metalic in alimente.

2. Statutul reglementarilor curente pentru

invelisuri.29
Reglementarile privind invelisurile metalelor FCM de
contact cu alimentele ce variaza in lume. SUA are un
sistem regulator raspandit si facil care prevede in mod
specific invelisurile de polimeri si rasini sub FDA,CFR
21 175.300 ce listeaza substantele autorizate si enumera
conditiile de testare si limitele migratiei. Per total
marea majoritate a invelisurilor sunt astfel formulate
ca sa fie in concordanta cu 175.300 si acesta este un
element important pentru demonstrarea sigurantei
27
ambalajelor alimentare din metal cu invelis, chiar si in
1.4 Cromul
Cromul este utilizat la nivele foarte mici ca invelis UE unde 175.300 nu este recunoscut in mod specific.
de pasivizare pentru tinichea si la nivele mai inalte In UE, reglementarile armonizate pentru invelisurile
pentru ECCS. Poate de asemenea fi utilizat pentru a metalice nu au fost inca create.
trata suprafetele de Al . Cromul in alimente nu este
reglementat in general (exista o limita a Organizatiei Totusi, Caietul de reglementari 1935/2004 se aplica
Mondiale pentru Sanatate-WHO de 0.025mg-1 tuturor tipurilor de ambalaje precum si masurile
pentru apa de baut). Nivelul migratiei din recipientele specifice ca Reglementarile privind substantele
metalice de tinichea fara invelis ( singurul metal de Epoxy 1895/2005 si Directiva Manomerului de
ambalare alimentara in cazul carui aparitia migratiei Clorura Vanilica (VCM)78/142 /EEC. Respectarea
este sigura) este neglijabila si nu reprezinta o acestor masuri este esentiala pentru a respecta
problema. Schimbarile viitoare in legislatia mediului masurile in cazul substantelor specifice, desi Caietul
vor incuraja aparitia unor sisteme alternative de de Reglementari si in particular articolul 3 (un
articol de baza) nu confera nici un ajutor in privinta
pasivizare.
27

16

Cromul

28
29

Plumbul
Reglementari

Cuprins

Statutul legislatiei privind sigilantii

modului cum in care s-ar putea demonstra respectarea
masurilor. In absenta unei legislatii armonizate,
reglementarile statelor membre UE, acolo unde
exista, pot fi utilizate pentru a demonstra respectarea
masurilor din Caietul de Reglemntari Verpakkingen
en Gebruik-Sartikelenbesluit olandez ( Hoofdstuk x)
fiind cea mai vasta, cuprinzand o lista de substante
permise care e utilizata si in alte tari UE pentru a
demonstra respectarea reglementarilor.

legislatia olandeza are o sectiune speciala ce prevede

sigilantii pentru capetele recipientelor metalice . Pot
fi folositoare si recomandarile germane BfR .

Alte tari UE care au o legislatie ce prevede macar

unele aspecte privind invelisurile metalelor FCM sunt
Franta, Belgia si Grecia. Pe linga legislatia nationala,
referintele Rezolutiei CoE asupra Invelisurilor de
suprafata AP(2004), impreuna cu opiniile publicate
ale Comitetului Stiintific pentru Alimente. Autoritatea
Europeana pentru Siguranta Alimentelor (SCF/
EFSA) si legislatia UE care nu include invelisurile
ca obiectiv specific (precum Directiva 2002/72 /EC
pentru materialele si articolele de plastic in contact
cu alimentele) pot fi utilizate pentru a demonstra
respectarea reglementarilor. In cazul metalului cu
invelis de polimer termoplastic, stratul termoplastic
poate, in majoritatea cazurilor sa fie in concordanta cu
prevederile 2002 /72/EC. Dupa cum se poate observa
nu exista o modalitate clara in UE in momentul
actual de demonstrare a respectarii regulilor privind
ambalajele alimentare din metal cu invelis si se spera
ca in curand va fi data o legislatie UE armonizata in
acest sens.

4. Statutul legislatiei curente privind garniturile.

3. Statutul legislatiei curente privind sigilantii

pentru capetele recipientelor metalice.30

O Rezolutie CoE asupra cauciucului si Elastomerilor

AP(2004)4 a fost publicata dar nu este inca completa.
In forma sa finala va putea fi folosita pentru a putea
demonstra si concordanta sigilantilor.

