Professional Documents
Culture Documents
xEN OP OL
ROMANIA
PARTEA 1
II
BaC(IRETI
ILABRARIA STANOIULES6.11
-
'1920
www.dacoromanica.ro
NOUTATI LITEDARE
MIHAIL NEGRU
HEINRICH IBSEN
VIATA vi OPERA LUI
RATALIA DECISIVA
DE
-,--,--S.
RADU COSMIN
Let 4,
BIBLIOTECA RiZBOIUL
NOSTRU No. 1
yoL. I
CAMPANIA ROMANA
ROMANII
LA
DIN 1916
BUDAPESTA
Cuprinde
SITUATIA STRATEGICA LA
EPOCA INTRAREI POMANIEI
VOL II
IN CAP1TALA
Lin BELA KUHN
IN RAZBOW
Traducere din limba englezii cu o
prefail de
OCTAVIAN GOG11
Lei 3,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
PFIRTIDEhOR MITICE
IN
ROMANIA
DE
A. D. XENOPOL
VOLUMUL I
(AL ISTORIEI ROMANILOR, VOL. IX).
.....V.WM
___..---....:4,-4 -.0-,.-ff<.,,...---
ALBERT BAER
1311c-ut.c.ati.
Stradet Nurna-F'ompiliu, 7.
1910.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
PART1DELOR POLITICE
IN
ROMANIA
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
DELA
www.dacoromanica.ro
DE INDREPTAT
p. 149 r. 4 de sus. in loc de Constantin CAmpineanu
p. 205 r. 2 de jos. in loe de 1854 1834.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Am scris istoria Domniei lui Cuza Vodd, dupa cum cred
eu, in chip absolut obiectiv, cu bate eel era istorie contimpurana. Acuma infdliez o notid lucrare Inca' mai expusd primejdiei subjective, asupra partidelor politice dela
ivirea lor in viaja roma neascd pdnd in zilele in care trdim.
II
A. D. XENOPOL
[aid cu trecutul ; i dacet este invoit unui profan sci nedrepteileascet timpurile disprute, unui istoric nu-i poate
fi ingaduit o asemenea abatere.
PREFAT
membru din partidul lor sperd a trage un fotos individual din aceasta noua impartire. Aceste interese indi-
www.dacoromanica.ro
A. D. X/sTOPOL
protivnice. A cemd Richelieu, defi cardinal catolic, menin ii libertatea prolestantilor ; cd nd in 3s edinia din 4 August 1789, nobilli i burgezii din adunarea nalionald [rancezd se lepddard de bund voie de privilegii i de corporani ; ceind partizanii unimi din." Moldova jertleau patria
PRtFATX
procurate de guvern?
Este inviderat cd se face un amestec intre interesul
care'l incheagd partidele politice fi care are totdeauna la
temelie interese individuate, had de acele ce pot fi generalizate la o clast intreagli, fi modul cum unii membri
se recruleaza pe baza interesului individual special fie
citruia si care nu poate fi generalizat ca interes de clasi.
Si la noi surd partide politice in adevdratul sens al cuvniului,i dacd se poate gal -o deosebire mire constituirea lor fi acea a parlidelor din Apus, aceasta nu poato
ski deceit in imprejurarea, di la noi proporlia intereselor,
curat individuate este mai mare decal in lei rile Apusului.
Se infelege al nu boa te curentele din viaja
popor,
chiar ca nd au de finta viala politicei, dau naflere indata
ce se ivesc la particle politice.
Pentru ca inmeinunchierile de cugete sei dee fiinlei unor
asemene _parade, se cere nutnai deceit ca ideile sei se
boare din sfera intelectualei ctre acea a voinlei fi sei devina imbolditoare de fapte ; cdci politica se miga pe pardeci nu poale
tia puterei in conducerea oamenilor,
gemdit feirei imbinarea ei cu mijlocul de a realiza puterea adecd cu /apta. Afet bund oard la noi ideea unirei
Moldovei cu- Mun tenia a dat naftere la dotal partide, acel
al urgoniftilor fi acel al separatiflitor, care ambele au luplat
Pe tditmul yield reale, pana ca nd acel d'inted invingdnd
au ajuns sci dee nagere Romaniei actuate.
Din protivd ideea unirei tuturor Romit nilor nu a dat
incd naftere la un partid politic, de oarece ea plutefte nunu s'a coborett pe pelmet nt, pentra
mai in sfera ideala
lucrare
de fapt care sei urmeireasca
a lega cugetele in o
aceasta finta2. Se linde numai la pdstrarea unitalei nea2. Fdrd temelu susfine D. I. Nadan De l'immixtion de la politique allemande
IX).
en Roumanie, Paris, 1886, cd in Romania ar existd un partid iredentist (p.
www.dacoromanica.ro
Ar.t
A. D. xt14o1OL
Anglia, sau mai mull inca in coloniile ei, sau ca in Finlanda, un partid politic, fiindcci la noi partizanii emanciparei ferneei tind cel mull- la schimbarea legilor civile,
care oceirmuesc pozifia lor fald cu barbatul, mai ales in
privirea averei; dar femeile nu cauta impdridfirea lor la
viala statului, la care nu se gei ndesc inca.
Asupra folosului ce'! poate indrumet eercelarea noastrd,
belgcim de sedma, ca in haosul de invinuiri, de pared neintemeiate, de povefti scornite fdra nici o indreptcilire asupra faptelor fi mai ales asuprct oantenilor noftri politici, o expunere care .va Outet sa restabileasca adevelruI
de atd tea ori zdruncinat, f i care pa infat4et fiecare fapt
f i fiec,are autor, pe 61 t e omenefle cu putint , asa cum
a fost, poate alma o insemnellate pentru curdlirea ci innell!area vietei noastre politice; caci a sosit timpul ca Inverfunarea ce este neaparat legata de luptele pe acest trin
sci se mai imblnzascd, ci sa introduce" cumpdna dreptalei
care trebue sa cntreasc toate faptele privitoare la viaja
statului i a societeilei f i in focal partidelor politice.
Aceste intr'adevar nu trebue s uite, cci finja ce au de urmdrit Cu toatele impreund este, la arma urmelor, tot nomai intdrirea f i inflorirea neamului.
A. D. XENOPOL
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
CAPITOLTJL I
din tara Lotrului i mai multe hrisoave ale regilor maghiari pomenesc despre existenta nobletei, la Romanii din
Transilvania 1
Erau deci boieri i. tarani la Romani, atat dincolo cat
i dincoace de munti, Inainte de desclecarea Tarei-Romneti i a Moldovei. Acest evenement, Intamplat Intre
anii 1290 i 1349, avh de urmare a subti elementul nobiliar romgnesc In trile de peste munti, Transilvania i
Maramureul prin faptul ca descalecatorii statelor TaraRomaneasc i Moldova erau mai cu seama boieri i
de a contribul astfel la arrbirea mai repede i mai desavarita sub Unguri a taranilor romani de dincolo de
piscuri, prin slabirea clasei lor conducatoare. Cei ce ramasera din aceast clasg, sub obladuirea Ungurilor, se
lepadar curand de lege i de limb i trecura la poporul domnitor, pentru a putek alaturea cu el, stoarce
vlaga i averea clasei supuse a tranilor. Atunci Inceph
In Transilvania acel ir de revolutii memorabile ale poporului de jos contra natiei nobililor (Ungurii i Romanii maghiarizati), cari sunt poni enite pentru Intaia oar
www.dacoromanica.ro
jaranii supuvi, In cari se prefaceau razevii de altadata, prin vtirbirea neatarnarei lor econom ice, cad tot
mai adanc sub boieri cari Incep, atat ei cat vi statul, sd.
Impiedece libera lor mutare de pe proprietaOle pe cari
viqueau, pentru a nu pierde cei dintai muncile, cel de
al doilea ddrile. Abuzul de a readuce pe dran cu sila la
locuina lui de havtina iea cu timpul, -ca toate faradelegile, caracterul unui obiceiu care este consfintit prin
un hrisov al lui Mihaiu Viteazu 3.
Astfel cazura aranii In stare de verbi ai pamantului.
Diferite Incercari de a-i emancip dadura grev. Ei se
coborIra tot m.ai jos, pang ajunsera sa fie amesteca0 cu
Stabilirea documental4 a acestor adeviruri, vezi In a mea Istorie a Romdailor, Vol. Ill, p. 558 si urm.
!bidet:: III. p. 419.
www.dacoromanica.ro
robii Tigani i, ceeace era mai rAu Thai ei furA deposedati Cu Incetul de pdmntul pe care-1 pAstraserN. Intir-
taranii, au luat numai dela un timp Incoace caracterul politic; de atunci de cnd raportul Intre ambele
clase a devenit un raport de putere; de cAnd adecA i
tAranii Incepura sa ridice voacea pentru apArarea drep-
turilor lor, daca nu prin ei Insui, cel putin prin sprijinitorii ce le veneau din afara de propria lor clas.. Mai
Inainte era Intre boieri i arani numai un raport economic social, i daca am atins relatiile dintre ei, am facut-o numai fiindc, In zilele noastre, lupta partidelor po-
litice se Incoarda adeseori pe tgramul areator al intereselor clasei mai de jos a poporului nostru i, pentru
a Intelege rostul acestei lupte, trebue s. amintim izvorul
din care ea curge: constitutia economico-socialA a societatei vechi a Tarilor. Romflne.
www.dacoromanica.ro
Partidele personale.
existenta lar; dar felul lor de a fi se aratd dupa interesele puse In joc, adeca dupa totalizarea intereselor individuale despdrtite In tabere deosebite. Viata politicd
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Partidul antigrecesc.
www.dacoromanica.ro
Turcii sunt respin0 de pe pajitile romaneti; dar puter-ea lor adaogandu-se necontenit i tradarea venind sa'i.
Intareasca vartejul, Tdrile Romane Cad din nou Inca mai
ultima 0 cea mai asupritoare forma a stapanirei turce0, sporirea nuTnarului i a Inriurirei Grecilor In
Tarile Rom ane, 0 aceasta precumpenire a lor se manifesta Intdiu pe calea religioasd, dupg aceea pe cea cul-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1I
Cu izvorul aurului, trebuea sd simtd. ca foarte Ingreuietoare Indesirea Grecilor la toate rdspintiile banilor. Interesele tuturor, boieri qi tdrani, atat de deosebite In
toate privintele, se Intalneau In acest punct al respingerei Grecilor. Dar fiindcg, precum am luat aminte mai
sus, numai In clasa boiereasca se concentr viata politica
Inteo regiune i Intealta, tot rasvratirea In contra unui element strdin, asupritor, aduse Inchegarea unei
12
deauna daduse de gres ; dar nevoia neaparatd constrangea pe Romani a o reIncerca, i aceastA reIncercare
e era chiar impusA. de Imprejurari.
Inva0turile cele mai vii si mai puternice le venir.
dela cele doua state, Austria si Rusia, ce inlocuiserd In
decursul istoriei pe vechii lor vecini : Polonii i Ung-urii.
pins de l`mprejurri la o aplecare catre Nemti. Politica lui destepta In Muntenia o improtivire a unei
parti din boieri cari se temeau de propaganda catolica. Acelas curent fu reluat de erban Cantacuzino
aduse o crestere a improtivirei la supunerea sub Nemti,
care pricinui chiar moartea silnicd a domnitorului: dar
partidul prieten Germannor se intdre cu cat sporel
neomenia turceascd, mai ales pe timpul
Brancovanu i stefan Cantacuzino, i dupA uciderea am-
rea lor de robia turceasa, ajunsese In destul de itspandit In Muntenia, ceeace explica si faptul cum de
Mavrocordat putit fi Inselat de bojen i dat prins In
manile Nemtilon Dar aceast nalucire a Muntenilor
asupra binelui ce era sd vina Wei din partea predomnirei germane nu timl mult timp. Anume rOzboiul dintre Turci si monarhia habsburgica sfarsinduse In paguba celor dinti, prin tractatul de Passarowitz, 1718,
Serbia si cu Oltenia full cedate Germaniei. Se In14. Del-Chiaro, Sulk azaderre rivoluziont dela Valachia, p. 210, conflrinat
de raportul d n 11 Octomvsie 1716. tiurniuzaki, Documehte V1, p. 161.
www.dacoromanica.ro
13
mult de juniatatea poporatiei destul de subtire a 01teniei se destArase i autase aiurea adapostirea traiului ei.
Pe de o parte deci nemultumirile ascutite cu domnia la Inceput atat de doria a Nemtilor In Oltenia, pe
de alta desmAdularea Moldovei cu ruperea gradinei ei
15. Istoria Romdnilor citati, V, p. 104.
16, Ibidem, Capul: RApirei Bucovinei, V, p. 197 qi urm.
www.dacoromanica.ro
15
Inceput chiar Rusii pasisera In contra Turcilor ca aparatori ai crestinilor de coplesirea pagana. Ambasadorul
venetian Giacomo Soranzo iea aminte aceasta Imprejurare Inca din anul 1576, and el, In o relatie catre senat, spune c sultanul se teme de Moscovit, din pricina ea' acel mare duce este de biserica greceasca ca
poporatia din Bulgaria, Serbia, Bosnia, Moreea i Grecia, care Ii este devotata In gradul cel mai mare, fiindca
18,
www.dacoromanica.ro
16
se Intoarce catre Rusia si boierii cari Il reprezentau declara. lui Dimitfie Cantemir, cd bine a fAcut de s'a Inchinat Rusilor, cd ei se temeau cd va merge la Turci,
ca ei aveau de gand, daca .1vor vedea cd merge la
Turci, sa-1 pardseascd i sa se ducd sd se Inchine la
Muscali " i nu numai boierii dar chiar i poporul
www.dacoromanica.ro
I7
/lid. un boier si nefurat de Muscali, cui pistoale, cui rafturi, cui epangele, nice boier, nice sluga 2
Acest partid antirusesc trebuea sa sporeasca necontenit, cu cat 1mprejurarile aduceau o Infigere din ce- In
ce mai adancd a stdpanirei rusesti In Tarile Romane,
pana la Prut.
Lucrurile Msg. luara o alta fata, In al doilea razboiu
de coplesire al T-urclei din partea Rusiei. Generalul
nich, German In slujba rusascd, care fu trimis sd ocupe
Trile Romane, era pi-eocupat numai de nevoile militare
is-
www.dacoromanica.ro
1,8
www.dacoromanica.ro
19
aproviziondrile si fdrAdelegile legate de ele. Insds Impdrdteasa fagAduea, cd va ImpArtds asupra norodului mila
si Indurarea, ei, dupd masura credintei si a ravnei ce el
www.dacoromanica.ro
20
2g,
i Cu
www.dacoromanica.ro
2E
teniei, dupa fuga lui Ipsilanti. Miloradovici cere regulat pe luna suma Insemnatoare de 4000 de galbeni.
IVIai cer Rusii bani pentru construirea unor spitale
O dare fiind impusg negustorilor, acestia protestarg cu
multa energie si Inchisera prgvaliile; dar ei trebuira sa
se plece In curand, fata cu amenintarea de a fi trimisi
In Siberia 33. 0 alta contributie loveste in nobili i In
cler, dela care se cera suma Insemnatoare de 1.200.000
de lei, fiecare boier avand a platl In raport cu venitul i dregatoria sa . Actul ce aminteste aceasta noug.
despoiere, adaugg c aceasta masura ar fi produs In
Bucuresti o nemultdmire obsteasca 34. Nemultamirea de
asta data er simtita de-adreptul de clasa privilegiata,
silita si ea a'si deschide pungile nevoiei de bani a Rusilon Mai cere Kutusoff o contributie de 2 milioane
de lei i Tschitschalcoff cere, In cursul Iunei Iunie 1812,
contributia anuala a farmlui, de astg data Insa jumatate In naturg, i jumatate In bani, ceea ce dupa parerea.
lui Fornetty er -un nou sistem cu totul ruinator pentru tara . ,Dupa multe staruinti ale divanului, suma In
bani fu redusa numai la 200.000 de lei 35. Cu toate aceste
stoarceri repetate, divanul Munteniei este silit a adres.
generalului Kutusoff o scrisoare de multamire i a-i
face dar o frumoasa cutie, casemn al recunostintei acestei
provincii
36.
p. 621-622.
www.dacoromanica.ro
22
terul, om Impgratesc, er necinstit 0 mancgtor saracilor 87? Generalul Zass punea sg prade recoltele locuitorilor i facea raport catre 'impgrgtie cg le cumpgra.
salg 0 altfel nu puteau izbuti, ne mai autand vrednicia 0 cgderea, ci de cgtre cei mai mari li se 'cere
bani, fiindc i domniile lor da, furg siliti 0. ei sa apuce
www.dacoromanica.ro
23
de Ru0 lucrul, Inca ce luau bietii vistiernici din spinarea norodului, -neg,reit i cheltueau
49.
www.dacoromanica.ro
24
daca aceti din urmd ar fi vrut Insd sl asculte de o tanguire care corespundea interesului lar, catastrofa lui
Napoleon In Rusia, care fdca din Imparatul Alexandru
arbitrul Europei, Impiedica pentru tatdeauna pe Poarta
reveni asupra faptului Indeplinit, i tractatul din 1812
ramase In picioare, Romanii Insa, atat boieri cat 0
popor, sim;ird cei dintai i cu mintea, cel din urind
prin instinctul pdstrdreilovitura de moarte data -Wei
lor, prin taetura adancd ce se facuse In trupul ei.
dacd boierii protestau cu scrisul, poporul nu putea
deck s pIng i sd se zbuciume, cdci alta putere
nu avea. De aceea ne i spune un contimporan,
sosim.I ziva fatala a expirdrei convenOei dupd tractat, ce trebuia fietecare sd trdeascd unde era sd rdrnand desavar0t, ceasurile acelea au fost de plangere
un timp neuitat ; pentru cd poporul cu cardul, ca turmele de oi, Incinsese toata marginea Prutului dela un
capdt la altul, mergand i venind de prift sate
de
prin targuri AptImani Incheiate, cu luarea de ziud_
25
1. Inteadevar cg Basarabia era pierdutg, poate, pentru totdeauna, din momentul ce vulturul Uralului Infipsese In ea ghiarele sale, si rgmasul bun al locuitorilor ei era simbolul aceluia pe care tara o facea jumdtgtei sale InsAsi. De atunci Prutul devenI riul 1114stamat ale cgrui valuri vor Insemna despArtirea unui
<<
neam 43,
www.dacoromanica.ro
26
urzi si tesa tot mai mult, In adancul cugetelor romanesti, ideea nationa10..
de sine.
SA trecem acum la expunerea actiunei pozitive care
sluji la Inchegarea partidului national.
45. Aceastit idee o gisim in timpul revolutiei din 1848 rostitA de loan
lonescu intr'un articol din Pruncul Roman No. 35. Vez1 pnul 1848 In Prineipatele Remane, Acle fi documenle, IV, p. 182: ,,Romilnii s'au supus Turcilor ca
sA st asigure libertatea ; Tura' i-au robit. Au venit Ruii si au cAutat Mg
scape de robia Turcilor 0 Ruqii clutarit a'i robi. AstAzi Turcii cautA a ne scApa
din. robia Ruilor; dar dupl cum vedem scAparea noastri este In noi inineair
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
a individului, se resfrngea pe campul de bdtalie In apdrarea neamului ce Intrup aceastI fiintA. Dar pe atunci
numai instinctul Ostrarei rasei vorbe In sufletele Romanilor, i acest instinct Ina. nu se limpezise In formele
stavezii ale mirgei 0 ale, cugetArei. Cea dintai
a conqtiintei de neam deosebit se deteaptI cu prilejul
introducerei limbei romAne in biserid, mai Intai In Transilvania, apoi n Muntenia
Moldova, pe timpul lui
Mateiu Basarab i Vasile Lupu. Odat6, cu aceastd Insemnatd, imprejurare, se ivied In mintea Romnilor, una
Romni cari manuia condeiul, pentru a IntrupA plazmuiri literare, peste Insemngrile scrise ale raburlor cronologice din vremile mai vechi. Aceasta Intaie licArire a1. A. D. Xenopol, !Warta Romandor din Dacia Traiand, IV p. 66 gi urm.
www.dacoromanica.ro
28
.fur. -nevoiti sa lese limba romaneasa. In slujba bisericilor sarace din TArile Romane, la care membrii naiei
nu voiau sA se duca, caci nu le InfMish nici o
asteptare de castig. Apoi -documentele atat private cat
oficiale erau redactate de obiceiu tot In limba romana,
-Trick acea*ta lirnba nu Incen, nici o clipa, In tot decursul Epocei Fanariote, a se menpne ca organul cugetarei reflexive a poporului. Dar nici lucarile literare,
Imbracarea cugetArei In forme mai mult sau mai piin Imprumutate din campul frumosului, nu lipsird In tot
,decursul de r 5o de ani al predominArei culture-idela *erban Cantacuzino si Gh. Duca pn la revolutia greceascA. Cronicarii moldoveni, Canta, Mustea,
Coaniceanu si mai ales Neculea, precum i acei munteni anonimi, apoi mai ales Dionisie Ecleziarcul i Zilot
Romanul, apoi alte scrieri literare ca Necrologul lui
www.dacoromanica.ro
29
30
concurau In parte Cu acele ce se cparadoseauA In Academia greceasca din I*, trebueau sg fie ImpIrtgOte In
limba xomana.
Despre spiritul ce se desvolta In curAnd prin asemenea sistem de predaret ne dg dovada cuvantarea rostita la o ,Kispitire de dascglul Enache la 1815. Prin
limba lui greoae i. Intortochiata se simte totui tremu-
rarea simjrei, cand el atinge In treacgt originea neamului romanesc i vitejia vremilor trecute: Pentru cg,
zice el, macar s se fi desghinat aceasta ramurg a Romanilor din Romul cel mai savit al neamului romanesc;
macar ca ratacirea sa sal fi povatuit a ajunge la aceasta
5.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
32
p. 173 174. Compara Oarecare trasun din viata raposatului Yasile Fabian
sau Bob" in Forda pentra Minte, lnimd fi Literaturd, 1840, p. 31-34.
www.dacoromanica.ro
33
prine calificativul dat autorului ce uneori pastreaza anonimul. A$a este Intai scrierea lui Alexe Lazar, Intelmpldrile retzboiului Frantozilor, Buda .18/ 4 care si prin
subiectul. ei atragea simOrile Romanilor, si In care
autorul se Intituleaza de iubitor al neamului. Alta carte
este la fel cu aceasta: Geografia sau scrisul pdmintului,
iara de un iubitor
neamului care Insa. de asta data
pastreaza tana anonimatului.
Unele cri conOn indemnari mai Insemnatoare. Asa
data dWeptati-v.
Alta crticica Juceiria norocului sau Istorisire pentrzt
principia Illemicojr, teilmeicita, pe limba romdneascd de
Lazar Asaki, i8i6, conOne Indemnul:M'a' rog sa bine-
In 1816, i dup multe staruin0 pentru a o putea tipari, este ajutat de directorul s'coalelor banlene, Neculai
34
Mai Insemnaoare decat aceste notiti rslete, este Indemnul lui Vadrescu care cultivarea litnbei, factit prin
testamentul lui literar:Urma0or mei VAcAreti
Apoi trebue amintit aici, scrierile mai Intinse ale poetului moldovean Alecu Beldiman, ale poetului muntean
Naum Ramniceanu si ale cronicarilor munteni, Dionisie
Ecleziarhul i Zilot Romanul.
Jalnica Tragedie a vornicului Alexandru Beldiman, des
slab ca conceptie poetic, este insemnat'd ca protestare
a simtimntului national, deslintuit In toat libertatea lui,
contra rtult urgisitilor Gredi. Beldiman numeste ziva In
care Ipsilanti infra In Iasi: dnceputul osandei -tdrei
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
cerul de vmnt :
Fratilor simpatrioti
Ce ruine s vedem
Alte limbi cum se slveso
lar noi inc. nu putem
SA dam rod gramaticescl. 15.
www.dacoromanica.ro
38
de Gheorghe Asaki pentru aceasta piesa care erk Inchinata doamnei Elena 11.13in i prinOlui Ghica, contine
versuri cari arata Insemnatatea actului savai*t de boierii
prin jucarea unei piese In romanWe :
In un timp de ovelire, pe cand limba cea roman
Din palaturi izgonit, se vorbea numai la stank
Nobili voi de neam i cuget, sfrmand a sale fiere,
Vorbita'ti intAi ca-aceia ce ne dau pane i miere,
vdit in asta pies, c'a lor inimi nu-sunt mute3
La respect, la cunotinte, la amor 0 la virtute.
Pirga scenei nationale Cu drept you'd se cuvine
Suvenir ca s va fie a junetelor senine.
Picatura de0 mica*, ce pe-o stanc6 picureaz
Face riului o cale, care dup5, ea urmeaz
www.dacoromanica.ro
39
numai incalzirea inimei le deschideA porple, ci i interesul ambelor clase In care se impatie societatea acelur
timp: ranii i boierii. Tdranii trebuiau s. doreascd a
sa se teama de o rdscoala a lor ce devene. ameniqdtoare. Tdranii refuzasera sa faca cele 12 zile legiuite ale
boierescului. Un trimis la St.-Petersburg al fostului mitropolit Jacob Stamati, boierul Vasile ifdlinescu, prohabit tatal aceluilalt Vasile Malinescu care Impreund. cu
,M. Kogdlniceanu apdra In divanul ad-hoe drepturile tdranilor, scrie urmatoarele: Mitropolitului Veniamin, asupra
boierilor. Dar fac intrebarea: putease-va indrept lucrarea pamantului numai cu sila, spre Implinirea celor
2 Zile ale boierescului "? Malinescu propune
tului mai multe masuris foarte drepte, de luat In favoarea
110
www.dacoromanica.ro
41
tului nu vor fi
21.
dovenii si Verdea din jud. Romanati proprietatea banului Brancoveanu se revolt. de asemenea In 1820 si,
lucru indestul de stranhi, raportul lui Gheorgache Filipescu vel-logofat arat cg aceast erevolutie fusese pusd
la cale de vamesul acelui judet 22 Dac.' ar fi sa dgm
crezare unei stiri asa de afarg din cale, ar trebui sa
ne gandim la o razbunare personalg a vamesului, contra
banului Brancoveanu.
Mai afIgin apoi pe unul Ioan Barbgtescu din judetul
Valcea osandit la temnita, pentru ca au luerat zavistie
Thtre locuitorii satelor acelui judet . Acest Bgrbatescu,
Imbolngvindu-se greu In Inchisoare, este iertat de osandg,
dupa staruintele lui Barbu Va'cgrescu vistierul 23.
www.dacoromanica.ro
42
tidul na0ona1 din Muntenia compus din Scarlat Campineanu, tirbeiu, Grigorie i Dimitrie Ghica, Neculai
Dudescu i Vdcarescu, unit cu Oliva boieri moldoveni:'
Catargiu, Sturza i Beldiman, hotarasc sa cearA sprijinul
stapAnului FranOei.
Ei trimit pe Neculai Dudescu la Paris, care nu izbandWe nimic, dar se ruineaza In prezenturi i cheltueli
nesabuite, cauza pentru care i se vinde toata averea din
Muntenia, facndui-se o pensie din care s'a poata tral 25.
Dar Napoleon se gande pe atunci s5, dee Principatele
I, 2, p. 209.
www.dacoromanica.ro
43
vadd a acestei Imprejurdri 27, am putea Inchipul cd. misiunea lui Dudescu fusese de a cauta sA redobandeascd
In 1810 Intalnim iarasi un boier, pe Iordache Catargiu trimis la Napoleon, pentru a cere protectia In
contra Rusiei, ceea ce atrage numitului boier arestarea
din partea acestei puteri 3.
La moartea lui Alexandru uu In Muntenia, Inainte
ca Alexandru Ipsilanti sa fi acut pasul hotdrator, prin
trecerea Prutului, o parte din boierii munteni voiau:sd,
cearg, restatornicirea domnilor pdmanteni, pe cnd alta
Raportul tut S-te Luce din 30 Aprilie 1803, Ibidem, p. 282. Nu este
exact insA cA boieril fugiserA de frica lul Ipsilante. Ei fugiserA din cauza Pasvangiilor : Zilot RomAnul, p. 81, Dionisie Ecleziathul in Papiu, Tezaur, H, p. 203,
www.dacoromanica.ro
44
Laurenon p. 45, spune ci un boier i-ar fi aratat ce tare ar don l un guvern national. Laurenon fusese adus profesor In Bucuresti in 1814. Ureche,
1st. Rom., X, p. 346.
Arzul boierilor moldoveni, singurul ce s'a pastrat, In Etbiceanu, Istoria
Mitropoliei, p. 214. Comp. T. Codrescu, Uricarul, III, p. 223.
www.dacoromanica.ro
CA PITOLUL III
Revolutia din Moldova contra Grecilor. In Moldova ea fu condusd de boieri cu Impartdsirea poporului celui de jos. Pe de o parte o deputatie de boieri
pleac care pasii dela Dun're, si anume In frunte cu
Teodor Bals Insotit de vornicul IonitA Sturza, Spatarul
Petrache Sturza, boierii Cuzesti, Caminarul Iordache
R4canu si Sdrdarul Iancu Stavdr. Pe de alta parte boierii
46
trts
il est it remarquer que Sutzo tant entr pleinement dans les inne fait plus cause commune avec les Moldaves gut dtestent
www.dacoromanica.ro
47
Mirarea anti-greceasca din Moldova_se stanse In curand din pricina ca taranii, vazand ca nu pot trage nici
un fo.los din asemene pornire, expunandu-se numai la
pericole i suferinti pentru interesul boierilor, se Impr4tiara. Oricat- de nensemnate -ar fi fost rezultatele materiale ale mirarei moldovene4ti, ea ne Invata un lucru:
ca rascoala Romanilor contra Grecilor pornise In Moldova din randurile hoierimei care Intrebuintase pe tarani
numai ca mijloc, pentru
realiza interesele ei.
prejurarea ca atunci cand el mergea sa vada pe prietenul s.0 Urdareanu, cat statea la el nu se punea nici
cdata jos, ci se preumbla necontenit prin casa, opre a
nu fi silit, cum zicea el, sa se scoale, daca ar veni cumva
vre-o putoare de ciocoiu 3.
Intamplata In MunPrin moartea lui Alexandru
www.dacoromanica.ro
48
livre de la part des Eudora& constitues qui enfreigent leur pouvoir et accablent le peuple de toutes les injt.stices imaginables". O altA versiune a
acestei proclamatii publicati mai tArziu in Uricarul, XII, p. 90, dupl Albina
Pindulni schimbi astfel fraza incepAtoare Balaurii cari Vau inghitit de vii,
precum i cuwaqteti prea bine, Grecii boierii naftri, atilt partes bisericeascli,
cAt i politiceascit'. Noi bAnuica cA cuvintul nOrecii" a fost introdus, in textul
original, de un partizan al ideel, cA revolta lui Tudor Vladimirescu erk, dela
inceput chiar, indreptatA contra Orecilor, si nu stint la indoiall a privi drept
text adevArat- pe acel al lui DArzeanu, cap de masA la vistierie i insircinat
tocmai pe timpul revolutiei cu corespondenta celor cinci judge de peste Olt,
gi deci cel mai in stare a'si procura copil exacte de pe numeroasele acte ale
revolutiei publicate in mult insemnatul ski memoriu.
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
observat ca sufletul acestei revolutii era un om din popor, In care se rdsfrangeau durerile ascutite ale stratu-
tinta nationala, lucru ce pare a rdsturna un idol consfintit al traditiei poporului nostru, n'avem decat sd vedem
ce spune Tudor in jdluirea lui care Dervis-pasa, muhafizul Vidinului, prin o carte plecatd din parte a < a tot
norodul Valachiei> , si in care Tudor se jalueste < cum
domnii tdrei climpreund cu boierii greci pi ronzdni, unin-
www.dacoromanica.ro
5E
8.
acea catre Constantin Ralet, ispravnicul judeVilui MehedinO, el spune, c. cnorodul cel ars si fript de boieri
-este amart i Infocat asupra ion 9.
".
www.dacoromanica.ro
52
Insusi Tudor este nevoit sa Infraneze furia pradatoare a cetelor sale si sa iee masuri aspre pentru a pe-
www.dacoromanica.ro
53
15.
www.dacoromanica.ro
54
nu fugisera din Bucureti, fiindca erau de mai Inaintenelei cu Tudor, caci altfel cum s'ar fi putut stabili
Intelegerea In scurtul rastimp de 4 zile dela
Mai
si In toiul rascoalelor ? Adevarate erau deci cuvintele lui
Tudor din Intaia proclamatie, In care spune ca are fa-
www.dacoromanica.ro
55
matoare, nici in partea fiecaruia, nici a patriei, ci folositoare si ispasitoare, pe care ca pre unul de binele
tarei acesteia voitor 0 al trebuintei obstiei norodului,
1-am primit toata politia Bucuresti cu drag si cu bratele deschise si'i fagaduim sub juramant c nu vom cugeta impotriva vietei si a cinstei lui 20
Mai 'impede Insd i tocmesc trebile boierii, in tanlor card poarta, trimisa in 27 Martie, in care
spun ca daca poporul in desnadejde alergase la arme,
aceasta Q facuse, 1211 din pricina boierilor panainteni,
precum barmier, norodul, ci din acea a obladuitorilor
pane ale tarei, miscarea acestuia ca provenita din pricina apasarei grecesti, si lui Tudor Insusi Ii dadeau certific-at ca lucrase in folosut tarei, atunci cand el se resAricesm, II, p. 126 dupA original. 0 jalbA citre impAratul Rusiei, (publicala dupA original In Hurmuzaki, Doc., Supl. 1, 4, p. 320) spune numai:
les vexations horribles souffertes de la part des Princes nonzms au gouverncnzent de ce _pays",
Aricescu, p. 132. dupl cond ca Arhivei Statirlui. Jaiba catre ImpAratul rusesc
citatA in note prec. spune despre Tudor: Le peuple, Sire, ne parait pas &re
rvolt, comme le bruit s'en tait rpandu, et les soussigns l'ayant prsum les
premiers, l'auraient annonc par crainte; mais rduit l'extremit et aux abois,
www.dacoromanica.ro
56
Reiesa deci din expunerea facut5., pe temeiul autenticelor documente contimporane, cl miparea lui Tudor
Vladimirescu, inceputet intdiu pe tetramul social i cu
caracter anarhic, se intoarise pe acel politic
national
prim, amestecul boierilor in ea.
Este Insa Invederat ca aceastd schimbare de directie
In mivcarea lui Tudor a fost cauza mortei lui; caci tovaecvii sai, vazandu-1 ca cotigevte. acuma cu anvil si ca
vi-au Intors inima dela ei, se rdcira vi ei despre dnsul,
8e aliasera cu Tudor, Ti aprobau vi Ti laidau Intreprinderea, vi o aparau catre puterile straine, ardtandu-o
ca o urmare neapdrata a jafului neomenos cAruia norodul
www.dacoromanica.ro
57
pe cat si cei din Muntenia sub conducerea lui Vladimirescu, au slujit unii mi putin, altii mai mult, numai
la sprijinirea interesului boierilor.
Prin ajungerea InsA a tintei politice si nationale, partidul national isi adeverise puterea; dar acest partid nu
trebue privit ca un partid de transforman i sociale care
vor astepta IncA foarte mult timp pentru a fi realizate.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
Noua alcatuire mintala era productul unei usoare adieri ce ajunsese pana la noi, din uraganul deslantuit
departe In Apus de marea Revolutie franceza.
www.dacoromanica.ro
59
cum s'a indrumat din ele despar;irea vieei politice romane in cele cloud mari partide istorice, Intre care ea
se framanta si astazi; partidele cunoscute mai tgrziu sub
numele de cel conservator i cel liberal.
Am ara'tat aiurea
Grecii si Revolulla francea.
obarsia si sporul inraurirei franceze In Tdrile Romane 1.
Marginita la blceput, numai la cunostinta limbei diplo-
www.dacoromanica.ro
6o
Cu privire la cei dintai, la Greci, observam ca Revohitia franceza avuse, ea eel dintai al ei efect, in peninsula Balcanica si In Principate, de a destept si,
pand la un punct oarecare, de a moraliz natia greceased ;
www.dacoromanica.ro
6i
as(repa) 6,
se tiparl, dar s'a oprit la coala X-a si nu a fost pusi in vinzare. E o lucrare
admirabita, pima de stiri surprinzatoare asupra marelui rol jucat de Armatolii
armani in Revolutia greceasca, i este pacat ca nepisarea publicului nostru a
facut cu neputinta publicarea ei care trebueit si cuprincla vre-o 60 de coale.
www.dacoromanica.ro
62
"Aatictra 11.
nu am putut'o afla nici in biblioteca din laqi, nici in aceea a Academiei Romfine. Existenta ei este insi arAtati de Papadopol Calimac In articolul
:
Harta Moldovei luerata de Riga 1797, articol publicat in Convorbiri iterare,
XVII, 1884, p. 326.
www.dacoromanica.ro
53
In culegerea poeziilor lui Riga se gasesc multe Indemnuri de acestea, spre ridicarea poporului grecesc..
El era apoi In Iegaturl cu Francezi cunoscuti ca Inflacarati Jacobini, precum: Emile Gaudin, secretarul ambasadorului francez din Constantinopole 12; cu Marie
Descorches primul ambasador al regimului teroarei; cu
Hortolan neg-ustor francez din Bucuresti din tagma Ja,
cobinilor i cu altii inca. In sfarsit Riga Intemeiase
Bucuresti prima societate pregatitoare a miscArei revo-extga ,r6)v TX(ov, (Eteria prietenilor), In care
lutionare
faceau parte nu numai Greci, dar si Bulgari, .Albanezi,
j
Romani
Sfar.situl lui Riga pune pecetea pe activitatea lui revolutionara. Trecand el prin Triest cu niste proclamatii
revolutionare pentru crestinii din Turcia, este prins de
guvernul austriac i predat Turcilor, cari pun sa spanzure pe tovarasii lui Riga. Cand li veni randul, el tranti
prin o puternica lovitura pe gade la 0mM-it si lupta cu
atata energie, Inca Turcii fur. nevoiti
Impute. Se
zice c Inainte de a'si da sufletul, el ar fi rostit cuvintele:
Asa mor gigantil; ce-am semanat eu, altii vor culege .
Lui Riga i s'a pus o statue uriasa 'in Atena, Innaintea
Universitatei, unde se mai afla i statua altui martir al
revolutiei grecesti, patriarhul Grigorie. Este destul de
www.dacoromanica.ro
64
clamatie fusese tiparita In Viena. Ea cera deci Impratului Austriei s aresteze pe cei 3-4 Greci cari sedeau acolo, ceea ce se si facA Indata 15. Intre cei arestati era si Riga care plat' cu viata a lui Indrazneald.
Tot atunci Hang-erliu descoperea, cd In Bucuresti unul
Turnavitul, Grec supus francez, care aparase interesele
republicei pe cand ea nu avea Inca reprezentanti In
Principate, avea corespondenta In Viena cu facatorii de
proclamatii '6.
17.
www.dacoromanica.ro
65
Reprezentantii francezi ai ideilor none. Mai Insemnata Inca. deck atingerea Grecilor celor molipsiti de
furia revolutionara, er4 acea a Insu0 agentilor Frantiei
celei noue.
teanul Semonville care schimb tot personalul ce'l inconjur sau -state sub ordinele lui. Republica, una 0
nedespartita, cere dela agentii ei mari i mici, ca
sa cufeaga, In tarile pe unde erau acreditati, notiuni
privitoare la comer, arte, agricultura, la istoria naturala,
la medecina. i ajar la politica, In care s'ar pute amesteck fara a dWept luarea aminte sau a provocA. gelozia. Ei mai trebuiau sa. cerceteze plecarile principilor
In privirea Revolutiei franceze i sa adune cunotintele
trebuitoare asupra naturei guvernelor i a mijloacelor de
Intrebuintat, spre a izbutl In negocierile ce ar fi sa Intreprinda. In star0t ei erau datori sa propage adevaratele principi printre concetatenii francezi, stabiliti In aceste climate 19.
Bine Inteles c5, propaganda nu se pute margini numai In cercul concetatenilor francezi 0 ca ea trebue sa
treaca 0 la nationalii In sanul carora acWia 10 petreceau viata, cu eat mai mult c ideile de libertate 0 egalitate proclamate de Revolutia franceza erau atk de
Kreuchrly c. Miltitz din 1822, liuvm., Doc., X, p. 198, spune foarte
bine, a Les Orecs et par eux les Valaques commencrent a parlerpolitique h.
l'poque de la Rvolution franaise".
Memoriul naturalitilor Brugnires gi Olivier, 7 August 1793. Hurm.,
www.dacoromanica.ro
66
67
Cdtre acelasi timp prin 1 794, un alt republican Infldcarat, alungat din Rusia, trecuse In Iasi, unde da lectii.
Jacques Ledoulx In o scrisoare catre cetdteanul Descorches
www.dacoromanica.ro
68
admirau pe unele din ele. Era tot a$a de. firesc cd boierii cei tineri a cdror minte er tocmai deschisa, prin profesorii francezi, spre apretuirea unor asemenea fapte, sa
rnai
www.dacoromanica.ro
69
i a lui Insarcinare este mai mult politica dect comercialft. Ca si lui Stamate, i se pune ca Insarcinare
de a unelti si a face s rodeasca germenii de nemultAmire pe care Ii stie c'a exista In contra monarhiilor
vecine 28, ceea ce et-A cu atat mai trebuitor pentru Frantia,
cu cat starea de razboiu In care se afl cu Austria si Rusia
aratndu-le adancile pAreri de rau ale Republicei franInstruciile din 15 Fevruarie 1796. Ibidem., 1, 3, p. 411 : Le citoyen
Stamate doit se considrer comme un v hable agent politique, dont le titre
de consul gnral ne doit servir qu' voiler sa vntable destination, aux gens
auxquels il est inutile d'en confier l'objet".
lbidem., p. 412.
Af. str3ine c. Flury, 24 Ian. 1797. Ibidem, I. 3, p. 457.
www.dacoromanica.ro
70
ceze pentru distrugerea statului lor. Mai trebuea sa provoace neliniste In Ungaria pentru a slabl pe Austria 39...
De aceea se si infiinteaz5. atunci un vice-consulat In Iasi,
www.dacoromanica.ro
7'
cuvantare la care domnul rgspunse. Dupa aceea acoperindu-se, convorbi Cu cei doi Francezi. Consulul fa recondus acasa la el cu acela ceremonial ca i la venire 33.
Flury se gandete, ca de folositor ar fi pentru Franpa
de a avea un corespondent exact i credincios qi In
Craiova; dar nevoind sa intinda prea mult coarda cheltuelelor, el staruWe pe langa Hangurliu, sA Incredinteze
unei persoane devotate Francezilor locul de medic al
principelui la Craiova, care ar Indeplinl i pe acel de
viceconsul francez. Flury roag-A pe ministrul de externe
al Frantiei s.-i trimita pentru acel agcnt, un ceasornic
de aur cu lant; mai cere alte doug. ceasornice i anume
dela fabrita Lpine care ar fi foarte pretuita In Bucureti, i anume unul pentru marele Carnara care, spune
consulul, conducea rela;iile externe, altul pentru un medic
tat parte a boierilor din BucurWi, care cu to;ii le Intorc vizitele i sunt apoi poftiti de consul la o masa.
Le mai da i o petrecere de sara, la care boierii vin,
si. anume, spre mai mare cinste a consulului, cu femeile
lor, ceea ce supara (fait fumer) mult pe consulii rus O.
Flury c. Talleyrand, 14 Mai 1798 si descrierea audientei din 1798,
Ibidem, p. 503 si 563.
Flury c. Talleyrand, 9 lulie 1798. Ibidem, I, 3, p. 530.
Pentru lordache $utu ca postelnic vezi Ureche, 1st. Romanilor, vol. VIII,
1894, p. 426 Iirisov dela 1-langerliu. Pentru Constantin Caracas, Ibidem, p. 46
si 175. Asupra acestui doctor vezi si studiul lui lonescu Gion in Portrete istorice,
Bucuresti 1894.
www.dacoromanica.ro
72.
pierderea Basarabiei 38
www.dacoromanica.ro
73
insemnata. In Tarile RomAme, si. ideile franceze, reprezentate prin agentii Franfei din ele, sau culese de
RomAnil din capitala acestei tari.
Dupa restabilirea bunelor relatii Intre Turci si Francezi, vaza lor creste iarasi In Muntenia si Moldova, mai
ales sub Inriurirea cea covarsitoare a numelui lui Napoleon care se Incoroneaza ca ImpArat si apoi cistiga
seria cea mare de izbAnzi, Incepute cu zdrobirea Austriei
si a Rusiei la Austerlitz, i sfarsite cu Incordata lupta
si:
toate averile lor, In Frantia. Ministrul de externe al Frantiei Taspunde g-eneralului Le Brun, si daca acei ce do-
resc sa se aseze In Frantia se bucura de multa consideratie si daca au avere, este firesc lucru ca noi sa ne
aratam gata a'i primi 49. Boierii nu dadura urmare cu39. Relativ la S-t Luce si asupra audientei lui, 30 Aprilie 1803 Nunn., Doc.,
Supt., 1, 2, p. 281. Inteun raport ceva mai posterior cebm: Dens la classe
des boyards, il y en a quelques uns qui sont non seulerr ent amis, mais entthousiastes du nom franais el qui sold prts it se jeter dans les bras d'une
pui4sance protectrice plus dsintrsse que celle que les tient aujourd'hui en
tutelle. C'est A coup sett- le plus pent nombre que se 1rouve mainlenant attach
k la Russie, dont la domination it' est Tien moins qu'aimable. Rapport de
Parrant, lassy, 1 Nov. 1805. Ripoarte consulare franceze. Manuscris In Bibl. Acad.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
75
Ideile de libertate i de egalitate r6.spanaite de Inriurirea francezA In Moldova Muntenia trebuea dela un
timp sa IncolteascA i sa dea roade, i tara cea dintai In care
ele se arAtar6, In forma unui partid pglitic este Moldova.
Mai sus, p.. 42 i 43.
Asupra tuturor acestora, vezi Pompiliu Eliade, Histoire de 'Esprit public
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
Ideile
lor la, o sing-ura albie frumoasa, sortita a Indrepta destinele neamului spre tin -viitor din ce In ce mai mandru.
De aceea i miscarea spre libertate din Moldova, care
Indruma crearea celor cloud partide, acel liberal si acel
conservator, fA Tntovarasita de o miscare paralela In Muntenia, care rasare si ea din actele timpului, de. i nu este Intrupata In forme a$a -de vorbitoare ca acea din Mold ova.