Aceste materiale sunt integral prevazute in lege in

SUA, in FDA, CFR21 177.1210 (Inchideri garnituri
de sigilare pentru recipiente pentru alimente) care
listeaza substantele autorizate si expune conditiile de
testare si limitele migratiei. UE nu are inca o legislatie
armonizata in domeniu. Aceste inchideri se impart in
doua categorii - inchideri cu vaccum pentru alimente si
inchideri fara vaccum pentru bauturi neacidulate. Este
clar ca natura materialelor pentru garniturile utilizate
pentru inchiderile cu vaccum (plastioli PVC) poate
duce la anumite nivele ale migratiei plasticizatorului
atunci cand sunt folosite cu alimentele grase in
conditii de sterilizare/pasteurizare. Garniturile din
inchiderile cu vaccum nu sunt componenti liberi/de
sine statatori ci formeaza un invelis usor de sigilare in
jurul suprafetei de sigilare.
Pentru mai multe informatii pe acest subiect:
Norma privind materialele i obiectele care vin n contact cu alimentele

Sigilantii pentru capetele recipientelor metalice sunt

bazate fie pe cauciuc natural,fie (mai des utilizat)
cauciuc sintetic/ latex cu aditivi pentru a le da celor din
urma proprietatile specifice de aderenta, elasticitate,
rezistenta la temperatura si rezistenta la componentele
alimentelor sau bauturilor neacidulate asigurand in
acelasi timp o sigilare ermetica de durata. In legislatia
SUA ei sunt prevazuti in FDA CFR21 175.300(XXXI)
printr-o lista de substante de baza autorizate. Precum
in cazul invelisurilor, aceste materiale nu sunt
prevazute intr-o legislatie armonizata UE astfel incat,
legislatia statelor membre trebuie folosita pentru a
demonstra respectarea reglementarilor. In special,
30

Reglementari

17

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Bibliografie

Concluzii

Calitatea materialelor de ambalare si ambalajelor, precum si tehnologiile de ambalare

trebuie sa fie la nivelul celor practicate de tarile dezvoltate, respectiv sa raspunda
exigentelor impuse, in principal, de piata Uniunii Europene.
Securitatea materialelor de ambalare se bazeaza pe asigurarea ca, in timpul contactului
cu alimentele, substante chimice nesigure nu migreaza din material in alimente.
Lacuri de acoperire sunt utilizate la confectionarea cutiilor metalice destinate
conservarii produselor alimentare, in scopul protejarii fata de reactia cu alimentul
continut, cat si fata de coroziunea atmosferica. Tipurile de lac utilizate in acest scop
se clasifica dupa natura chimica in: epoxidice, fenolice, epoxi-fenolice; poliesterice;
epoxi-anhidride; epoxi-amine; epoxi-amino-anhidride si pe baza de rasini vinilice.
Alegerea lacului potrivit se face, atat dupa natura chimica, cat si in functie de actiunea
agresiva a constituentilor produsului ambalat.
In cadrul studiului s-a urmarit:
- determinarea gradului de stabilitate al ambalajelor in sistemul produs alimentarambalaj. Acesta presupune testarea migrarii globale de componenti si a migrarilor
de componenti specifici, in lichide de extractie-model. Simulantii alimentari au fost
alesi ca modele ale categoriilor de alimente de baza : medii apoase, acide, alcoolice
si grasimi.
- identificarea cerintelor legislatiei europene si ale legislatiei nationale specifice pentru
acoperirile de protectie ale conservelor, exprimate prin limite de migrare specifice
(LMS) din extractele adecvate si prin cantitati maxime de substante (CM) in produsul
finit pentru migrantii potentiali ai acestora.

18

1. Reguli i normative sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite n sectorul alimentar

2. Sursa Abc-Pack
3. Sursa Abc-Pack
4. Sursa Abc-Pack
5. Sursa Abc-Pack
6. History of Glass
7. Coca-Cola History
8. Istoria staniolului pre-1850
9. Istoria ciocolatii Cadbury
10. Istoria pungilor de hartie
11. Campbell Soup
12. Cellophane paradox
13. Imperial Chemical Industries
14. ChemicalWatch (2009)
15. Protecia consumatorilor n comercializarea alimentelor
16. EVAL MOSH-MOAH Examples of migration into food
17. Materials - Cellulose, Cellophane Packaging Applications
18. Bioplastics in Food Packaging
19. Benefits of Glass Packaging
20. Overview: Metal as a Packaging Material
21. Procedee de conservare folosite n industria alimentar
22. Conservarea alimentelor - Wikipedia
23. Conservarea produselor alimentare
24. Conservarea alimentelor. Metode de conservare a alimentelor
25. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 22
26. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 24
27. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 28
28. Siguranta alimentara
29. Fier
30. Staniul sau cositorul
31. Cromul
32. Plumbul
33. Reglementari
34. Reglementari
35. Norma privind materialele i obiectele care vin n contact cu alimentele
36. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS
37. PACKAGING MATERIALS FOR FOODS
38. ILSI Europe Report Series
39. Packaging Materials Tables
40. FoodPackagingRoles,Materials, andEnvironmentalIssues
41. Food Packaging: A Learning Cycle of Activities
42. Manual on Food Packaging for Small and Medium Size Enterprises in Samoa
43. Food Packaging STUDY MATERIAL Prepared by Dr. S.Kaleemullah College of Food Science and Technology Pulivendula 516 390

19

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

Anexa

20

21

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

22

Cuprins

23