Pe cand se fierbea marea Intrebare a vietei Romanilor din Principate: ramanea-vor ei, i dupa revolutia lor
trimita la Poarta, prin Teodor Bals si prin mijlocirea Pasei de Silistria, dupa ce cer ca s ne izbavim
de acum Thainte Intru toate de domnia si obladuirea
greceasca
aiba loc obladuirea, prin pamanteni
cand vine vorba de forma acestei obladuiri pamantene,
acesti boieri sustin, ca sa se aseze un Sfat de un numar
de boieri i Intre acestia un bas-boer, ales de catre cei
1- Scrisoarea lui Negel cAtre Mitropolitul Veniamin, in Erbiceanu, Istoria
Mitropollei Moldova; Bucureti, 1888, p. 228.
www.dacoromanica.ro
78
imensa lui majoritate de boieri mid cc, nu puteau aspira. la domnie, iar acei putini ct asemene pretentii trAgind ngdejde In partea fiecgruia, el nu se gAndi
Igtura g-ospodaratul, forma veche de ocarmuire, dar cugeta, data cu alegerea Capului statului, a schimb randueala ocarmuirei de pg.ng acum vi a introduce In -conducerea ei principiile ce-vi facusera calea, din Apusul cel
alci (adecA din iari) cereau domnie, ceilaiti (din Bucovina) decemvirat".
www.dacoromanica.ro
triei, si sa fim miluip ca oranduirea unui domn obladuitor pamantului, din Insusi neamul moldovenese pre
care obstia 11 va alege, pe temeiul credintei si_ a inchezesluirei tuturor pamantenilor, precum. si Capichihaelele
Op. at , p. 225.
www.dacoromanica.ro
So
au sal ceara domn pe e1 la Poarta, obtinuserd dela Caimacam o atidula de recomendare binevoitoare care
Pasa de Silistria. Aceasta ne-o spune o scrisoare a lui
-Bucsenescu care Mitropolit, anume ca s'au invitat ciocoimea. Tasului si au Impanat toata tara si se gateste
Ionita Sturza, Pomer, Codreanu, unii zic si Vistiernicul
(Roznovanu) sa mearga la Silistria, sa ceara pe-Vog-oride
dela Poarta guvern aristocratic cu suprimarea doinnitontlui 7. Cu drept cuvant observa Negel, ca daca aceasta va fi adevarat, ca Bals au iscalit, credinta la nici
unul nu trebue sa mai aiba cinevasi . Lui Bals Insa
tradare:t Ii procur numirea de Caimacam, pana sa vina
Sturza sa apuce ocarmuirea 8.
Ionita Sturza nu er deci domnul boierilor celor mari;
el er domnul parvenitilor, al ciocoilor, cum II numesc
mai multe documente ale timpului. In schimb, pentru
sprijinirea alegerei sale, domnul trebue sa faca o concesie clasei care'l adusese In scaun si aceasta concesie
sta tocmai In primirea principiilor de ocarmuire profesate
de clasa cea noua, aparuta In sinul boierimei moldovene.
Boierii emigrati, cari vedeau Insa ca, prin proiectul supus
sanctiunei noului Gospodar Indata dupl. Intronarea lui,
li se rape toata pozitia privilegiata de care ei se bucurasera In Moldova, Intreprind In contra acestui proiect, a
6, Epistola lui Buteenescu, 24 lanuarie 1822. Erbiceanu, Op. cit., p. 201.
Dupd ce boierii ajunserd la Constantinopole, cu recomandarea Paeei de Sibstria,
www.dacoromanica.ro
S. vedem ce conpne.
Proiectul de Constitutie.
proiectul cel nou de obladuire al Moldovei, de av darul
Din fericire Consulatul rusesc din lasi erk gerat de mai mult timp de un
bArbat erudit si iubitor de istorie, care si-a dat osteneala de a resfol vechile
hirtii ale cancelariei sale si a inserat de mai multe ori in revistele rusesti
studd interesante asupra raporturilor dintre Rusia si Prile Romine, dupil
materialele ce i le procurau archivele Consulatului MIL (CAteva din ele au fost
traduse i inserate in Arhiva din lasi vol. XIV si XV). Avind norocul a ma nu-
mia intre prietenii d-lui de Giers, 11 rugAiu si'si dee osteneala a atta in
cele vre-o 20 de lizi de documente, pistrate in podul casei Consulatului, Constitutia in chestie.
D-1 de Giers, care cunoaste foarte bine timba mirara, pe libe limbile
francezi, germana, Rallara, greceasa, tnrceasci, arabi si cele slavone, se supuse grelei osteneli a cercearei documentelor vechi ale Consulatului, cari pina
la d-sa amisesea neclasate i nici miar asezate dula ordinea datei. Dura o
muna incordati de mai bine de o luna, in care aproape desnAdAjduisem de
a mai da peste documental mult dorit, intr'o zi capit o scrisoare dela d-1 de
Giers, care incepeit cu cuvintul lui Archimede. Alerg imediat la Consulat, unde
d-I de Giers imi araa un caiet galben, dar foarte bine pistrat, in care, dupi
d-sa, se aflit pretioasa Constitutie. Cum deschiseiu caietul, vizuht cA aveam
a face cu o copie nesubscrisi. Dar, lucru foarte insemnat, acest act care pura
www.dacoromanica.ro
82
stat. De aceea
sebitele acte ale timpului 1". Esenta unei ocrmuiri constitutionale, In deosebire de cea absoluta, este ca, In cea
dinti, puterea ocarmuitoare este supusA unor legi, pe
cnd In cea absoluta ea stI deasupra legilor : rex legibus
solutus. Constitu0a Moldovei din 1822 prevede principiul
supunerei domnitorului la legea de temelie a tArei, nu numai implicit, cand arata cum au sA lucreze puterile statului,
la Academia romina, Seria VI, Tom. XX, sub Intl: Primal proiect de Constitufle a Moldovel din I822. Originile partidului conservator fi ale celui liberal.
Publicat si in extras a parte, Bucuresti 1898. Aceste acte le-am reprodus in
anexele acestui volum.
Titlul proiectului este: Cererile cele mai insemnitoare ce sii fac din p rtea
obstiei Moidaviei in atocmire (sic) ca cele cuprinse prin obsteasca jaiba sa,
onmis.1 catri prea inaltul Devleat si in temeiul Sfintului i inalt impAratesc
ferman, ce s'au slobozit la
ta sa. fie bstete sfintite acesfe
Hurm., Doc; Sylpl., 1, 4, p. 55: Les novateurs de la classe inf6rieure rdigrent en soixante-dix-sept articles une Constitution calque sur les principes
qui tendent it une entire dsorganisation, etc".
www.dacoromanica.ro
duld gospod, Impreuna cu anaforaua ce i-a facut'o cunoscut. Daca pdrerea deosebita a Domnului Intrunete
covarirea glasurilor Sfatului 013tesc, ea devine lege.
in,i
84
si asupra tuturor: Mitropolitului, episcopilor, archimandritilor si eg-umenilor si asupra tuturor celor ce sunt de
tagma bisericeasc. NeImpiedecat poate sa'i scoata din_
dregatoriile lor, dei nu din cele sacerdotale, si cerand
trebuinta, poate si cu moarte saq pedepseasca ".
Divanul vechiu er cu totul alt ceva deck ce caut
a. fie Sfatul Obstesc in organizatia cea noud. Divanul
www.dacoromanica.ro
nu pare a fi facut aceasta numai spre a puta lu a,clev,erinta dela tara despre suma ce cheltuise dela dnsul
www.dacoromanica.ro
80
vila, fie mAcar judecator, precum i a celui ce ar Indemna sau ar porunci asemenea savar0re, 0 aceasta
farti deosebire de obraji, cum glasuete articolul 8.
Libertatea muncei fi a comertului (art. 13).
Garantarea onoarei oamenilor, mai ales infranandu-se farddelegile ce se savareau mai Inainte, dud omul
privat er expus la toate brutalitdtile organelor ocarmuirei (art. 18).
Egalitatea inaintea legilor, principiu absolut necu-www.dacoromanica.ro
a deosebirilor de rang. In afar4 de art. 8, care prevede pedeapsa abuzurilor contra dispozitiilor continute
in el, fard deosebire de obraji, art. 18 rostete acest
principiu chiar in chip teoretic, intru cat proclamd ca
pravila set aibet aceeali, putere pentru toti, spre a pedepsi
a ocroti. .5i. tot acee4 idee mai rasare i din art. 12
www.dacoromanica.ro
(art. 63); aezarea de coale romanWi (art. 69); limpezirea hotarelor mo0i1or (art. 67); regularea situatiei Tiganilor (art. 7i); alcatuirea de leg-i speciale pentru toate
trebuintele (art. 75) 0 dreptul de petitie la Innalta Poarta.
(art. 76).
porului, ni se va Ore cu totul straniu i de loc corespunzdtor ideilor noastre despre sistemul reprezentativ.
Cu tot principiul egalei Indrepth.tiri Inaintea ocrotirei
Intocmitd Incat sa nu mai dee numai cleat precddere celor din protipendadd. Anume Sfatul 013tesc se
compune din cele 3 fete bisericeti, din membrii celor
patru divanuri sau departamenturi i din vechilii tinu-
Constitutia din 1822 nu cuprinde o olptire a Indreppoporului rfioldovan In afara de clasa boie-
td.tirilor
90
fatului Grigoras Sturza), bgrbat cu stiinta de carte, energic si plin de activitate, care spune Inteun rAnd, cg.
se simte murind, cand se vede cti trgeste In nelucrare 15.
Boierii se prefac a tineA la respectul tractatelor, cari Inchezdsui. Moldovei felul ocarmuirei ei. Ian, cum formull
Once abatere dela acest sistem primordial este o Infrangere vgditA a cuprinsulni tractatelor si a vointei autorittei supreme 16. Ca nu acesta er adevgratul motiv
ce impinge pe boieri la luptg, se vede de pe aceea cg.
ei insisi, prin arzul lor cAtre Poartg, propuseserg o Innoire de un caracter cu mult mai gray, blaturarea domniei si inlocuirea ei, fie si Inteun chip provizoriu, pi-in
un comitet de boieri presidati de un bas-boier. Aceastg
cerere a emigratilor er si ea o rasturnare a unor asezgminte consfintite prin timp si cdrora succesiunea veacurilor le-a Intipgrit un caracter neschimbator , si este
cu atat mai de mirat cg boierii destgrati s, nu fi vazut
aceasta, cand Pini, Consulul Tusesc din Bucure0, refugit la Brasov In urma revolutiei grecesti, 1i mustrg de
mai multe ori pentru aceasta cerere a lor, rasturnatoare
a vechei star a lucrurilor, stabilitg si Intdrita prin tractate ), spunndu-le ca nu au drept a cere o astfel de
innoire > r. Boierii emigrati mai aduceau Msg. ocrmuMihail Stnrza C. Alexandra Sturza, 29 Sept. 1821. ffurmuzaki, pan,
supl., I, 4, p. 44. Toate actele si corespondenta lui Mihail Sturza sunt scrise
in o foarte bunA limbA francezA.
www.dacoromanica.ro
luate de Turci dela Greci 0 restituite ocarmuirei moldovene ; c a impus poporului dari mari i apasatoare;
ca proprietatile boiereti al4 fost supuse la Imprumuturi
1822, in Hurm., Doc., X, (col. Iorga), p. 196 spune: Ausserdem miissen die
grossen und grsseren Bojaren, die sich in Iassy und in der Walachey befinden,
eine Summe von 10 000 Lei herab auf 5.000 Piaster ; die kleinen aber von,
1.000 Lei herab auf 500 erlegen".
Nota Consulului Rusiei despre procesul fostului Domn Ionitil Sturza cu.
Constantin Palade, 9 Sept. 1837. Hurm., Doc., supl , I, 4, p. 127.
www.dacoromanica.ro
-92
www.dacoromanica.ro
se pot retine de a adaogi i acest motiv, cu toatd aratarea lui mai interesata, -la acele In cari se pareau
ei nu sunt decat rasfrangerea durerildr poporului Ei
revin fr Incetare asupra tdnguirei lor de capetenie, ca
Pomnul a facut chiar aplicarea practica a acestui act,
incuviintand parvenitilor sa voteze, In puterea dreptului
de nobletd pe care le hardza, In toate afacerile Princpatului,si a hotdri, toate intrebetrile prin majoritatea
alasurilor asupra vechilor nobili ai 3Ioldovei 22 Ceea
ce nu puteau Intelege boierii cei marl, era cum un
*atrar sd aibd acelasi glas ca un Logofat Mare 23; cum
sa se proclame principiul egalitatei! i era prea firesc
Boierii i i dau cele mai mari silinti pentru a Tula.tura atare primejdie. Ei cer intervenirea Turciei, a Rusiei
si a Austriei 24 (cele cloud dintai, ca Puteri de Cari atarna
venitilor, izvorul tuturor rautatilor cari le cazuserd Pecap. Se gandeau chiar cd, la caz de ocupatie a Moldove
Memoriul asupra administratiei Caimacamului Vogoride. Ibidem, p. 55..
Vezi scrisoarea Vornicului Negel, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, Istorice
lifitropoliei, p. 225.
Scrisorile i protestele catre Rusi, ii
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
Din fericire, In cazul de fatd poseddm aceast indicare documentald care pune In leg-Aturd ideile
franceze cu reforma Incercata In Moldova. Ba aceasta
indicare are o greutate deosebitd, fiind data autoritatea
dela care pornWe, Divanul tarei, i Insemnatatea pe care
i-o dddurd oamenii timpului; i apoi aceastd dovadd este
Intarita Inc i de altd marturisire tot atat de autentica.
dela Niculae Roset Vel Logofat, pana la Iordache Ramadan Vel Ban 28.
Asupra caracterului ipotetic al tuturor faptelor gi cauzelor istorice nedovedite documental ei stabilite numai pe calea argumentArei prin inferenta,
vezi a mea L'hypothase dans l'histozre, communication faite au congrs historique de Paris, 1900.
lati numele tuturor boierilor marelui Divan al lui Moruzi din 1804, in
care fu desbAtutA aceastA scrisoare". Poate fi interesant de cunoscut din cme
se alcitui boimimea cea mare a Moldovei la inceputul veacului
Neculai Roset, Vel LogofAt Dimitrie Ralet, Vornic. loan Canta, Postelnic.
Const. Costache, id.
Lupu Bale, id.
Costache Chica, id.
Alece Bale, Aga.
Dimitrie Sturza, id.
Iordache Canta, id.
lordache Bale, id.
Costache Sturza, id.
lancu Razu, id.
Neculai Stratilat, SpAtar.
Grigorie Chica, id.
Mihail Sturza, id.
Costache Canta, id.
Dimitrie Chica, id.
Const. Greceanu, id.
Manolache Dimache, id. Alecu Greceanu, id.
Teodor Bale, Vornic.
lordachd Bale, Hatman. Dimitrie Bogdan, id.
Neculai Bale, id.
Grigorie Canta, id.
Riclumnu Roset, id.
Const. Bale, id.
Sandu Sturza, Vistier. Toader Bale, id.
Alex. Ianculeo, id.
lordache Catargiu, id.
Const. Paladi, id.
Grigorie Sturza, id.
Iordache Ramadan, Ban.
Vasile Roset, id.
lordache Roset, id.
www.dacoromanica.ro
96
nu putem zice Inteun alt chip, deca ccu departareaproniei ceregi, au fost de a se sui,Fr', a se alcatui intru
einul boieresc qi Intru cari este Incuibata rautatea
cugetul razvratirei. Nu numai a nu s'au aratat (re)cunoscatori
multamitori, ci Inc au ajuns Intru ata de
mare nesimtire dobitoceasca, Inca fac pomenire aratatoare de un cuget a, nesupunerei frantoze0i, cutezand
a zice i catre stapaiire cuvinte de Ingrozire, cu chipul
acesta ca, de nu se vor Implinl fard prelungire vointele
www.dacoromanica.ro
ea
dinar; ca ea arat farddelegile pe cari le comite boierimea cea mare la adapostul unei ocarmuiri, ,In care
ea singura ave glas i putere; ca aceasta ardtare er
insotita de .cereri de reformd, sub ameninore de rdscoala.
Acest caracter al actului precum si constiinta, oricAt de
Intunecata prin interesul individual, cd In fond cererile
nu erau lipsite de once temeiu, explica singure miscarea
fapt ni'l di tocritai mult importantul document din 1804. Inteun articol din
Steaua Dundrei, 30 Noemvrie 1858 (Acte i Documente privitoare la Renafterea Romdmel VII, p. 891), gisim adeverirea existentei documentului publicat de Codrescu: Noi pistrim, zice articolul, intre hartiPe noastre un hrisov
Ina' din secolul acesta, prin care un domn fanariot (Moruzi) intirise o boa-
rire a une aduniri 1e boieri mari care osindea la destirare vreo citiva boieri tineri de starea a doua, pentru cA prin o tinguire Inscris, indrizniseri a
tere ca toate slujbele cele innalte ale Wei si nu fie pistrate ca un monopol
numai pentru protipendadi, ci i boierii de clasa a 11-a si poati ajunge la ele,
dupi merit 1 vrednicie. (Rezumatul hrisovului nu prea este exact ; nu erk vorba
i) el de surgunire, de oarece autorii erau necunoscuti).
7
www.dacoromanica.ro
g8
Alt document al acestui timp Intareste existenta acestei amenintari cu Revolutia franceza, In contra acelora
ce nu voiau sa Inteleaga Incotro sufla vantul veacului
www.dacoromanica.ro
Miscarea InsA spre schimbarea formelor politice, porneste in once caz, din sinul tot numai al boierimei romne,
www.dacoromanica.ro
mo
clase insa se facuse o ruptura, de cand cu boierlile titrate, intre vechii boieri, acei ce se intemeiau pe o stapanire de stat indelungata, si boierimea cea noua, iesita din miluirea, adeseori cumpdrata, a obladuitorilor
pamntului. Boierimea aceasta noud erh cea rnai multa
de rang mai de jos, creata din oameni de rand, neg-utatori, oameni de casa ai boierilor si pe cari opozitia
contra miscdrei de emancipare i trateaza de slug-i, oameni fara capdtai, pretinsi nobili ce pana atunci nu iesisera din satele lor, drojdia societatei 35. Aceastd boierime
www.dacoromanica.ro
'or
Vorn. Andronach-
Donici, Vtst. Petrache Sturza, Hatm. Stefan Cerchez, Vist. Grigore Greceanu, Log. Constantin Conache, (Harte c. Kreuchely, Hurm., Dcc., X, (col.
www.dacoromanica.ro
1 02
nicul de stat Daschkoff la Petersburg-, spune cd a primit copia proiectului de Constitutie care, fiind insa voluminoasa, (dupa cum si este), nu poate s i se trimita.
indata traducerea. Adaoge insa acest raport i tirea
indestul de neasteptatd, ca la sarbdtoarea Craciunului,
in momentul cand preotul iese din altar, pentru a oferi
potirul la inchinarea credinciosilor (sfintele daruri), Epi-
scopul de Hui care slujek a facut la slujba o innoirecare fu in de obstie bagatd de seama, intru cat tindea
a stabill, ca nu trebuia sa se recunoascd nici o nobilime. 3.1; Aceast itinoire n'a putut consta in alt cevk
fard numai in aceea ca s'a atins Cu potirul, fara deosebire, fruntea fie-caruia din crestinii ce erau ing-enuchiati In fata catapetesmei, fara a se Incepe cu boierii
cei mari, dupa cum se face mai innainte. Innoirea esteinteadevdr caracteristicd i arata si In Meletie, Epis copul Husilor din acel timp, care tinea locul Mitropolitului destarat, cd ideile acele ce umblau prin clasa boierimei celei noue ptrunseserd si in randurile clerului.
Meletie er el insusi de origine de jos, din Bucovina..
lorga, p. 349), Teodor Bals (23 Fevr. 1822 Erbiceanu 1st. )llitr., p. 210..
Vezi i un raport al cons. francez Tanco gne c. Damas 7 Aprilie 1827,.
Manuscris Bib/. Academiei). Este stranie imprejurarea a boierii cei marl_ ca.e
stiu toti frantuzeste, in majoritatea lar, resping ideile cele none franceze cadi
sunt impArtAsite numai de o minoritate din ei si de boierii cei mid din care
multi nu cunosc aces limbA. (Comp. Pompiliu "Eliader Histoire de l'41sprit publec en Roumanie . p. 71) ldeile franceze pAtrunser la acei ce avcau
37. Consulul rusesc din Iasi c. Daschkoff 1 Ian. 1823. din arhivele consulatului rusesc din Iasi, reprodusa in anexele acestui volum.
www.dacoromanica.ro
a face ajutor Improtiva grijei ravolutiei (sic) sau zorbalei. Cerceteaza Irisa starea tdranilor i acea a boierilor;
gusta din masa si a unora si a altora; ca taranii i copiii
ceanu Ist. Mitrop. p. 236 si un raport al lui Lazare c. baronul de Damas din
7 Aprilie 1827 (Raporturi consulare franceze in Bibl. Academiei Romane).
www.dacoromanica.ro
104
iereasca sa ceara si sd se gandeasca la binele taranului ! Dar Malinescu nu se opreste nici aici. In o alta
scrisoare a lui din 1 Iulie 1804, el este de parere a se
Improprietari taranii. Oricat de extraordinara ar parea
aceasta idee in mintea unui boier mare dela Thceputul
veacului al XIX-lea, ea reiesa limpede si lamurita din
acea scrisoare; caci se intreaba Malinescu, daca se va
pute indrepta lucrarea pamantului numai cu sila? Eu
am,fival (ma indoesc) si presupun ca sunt si alte pricini a caderei pamantului. Cea d'intai este ca taranii
vio?iile lor nu au; de aceea nici pentru ale altora nu
au purtare de grija, si al doilea, de si nu pretutindenea, dar
Tata cum cugeth Malinescu ca se puteh Indeparth primejdia rascoalei taranilor ce parea tot o molipsire dela
Revolutia franceza, pe care oamenii timpului o intelegeau tot ca o miScare pornita de tarani contra nobililor acelei tari. i erh firesc lucru s'o priceapa astfel, de
lavrocordat).
Soarta Constitutiei din 1822.Proiectul de constitutiei de care ne-am ocupat pana aici erh menit,
cugetul acelora ce'l Intocmisera, a trece In realitatea
loan Sandu Sturza fusese ridicat la domnie prin
sprijinul i silintele partidului care'i ceruse, drept conditie a inaltarei sale, sanctionarea reformelor propuse de
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
treapta, de unde eram mai mic intre d-voastre, a va stapani, eu n'am intrebuintat nici marimea nici asprimea
Grecilor, socotind a va dobandi dragostea prin blandeta.
Dar m'am amag,it, ca bunatatea mea v'a facut a vd uitk
datoriile ce vd supun scaunului ac'.estuia, pe care sed
astazi. Aduceti-va aminte ca noi l'am pierdut prin intrig-ele noastre i prin goana unul asupra altuia, de l'au.
stapAnit strainii atatia ani, i Dumnezea s'a rnilostivit a
ni'l darui iara.si, precum l'am avut. Ce voiti acum
mai faceti?
pierdeti, ca sa ajungem mai rau poate
de cum am fost, In manile cine stie a caror straini din
lume? Fanariotii, acei ce va placeau unora din d voastre,
nu mai sunt, nici pot sa fie. Drept aceea vom lu masuri domnesti, intrebuintand topuzul si sabia, semnele
i'mparatesti cari ni le-au dat Sultanul, spre i'nfranarea
celor neintelepti, i yeti cunoaste de astazi inainte ca
'are cine a va stapni . Ionita Sturza uneste fapta cu cusi Snchide pe mai multi din boierii protivnici ce
se afiau In MolciOva, iar pe unii din ei Ii surguneste
ye la mandstiri 47. Mihail Sturza care s pusese, In protestarile cot-4ra Domnitorului, totdeauna In fruntea tuturor, pentru a'si apdrA., persoana si averea, cere a fi
primit intre supusii ImpAratiei rusesti 48. Se vede insa
ca pdrtasia Domnului pentru boierii cei mai mici ii suDraghici, Istoria Moldovei, II, p. 167. Scrisoare din Iasi din 3 FebruBrie 1824; MINH Sturza catre Severini, Marte 1824, Hurm., Doc., supl.,
4, p. 29, 36. Comp. Hugot c. Chateaubriand 15 Nov. 1823, Le prince deMoldavie dclare hautement dans un divan, gull lui importait bieu peu si les
boyards migrs voulaient ou non rentrer dans le pays ; qu'il n'avait besoin
oi de leur prsence, ni de leurs conseils, et qu'il ne cesserait de s'entourer de
ceux qui, dans les circonstances critiques, s'taient montr les soutiens de son
trone et l'appui de son gouvernement". Rap. cons. fr. Bib!. Acad.
Mai multe acte intre care multumirea lui M. Sturza One Nesselrode,
Februarie 1824. Doc., Supt., I, 4, p. 33; cf. p. 58.
www.dacoromanica.ro
nului cu cel mare, mai er incd. Imprejurarea ca Domnitorul aveh cel mai vazut interes de a se pune bine cu
marea boierime care'i Ingreui mutt pozitia, prin Improtivirea ei i prin staruinta de a rAmneh destarata, si
de sigur ca fapta unui boier mic, de a raspunde cu o
branca, chiar-unei palme date de unul din. protipendada,
constitui o sumetie farA seamAn, pe care boierii cei maxi
www.dacoromanica.ro
din conditiile desartarei, cu toata buna vointa a consulilor pentru a-i veril In ajutor. Principele Insusi se temea
de cati-va din boierii sai care asteptau numai iesirea
Turcilor, pentru a pune In lucrare, proiectul lor de rasturnare. De aceea si el se preface numai a da ordin
pentru grabirea luerarilor, pe cand In ascuns le Intarzia
el singur 50.
Turcii 'Insa care si ei voiau sa traganeze cat se putea mai mult parasirea Moldovei, pun ca conditie carmuirei acestei tari, sa dee o chezasie ca neoranduelile
nu se vor mai Intampl.
Actul Intocmit cu acest prilej, de si ni s'a pstrat fara
iscliturile acelora ce'I alcatuisera, lasa sa se Intrevada
50. Tancoiigne c. Damas, 6 si 17 Sept., 4 si 25 Oct. 1824. Rapoarte constilare franceze. Bibl. Acad.
www.dacoromanica.ro
110
la 6 lunie 1824 Iasi". Hurm , Doc., X, p. 591-596. Aceleasi idei rAsar din
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
11'2
o lege de a reintr In caminele noastre 55. Boierii pribegi revenira in tara, cati nu se mai temeau de o razbunare a Domnului. Prin intoarcerea lor inapbi in Moldova, pozitia luf Ionita Sturza se gase slabita; caci
daca el putuse Infruna opozitia familiilor ramase In tara,
er mai greu a lupa cu toti. Apoi relatiunile intre Poarta
www.dacoromanica.ro
trebudt si acel al Rusilor, mai mult de ca't sigur cu neputinta de dobandit, de un domn ce nu se bucur de
loc de simpatiile rusesti, ca unul ce fuese rAnduit numai de Poarta. la domnia Moldovei 56
Aceasta Impacare a Rusilor cu Turcii Insemn triumful partidului boierilor rusofili, a protiperidadei, a dusmanilor Inversunaii ai domnitorului Ionita Sandu Sturza
de boieri din clasa I, prin care Domnul Incuviint boierilor niste privilegii afara din cale, precum nu le avusese nici odata In Tarile Romne clasa boiereasca. Prin
acea anafor se recunoste nobilimei scutirea absoluta
de once Indatorire catre stat si anume : 1) acea de
sa fie scutite de dan i dijmele trase de boieri din recolta locuitorilor, apoi din oranzile si bauturile, pe cari
www.dacoromanica.ro
E 14
Akerman. Lazare, consul francez din Iasi ne spune Intr'un interesant-raport, ca boierii nemultamiti cu precumpenirea Rusiei, privesc fiecare articol din Conventia dela
www.dacoromanica.ro
.soane i s'ar puta gasi Intre ele Inceputurile unei opozitii care ar pute deveni de oa-recare Insemnatate 58.
>
cietatei, fara ca cu toate aceste sa le dea vre o impartasire la viata statului, i fara ca aceste elemente sa
-ceara drepturi egale pentru ei si sarcini egale pentru
toti. Mult timp va trebui nu e vorba sa mai treaca, pana
ce stAnca privileg-iilor protipendadei va fi prabusita In
valurile democratiei.
Dupa intoarcerea reprezentantilor boierimei mari in
Moldova, oamenii ei cei mai de sam, Mitropolitul Veniamin Costache i aprigul aparator al principiilor conservatoare, Mihail Sturza, ieau o parte cu totul hotaraoare
la Infiintarea scoalei Vasiliane, reInnoirea vechiului asezamnt de Invatatura al domnitorului din 1634. Epitropia scoalelor, In care pe langa acele doua fete Cu paren i hotark conservatoare, mai erau i alte doua mai
_sterse (Gh. Asaki ce et-A mai mult un Invatat si un scriitor deck un om politic si Constantin Mavrocordat), cere
prin o anafor din 1828 catre domn, ca spre a nu lasa
sa, creasca spini si palamida pre cmpul cel manos ce
poate naste Imbelsugate roade, am socotit ca In manastirea Trei-Erarchi, anume In casa si pe asezamantul invechit al fericitului Intru pomenire domnului Vasile Voevod, unde de cand ne aducem aminte au urmat o scoala
58. Lazare c. Afacerile striine, 7 Aprilie 1828. Rapoarte cons. franceze.
www.dacoromanica.ro
obsteasca, sa se statorniceasca In acea casd o scoala normala si un gimnaziu catre care mai In urma sa se adaogd.
un curs de filosofie si de pravili 59.
59. Anaforaua din 1828, vezi in Uricarut, 111, p. 34. Comp. Xenopol, 1st
Romanilor, V1, p. 256.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
.acelui partid care, alcdtuit din toate curentele ce-i da-duserd nas-tere, dore In ntiul lor mntuirea acestei tari
stapftnireA greceascd, Cu corolarele ei neapdrate, reluarea pe mnile Romanilor a manastirilor. Inchinate, Iniiintarea Invatdmntului national si mai tarziu, cum vom
A doua serie de Intmplari care trebue scoasd la lumina, pentru a limpezi desfdsurarea jocului partidelor
-politice, este acea care se rapoartd la ivirea i Intdrirea
partidului liberal
adecd acel al ciocoilor din Moldova
care urmareau pe lngd tintele partidului national,
din care,si ei faceau parte, si realizarea bite sfera mai
1. Kreuchely c. Miltitz, 27 Maiu 1822, Hum., Doc., X, 0. 172: La nomination de Ghyka fut un coup de foudre pour les Grecs, et mime il y a des
Valaques qui auraient prfr de voir un prince &ranger (adeci Grec)".
www.dacoromanica.ro
intinsa, a ideilor egalitare, precum: inlaturarea privqegiilor politice, impunerea contributici asupra tuturor locuitorilor, ernanciparea Tig-anilor si mai ales rklicarea si
imbunatatirea soartei muncitorului de parnAnt. Acest partid
cuprinde numai o parte, mult mai restrnsa din aristocratie, oamenii acei cu inima larga i veden i altruiste.,
El se intare insa prin adaosul elementelor din popor,
innaltate pe calea invataturei catr treptele mai innalte
ale societater.
Daca partidul liberal din Moldova intra chiar dela inceput, cu mare energie si cu oarecare inscenare, pe calea
reformelor egalitare In politica, bine inteles in cercul
ideilor timpului acel din Muntenia ramne mult mai inindarat ca formatie
Dar ideile liberale muntene, cari se miscau -mai ales
www.dacoromanica.ro
a se intoarce in I825.
Barbu Stirbeiu.
in Revista noud, 1, 1888, pag. 421 i urm. P. Poenaru Viata lui LazAr" in
Anatele Acad. Roma' ne, 1V, 1872, p. 116. Gheorghe LazAr, Povdfuitorul tinerunei. Buda 1826. Ileliade, Equi'ibrul aire antiteze, p. 77. Paris Momuleanu,
Caracterele, 1825, p. 80. Const. Radovici din Golesti, lnsemndri a cdidtoriei
mele di and 1824, 1825 fi 1826. Buda 1826. atre cititori. Mai consulti
G. Dem. Teodorescu, Eufrosin Poteca, Bucureti 1883.
www.dacoromanica.ro
1 20
Cartea lui Golescu, Insemnare a calatoriei mele Matta, in anul 1824, 1825, 1826, Buda 18264, este de
o nespusa Insemnatate pentru cunoasterea timpului In
care autorul a scris-o, caci ea este o necontenita asemaluire a celor ce scriitorul vedeA In tarile civilizate, cu starea
Golescu este
Impins la critica asezamintelor tarei lui prin o imboldire launtrica neoprita; caci spune el In chip Insemnator : Cum puteam, ochi avnd, sa nu vad; vazand, sa
nu ieau aminte; luand aminte, sa nu aseaman ; asemannd,
sa nu judec binele si sa nu pohtesc a'l face aratat compatriotilor mei? (Catre cititor). Ideea lui fundamentala
este, ca noi am ramas In urma tuturor neamurilor
(p. 6 i). Din acest punct de vedere critica Golescu portul damelor romne, care ar fi stapanire de un groaznic
lux, pe cand In strainatate gatelile ar fi asa de simple.
Golescu Insa apasa mult mai cu seama asupra starei ticaloase a norodului din tara lui, asemanata Cu acea a
norodului din tarile luminate prin care a trecut. Uneori
el face asemaluirea prin aratarea numai ck a ceea ce-i
loveste privirea In locurile vazute de el.
As, buna oara gaseste el ceva cu totul neobisnuit In
starea oamenilor, chiar de la granita Tarei Romnesti,
(0amenii sunt vrednici si toti In toate lucrurile lor te4. Poart gi insemnarea germana. Reise-Beschreibung von Konst. Golestt
www.dacoromanica.ro
meinici si reg-ulati; aratura le e foarte dreapta i semanatura linee (linie) pe urma plugulul. Plugul tot de fier ;
pana si roatele lui nu au nici bucatica de lemn, i sa'i
carel lovise mai mult, de sigur prin asemanarea Patintrica a mintei cu starea oamenilor din tara, ca picior
gol peste putinta este de a se vedek macar aiba io
copii; toti cu cizme In picioare trebue sa fie (p, 43).
Dar Golescu nu se opreste numai la aceste comparatii intre starea norodului celui de jos din alte t.ari si
acel dela noi. Sub imboldirea durerei de asemenele sau,
el face un tablou Ingrozitor al starei taranilor
I 2-2
nici un boier nu'si vede vre odata tdranii, ci ii vad numai acei de merg sd'i Implineasca . A treia pricind a
miseliei norodului sta In cumplita oarmuire, in care
toti capii deosebitelor ramuri vAnd dregatorile mai _mid:
spatarul polcovniciile, cdpeteniile si alte asemene iraturi (slujbe vndute), vistiernicul shmesiile, ispravniciile,
despoiere dela popor, sumele cu care ei Isi cumparasera posturile lor. Apoi toate aceste dreg-dtorii, dela
cea mai mare 'Ana la cea mai micd, se schimba, pe tot
anul, aduand tot sugatori noi si flamAnzi In locul ace-
sqietet,
spre a
In care patrra mea, nu zic In putini ani, sa se asemalueasca Intocmai Cu ora.sele cele mari ce am vazut; cimacar pasul cel dintaiu s se faca, spre a aduce norodut
ei catre fericire, care pas este curat numai unirea spre-
1 24
Dar sa ne Intoarcem la schitarea vietei partidelor politice din Muntenia, care In deosebire de acea din Moldova, desfasurata In jurul unor idei, se invrte numai
In preajma unor competiri personale. Aceste pat a readuce In aceasta tara jocul cel vechiu al partidelor candidatilor la domnie, i privim deci cu o deosebita multamire, In sAnul framntarilor seci i sarbede ale luptelor
-politice fara rost si fara Insemnatate, la cele cateva idei
luminoase scaparate din mintca ufior barbati ca Constantin Golescu.
Opozitia contra domnului.. La izbucnirea revolutiei grecesti, Imbinata cu aceea condusa. de VladimiTescu, mai multe familii de boieri munteni fug- peste
munti In Transilvania, precurm acei din Moldova cautasera scapare In Bucovina si Basarabia. Boierii din Bucu-
Testi ce se destarasera erau dintre acei ce nu se Intelesesera cu capul miscarei tardnesti. De aceea si spun ei,
In un act tle multamire al lor catre Poarta, ca fug,isera
de frica faranilor hop', ce navalisera cu mari vrajrnwii
rautati asupra Virei ca niste fiare salbatice i byen inate 5.
www.dacoromanica.ro
afl un partid de ciocoi care s fi tins, cu ajutorul Domnului, la surparea vechilor pronomii ale boierilor fruntasi. Boierii ce nu voira sa se Intoarne In Muntenia fuseserti ademeniti de consulul rusesc Pini ce fugise i eL
teni, loan Sandu Sturza i Grigore Ghica, nu se consultase cu Rusia, ci Ii numise din propriul ei Imbold 8_
cului, Vornicul Al. Ghica, Postelnicul, Arghiropol, Clucerii V1Adoianu i Otetelesanu (acestia din SAbiu). Vezi scrisoarea boierilor din Brasov catre boierii
jarA in Aricescu, Lc., p. 183. Mai eran insi i Episc. Argesului Harlon, ConstGolescu (scriitorul) si Alex. RacovitA. Vezi multimirea lul Nesselrode c. acesti
bojen i condoleanja lor la moartea Imp. Alexandru 29 lulie 1826, Hurm., Doc.,.
X, p. 599. Pe lingi acesti boierl mari, erau i un numAr j'n destul de insemnat de boieri din a 11-a i a Ill-a clasA, cum spune un raport consular francez
citat de D Pompiliu Eliade in Histoire de resprit pubblic en Rountante P. 128nota 3.
Vezi scrisoarea Consulului Kreuchely cAtre Miltitz din 6 Noemvrie 1822'
Hurm., Documente, X, p. 182: le retour de la majeure partie des boyards avec
leurs families feront reparaitre l'anclen faste".
Kreuchely c. Miltitz 6 Noemv. 1822, Hurm , Doc. X, p. 185: Les boyards qui sjournent encore I Kronstadt et I Hermannstadt, ont dejk fait
entendre qu'ils ne reviendront qu' apres la fin du congrs (de Vrone 1822),
et l'on suppose qu'ils sont incites ou du moins fortifies dune leur dsobissance
aux invitations riteres du prince, par M. de Pini qui se trouve avec eux".
Comp. pentru o altA destArare, acea din 1802. Luc de Kirico c. Mitropolitub
www.dacoromanica.ro
1 26
-din cuvant In cuvant, cererile pe care tot boerimea mun-teana le facuse cu vro 50 de ani mai Innainte Imparatesei
Ecaterina a H-a11. Si cu toate acestea boierii ar fi trebuit
-s se gandeasca, ca stapanirea ruseasca aducand prefa-cerea aezamintelor tarei, ei ar trebui sa plarda i pers-
www.dacoromanica.ro
criere pe larg a faptului lui Simion, vezi acelas din litlie 1826 Mid., p. 361.
Vezi mai multe acte in Hurm., Doc., X, p. 223 si urm. (vezi i indiciele d-lui lorga) Apoi N. lorga Acte fi Frog. II, p. 701 si urm.; Gentz c.
Ghica in Le comte de Prokesch Osten, Dpches indites du chevalier de"Gentz
II, p. 209. Dosoteiu c. Mintziaky Martie 1823 in. Hurm., Doc., Supl. 1, 4, p 321.
Kr. c. M. 12 Sept. 1827 liurm., Doc., X. p. 430: Les boyards attachs
comme ils disent la patrie, c'est a dire all parti ottoman et qui positivement
www.dacoromanica.ro
28
nu le erau strdine.
Dar desi boierii din tara Impartdseau parerile lui Ghica
www.dacoromanica.ro
pe care dombul se aratase plecat a le aduce la indeplinire. A Ghica, Inteun rnd, pentru a pute mantinea
uriasele biruri pe capul taranilor, se gndeste sa-i desrobeasca de daca, despagubindu-i pe socoteala boierilor,
pentru sarcinele catre ocdrmuire. Dar anaforaua pe care
domnul o preg-ate de mai Thainte, pentru a surprinde mai
uor subsemnaturile, fu iscalita numai de Mitropolit si de
www.dacoromanica.ro
L30
SS. nu se creada, ca. In aceste Incercari ale Domnitorului, strdbateau idei de egalizarea claselor sociale. Numai cAt nevoia ascutita de a gas' bani Impinse pe Ghica
In sarcini Cu poporul a Intregei boierimi nici se Ondiserd. In Muntenia ins nu gasim vre o propunere de
schimbare a asezamintelor chiar, nici Macar In forma
rudimentara ce o Intalnim In 'Moldova.
De aceea, bun6. oara, In cererile de reforma pe care
boierii din Brasov le fac catre consulul rusesc Pini, se
prevad numai Imbunatatiri economice, si In privirea politica se cere restituirea domniilor parrantene, dar nici o
vorba nu se face despre micsurarea privilegiilor boieresti, prin urinare de o miscare catre libertate i egalitate. i lucrul nu era decat prea firesc,
Cat arel
cereri plecau, nu ca ponturile din Moldova, dela boierimea cea mica, Indreptate contra celei mari, ci dela In-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
32
Societti literare i politice. Boierii destarati neavand cum ucide timpul In uratul surgunului, cautau sa-si
Arzul Domnului Moldovei cAtre Poarti din 29 Februarie 1826. /Wm,
p. 340-342.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
134
si Constantin Ghica, si din sinul ei Principele av multamirea a numi comitetul de reforme ale starei tdrei, prevazut prin Conventia dela Akerman din 1826, comitet
alcatuit din Banii Grigore Brancovanu, Grigore Baleanu, Alex. Filipeseu i vornicul stefan Balaceanu, avAnd ca secretan i pe Logofetii Alexandru Villara si loan
COmpineanu 31.
www.dacoromanica.ro
Cine-i
surugiul acela?
Pristavut rdspunde d. de Liehmann
(secretarul consulului austriac din Bucuresti) si asa mai
departe la fie te postd alte dame si domnisoare aratate
ca iepe i alti curtezani ai lor ca surugii 34.
www.dacoromanica.ro
116
gata de a muri mai curand prin arme, cleat prin mizerie, sporita In fiecare zi prin ldcomia unui tiran
a satelitilor sdiL Nu avem nici pistoale nici iatagane; dar
www.dacoromanica.ro
forme foarte Inaintate, a cdreia copie s'a regasit In Mrtiile Vacdrestilor. Ea este scrisd romaneste Intr'un stil
modernizat cu. multe neolog-isme, ca plenipotentiari, pro-
www.dacoromanica.ro
138
Asupra mersului acestor deosebite indrumari, observA.m, ca curentul care duce pe undele sale particlul national este and mai puternic si mai sivoios, ctind este
nevoit
linisteasca cursul sau pe calla mai putin plecata a patului sAu. Chiar atunci insA cnd el pare a
renegA originele, nascute din reactiunea contra st4pnir4or straine, si cnd vedem pe Romani pleandu-se catre
Rusi sau catre Turci, el tot nu dispare cu totul, dar e nevoit s. alunece ca-va timp pe sub pdmnt, Thri cAnd
vremuri mai fericite i vor invol sA ias iarasi la lumina
inramurirea ei in seriile de fapte ce se altoesc pe bogatul e trunchiu: acea ce va conduce la unirea principatelor romane si la introducerea principelui strain, preaim si acele ale problemelor Inca nedeslegate: chestia
taraneasca si acea evreeasc.
irul expunerei ne va arlat insa cum se vor desface
Inca si alte curente din bog-atul sin al vietei romnesti.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
PARTIDELE iN VRENIILE
REGULAMENTULUI ORGANIC (1828-1834).
compromise In miscarea Eteriei, unit cp mentinerea ocupdrei armate a Tdrilor Romane dupd innabusirea revolutiei grecesti, si cu numirea noilor Domnitori In ele,
fara consultarea si consimtimantuI Rusiei. Aceastd Conventie Incheiata in 7 Octombre 1826, continea in privinta Principatelor Romane, urmatorul act -aditional:
Gospodarii se aleg din tre bajera ba, tinqi cei mai bdtrani si mai destoinici, de catre divan, eu consimtimantul
Inaltei Porti. Daca s'ar Intampla ca Poarta sa nu poatd
Thcuviinta pe ce! ales, -si motivele ar fi gasite temeiniee
de ambele curt, atunci se va permite boierilor a pro-
www.dacoromanica.ro
142
gaud pana si umbra legaturilor dintre clnsa si acei boieri cari ii ramasesera credinciosi pana acuma 3. Iar
despre consulul rus Mintiaki, un raport al constilului prusian care ambasadorul sau din Constantinopole ne spune,
cd el conduce pe Principe in toate partile ocarmuirei
lui, a$a ca absolut nimic nu se face fara Invoirea consulului general al Rusiei 4.
Era firesc lucru, ca lata cu asemenea covarsitoare
propasire a stapanirei rusesti asupra Tarilor Romane,
partidul rusesc dintre boieri sa sporeasca. De aceia ne
joritate, urmeaza acuma puternicurui sivoiu 5. Dar aaceasta plecare a boierilor pentru Rusi era numai ne-voita de Imprejurari ; caci ei avusera prilejul de a se
incredinta despre puterea Rnsiei In Constantinopole.
Anume boierii neinultamiti cu domnia lui Ghica, voind
www.dacoromanica.ro
boierii trebueau sd plece capul, des' erau Sucredintati, cd Rusia nu-i proteguea dect spre a-,i -stdpni;
.5 i
Unii din boieri mergeau atat de departe in respingerea Rusilor, inca spuneau, cd ar refuz chiar tronul
in conditiile de atar-liare de curtea ruseast, In care
se afl. atunci Muntenia. Kreuchely vorbind inteo zi cu
Banul Balaceanu si spunandu-i, ca la o nou alegere, el
ar ave sortii de a fi Principe: Vereasca-ma D-zeu ii
raspunse boierul muntean, cdci ce cinste mai este oare
www.dacoromanica.ro
144
farilor Romne de catre ei, si as er sa se reintregeasca iarasi pe deplin, in toate straturile poporului,
indepartarea de Rusi, care pare un moment mitsurata,
prin pozitia cea precumpenitoare cftstigata de ei In urma
Conventiei dela Akerman.
www.dacoromanica.ro
devar o inare nenorocire pentru tara, prin intrigile launtrice si din afara care fara gres vor trebui sa se
petreacd> 16.
www.dacoromanica.ro
J 46
Barbati i femei sunt pusi la cara, avand drept conducatori niste Cazaci cari nu crutd nici biciul, nici vat-ful ldncei lor. Peste 30.000 de Romani fura luati dela.
lucrarea campului pentru a sluji ca vite de tras. Cei mai
fericiti fugeau In munti, unde nu aveau alta hrana decat
scoarta copacilor. Mitropolitul Valahiei, Grigorie, fu surgunit in Basarabia, pentru ca ceruse mila navalitorilor.
E drept ca el se opusese, ca clerul sa fie zmuls dela altare, pentru a merge sa care munitiile de razboiu. Generalul Joltuhin, om salbatec i nemilos, raspundeA la aratarile ce i se faceau: < Nu-mi pasa a !ti cine fac slujbele, oamenii sau dobitoacele; numai cat ordinile sa fie
executate . Desordinile, jafurile i In sfarsit ldcustele produsera foametea; diurna se M in urna, adusa prin mizerie, prin carale pline de raniti i prin inspaimantatoarea mortalitate a boilor, g-,ramaditi fard prevedere, sau
cdzand de oboseala pe drumuri, pe care le umpleau ca
lesurile lor descompuse 1- Chiar boieroaicele romane care
de altfel tineau mutt la Rusi i Ii chemau din toata
inima, pentru .a naturaliza In arile lor obiceiurile europene, pe care ele cautau de atata timp a le introduce in
societate, imbrdtisara de asta data interesele satilor lor,
p. 160. Drighici, lstoria Moldovei pe 500 de ani p. 177. Felix Colson (I. c.
mai sus nota 12) P. 151. Starea actuall a Romaniei" in Portafolio, reprodus
de Uricarul lui T. Codrescu, VI, p. 5-24. Imparatul Neculai ordonase in
War crutarea prilor Romine. Rescriptul lui catre maresalul Wittgenstein
1828, /Uricand, IX, p. 390.
Lazare c. Lafferna3s 20 Main 1828. Rapoarte consulare franceze Bib/. Acad
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
14$
Ele Incepura lucrarea prin Intocmirea organizarei politice, hotaritd la Petersburg, si pe care comisiile trebueau
sa
Insuseasca pe dea'ntreg,u1 25
Chiar dela deschiderea adundrei Muntene, In Noembrie 183 t, se ridicd protestan i Insa contra presidarei co,
Kreuchely c. Miltitz, 11 Noemvrie 1827. Hurm., Doc., X, p. 431.
Memoriul lui Kisseleff 8 Martie 4832 Hurm., Doc., supl., I, 4, p..393 r
la Porte n'y ayant pas franchement adr, Jul suscitait des entraves, en se
servant de la dasse des privilgis qui persistait dans le maintien d'un ordre
de choses qu'elle exploitait it son profit".
lbidem, p. 394: La classe des privilgis ne peel donc que vouloir de
mainlien plus on moins intgral de l'ancien ordre de clioses".
Darea de seantd a generalului Kisseleff despre administrarea !ill in Mosldova tradusi din rusegte de A. Papadopol-Calimah in Analele Academid Romine, Seria H, Tom. IX, p. 141 Reprodusa inca de mai innainte in Uricarat
IX, p. 283.
www.dacoromanica.ro
rnisiei de btocmire a Regulamentului de catre un dregdtor rus, protestare facuta de loan Vacarescu i Impartaita
Grigore Brncovanu, Constantin Balaceanu, Barbu
Vacarescu, Constantin CAmpineanu, Scarlat Gralisteanu,
Grigore Cantacuzino, loan Filipescu si Emanoil Baleanu.
Vacarescu care luase cuvfmtul, este imediat dat afara din
adunare si surgunit 26
preotilor si a micilor proprietari de prin orase, din pricina masuratorilor ce se faceau, a binalelor i locurilor
lor, pe care se asteptau sa le vada supuse la dan.
O miscare destul de Thsemnata de acest fel se face
Heliade, Equilibrul tare Antileze, p. 61. Ordinul de surgun in Ana/ele
parlamentare ale Romanie4 I, p. 67.
DrAghia, let. Mold., II, p. 181-182. Comp Procesul verbal de deschidere a sedintelor comisiei muntene din 4 lulie 1829. Analele parlamentare,
I, p. 99.
Margotti atre Brasier de St. Sauveur, 26 Aprilie 1831. Hum., Doc., X,
p. 455.
www.dacoromanica.ro
150
stie sub cine rdmane ora: sub Rusi sau sub Turci; caci
sub boieri nu voesc sub nici un chip sa mai raman.
Acest simptom este tot atst de caracteristic pentru
sitntimntele taranilor ctre boieri, precum acel notat
mai sus despre nevointa boierilor de a schimb starea
de lucruri existentd, arat adevaratele sinItiminte ale boierilor ctre tdrani.
In aceste miscdri trebue deosebite doua tendinti: una
bazata pe idei si simtimante statornice, si care av urmari Insemnate asupra desfasurarei viitoare a Impreju29. Kreuchely c. Brasier. Ibidem, p. 457.
30, Margotti c. Kreuchely, 4 Martie 1831, Ibidem, p. 453, Comp. 21 Aprilie 1831, Ibidem, p. 454: lls se plaignaint qu' en Bessarabie qui est terrain
russe, il n'y a pas encore t lev des recrues d'aucune espce". Comp. Mihail
S1urza c. Butenieff 12 lan. 1836, Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 311: L'insurrection
des villages n'a pu tre touffe que par la force des armes". Comp. Din amintirile unui boier moldovan, Dumitru Ohitescu, comunicare fAcuta de mine
in Ano/ele Acad. Rom., 1910.
www.dacoromanica.ro
sa strdbata din straturile poporului roman contra fondului legiuirii Insdi impusa de Rusi Moldovei i Munteniei, cu toate ca aceasta opozitie puse mai mult timp
pentru a izbucni.
Pentru a Intelege aceasta opozitie, trebue sa arata.m
Intai In ce constau schimbarile facute de Reg,ulament In
raporturile economice i sociale dintre clasele locuitorilor.
152
www.dacoromanica.ro
1,53
www.dacoromanica.ro
154
20
de falci, ridia
49.
sur l'ancien pied, tandis que la portion de terrain leur donner a t considrablement diminue".
Sedinta din 18 Decemvrie 1857 in Buletinul desbaterilor divanului ad-hoc
www.dacoromanica.ro
1.829
www.dacoromanica.ro
156
trebuinta de a ex-
80 si 90 pe chila de orz. Acum care de care din proprietari sa'si desarte mag-aziile de producte i sa'si umple
casele de aur i de arg-int. Acuma ce fac proprietarii,
43.
Tot in acest sens vorbesc i proprietarii mari In Incheierea majoritatei lor din clivanul ad-hoc al Moldovei:
Astazi In urma repedei desvoltari a comertului, agri-
Hurm., Doc., supl., I, 5, p. 32 : Le vil prix auquel les habitants sont, faute
de concurrence, rduits livrer leurs crales aux Turcs Kapanlis wane permettent aux batiments d'aucune autre nation de s'approvisionner dans le port
de Oalatz".
www.dacoromanica.ro
cer, pentru toate pamanturile de cari taranul are nevoie, peste acele hotarte de
Regulamentul Organic . Acelas lucru este adeverit de
rostirile reprezentantului proprietarilor In comisia proprietatei din 1848, Len, cand Indreptateste suirea chini pamntului cu aceea, ca slobozindu-se schelele tarei,
dupa ce s'au suit preturile, au trebuit sa -se urce si chiriile 45. Pe aceasta imprejurare se va hultui tot mai mult
chestia agrara dela noi din tara, care va domina tot mai
deplin viata partidelor politice.
Este de observat, ea taranul aveh mai mare nevoie
pamnt deck proprietarul de munca, de oare ce acesta
pute sa'si aduca muncitori de peste hotar. De aceea
zice Ioan Ionescu in comisia proprietatei din 1848, ca
taranul neavnd material de lucru, este mai in pericol
dealt proprietarul lipsit de brate 46. Ca proprietarii
obisnuiau inca de pe atunci a aduce lucratori agricoli
de peste hotar, ne-o spune Incheierea majoritatei proprietarilor mari din divanul ad-hoc al Moldovei, care vorBuletinul fedinfelor adundrei ad-hoc a Aloidovel, Sed. din 16 Dec. 1857
www.dacoromanica.ro
158
tudes et qu'elles aient clat en plaintes formelles jusqu'auprs de la VicePrsidence ? C'est que le paysan, repouss dans ses justes rclamations, ne
-trouvait contre Pavidit du propritaire ou plus souvent du fermier, qu'un
froid dni de justice". O adresa confidentiala a lui Kisseleff c. Mircovict
.arata teama guvernatorului despre nemultiminle pe care restrangerea pamintului putei sa le destepte intre tArani : Le conseil administratif ne devra pas
-perdre de vue, ni la disposition des esprits, ni combien les innovations les plus
salutaires exigent de mnagements, toutes les fois qu'elles peuvent tre enwisages comme onreuses; car la rpartition d'un espace de terrain dtermin
peut paraitre disagrable la masse du paysans, accoutums jouir de PC-tendue de terrain qui leur convient",AcIresa din 14 Martie 1832 in D. Sturza
Scheianu, Acte ci Legiuiri relative la chfstia tdranulul, I, 2, p. 100.
www.dacoromanica.ro
tocmai a reg-imului privilegiului care Ii infipse mai aClAnc pironul In sufletul poporului romAn.
De -aceea se explica nemultamirea intreg-ei clase apa-
deal sa sufere mai ascutit boldul nedreptatei, i sa ridice numai spre izbavire mfmile care cer, partea aleasa
a boierimei romAne, acea hranita cu idei liberale i eg-alitare, ajutata de acele elemente din popor care se innaltasera catre sterile mai superioare, prin -cultivarea intelig,entei, radicara g-lasul si chiar bratul atuncea cAnd
se ivi prilejul potrivit, tArnd In ivoiul croit de ele
inassele adnci i neconstiute ale poporului.
Avem sa aratam acuma cum se Tricordara tot mai mult
raporturile intre privileg-ii i ideile eg,alitare In timpul
domniilor regulamentare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
1848)
16 r
libertati launtrice, si mai ales nu voiau sa li se pomeneasca despre egalizarea claselor sociale. Sunt alti boieri,
si nc1 nume mari ale poporului, cari i ei, Inflacarati
de dorinta de emancipare, sse pun :zi In fruntea miscarei
liberale si eg-alitare. Pe de alta parte elementele ridicate
si era firesc lucru sa fie a$k de oarece nici odata alcatuirea partidclor politice nu se face pe temeiul Impartirei In clase sociale, ci numai pe acel al ideilor, prin
cari se apropie adesea ori elemente din straturi deosebke si se Indeparteazd. &entente din acela.s strat.
Baronul de
Rukman ce fusese randuit consul In Bucuresti odata ca
aleg-erea Domnitorilor, se purta ca un adevarat stAptin al
Tarilor Romane. El impune lui Ghica chiar dela Inceput
luarea In minister a doi boieri neprieteni lui : Barbu
*tirbei si Constantin.51,4u toate numirile clregatorilor,
chiar si a celor mai mici, se faceau numai cu Invoirea
consulului. Toate procesele erau controlate de el, si adeseori el cerea revizuirea unor pricini hotarate desrtvarsit, prin Intarirea domneasca. Fiecare masura ocarmuHoare au legiuitoare trebuea, Inainte de a fi realizata,
sa obtina aprobarea puternicului consul. Autonomia Mun1. La PrincIpaut de Valachie sous le Hospodarat de Bibesco par A(dolphe)
B(illecocq) agent chplomatique dans le Levant, Bruxelles 1848, p. 42.
il
www.dacoromanica.ro
/ 62
la care ocarmuirea s'ar putea dedA, si a Impiedea repetarea acelor abaten i 3. Intelegc, oricine la ce abuzuri
tata la prima ei wire prin Vacarescu, acum se Intrupeaza 'in loan Campineanu, fiul lui Scarlat si elevul profesorului francez Laurenon care'l invatasp alte idei asupra demnitatei oamenilor i popoarelor.
In 1831, and se Infiintase ostirea, Campineanu intrase
In ea ca rangul de maior, la care-i dade dreptul boieria
lui de Paharnic. Aici el stransese legaturi de prietenie cu
Nicolae Golescu, Ioan Voinescu, Nicolae Teologul, Constantin Damboviceanu i alti ofiteri tineri de wirsta lui.
Dupa'aceea facand cunostinta Cu Heliade, Infiinta cu e1
Societatea Filarmonica In 1833. .Ales ca deputat al judetului Braila, Campineanu intra In adunare unde, Intovarasindu-se cu Emanuel Baleanu, Iancu Ruset i Grigore
Cantacuzino, formara un manuchiu de oameni hotarati
a face sa patrunda In adunare spiritul de demnitate omeneasca ce'i Insufla pe ei. In mai puOn de doi ani
Regnault, p. 184; Vaillant, II, p. 372, Portofolio, un articol scris de un
Englez in Bucuresti 14 Martie 1836, Uricarul VI, p. 6.
Nesselrode c Miltitz, 20 Februarie 1841, Hurtn., Doc., supl., 5, I, 4, p. 507.
www.dacoromanica.ro
163
Tocmai atunci Implinindu-se sorocul de 5 ani al adunarei, se procede la alegerea unei alteia, In care insa
Intreaga opozitie este realeasd, cu toate silintele Domnului
www.dacoromanica.ro
16 4
28 tulle 1834, I-furm., Doc., supl., 1, 4, p. 464: M. de Butemeff, en remettaut au ministre ottoman le texte de Rglement (in 1831, innaintea punerei
lui in lucrare), a jug ncessaire
(ca articol final) qui porte qu'il ne sera introduit dsormais aucun changement dans la legislation du pays". Dar consulul pe atuni explid a arena.
clauzulA ne se rapporte qu'aux dlsposilions fundamentales" si nu la cele ordinare.
(Mai vezi o adresA identicA trimisA de Mintiaky lui Sturza lot din 28 lulie 1834..
Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 65) Prin urmare in 1831, cAnd Regulamentul fusese trimis la Constantinopole, clauzula er arum introdusA, dar nu de Butenieff, ci de cancelariile rusesti din Muntenia, co ajutorul cali rafului care copiase intregul text al Regulamentului i introdusese la urml i artitalul final..
Af povesteste /ucrurile
Analele parlamentare, 1, p.
65.
www.dacoromanica.ro
165
nu Intelegeau ce er de nevoe repetarea acelei dispozitii, la incheerea Intregei legiuiri. Ei sustineau deci, cd
si In arti-colul al crtruia recunoastere se cereA de consul,
pe motivul ca fuscse omis la tipar, ar trebui sa se intelcag-a tot despre ba:uril", adeca despre principiile fun.
d a m entale.
10. Procesul-verbal al comisiei de unifica.re a Regulamentulur, din 23 Manid
1837. Analele parlamentare, V11, p. -528: Comisia socoteste ca dultut acestui
sa
www.dacoromanica.ro
se adaoge Muga
166
man voi sal dee acelui adaos, adunarea In mare majoritate Incepa sd protesteze Cu energ-ie contra acestei
ucideri desavarsite a autonomiei tarei. Se auzeau de pretutindeni ra.sunand strigate: nu cunoastem acest articol;
el nu se vede tiparit In editia oficiala din 1832. Protesta m Insasi In numele Rusiei ce se zice proteguitoarea
drepturilor patriei noastre, contra acestei Incdlcdri a autonomiei ce ne este garantatd 11.
Adunarea, In urma acestor desbateri, trimite Domnului
o adresd, In care se spune, ca cRegulamentul manuscript
contine In adevar cateva randuri, dupa care once dispozitie administrativd sau scbimbare ce s'ar putea face
fara Invoirea curtei proteg-uitoare, ar fi privit ea nula.
Acest articol nefiind tiparit prin orclinul fostului g-uvernator, generalul Kisseleff, a trezit marea aminte a adu-
narei In scopul de a se convinge de adevarul unui asemenea adaos, dupa ce a luat In bagare de seama.
toate Imprejurarile, a ramas convinsa ca domnul general
kisseleff, dupa toatA dreptatea nu putea face un atare
articol aditional, de oare ce se afla In contrazieere fa.tisa
cu toate privileg-iile acestei taxi 12.
Era Indestul de stravezie invinuirea de fals, comisa.
In textul originar al manuscrisului; caci dacd acest articol s'ar fi aflar In Regulament, atunci cand boierii pu
sesera iscalitura lor, cum de mai protestau acum ?
Heliade, Eqiilllbriul intre Antiteze, p. 95. Comp Sakelarie c. Kemigsmark,
www.dacoromanica.ro
167
teaza si el, aratand adanca lui mirare asupra Intimpinarei radicate de adunare, contra schimbarei introdusd
In noua redactare a Regulamentului; ca ea ar fi calcat
datoriile ci, ceea ce nici odata nu va putea ramaneL nepedepsit; cprotestez, urmeaza consulul in chipul cel mai
formal In contra unui demers atat de nereg-ulat si de contrar re.spectului datorit celor doua innalte curti etc. etc.> ' 3.
II, p. 465
466.
www.dacoromanica.ro
168
Vezi
www.dacoromanica.ro
148.
169
211 .
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
23.
acesta are dreptul de a'si face calea In lume. In aceasta apropiere, gasim noi primele urme ale democratizarei societatei romanesti, serie ce va deven1 cu timpul
atat de puternica.
Citati de d-I Pompiliu Eliade in Iiistoire de l'esprit public en Roumanie , p. 242. Aratarea d-lui Eliade, cfi aceasta scrisoare s'ar gas' in Hurmuzachi, Documente, X, p. 622 este gres ; -acolo este a't scrisoare a lui
BrailOiu, care Ins nu vorbeste de Poenaru.
www.dacoromanica.ro
172
Dar aceasta imping-ere spre infratire a cugetelor romane este mijlocita chiar si de Regulamentul Org-anic
care., fiind lucrat de boierii romani insufletiti de spiritul
national, ca Asaki, tirbei i altii, ei strecurara ca'teva
articole care desigur nu poarta pe ele pecetea ruseasca.
Asa ambele Regulamente, acel al Moldovei i acel, al
Munteniei, prevad ca Invatamantul sa se dee In limba
nationala, aceasta pe tetneiul, cd s'ar aduce inlesnire
scolarilor In destivdr$irca limbei patriei, dar i pentru
toate trebile publice erau sa se trateze n aceasta
limba care este p: acea tntrebuintata in toate slujbele
sfintei credinti 27.
acest articol fusese stilizat chiar de Asaki, se vede
de pe faptul, .ca el reproduce ideile expuse de dansul
In anaforaua din 1828, cand se ceruse de Epitropia scoalelor In care Asaki era membru, infiintarea scoalei VaMai sus, p. 137.
www.dacoromanica.ro
173
suene, si in care Thvatatul moldovan spune: Mai trebuitoare decat a altor lirnti este cultura aceleia a neamului nsi, in care se fete sfintele rugaciuni
se tractarisesc toate pricin ele i care este cea ma puternica
legdtura spre pdstrarea i 7.mbundttitirea neamului
insuflefirea dragostei cdtre patrie 28
and se atribue deci Rusilor sprijinut invataturei
limba romaneasca, cum spune o brosura din 1858 29,
se uita, ca. Regulamentul fu alcatuit mai ales de boieri,
ca daca li se atribue lor, si cu drept cuvant, masurile apasatoare ce se luara In privirea taranilor, ei nu
pot fi pe de alta parte despoiati de cinstea sprijinirei
tnvatam an tului romanesc.
kisseleff a facut de sigur destul pentru Romani, primind acest sistem care, cum vom vedeA, a adus in curand roade primejdioase pentru stapanirea ruseascd.
Nu. e vorba, ca pe atunci Rusii, inselati prin caracterul scrierei romanesti si prin inultimea cuvintelor slave,
mai ales din cartile bisericesti, apoi lipsind
de l'esprit national".
Vezi Heliade,
Repede
www.dacoromanica.ro
174
daca s'ar restrange din ce In ce mai mult legaturile ce le unesc, a$ ca sa nu faca decat o singur5.
natie. Unul din comisan, vistiernicul Iordache Catargiu,
luand act de aceast recomandare, propuse unirea amhelor provincii sub o singura oca'rmui're; dar Catargiu
adaugand clauza cd principele ce ar fi sa se aseze sa
nu apartina nici uneia din cele trei mari puteri Incunjuratoare, Rusii vazand ca prin aceasta restrangere li se
lu mijlocul de a pune tarile unite sub un principe de
casa lor, nu se mai intereseaza de aceasta chestie . Tot
aceasta corespondenta adauga ca unirea celor doua pro-
175
www.dacoromanica.ro
17 b
www.dacoromanica.ro
177
scoalelor, In care Poteca rdspunde cu o mare Indrdzneala, la mustrarea, cd nu ar invdt lucruri folositoare
ca matematicele: cd ei doar n'au fost trimisi la lemne
In padure
el Isi aratd credintele lui In cele ce ar
trebui facut, pentru a scoat&norodul Valachiei din starea
Intunecatd In care z'ace: Cinstirea preotilor, spune el,
Toteca Insusi er preot), asezati cu lefi cuviincioase, fard
a cere nici un ban dela acei dintre ei ce ar pute sa Invete pe copii; izgonirea nedreptatei din Valachia si facerea unei legi politicesti care sa hotarascd dajdiile de acum
Innainte asupra veniturilor fiecdruia, fard deosebire, dela
www.dacoromanica.ro
178
ScrisoarPa studentului C. Brailoin din Geneva cAtre tata] lui, din 17 lunie
1828 Hrrm., Doc, X, p. 621, unde se aflA s analiza pe scurt a celorlalte scrisori.
Din o ssrisoare a lut Const. Filipescu dintre anii 1825-1828, reprodusA din arhiva familiei Filipescu de Pompiliu Eliade, Histoire de 'Esprit pu-
www.dacoromanica.ro
179
Tanilor, desrobirea Tiganilor, egalizarea impozitului, re-cunoasterea Indreptatirei talentului, umblau prin capetele
oamenilor din acest rastimp, si ele vor deven radicatoare
de fapte, Cu cat actiunea personalitatilor ce le reprezentau va ajunge mai puternic simtita. Din" aflarea unor asemenea idei In mintile generatiei dintre 1831 si 1842, se
explica opozitia cea tot mai puternica Improtiva Rusiei
ce se ardtd. In Muntenia, dela introducerea Reg,ulamentului pana la sfarsitul domniei lui Alexandru Ghica.
Rusii, In persoana agerului baron de Rukman, Incepura a'si da sama, ca ei se Inselasera rau, cand crezuserd,
www.dacoromanica.ro
1 8o
Tot pe atunci se infiiritase In Bucuresti o noua intovarasire intelectuala, Societatea Filarmonicet care isi pusese ca tinta desvoltarea artistica, cultura muzicei si crearea unui teatru national. Intemeitorii ei erau loan Cam-
din Paris, era profesor de arta dramatica, Heliade de literatura, iar de muzica un Italian, Bongianini. Dupa 7
luni de o spornica activitate, elevii putura sa reprezinte
pe rand mai multe bucati clasice, precum Mahomet, Am,
fitrionul, Caseitoria silita, Vicleniile luz; Scapin, Triara/uf
amorului, Beidd,ranal boierit, Gradinarul i altele Inca"..
Aceasta izbanda nea.steptata puse In Ingrijire pe Ruk-
sa bage ura si zizania Intre membrii Societatei Filarmonice care se desfac, atrag-and in peirea ei incercarea
Infiintarei teatrului national 42 ( 1838).
Tinuta lui Ghica si In aceasta trea_ba a teatrului este
tot sovaitoare, cu ata mai mult, ca teatrul si scoala fiind
el se ternea de a desplace puterei proteguitoare. Nemultamind deci pe ama.ndoua partile, Rusii pun in luVaillant, I. c., H, p. 400. Regnault, I. e. p. 190.
T. T. Burada, Cercetari asupra $coalei Filarmonice din Bucuresti". Convorbiri Merare XXIV, p. 1 si urm. Vezi instiintarea privitoare la Societatea.
Filarmonici publicatA in Curierul ronzeinesc reprodus de D. C. OlAnesc in Tea-
www.dacoromanica.ro
181
de Rusia, si cd deci, nu o poate priml. Ion Ghica raspunzand Domnitorului, cd principiul unirei este inscris
In Regulament, intareste staruintele sale cu zicatoarea
latina: audaces fortuna juvat , cuvinte la care domnitorul intimpina, cd acel care rdspunde Inaintea lui Dum-
p. 150-157.
loan Ghica Scrisori p. 149 i 185. Vai:lant I. c , If, p. 405: eles boyards
valaques dsirent la runion des deux pr ncipauts, sous la souverainet de
Miluil Sturza". De 1 refuzase, se vede, ca M. Sturza se interesase de mersul
trebilor din Muntenia in vederea schimbArei capului statului. Un boier de ad
www.dacoromanica.ro
82
el parte din partidul national. Inca de pe cand era ministru al justitiei sub ocarmuirea ruseascd, In 1831, el.
avuse prilejul a'si arat simtimtele lui; anume proiectul
de Reg;ulament fiind trimis la Constantinopole, comisia
ruso-turca g-asise de cuviinta a introduce o schimbare
In art. 205, privitor la pedepsele la care erau sa fie supusi acei ce Infrangeau regulele carantinelor, anume dispunand ca strainii sa fie judecati de Consulii lor. Bibescu Intimpina contra acestei modificdri, cd once crimd
faptuita pe teritoriul Tarei Romanesti nu fusese nici o-
munteand In 1842
cea dintai alegere a unui domnitor roman, dupa secoli de numiri abuzive Bibescu
apare In ziva Incorondrei In costurnul lui Mihaiu Viteazul 46. Ducandu-se In anul urmator la manastirea Dealul,
noul Domnitor Ingenuncheazd pe mormantul eroului muntean 47.
www.dacoromanica.ro
183
dintai lege Infatisata de el, acea asupra modificarei regimului dotal, eL intlneste o improtivire In adunare.
Anume Bibescu voi A. s5 desfiinteze abuzul ce se face
Cu privileg-iile fagaduintelor de zestre, care treceau tot-
nici inteun chip. Dar tara intreag-a se tema de primejdia unei Incalcari a proprietatilor din partea a tot
puternicilor Rusi, si pe toti proprietarii ii cuprinsese o
Inca neintemeeata in drept, dar desig-ur foarte reala si exis-
tenta, a unei exproprieri cu putinta din partea cbmpaniei rusesti. Se temeau cum spune foarte viu un document din 1848 de o ocupatie militara subterana a Tarei
Romnesti 49.
www.dacoromanica.ro
184
troducerea unei taxe de timbru pentru a micsur numarul' proceselor, si multe alte mdsuri de acelasi felsa venim la acele acte ale Domnitorului cari aveau un
caracter national sau chiar liberal, pentru a. pute apoi
sd ne dam seama de pozitia vietei de partid fatd cu el.
Turcia luAnd masura de a ridicA vama de import
dela 3" o la 5 70, dispune, dupa staruintele Austriei, ca
pentru Muntenia vama de import sa ramae tot 30 o,
50. Toate atanuntim ele expuse documental in 1st. Ron:, VI, p. 166-177.
www.dacoromanica.ro
185
nu au alcatuit o unire intre ele, ci au fost vesnic dusmane si sfasiate chiar in nauntrul lor prin imparecherile boierilor. Numele Milcovului, riu cobitor de nenorocire, in loc de a spOla dad pacatele politice ale na-tiunei Moldo-Romane, astazi lenes, despOrteste nu numai
Ibident, p. 180.
Buletinal Oficial al Munteniei 1853 Mai 21.
www.dacoromanica.ro
186
53.
danii i protestari la curtea ruseasca, a obtinea cel putin desfiintarea Eforiei Sf. Mormant <care voia
insuseasca drepturi improtivitoare atat pravilelor cat si
vechilor obiceiuri ale tarei, precum i drepturilor obladuirei54. Egumeni greci nevoind sa recunoasca conditiile puse de ocarmuire pentru arendarea moiilor, sunt
clati afara din tara i izgoniti Cu puterea peste hotare,
un act de energie care trebui sa multameasca pe deplin
pe toti iubitorii neamului.
In o scrisoare catre comitele de Nesselrode, Principele Bibescu spune: Toate aceste imprejurari 'va vor
dovedi fara Incunjur, ca imi iubesc tot atat tara, cat si
d-voastra va iubiti marea si ilorioasa-va patrie, si dar ca.
ar atrna numai dela mine de a-i face o soarta mare, mi-as
www.dacoromanica.ro
187
8up4 unei ddri a careia product er menit tot la asemenea rescumparari care deveneau deci din an in an
mai numeroase. Apoi Principele, in anul 1847, iea masura
www.dacoromanica.ro
188
4.30 cel cu doi boj i 8.20 cel Cu patru bolla 1.20 cel
Cu palmele, la 2.00 cel cu 2 boj i la 3.10 cel cu patru
boj, o reducere destul de Insemnatoare, luanclu-se In
privire darapanarea starei de azi a acestor tarani 69.
Apoi Domnitorul -mai iea masuri pentru a Infrana far
de legile arendailor 61.
ani Intrebuinteaza limba romaneasca ca element principal, nu au dat nici un rod, precum xiu vor produce
nici odata nimic bun, cat timp instructia superioara se
va taxi' In fagapl cel rau In cara a fost aruncata, prin
unul din a.cele excese ce le aduc reactiile . Dupa ce
arata cum limba lui Omer fu gonita din coalele noastre
cazuram In excesul opus, adeca nu mai vruram decat
romaneste , Principele adaoge: Intelegeti Insa, ca o limba
www.dacoromanica.ro
189
65.
Nu vom cercea cum lsi Inchipue. Principele sa ajungd a dobandi carp i profesori destoinici In graiul
national, cand cultura lui er sd fie pdrasita si In locuita cu limba francezd, pentru cd, dupa cum vom vede
la cercetarea aceleiasi ImprejurariInlaturftrea Invatamntului national In Moldova de care Mihail Sturzaunde lucrurile se arata mult mai limpezi deal In Muntenia, -- aceastd masura a fost luat6, In ambele tari de
odata, si den i Indegeteaza o Imboldire comuna care, pre-
studien machen zu lassen, damit sie nicht in so zartern Alter ihre warme Anhuglichkeit an ihr Vaterland verlieren".
Scrisoarea principelui Eibescu catre D. D. profesor la liceul Louis-leGrand, 14 Mai 1847. Domnia lui Bibescu, I. p. 335 337.
Corespondena cu Salvandy. Ibidem, p. 338-342.
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
Cele doue opozifii, Regulamentul Organic indru-mase fara Thdoiala propairea Tarilor Romane, introdu-
p. 193-234.
www.dacoromanica.ro
192
3.
a 1ov In boieri, le garantase si le sporise Inca privilegiile 5; al doilea pentru ca opozitia nu porne dela
intreaga clasd boiereasca, ci numai dela o parte din ea,
Doc., supl., I, 5, p. 28b: Tout acte dress par la minorit et qui serait contraire l'opinion de la majorit est reput factieax".
M. Sturza c. Butenieff, 17 Ian. 1836. Ibidcm, p. 311. Memoriul lui M.
Sturza, Noemvrie 1835. Ibidem, p. 273: La presque gnralit des habitants
se trouvent minemment intresss au maintien et it la consolidation du
Rglement Organique. La classe des privilgics a toujours temoign de la
repugnance pour un rgime qui proissait fortemqnt ses intrts" (!! ).
Cum am dovedit cu deamAnuntul lucrul in paginele de mai sus p. 145
urm., din care nu mai poate amine nici o indoialA asupra acestui punct.
M. Sturza c. Rukman, 21 Noemv. 1835, Ibidem, p. 294: Tandis que
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
194
de Rusi ; dar dorea modificarea ei potrivit cu nemultamirile ce s'au iscat i cu Imprejurarile de fata . Cu
toate acestea <Conjuratia confederativa cum ti zic Intovarasirea rasturnatoare, cera. ca Regulamentul sa se
aplice, fara ca ocarmuirea locald sa aiba trebuinta a cere
deslegari si Invoiri intru cele legiuite i Intarite prin acea
st leg-e, si aceasta autonomie o pretinde chiar fata cii
puterea suzerana care de altfel nu trebuea sA, fie inlaturata, ci sa ramae In stato quo (sic). Era Indreptata
Irisa si in contra < rosienestii protectii care, ca sa poata
ajunge scoposul ce'l are intins de mai bine de un veae,
a castiga sub a sa domnie Principatul acesta, s'au sirguit pe de-o parte a sial:4 aici Inriurirea Inaltei Porti,
www.dacoromanica.ro
Frantiei, Austriei si Rusiei, ca toate la lain. sd protija-riseasca, aceasta tard si sd o pue la cale precum se vor
Indur . Mai cere apoi, ca < Domnia la noi sd fie mo.stenitoare, si Domn sa ne putem alege dintre Principii
strdini ; apoi ca (sa se poatd 'induplec pe domnul Valahiei si pe acel al Sarbi.lor, ca In unire, aceste, trei Printipaturi sA'si poatd alcdtui o -confederatie, potrivitd cu acea
a Germaniei.
Conjuratia tinde deci a asigur starea Moldovei prin
urrndtoarele mijloace: prin autonomia ei faA.zi Cu Turcia,
fard a-i rdspinge suzeranitatea; prin respectarea legiuirei
impusa de Rusi, inlaturand Ms amestecul acestora; prin
inlocuirea protectoratului rusesc Cu acel al tuturor puterilor europene; prin introducerea unei dinastii straine
In scaunul Moldovei si, In sfarsit, prin Injghebarea unui
196
boieri este Insa de asta data In destul de stranie, deoarece, cum am vazut, Intalnim intre conjurati si un.
numar destul de mare de neboieri, nedeosebiti- prin
nici un titlu care sa le infloreasca numele. i Inteadevar
cam greu ne putem Inchipul, ca oamenii de rand sa'si
fi pus soarta In cumpana, pentru a veni numai In sprijinul boierimei, fie chiar a acelei mici, afara decat daca
admitem, ca boierimea mict pentru care ei se jertfeau,
sa se iee pe seama stapanirei (Lit. 0); sa se faca drumuri j osele ca In Austria; s se aseze un bano
<o banca) de Imprumutare prin banchieri straini; sd se
introducd fabrici i sa se deschiza bdi de metaluri; sd se
opreascd prin tarife aducerea de peste hotar a m.rfurilor
www.dacoromanica.ro
198
dobitoacelor
In fevolutia din 1848--si cu ash, masuri, Inca sa lipsasca trebuinta de a urmA. invoire ; iar In privirea stramutarei libere a locuitorilor, o ingradeste mai tare, fiindca.
s'a dovedit ca asemenea stramutare, este pentru Insasi pa-,
guba si s4"racia satenilor (Lit. F). In sfarsit mai notam,
ca vrednica de amintit pentru cugetul ce on0-1e, dispozitia, ca sa se izgoneasca luxul i sa se radice moralul i bunele moravuri, spre a' se pute, reinnoi patrio-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
200
Din boierii cei mari aratati de aceste -mrturii si amestecati In complot, stim ca Costache Sturza fusese
aratat de Domnitor, ca unul din acei ce-i faceau opozitie
Intre mai multi Moldoveni: un Mavrocordat, un Ghenadie si un Filitis cu cati-va dentagogi Munteni care
ar profes principiile celei mai curate democratii 18. Mi-
hail Sturza cpune Indata In vedere, tatalui lui Mavrocordet, ratacirile fiului sau, i capata fagaduinta ca'l va
stramut la Berlin. Ghenadie care er un tnar ce se
tine de casa lui Mavrocordat, va urm pe stapanul
sau tot acolo. C'at despre Filitis, Domnul sustine, c el
este strain de ara Moldovei 19.
Se descopere Insa curAnd dupa aceea In Iasi o aso-
si
www.dacoromanica.ro
iarta
pe ceilalti >
si poate deci ave o Inriurire pierzatoare asupra spiritului locuitorilor Moldovei 2'. Adaoge ca protestarea
opozitiei din adunarea munteneasca contra articolului
www.dacoromanica.ro
202
la invdtamantul mutual Incep prin a calificA. statele Vai Mbldovei de state constitutionale; dacd inteun
almanah ce mi-a cazut In rnasni se paate ceti, cd Romania
lahiei
este un Principat constitutional; daca deci in o tai acareia limbd i religie sunt identice, 5i permit a rasadi.
Pe atunci chiar numai amintirea nurnelui de Constitutie inspdimnt pe partizanii ordinei. Acestia gdseau, c.
www.dacoromanica.ro
sonal In rasturnare i anarhie. Fara nloial, ca dusmanii cei mai neimpacati ai ordinei sociale sunt maximeleInalatoare i rasturnatoare care ratacesc tinerimea neex-
perimentatA., asupra adevaratelor baze ale fericirei pubuce> 25 Aiurea M. Sturza adaoge, ca voi Indrepta
luarea mea aminte cea mai serioaza asupra purtarei
celora care, adapandu-se In strainatate cu principii false,
ar fi umplu0 cu doctrine pierzatoare, i'mi voi face o
datorie de a innab4 <>rice tendima care ar putea avea
de rezultat compromite linistea launtrica a arei 26.
Tocmai in 1839, cand Moldova fierbea de patimelerazvratitoare, Felix Colson fostul secretar al Consulului
francez din Bucureti i care,,pe la 1839, devenise secretarul lu loan Campineanu i plecase cu el la. Paris,
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
deca o moarte de om. Asaki insd plangandu-se lui Kisseleff, acesta dad ordin a se invol slujba romaneasca
spunand, cd. nu se poate IngAdul ca Grecii sa impuna
limba lor In biserica Romanilor 3'.
Alt semn al timpurilor si al schimhdrei In cugetul
tinerimei se vede din urmatoarea scena petrecutd tot la
scoala din Trei Erarhi. In 1834 se luase dispozitia ca
examenul i imp4lirea premiilor pentru scoala de fete
sa se faca In localuI dela Trei Erarhi. In ziva serbarii,
copilele Imbracate in alb cu o lentd In culorile nationale (pentru Moldova pe atunci er rosu i albastru), se
adunaserd in sala cea mare a scoalei, Baietii din scoala
Vasiliana cautand sa inlre i ei in sala Intesata de lume
fura opriti de a patrunde In ea, Elevii luara aceasta Indepartare a lar dela o serbare scolara, drept o insulta
adusa demnitdtei lor de elevi ai acelei scoale. Ei facurd
o tang,uire catra Asaki referendarul scoalelor care sfarseL
Cu cuvintele: o atare rusine se spalacu sang-e >. Tanguirea
avade efect cd scriitorii jalbei furd dati afard din scoala pe
www.dacoromanica.ro
2Q6
bursieri moldoveni: Teodor Stamate, Alexandru Costi-nescu, Anton Velini, Constantin Zefirescu, Anastase FAtu,
Leon Filipescn s'i Dimitrie Popovici.atrg, sfarsitul acestui
an, Mihail Sturza pentru a raspunde unei cerinte obsteascg de a Infiinta un curs de Invatturi mai bake,
se hotgrAste a Infiint Academia. In cuvantarea sa de
inaugurare, Domnitorul se felicitd, O. <Ina, de pe cand
er eptrop al scoalelor, sustinuse pgrerea, cd metoda
cea mai iolositoare de invdtdttIrd fusese paradosirea
Invgtaturilor In limba nationalg cu ajutorul limbilor claside grin tare In epoca no-astrg foarte au sporit lumi-
www.dacoromanica.ro
Ji poate Inchipul cineva mandria si murtamirea Moldovenilor, dud vazura c poporul lor, al caruia aspiratii
nimene nu le stiea, al caruia asezare geografica era chiar
www.dacoromanica.ro
208
aproape necunoscued, er chemat a ede la masa tiintei departe In Apus, alaturea cu acele popoare batrne-
Teodor Stamate face cele dintai observatii meteorologice pe care le insereazd in Albina RomAneascd din
19 Ianuarie 1839.
Cu un an Inai bnainte, In .1838, Mihail Sturza pusese inceputul pentru Infiintarea unei biblioteci publice,
daruind un numar 600 de volumuri din cartile sale proprii, i in acela an se organizeaza scoala tecnica de
arte i meserii pusd sub directia lui Carol Mihalic deHodocin, inzestrata. cu ese ateliere puse sub maitri
.adui din strainatate. Se mai infiinteazd i un cabinetde fizica care se inzestreaza cu instrumente, intre careerau i de acele de dagherotipie, cu care Stamate scoatemai mult vazute ale Iaului.
Rdpit de acest vartej spre culturd i invatatura Hat-
Curentul ce rape viata romneasc er., ca toate cnrentele istorice, mai puternic decAt vointele individuale, plecndu-le fail sd'si dee seamd cdtre lucrdri de acele ce erau
www.dacoromanica.ro
2 lo
lovita de lipsa unel petreceri atat de placutd care adusese si cateva alcatuiri In limba moldoveneasca ce cu
vremea fagddueau o propasitoare deplinire 34. Cu toate
www.dacoromanica.ro
de pus In lucrare, spre a Imbogati si mladi limba rom.na ". Corespondenta Intre acesti doi barbati urmeaza
si pe alte terne mai departe, Tntre altele privitor la Intovarasirea lor si a lui Aristia pentru traducerea Gerusalemei liberate de Torquato Tasso 37. Alta data In 1839,
,9,-asirn pe Negruzzi Intelegndu-se Cu Heliade asupra
unor teascuri de tipografie 38
In anul 1840, Foaia pentru Illinte reproduce biografia
lui Gh. Lazar de Heliade, din Curierul romdnesc, i mai
multe lucran i din Albina romdneasch. Intre altele una intitulata Lexicografie, In care autorul 8c mndreste ca.
astazi In 'Moldova, invataturfle si politica se trateaza In
limba nationala, si o poezie tot din Albina care canta:
Soseste timpul, vine, Moldova se renaste ; apoi mdi
reproduce frumoasa nuvela, a lui Constantin Negruzzi,
Alexandru Lhpufneanu, i mai mult alte lucrari din
-Moldova. Tpt ash se urmeazd qi In anii urmatori.
Alti scriitori Insemnati care cauta sa reInvie din tutele trecutului, jubirea neamtilui, sunt: Asaki care 3ntrupeazd rnomente Inaltatoare din istoria Romanilor In mult
raspAnditele lui IVuvele; Costache Negruzzi care Incondeiaza cu cea mai desavarsita maestrie, cumplita figura
a lui Lhpumeanu, precum tot el canta In versuri epizodul din viata lui Stefan cel Mare cu Aprodul Purice.
Alti poeti si scriitori sunt: Saulescu Cu Fabulele lui in
versuri 1835, Vasile Pogor tatal cdre traduce Henriada
lui Voltaire, Cuciureanu care scrie Incerchri poetice In
1839, Basarabeanul cavalerul Constantin Stam ate care
-publica Povestea PoveOilor In 1843, Alexandru-Donici
Vezi un articol al meu: 0 corespondent Intre Heliade i C. Negruzzti
in Convorbiri Nature VI, p. 178 i urm.
Cony. Literate VII, p. 77.
lbidem, p, 363.
www.dacoromanica.ro
212
Sora vi Hotut, Cinel-Cinel, Craiu-nou, Strunga, Fat-logofat, Visul. .Aceste poezii sunt reproduse de Curierul
de ambe Sexe al lui Heliade din Bucure.sti, precum si de
Foaia pentru Minte, Inima f i Literatura- din Transilvania,.
Indrumand doua Infratiri una mai restransa a Moldovenilor si a Muntenilor, alta mai Intinsa, cuprinzand Intreg-,u1 neam.
rile de jos ale societatei; dar pentru a se mentinea principiul, ca numai boierii pot ocup posturi, acei numiti
erau boieriti odata Cu numirea lor. Unii din, ei ca Gheorghe Asaki, putura sa se urce pana la treptele boieriei celei
mari, la Agie. Prin aceasta se dadea o consfintire legala
d-i copiii, si Impreuua cu ei si pe Mihail Kogalniceanu, li stramutase la Berlin 39. Kogalniceanu al carui
nume ne cade acumd pentru Intai . oara sqb pana, dar
pe care ea II va reproduce atat de adese ori, caracterizeaza el Insusi, prin cuvintele urmatoare, efectul pe
care II av asupra rnintei lui petrecerea In capitala Prusiei: MultAmita contactului meu cu atatia barbati Insemnati ai Germaniei si primit In cercurile politice din
Bel*lin, am avut fericita ocazie si putinta de a'mi I'mbogati mintea cu, ideile reformatoare, ce atunci inspirau
Innaltele inteligenti ale Germaniei. Da, universitatei din
Berlin, a doua mea mama, exemplului ce mi l'a dat amorul pentru patria Germana, fiii nobilimei, fiii burghezimei, datoresc eu amorul pentru patria Romana si spi-
www.dacoromanica.ro
214
la Romani, Kogalniceanu se arat ca un Infocat nationalist care se sileste a curati poporul roman de namolul
pe care hula veacur,ilor Il ingramadise pe capul lui.
Kogalniceanu aratA, In introducerea la Istoria Valahiei,
ca <ceea ce l'a Impins a scrie istoria poporului sau, a
fost adanca necunostinta In care se afl lumea civilizata
despre destinere
c cele mai mici tari ale Africei
Americei sunt mai cunoscute decat aceste doue Principate; ca el s'a silit a arat lumei, ca Moldo-Romanii
poseda virtuti care eu greu s'ar reafla la alte popoare,
lui Heliade cu Curierul de ambe Sexe, un supliment literar, Alauta 7-omaneasca. Acest supliment fu Insa inchis
30, 34-35, 39
quelques paroles sur le whist, il est fait mention d'une puissance dont le
nom doit tre en vnration".
www.dacoromanica.ro
KogaIniceanu intorcandu-se in tara in 1838, se Onilete, in decursul anului urmator, a scoate el Thsusi o
noua revista, sub propria lui directie: Dacia literara.
Kogalniceanu, In toate scrierile lui din aceasta revista,
privea literatura nu ca un scop In ea insasi. ci numai
ca un mijloc pentru Innaltarea poporului. In anul 1840
Kog-alniceanu tipareste si volumul I al Arhivei ronidnesti,
menita a reproduce documente vechi. Dar in introducere,
Kogalniceanu dovedeste ca mai mult decat interegul stiintific, dorul de neam calauzea Intreprinderea lui istorica.
Sa ne tinem de limba, de istoria noastra, zice el, cum se
tine un om, in primejdie de a se inneca, de prajina ce i se
tinea mult la el si'l numise ag-hiotantul luit ii incredinteaza in acest an catedra de Istoria Romanilor Ia Academia Mihaileana. Cuvantarea lui de cleschidere, tinuta
In ziva de 27 Noemvrie acel an, fu un evenement nemai pomenit pana atunci in analele vietei culturale romanesti. Dupa ce el arata., cum istoria tarei lui este
pentru_ el mai insemnata decat cele mai marete fapte
ale desvoltarei tuturor popoarelor, intorcandu-si gandul
dela Intinderea in timp la intinderea in spatiu, el spune,
www.dacoromanica.ro
216
popor de mai bine de cloud milioane de suflete, si Intrebuinteaza izvoarele de Innavutire publica numai In folosul unor familii privileghiate .
Chiar a doua zi dupg, aceasta cuvantare, Kogalniceanu
este descarcinat de profesoratul dela Academie.
De abea i se Inchisese cursul, i Kogalniceanu apare
In publicitcte cu o noua revista Propa,Firea, Foaeftiinfifica i literara. Guvernul nu Invoeste Insa iesirea foaei
cu numele de _Prop4irea, ci numai cu al subtitlului ei
de Foae stiintifica i literara. K.ogalniceanu atunci, prir:
o fericita inspiratie, lasa In alb locul de unde se scosese
titlul Inriminat care astfel rasarea necontenit In mintea
cititorilor. Par revista lui Kogalniceanu voeste sa reproduca discursul lui dela Academie si este si ea oprit
dela cel dintai numar care'l continea 45.
www.dacoromanica.ro
Rusiei; dar aceasta nu er destul, ci trebueh ca o loviturd si mai grea sa cadd pe capul bietei Moldove,
precum cdzuse si pe acel al tarei surori.
Cele peSuprimarea inuStmntului national.
trecute In IVIoldova, cu prilejul desfiintdrei cursului superior de Invdtdturi In limba romana, sunt mult mai batdtoare la ochi decat cele petrecute In Muntenia, si dau
cheia Intelesului faptului sdvrsit; de aceea le vorn expune cu mai multe amanuntimi. Innainte de a pa st la aceasta expunere socotim cd ea trebue Incadrata In intreaga
www.dacoromanica.ro
2 18
rand pe Baronul de Rukman cercetand socotelele vistieriei moldovene 5'. Cand se facea o schimbare de minister si In deobste a personalului administrativ sau judecatoresc, trebue sa se iee Invoirea autoritatilor rusesti.
www.dacoromanica.ro
ca mai curand va abdica decat sa consimta la reIntronarea Mitropolitului57. Butenieff se suparA pe Domnitor
pentru jaluirea lui contra subalternului sau care calificase
memo'riul lui M. Sturza de pamflet 58. Fixarea epocei
deschiderii sesiunilor adunarei obstesti trebuea Incuviintata de Rusi 59.
Mihail Sturza scotand din adunare pe cei cinci membri
care se tanguisera contra lui la ImpAratul Rusiei, Rukman protesteaz6, contra acestei masuri, si sileste pe M.
Sturza sal reprimeasca In adunare. Consulul cere chiar
lui Sturza o scrisoare de iertare prin care sa recunoasca, a. a lucrat prea cu grabire". Intr'un rand gasim
pe Consulul rusesc aproband legea pentru averile manastiresti ; In un altul incuviintand sporul de trei zecimi
aditionale la d'ari 6 I .
Daca insa acest amestec al Rusilor decurg,ea oare cum
din dreptul lor de a control aplicarea Regulamentului, el
numai poate fi nici inteun chip indreptatit cand atinge daraverile judecatoresti. Consulul priveghea toate procesele
www.dacoromanica.ro
220
dintre hatmanul Scortescu si G. Codreanu a fost datorita unei staruirqe prea directe si prea personale a
Logofatului dreptatei 66 Acelasi Log-oat comunica Con-
www.dacoromanica.ro
la ce grad ajunsese amestecul Rusiei In daraverile judecatoresti, daca tara nu pute sa hotarasca neatarnat
nici macar un interes atat de neinsemnat ca niste salase
de Tigani.
Adese ori Domnitorul er nevoit sa se jalueasca pentru
aceste necontenite interveniri In trebile judecatoresti. Ao.
amestecul de nesuferit al Rusilor In daraverile judecatore0. Mihail Sturza desbate aici pe larg urmarile unui
atare amestec pentru bunul mers al ocarmuirei
0 atare ingeren0, zice el, e de natura a compromite
cu totul mersul justitiei precum i autoritatea Capului
statului, chemat, prin art. 364 al Regulamentului, a Intari inteun chip irevocabil hotaririle judecatoresti. Invederat ca amestecul Consulului In pricinele desavarsit hotarite
www.dacoromanica.ro
222
sa proclame In toate partile prezenta unui spirit primejdios In mintile Moldovenilor ".
www.dacoromanica.ro
ei erau clasati totdeauna la coadd. Pe la 1846 Academia Mihaileana ajunsese, ca i scoala bucuresteana de
la Sf. Saya, o scoala Iri cares nu prea se vedeau nume
de ale boierilor celor mai tile frunte 78. Boierii punn-
www.dacoromanica.ro
224
a Incuviint un sistem de Invatatura publica care InCu toate acele cunotinte pre cei
i pre cei sdraci, i de care aceti din urm se
foloseau mai mult. De aceea s'a i insuflat neIncrederea
In tintirea acestui sistem, i se aflau oameni care se
'intrebau oare ce va face mumeroasa ceata de filosofi
-avuti
80?
Cu
materii
Inlocueascd toate numeroasele materii Inirate In program, cu un singur curs, acel de literaturd franceza.
80. Cvestia favdttlturei pub/ice, p. 21.
www.dacoromanica.ro
Omntului romnesc cu acele ce erau menite a acoperi pe cat se putea pe cele d'Intai, el adaogd, cd adevarata deslegare a problemei invdtdturei publice std In
unirea aristocratiei talentului din copilul poporului cu
aristocratia titularnicd a copilului de boier . Un student din Paris rdmas Inca, dupd cum se vede, i'mbuibat de ideile vechi, apar In chipul urmator decapitarea
Project de reorganizare a inveitturilor publwe in Principatul Moldovei,
Iai, 1847.
Collges ou volution de l'Instruction publique en Moldavie" in l'Enseignement, revisti didactici romino-francezA 1849, p. 15.
15
www.dacoromanica.ro
226
Academiei: SA. nu se spuna ca. se inmormanteaza egalitatea, Tntru cat egalitatea nu exista nici In natura, nici
in societate; cad nici Tntelegerea niel munca nu este de
pentru ce se stirbise Invatamantul national a/ Academiei Mihailene i acel dela SL Saya din Bucuresti. Boierii
vazusera ca desvoltarea :nintei poporului de jos Ti ameninta cu scoaterea din pozitiile lor privileg,iate, si Intinseser cu toti manile spre aparare. Ei nu se sfiisera chiar
de a'si art gandul lor adevarat, Cu toate ca se silisera
al mai Indulci, prin nascocirea unor argumente laturalClature des cours aux derniers examens collgiaux". lbidem, p. 9.
ReprodusA cuvintarea lui Negruzzl in Gazeta Transilyaniei 1847, p. 58.
Romania literara 1858, p. 213.
www.dacoromanica.ro
nice, Intre care rasun, mai cu plcere nedestoinicia limbei romanesti pentru rostirea cugetarilor Innalte.
-naprasnica hotarire rodul convingerei, ca el gresise calea; cad nu avea decal sa se uite Indarapt, i ar fi ramas uimit de nemasurata propasire Indeplinita In cur-
cu toate ca omul greu se poate hotarl a arunca vina nememiciei asupra ostenelei unei vieti Intregi, M. Sturza
era in destul de plecat sa se lese siluit In aceasta privintd; caci el nu putea sa ascunda urmarile pierztoare,
4Iupa principiile lui, la care conducea o prea mare desvoltare a cugetarei nationale.
Boierii Insa, Rusii i fara Indoiala ca si M. Sturza
se Ingrijeau tot mai mult de raul spirit ce se IncuibaseIn Romania, i ei i dadurd In curand seama, ca el
provenea din zemislirea ideilor In mintea poporului
din latirea i adancirea Invataturilor.
228
nu numai prin aceea ca el er sa fie marginit la literatura franceza dar si prin aceea ca era sa fie pus sub
privegherea ruseasca.
Tata ce gasim asupra acestei tinte urmarite de Rusia
biliment de invatamnt public In stare de a oferl tineritului national, subt supravegherea i controlul agentilor ruse0, inValatura ce el merge acuma sa caute, cu
mare cheltuiald la o departare att de mare de caminul p6rintesc 86. Aceasta frica a Rusilor de Paris si
de ideile ce se zemisleau acolo se vede si din imprejurarea ca ei fac sa se transfere In doua rnduri studentii romani din Paris in Berlin, unde credeau ei ca.
principiile sunt mai potrivite cu sistemul innabusitor al
ocarmuirei lor, anume atunci cand ei fac pe Principele
Mihail Sturza a stramua din capitala Frantiei in acea
a Prusiei Intai pe demagogul Mavrocordat cu proteguitul sau _Ghenade, apoi insusi pe fii lui, Dimtrie
si Grigore impreuna, cu Mihail Kogalniceanu, cu toate
ca, precum am vAzut, ideile cule,se de acest din urma din
Berlin se potriveau tot atat de putin Cu sistemul rusesc 87.
Din scrisoarea lui de Nioh reiesa Inca cu invederare, ca
Rusii fusesera acei ce impinsesera pe ambii Domnitori la
descapatinarea invatamantului romnesc, ajutati in aceasta privinta si de boierii ambelor tari cari vedeau cu
De Nion catre Guizot, Sept. 1847. Arhivele afacerilor streine din
Paris, reprodusli de Principele Oh. Bibescu. Domnia lui Bibescu,11, p. 205-208.
Mai sus. p. 213. Strainii priveau i ei lucrurile tot astfel. Comp. Desprez
La 114 oldo-Valachie (Revue des deux Mondes lanuarie, 1848) Anal 1848
in Principatele roman,* Acte fi Documente, I, p. 118: ,...ou d'entraver la pro-
www.dacoromanica.ro
pe Bibeku In frunte, pentru a se scula contra proteguitorilor. In atnbele tAri Insa se Inmgnunchiaza In un
numar din ce In ce mai maredeci ca un partid politic--ideile liberale care rasarisera In tot cursul desvoltgrei dela primele atingeri cu acele ale Apusului, In
cugetele rdzlete ale poporului roman.
Partidul liberal ce se infiintase pe incetui Fi mai mult
in ascuns in sinul partidului national, apare la lumind 'in
revolutia din 1848, la a direia cercetare trebue s p4inz.
pagation de la langue et de la littrature nationales dans Penseignement suprieur, comme ils l'essaient aujourd'hui, sous le prtexte de favoriser la langue
franaise" O corespondentA din Allgemeine Zeitung No. 146 din 1248 Anul
1848 In Romania, Acte i Documente, I, p. 334, numeqte deci cu drept cuvint
organizarea colegiului francez de laqi : ein auf moskowitischen Fuss eingerichtetes Schulwesen a.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
PARTIDELE POLITICE
IN REVOLUTIA DIN 1848 IN MOLDOVA
Desvoltarea partidului national In sinul vietei romaneti,
Infatieaza dela un timp Incoltirea unei noue alcatuiri politice, a carei Inchegare sta In ideile de libertate i egalitate, i care iea dela o vreme numele de partid liberal.
Cea
231
atat de mult protipendada tdrei. Tendintele spre egalitate i libertate ale boierilor mici se intrupeazg apoi In
Constitutia din 1822 care margineste insa cererile de
reforma numai In folosul micei boierimi, lgsand cu totul
pe din afar ramdsita poporului. Totusi de pe atunci se
ivir i urme de idei mai adanci si mai deplin liberale
In mintea catorva. Romani.
A$a gdsim pe Vasile Mdlinescu, care tot din anul,
1804 sprijinea imbundtatirea soartei taranilor, cerand
pentru ei o zeciuialg. din productele culese cu ajutorul
muncei lor i, mai mult Incg, propunea chiar a lor 1mpr oprietgrire.
as de vii miselescul lor traiu, Inca atrage luarea aminte asupra acestei clase desmostenite a societgtei romanesti. Cu doi ani mai tarziu gdsim pe studentul Brailoiu gandindu-se la nevoia de a asigur fericirea bietilor tArani . Paralel cu aceste idei referitoare la egalizarea claselor pe taramul vietei materiale, gasim si o tendinta de apropiere intelectuala a boierilor tineri si lurninati de razele civilizatiei, de reprezentantii talentati ai
poporului de jos, cum se vede aceasta din lauda pe care
tot acest C. Brailoiu o aduce studentului din stratul in-
aceea a Albinei romelne0 ; nu mai putin intovargsirea lui Constantin Radovici din GOlesti si a celorlalti
www.dacoromanica.ro
232
boieri cu ace1a0 Heliade i Cu .Aristia, In societdtile culturale Infiintate In 1VIuntenia dupd r 828.
boieri, apoi prin cererile de a se randui, pe la tribunalele i isprvniciile tinutale, i ctiv5, membri dirt partea treptelor (rdza0lor), precum i Cate unul din partea
233
se introduceau In mintile Romanilor. Cea mai bun dovad ne-o dau Intaiu cuvintele lui Flechtenmacher, rostite la deschiderea cursului lui de legislatie din Scoala
mult mai mult Inc amenintAtoarele rostiri
pe cari Mihail Kogginiceanu le adres boierimei privilegiate, In cuvantarea sa de deschidere a cursului de istorie nationala la Academia Mihgileana. Adaogim ver-
surile lui Asaki din poezia Pe tintirimul unui sat, declamata Cu atata foc de elevul N. Ionescu, si In deobste
prea numeroasa Inaltare a oamenilor din paturile de jos
catre pozitii influente, prin dobandirea Invatg.turilor.
234
naltare contribuise pdn4 atunci si boierimea conservatoare. Dar aceast. cugetare nationala nu se pute m&rgini numai la ndzuinta de desrobire din lanturile strain&tatei, ci ea dore si Innaltarea propriei fiinti a poporului prin asezdminte si Intocmiri vrednice de luminile
civilizatiei. Nicaeri Ins& In lumea apuseanA, de unde
veneau acele lumini, nu se Intalni o as. Innapoiere de
idei Intrupate In asezdmintele poporului. Robia Tiganilor, serbirea tAranilor si privilegiile clasei boieresti al-.
Renasterea national& desavarsita nu se pute Indeplin deca prin realizarea reformelor liberale si egalitare. Aici Insa nationalismul boierilor batrani vene In
lupta cu interesele lor de clasa, si nu trebue sa ne miram daca vom gas simtimintele cednd pasul Inaintea
interesului.
235
ciet ate pentru invatatura poporului roman, prin stdruintele lui Ioan Ghica, Alexandru G. Golescu si Dimitrie
Brtianu. Ea avea de scop mai ales abonarea i cetirea
ziarelors i er, alcdtuitg din sop ce locuiau In Paris
trielle
de C. A Rosetti In stilul sau cel Inflorit, chiama la contribuire pe boierii romani, spunandu-le, tot In spiritul In
care fusese formulat scopul societatei (Cu ce mijloace
statul sa trimita afard un numar mare de tineri muncitori ? Sgteanul asudand i adesea flamand trage plui voi cel putin birul
g,u1 i v dd hrana vietei ; dati
pentru hrana sufletului fiilor vostri; luati cu printii vostri plug-ul de coarnele lui i trageti roditoarele brazde
ale stiintei. Dap cu top si cresteti societatea studenplor
romani, care va da mumelor fii cu iubire, patriei i batranilor cununi de glorie si printilor ajutoare temeinice
spre a-si Implini misia lor cea sacra . Dupd aceea, Indreptandu-se catre femei, cu o alduroasa chemare, le
cere, sa luceasca de acuma numai cu frumuseta lor
det societapi studentilor romani briliantul ce std
de folos pe capul lor . Apelul este subsemnat de Ioan
Procesul-verbal de constitnire al SocietAtei pentru Invititura poporului
romin", 20 Aug. 1839. Vezi Ama 1848 in Prineipatele romdne, 1, p. 11.
Dare de seamA a Comitetutui Societatii stud. rom. din Paris, 1847.
lbidem, 1, p. 76.
www.dacoromanica.ro
236
prin cateva randuri, In cari le spune ca se simte Indatorat a le apdr nationalitatea. Studentii se duc in, corpore la Ouinet, uncle Dimitrie Brdtianu ti tina o calda
si frumoas6. cuvntare. Intre altele Si spune : Ah, de
Cate ori nu am fost noi cuprinsi ca de o Imbrdtisare dum-
nezeascd la auzul voacei voastre profetice care in fiecare zi ne aducea adevaruri noue; de cate ori cu ochii
scdldati in lacrdmi, nu am tresdrit pe bdncile noastre,
and asemAndtori cu doi mad, preoti, singurii depozitari ai tainelor Proniei, voi si strdlucitul vostru prieten
(Michelet) zmulgeati Innaintea noasird giulgifil ce acoperia pe eroica Polonia. Ce, niciodatd, exclama BrAtianu,
gaietor si bnaltator la strigdtul de desperare al Romanilor. Toti Rombnii plangeau. Paul Bataillard, care asist
la intrevedere spune, cd slacrdmile cari lunecau pe toate
fetele raspundeau singure acestei rostiri a simtirei comune. La aceasta priveliste plind de mdrime antica
s'ar fi putut crede transportat cinev in vremile lui Oedip
Apel pentru infiintarea SocietAtei studentilor romAni din Paris sub patronajul d-lui De Lamartine, 1849. Midem, I, n. 16 si urm. Vezi si p. 17-19
Mai vezi si articolul: Biblioteca romAnA din Paris fondatA in anal 1846, Paris
1849. lbidem p. 23.
www.dacoromanica.ro
237
ale Antigonel, In acele timpuri solemne cand nenorocitii Invesmntandu-se In haina rugaorilor, veneau sa
ceard ajutor i apdrare puternicilor pdmantului. Dar nu;
aici totul er modem. Rugdtorii nu cereau nimic pentru
ei, i nu avea ca mantie pentru acea Imprejurare, decat
groaza giulgiului ce ameninta s Invaleascd o nationalitate Intreaga 5.
La societatea studentilor din Paris contribuiau cu sume
mai mult sau mai putin Thsemnate, Intaiu Principii
rilor Romane, Bibescu i Sturza, apoi toatd boierimea
cea mare a tarei; caci acea societate era considerat ca
o apdrare. a nationalitatei. Dar acei ce o sustineau
tianu care vorbise aa de frumos i de adevdrat inspirat lui Edgar Ouinet, i anume In cuvintele urmdtoare,
cari Infiereaza nepdsarea Romanului fatd cu nefericita
care e patria noastrd,
soartd a tdrilor lui <Dar
spune Brdtianu? Patria noastrd este vanitatea, ambitia ;
patria noastrd sunt roadele pdmantului adapat cu sudoarea Romanului; patria noastra este robia fratilor no-
#ri
www.dacoromanica.ro
2 38
Intru cat umblau prin constiintele membrilor societatii studentesti din Paris asemenea idei, privite de lumea
www.dacoromanica.ro
239
Multi dintre studentii romni se urcara alaturi cu revofutionarii parizieni pe baricadele ridicate pe strazi In
a face lucruri mari, pentru ca sunteti avangarda Europei inturnata catre Rasarit . Solemnitatea se sfArsi cu
strigatele: Traeasca Republica, traeasca Guvernul provizoriu >4'.
Anal 1848 in Princ. Rom. 1, p. 19, 35, 61, SI. Pentru N. Ionescu vezi
un ordin al Departamentului din Launtru pentru arestarea lui, and va veni
din Paris". Ibidem, I, p. 351. Pentru V. Malinescu, Ibidem, 1, p. 182.
Articolul din Dazeta Transilvaniei care reproduce in traducere pe cel
din Le ConstilationneL lbidem, I, p. 140-141. Faptul a tinerii romAni se
urcaserl pe baricadele Parisului se dovedeste, pe WTI discursul !id Buchez
citat in text, si din urmAtoarele : Scrisoarea lui BrAtianu si Rossetti cAtre
Edgar Quinet, 26 Maiu 1848. Ibldem, II, p. 134: Rappelez encore It la France
que nous sommes ses fils; que nous avons combattu pour elle sur les barricades". 0 corespondentA din Bucuresti catre Le National, 3 Jul e 1848.
Ibidem, 11, p 275: Le mouvement a t fait par des jeunes gens que nous
avons connus presque tous i Paris et dont plusieurs se battaient sur les barricades de Fvrier".
www.dacoromanica.ro
240
IV, p. 635: A peine les barricades de Fvrier taient-elles abaisses, que la.
colonie valaque de Paris, a son tour, rvait insurrection et progrs".
Apel cAtre Moldoveni, Martie, 1848. Anal 1648 in Prinapatele Romdnep
1, p. 142. De aici se Hawk pArerea ca revolutia in TArile gomine eat o uneltire ruseascA. Vezi Aupik, ambasadorul Frantiei la Constantinopole, c. Bas-
tide, 29 lunie. lbidem, II, p. 43: Ce mouvement aurait t prpar par des
agent russes qui voulatent le diriger dans un tout autre esprit". Corespon-
www.dacoromanica.ro
241
Reformele de cApetenie cerute erau: siguranta 1)ersorkala, reforma scoalelor In senzul restabilirei invataman,tului national, desfiinarea gardei de Arnauti, desfiintarea
vamei de export pe productele cmpului, intocmirea unui
tribunal de comert si ridicarea portului Galatilor, publicitatea sedintelor adunarei si a tribunalelor, desfiintarea
adunarei de atunci, ca una ce fusese aleasa prin Inela-
La rvolution a t peut.tre provoque par la Russie, afin d'avoir un prtexte Pour occuper la province qu'elle ne cesse de convoiter". Corespondent&
www.dacoromanica.ro
242
pe capii miscArli la o Intrunire a lor din casa lui Mavrocordat si ii surguneste peste Dundre. Acesti capi erau
In afara -de cei aratati drept conducatori ai Intrunirei
legiilor. Din acest punt de vedere pAreh stranie miscarea moldoveneasa, ce este cu toate acestea aratata,
ca facuta de fiii boierilor crescuti la Paris si de aceia
dintre nobilime cari nu ludserri parte la oarmuire '".
Dar caracterul blajin al rascoalei din Moldova, care o
paraliza si o fac sA nu alba rasunet In massele poporului, reiesa din toate documentele timpului, ca cevA mai
Ibdem, Actele dela p. 181, 189, 216, 226, 277, 282, 404, 351, 386.
www.dacoromanica.ro
243
lucrul de capetenie ce se cere a fost pazirea acelei legiuiri. Revolutionara ar fi fost miscarea, spune acea
brosura, atunci cand petitionarii ar fi avut In gaud sa
schimbe duhul curat al institutiilor cari sunt aristocratice, cari harazesc privilegiuri nobletei i impileaza partea
neprivilegiata. Revolutionara miscare ar fi fost atuncea,
www.dacoromanica.ro
244
sub Imbrdcdmintea modestd a unui satean sau negutitor 22. Foarte bine caracterizeazd deci Faustain, delegatul comitetului national polonez, revolutia moldoveneasck ca fdcutd numai de aristocratie care nu vrea
sa piardd nimica din privilegiile ei, i care este departe
de a face din revolutie o chestie de principiu; cd nici
o vorbd nu se face de Imbunatdtiri sociale i administrative; ca ar fi o clasd de oameni pe care aristocratii
Ii boteazd cu numele despretuit de ciocoi; dar cd acetia
ar fi tematori i neexperimentati i nu ar posed un cap
In jrul caruia sa se adune 23. Revolutia din Moldova
marginitd astfeI numai In .cercul ing,ust al opozitiei con-
www.dacoromanica.ro
245
avocati, autori
1, p. 324.
Brogura este subsemnatA M. K. (ogAlniceanu) gi N. I. (strati). Brogura
este reprodusA, lbidem, I, p. 447-457, (locul raportat se anti la p. 450).
KogAlniceanu InsA prin Q Protestafie din 22 lulie 1848 respinge paternitatea
acestei broguri. Ibidem, II, p. '679-685. KogAlniceanu crede cA aceastA broqurA fusese scrisA de un partizan al Domnului, ca i acea a lui stefan Arbore.
www.dacoromanica.ro
246
3".
Bropra este din 1848, reprodusA Ibidem, 1, p. 460-467 (locurile raportate la p. 461, 463 qi 464).
Un raport lntins asupra stilrei obteSi a Moldovei, ttitnis de Guroult
lu Lamartine 31 Martie 1848. Ibidem, I; p. 203-214 (locul reprodus se afl la
p. 210).
Ibidem, I, p. 446.
www.dacoromanica.ro
247
Ce punt meseriqii, adevaratele nev6i ale tarei si mijloacele de a le intimpinh. Din fiece rhnd al ei se vede
durerea simtita de scriitorul ei, pentru rusinea 0 injosirea tarei lui. El arata intaiu cum Regulamentul nici
nu .a fost publicat In Intregimea lui, Incat Rusia a refuzat acestei legiuiri ce astazi ni se impune cu sila baionetelor, cea Intai conditie a valabilitatei oricarei )egi,
adech publicitatea )., Koglniceanu Intreabh apoi. cDela.
www.dacoromanica.ro
248
du-se daca, .si In sarsit ca Incununare a tuturor dorintilor rostite: unirea Moldovei cu Muntenia. Alaturea
Cu aceasta scriere, Kogalniceanu mai publica si un proiect
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
PARTIDELE POLITICE
IN REVOLUTIA DIN 1848 IN MUNTENIA
Revolu0a din Moldova nu
iesise la nici un capAt, fiind chiar dela Inceput gresit
Caracterul miqdrei.
sire, cuprinse In legiuirea impusa de Rusi Tarilor Romane. Foaia pentru Minte Inimet $i, Literaturtt observa
cu drept cuvant, cA, <In Moldova, unde nu se ceruse
alte reforme decat o pAzire stransa a Regulamentului
Orgatiic, capetele miscarei fur5, prinsi si trata0 ca niste
lotri >1. .5 i er natural sa fie astfel, Intru cat popqrul
nu pute fi tras si el Inteo revoluOe care 16..s neatinse
tocmai chestiile ce-1 interesau pe el: inlaturarea privi
legiilor si ImbunaaOrea soartei masselor. De aceea si,
cum spune si un articol din Popolul suveran : Moldo
vetiii cercaser6. In desert a gasl un loc In Reg,ulament
pentru Insusi dorilIele lor cele mai modeste, tari Insa
nu erau acele ale poporului dela tat-A 2. 51 Insisi capii
revolutiei moldovenesti recunosteau gresala facutd, cand
KogAlniceauu In vestita lui scriere, Dorintele partidei
nationale in Moldova, arat6., ca prin aceea ca obstia
www.dacoromanica.ro
2 50
ceasta n'a aratat c n'ar ave trebuinta si de alte reforme mai radicale
Cnd Irisa prin scrierile aratate
mai sus se Indrumeazd si In Moldova o miscare contra
Regulamentulul, er prea tarziu, -cdci armata ruseasca
ocupase Moldova Inca dela i August, dupd cererea lui
Mihail Sturza 4, si erice incercare de miscare poporana
fusese p6-a1izatd.
Cu totul altfel se petrecura lucrurile In IVIuntenia. Aici -
revolutia izbucni mai tarziu deca In Moldova, si Bibescu simti o clocotire a Spiritelor abi In 18 Aprilie,.
cnd miscarea din Moldova fusese acum Innabusita.
Anume, prin o proclamatie din acea zi, el amenint pe
acei ce ar vol sa tur:bure linistea; cdci indulgenta ocarmuirei nu trebue sd o cercdrn cumvA. Inteatat, Incat,
prelungindu-se, sa se poata talmaci drept slabiciune 5.
Aceastd amenintare fusese motivatd de o suplica anonirnd care ceruse modificarea Regulamentului Organic In
mai multe priviri, si mai ales desfiintarea clacei i Improprietarirea tdranilor 6. Cabinetul rusesc Incd dela turburdrile din Moldova declarase, a oricare ar fi rezultatul orcanului revolutionar, Imparatul este hotara a nu
suferl pdtrunderea anarhiei In partea statelor puse gub
a lui protectie, i ca va fi neInduplecat In Inndbusirea
se afli a p. 91.
Hipolyte Desprez La Rvoluntion dans l'Europe orientate'.
IV, p. 642.
Vestilorul romancee, 20 Aprilie. Ibidem, I, p. 341.
Aprilie 1848. Ibidem, 1, p. 376.
Nesselrode C. Kotzebne, 16 Martie. lbidem, I, p. 168. De Nion c. la-
www.dacoromanica.ro
25E
totul alta natura decAt cele cerute la Otelul de Petersburr din Iasi.
Ele nu se margineau In cercul Regula.
mentului,
erau Indreptate tocmai In potriva lui ; ba
ele nu tindeau la rasturnarea Domnitorului muntean, ci
cautau sa'l pund In capul miscdrei contra acelei legiuiri
a nedreptatei, precum si contra puterei ce o sustinek
santee scaparata de revoRusia. Chiar din cea
lutia munteand, din rug,aciunea preotului .$apcd, fdcuta
www.dacoromanica.ro
252
de pamant ".
Greutatea ce se dadea acestui din urtna punt se cunoWe chiar din caldura cu care el este Mcondeiat: Poporul romn Imparte dreptatea la toti i dreptatea o da
pentru toti, i mai vartos pentru cei sdraci, satenii plu-
se afli la p. 493.
www.dacoromanica.ro
253
familiile Golescu, Cretulescu, Filipescu, Ghica, ampiAnalele parlamentare ale Romaniely II, pi VI. Vezi cei surguniti de Fuad
Effendi, Sept. 1848. Ibidem, IV. 624, i 25 Sept. Ibidem IV, p. 516. Din poporul de jos notam !titre cam : Eliade. Chr. Tell, fiul negutatorului Alex. Tell
C. Bolliac, C. Buzoianu, loan i Vasile Maiorescu, Al. Cristo% Neculai i Const.
Bilcescu, Or. i N. Ipatescu, Gr. Serurie, D. Bolintineanu, G. I Vernescu,
C. Arion, M. Marghiloman, C. Aristia i altii. Vezi i alta lista de persoane
arestate dui:a innabuirea revolutiei. !Wen, V, p. 545.
Articol din Reforma 14 lunie. lbidem, V, p. 576.
www.dacoromanica.ro
2 54
lesc a gdsi In criza actual prin care trece Europa, emanciparea tarei lor sau cel putin putinta unei reforme
radicale a aezdmintelor lor 17.
inteadevdr cat entuziasmu nu inflacdra atunci inimele ce credeau, cd
aceastd lume, dreptatea i ideile generoase trebueau sa
iasd invingdtoare! In afara de conducdtorii oficiali ai
miscdrei, cari cautau sd ridice tot mai sus inimile poporului, vedem femei, vedem copii cari adaug- caldele lor
chemdri catre barbdtestile indrumdri ale celor mai mari.
Asa cand cu lovitura data de colonelii Odobescu
Solomon g-uvernului provizoriu, In invd1m.dseala cea mare
produsd de napustirea ostirei asupra poporului, Ana solia lui Nicolae ipatescu, apare in o trdsurd, cu cloud pistoale In mand., i prin vorbele ei infldcdrate de moarte
trAdatorilor; tinerilor, luati curaj i scapati libertatea
pune poporului mima la loc; el ndvdleste asupra navdhtorilor i sileste armata sd se retragd 18 Ceva mai tarziu sotia lui Eliade Radulescu, Maria, aflandu-se Cu copii
A. G. Golescu, Abolition de Pesclavage dans les Principautis Danubiennes.
Paris 1856, p. 9.
18 lulie. Anal 1848, II, p. 586.
De Nion c. Lamartine, 14 Martie. Ibidetn, I. p. 159. Alta dln 8 Aprilie, Ibidenz, I. p. 278.
www.dacoromanica.ro
255
la baile dela Ellptak In Transilvania, Romnii din Brasov vin s'o salute cu muzica In frunte pentru izbnzile
sotului ei. Ea le rdspunde: MuzIca voastrd a fost ca
muzica patriei mele; glasul vostru strig-dtor sa trdeasca
Constitutia, s trdeascd fundatorii ei , e glasul trompetei angelului mntuirei. Voi sunteti cari ne-ati semanat
cmpurile cu semanta libertAtei, cari ne-ati trimis apostolii ce au provocat mntuirea noastra; dela voi avem
o limba mai corectd, dela voi istorie i filosofie; din apostoli vostri am avut un Lazdr pentru limba, un Aron
pentru istorie, un Maiorescu pentru istorie i arheologie,
un Laurian pentru filosofie, si apostoli ca acestia ne-au
format discipuli, i discipulii lor ne-au dat acum dreptatea, fratia i unirea; ne-au dat Constitutia 19,.
www.dacoromanica.ro
25 6
coteald. Ele cere de mai multe ori sa-i deschidd uvernul un credit la vreun bancher, caci ce are el nu-i
ajunge. Intr'un rand el glumWe asupra lipsei In care
se afld, spunand: Eu i nevasta mea suntem bine i
sanatoi, i atat mai rdu pentru noi, ca cere stomacul
mai multd mancare> 33.
porului neInarmat In ziva de 19 lunie, and cu ricercarca de surpare a Guvernului provizoriu din partea
colonelilor Odobescil i Solomon.
Pana i elevii din Sf. Saya erau cuprini de focul re-
www.dacoromanica.ro
257
actele timpului: proclamatiile guvernului, apelurile ziarelor revolutionare, rapoartele subalternilor catre superiori, scrisorile private si mai ales textele cuvantdrilor
tinute la deosebite prilejuri.
Capii revolutiei cautau prin toate mijloacele sd destepte In massele cele adanci ale poporului interesul pentru
propria lui stare, sd-1 scoatd din apatia secular. In care
zacea, i aceasta propaganda nu putea sa rdmanastearpa,
Intrucat ea se adres la izvorul cel mai puternic al tuturor miscarilor omenesti, si mtimantul pdstrarei individuale. De aceea, i Intalnim In numeroasele acte ale
timpului, foarte multe alipiri de grupe de cetateni catre
miscarea revolutionard 26.
27-
17
www.dacoromanica.ro
258
asupra Imprejurarei ca ei nu pierdeau nimic prin atribuire In proprietatea taranului, a pamantului ce si acuma
avea In vecinica lui folosinta; Cu atata mai mult, ca
proprietarul era sa fie despagubit de pretul acelui pamant, despagubire pentru care se vor g-as bani In
rile manastirilor Inchinate pe cari statul era sa le iee
pe seama lui 28
Comisarii mai erau Insarcinati sa faca sd Inteleaga
pe sateni, cd astAzi sunt liberi, i sa le explice acest cuvant foarte greu de Inteles pentru ei; a-i face sa priceapa, ca Dumnezeu a facut pe toti oamenii de o potriva,; ca t el ce sufere a fi batut de oricine, se pune
Th randul vitelor; ca ministru, administratoru\l, sub administratorul nu sunt stapanii lui; cd el va fi proprietar
nu rob ca pana acum . Comisarii trebuiau sa faca
pe tarani sa simta pana In adancul sufletelor, ca bine
drept e de a fi propriear, deoarece Dumnezeu a facut
parnantul pentru toti, si nu numai pentru cativa; ca taranii sunt Insa datori a se Inarma si a apar libertate-t
proprietatea lor, ca bunurile cele mai scumpe, pana
la cea din urm5, picatura de sang-e 29.
Guvernul apo cautd a ridica pe taran In proprii lu
ochi, Indemnandu-1 sa se desvete de obiceiurile slugarnice de mai Innainte; sa nu mai Intrebuinteze In peti-tiile lui rostirile de lacrami fierbinti, de genunchi plecati. Il opreste de a mai da petitiile la scara, la usa,
sau cazand In genunchi, sau de a mai aduce lauda celor catre cari se Indreptau 3
www.dacoromanica.ro
259
taranii erau cu atata mai plecati a asculta de aceste Indemnuri, cu cat ei erau Intetiti neRusiei
32.
contenit asupra proprietarilor. Asa gasim pe A. G. Golescu punand Inteo proclamatie urmatoarele cuvinte eprinzatoare : Puneti mana, fratilor pe acei cuconasi cari
prietarilor, adeca cei multi din ei cari staruiau In vechile deprinderi. Dintre boierii protivnici reformei culegem din documentele timpului urmatoarele nume: Em.
Baleanu, aratat de Consulul francez ca <un mare boier
i bogat proprietar, dusman al oricarei reforme si care
se temea de Inlaturarea privilegiilor> 34. Scarlat Ghica
care tunA. In greceste catre Ditnitrie Ghica contra reRaportul comisarului de %/film, 6 Aug., si al com. de Mehedinti din
aceeas data. Ibidem, III, p. 260 si 263. Adresa locuitorilor sateni citre ad-
ministratorul de Arges, lulie. lbidem, II, p. 103. Raportul lui M. Marghiloman din Targul-Jiului, 18 lulie. Ibidem, 11, p. 588.
Din 4 Sept. lbidem, IV, p. 204.
Din 9 lulie. Ibidem, 11, p. 370. Comp. Fuad Effendi c. Cahnacanul Cantacuzino, 10 Oct. Ibidem, V, p. 92: l'esprit de propagandisme gut pendant
la rvolution avait fait de grands progrs parmi la population du pays". Adunare de sateni in uc. Nota Prunculd roman din lulie. Ibidem, 111, p.
19. La Aug. erau 3.000 de sateni In Bucuresti. Coresp. c Gazeta Transilva'del, 9 Aug. lbidem, Ill, p. 314.
Hory catre Bastide, 10 Sept. Ibidem, IV, p. 289.
www.dacoromanica.ro
2 6o
formelor proiectate, amestecand necontenit In textul grecesc fraze franceze. Intr'o scrisoare el spune: <Mi-ai scris
ca a venit Fuad Effendi si ca trebue s. aiba des instructions positives. Eu irisa daca. nu voiu vedea ca
vine si Duhannel cu astfel des instructions, nu sper ca
lucrurile se yor tocmi si ca mascaralacurile vor inceta
In alta scrisoare Scarlat Ghica adaoge cd pe Fuad
stie c'd este de tres bonne foi, i ca, daca. nu se vor
restabili lucrurile pana in 15 zile, va intra cu armata.
El este irisa om
va pune l'ordre dans notre pays ;
mais de toutes les manieres notre pays est plaindre
?o cause de beaucoup de calamits 35. Principele Dimi-
tatea asa zisi culta deis noi, un fel de talmisbalmis desgustitor de romini
francez.7'
Dim. Ghica cAtre Pruncul romdn i Popolul suveran, 28 tulle. Ibidem,
III, p. 13.
www.dacoromanica.ro
26t
38
www.dacoromanica.ro
262
Chintescu, Mrsescu, Balaban, Urjan, se vad a fi oameni din popor. Ca ei erau Insa proprietari, se vede
de pe aceea ca unul din ei, Viisoreanu, este aratat ca.
avand mosia Falcoiu, iar ceilalti sunt dati ca niste pacatosi de partida lui 42
Toti acesti proprietari, mari sau mici, protestau contra
dborarei clacei si se temeau ca li se vor Ju mosiile
Intregi 43. Guvernul provizoriu arat lui Soliman Pasa
Noi avem protivnici; acestia sunt privilegiatii cari alcatuesc, In vechea stare a lucrurilor, o minoritate apasatoare care traeste In paguba dreptului si a bunei star
a tuturor
o gazeta germana se teme ca nu
44.i
www.dacoromanica.ro
263
sa se restabileascd vechile lor privilegii, pe Cand tineritul din protiva i toata ram4ita poporului se Ingroze.
de venirea Rui1or 51.
Din August 1848. INVent, III, p. 359. Tot asa califica ofiterii Desaint
si Sebatier ce vizitau pe atunci Muntenia, in o scrisoare catre generalul Aupick, miscarea radicala din Bucuresti, care ar fi speriat pe proprietari
ideile ei comuniste. 25 August. Ibidem, IV, p. 678.
Ministerul treburilor din rifara, 20 lunie. lbidem, I, p. 685.
Scrisoare din 16 Iunie. lbidem, Ld. 622.
49 Soliman Pasa c. Locot. domn 1 Aug. Ibidem, III, p. 144. Coresp. lui
Paul Bataillard c. Le National, 29 Iulie. lbidem, III, p. 45: II faut savoir
que les boyards de Valachie ont commenc a rrigrer". Mai vezi i scrisoarea.
lui G. Poenaru c. N. Balcescu, 27 lunie. Ibidem, H, p. 148.
A. G. Golescu c. Locot. Domo., Aug. Ibidem, III, p. 150. Compara.
tulle. lbidem, II, p. 273, care spune, el daca.
Gazeta Transilvaniet; din
emigratii reactionari vor cuteza a mai corespunde cu Rusia, vor fi lipsiti
de once azil".
Hory c. Bastide, 17 Iunie. Ibidem, I, p. 138. Comp. A. O. Golescir
catre N. Bilcescu, 28 lunie. Ibidem, II, p. 272: CA boierii fugiti din tara
sunt tot cu Muscalii. Ei au vrut si viuda tara la Muscali, si de aceea bine
ar fi ca sa nu'i cheme guvernul inapoi in tara. Eu mi tem foarie de reinrarea refugitilor in tara, pina a nu se sivargl alegerile".
www.dacoromanica.ro
264
In ziva de 19 Iunie pentru a rdsturna Guvernul provizor, era pornita din randurile proprietarilor si efectuata
de cei doi coloneli din ordinile Rusilor, In armata carora ei slujiserd Inainte de a fi pusi In fruntea ostirei
romanesti. Ainbasadorul francez din Constantinopole, generalul ,Aupick, scrie ministrului de externb al Frantiei,
Bastide4 ca contra-revolutia facuta In interesul proprie-
tarilor, jignii prin articolul 13 al proiectului de Constitutie, se explicd prin antecedentele celor doi coloneli cari
numai silinele lui de a acoperi adevarul, pe cand Solomon spune curat, ca Odobescu l'a Indemnat sa faca
lovitura, de oarece guvernul nu se sine de Constitutie
si umbld sam iee mosiile
ca mai bine decat ar da proprietarii jos pe acest guvern, sa'l ddm noi, ostenii batrani 54. Apoi ministrul
Tell arata, ca atunci cand a fost arestat de Odobescu,
acesta sp\use soldatilor cdrora ordonase sd puna mana pe
Tell, <ca acesta neavand proprietate, cum de indraznise
sa faca proprietari pe tarani 55; iar Zotovici, Inteun articol din Pruncul Romein, spune, ca domnii proprietari
Din 2 tulle, Ibidem, 11, p. 248.
Raportul Colonelului Plesoianu, 28 Iunie. lbidem, H, p. 156. Se fAcusea IncA douA incercAri de resturnare a Guv, prov. in zilele de 15 Si 16 Iunie;
dar ele nu se puturA organizit ca cea din 19. Articol din Pruncul Rondin,
22 lunie. Ibidem, H, p. 32.
Depunerea lui Odobescu. Ibidem, II, p. 114-122. A lul Solomon,
lbidem, 11, p 124.
Raportul lu Plesoianu asupra anchetei, 28 Iunie. lbidem, H, p. 157.
Vezi si ce apune Sibinianul in articolul sAu Dreptatea" din Pruncul Roma n.
15 lulie. Ibidem, II, p. 530. D-1 general A. Tell, fiul lui Cristian Tell, mi-a spus
Insi cA tatAl sau er proprietar de mosie.
www.dacoromanica.ro
265
56.
De nicaeri nu iesa mai limpede lupta boierilor reactionari contra g-uvernului revolutionar, i legatura lor cu
Rusii, decat din purtarea reprezentantului celui mai de
sama al boierilor, Mitropolitul Neofit al Munteniei. In
Insusirea lui de cap al bisericei, Guvernul provizor, pentru
ca ele s'ar face de ras unul pe altul si ar da testimoniu de caracterul unor oameni din Principat
Care din cele doud tinute ale Mitropolitului er cea
adevaratd, se vede de pe faptul, cd, el scrie In 24 Iunie
o adresa. oficiald Consulului rus Kotzebue, In care spune,
cd noul g,uvern (acel revolutionar) si poporul Intrep-,
al Capitalei a facut dovadd de simtiminte de devotament ,catre Patrie si de lepdd are de sine care-1 IndeDin 26 Iunie. Ibidem, II, p. 140.
Publicatia Mitropolitului, 29 Ittnie. lbident.
Allgemeine Zeitung, 1 Iulie. Miden:, 11, p. 238.
A doua publicatie a Mitropolitului, 30 lunie. Ibidem, II, p. 185.
Din 1 Iulie. lbidem, II, p. 234.
www.dacoromanica.ro
266
Iunie, scrisese in taind aceluiasi Consul, ca el este nevoit a apare ca presedintele nominal al unui guvern
arul francez Le .Yational, ca Mitropolitul, sufletul vandut Rusilor, se pusese In fruntea g,uvernului provizor;
el adaoga, ca vom pieri schingiuiti de o revolutie comunista care proclama ruina familiei si a proprietatei,
uneltita de o banda de nebuni cari au pus m'Ana pe ocarmuire >
63.
II, p. 383.
www.dacoromanica.ro
267
i munteni, dupa Intetinile lui Duhamel, ceruserd ocuparea tarilor lor de Rusi 66. Mitropolitul
trebueh sa mai dee Inca o dovadd de mutarea
sau, atunci and venind Fuad Effendi cu amenintarea restatornicirei Regulamentului Organic, poporul
moldoveni
pe Constitutie si tot odatd s'a ars In fiinta noastra Regelamentul care facuse nenorocirea t.arei. Am afurisit
www.dacoromanica.ro
2158
ca juramantul fiind savarsit de noi silniceste si In protiva canoanelor bisericesti, declaram legiuirea facuta de
R,usi si Intarita de amandoua Curtile Imparatesti ca una
6..
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
Comp. un articol din Le Si&le, 13 Oct. Midem, V. p. 143: L'opposition la rvolution moldo-valaque vient des Russes seuls qui ne sauraient
laisser les principes de libert et d'galit se lever et s'affirmer sur la route
qui conduit Byzance.
Din 19 Iulie Midem, II, p. 606.
Chr. Tell c. Magheru, 2g lulie. Ibidem , Il, p. 674.
Din lulie. Ibidem., 11, p. 674.
www.dacoromanica.ro
271
Bucure.ti se aduna in numar de peste 30.000 de oameni, spre a asculta cuvantarea lui Ioan Bratianu care
protest contra acestei incalcari 82. Locotenenta, domneasca publicand o proclamatie In care spune ca Guvernul provizor a incetat cu totul i s'a inlocuit cu Locotenenta Domneasca care este aprobata de Soliman
Pasa si va fi sanctionat>a de M. S. Sultanul , aceasta
proclamatie desteapta in popor o mare indignare, si atat
Magheru cat si Ioan Bratianu protesteaza in contra acestui act de injosire care ar jartfi autonomia tarei 81
Aceasta deosebire de fareri In tabara chiar a revolutionarilor va desparti pe liberali In cloud grupe, din cari
unii vor tinea morti la cultivarea Turcilor, chiar cu
pretul jartfirei vredniciei tarei, iar cealalta va caut scaparea in miscari mai violente, pentru savarsirea carora
Inca ii lipsia substratul trebuincios puterea.
Corespondenta din C-nopole c. Journal des Dbats, 31 tulle. Ibidem
III, p. 214.
Allg. Zeitung. lulie, lbidem, III, p. 109.
Gazeta Dansilvaniei, 20 lulie. Ibidem, II, p. 652.
Proclamatia din 24 lulie. lbidem, II, p. 704. Comp. p. 689. Protestarea /ui Magheru, Aug. lbidem, Ill. p. 226. Articoltil din Pruncul rbmiln. 29
luli. Ibident, III, p. 38.
www.dacoromanica.ro
27 2
Soliman Pasa, cstigat prin supunerea atat de desavarsitd la cererile lui, merge mai departe in incuviintarea dorintelor romnesti de cum ar fi putut s'o faca,
dupd intelegerea stabilita intre Turci si Rusi. El recunoaste constitutia cerutd de popor, si incuviinteazd trirniterea unei deputatii la Constantinopole, care sa obtina
pentru acest act aprobarea Sultanului. Deputatia er alcatuita din stefan Golescu, N. Bdlcescu, Grig. Grddisteanu, Dim. Bratianu si negutdtorul Vasiliade, avAnd ca
mata la Giurgiu, cum facuse predecesorul sdu, ci lund'o cu el. Aceasta purtare a Turciei pute fi lesne
interpretatd ca o desaprobare a Constitutiei si a revolutiei romne-87. Ioan Bratianu provoaca din nou o mare
www.dacoromanica.ro
273
Fuad Effendi vine insg. in Bucureti, cand atunci amenintatoarea lui sosire intetete pe poporul din Bucurwi la arderea Regulamentului. Fuad Snsd ocupa. Ca-
Pe and toate aceste restryi se abateau pe capul partidului liberal, boierii reactionari scriau lui Fuad Effendi
0 i multameau pentru restatornicirea lin*ei, ocrotind
www.dacoromanica.ro
27 4
busise sub loviturile Rusiei care sprijineh interesele reactionarilor, identice cu propriile ei interese. Dar cum
spune Le National: Pierduti In stepele lor, farA speranta altui concurs al Europei decat un sprijin moral,
Romanii nu s'au temut a desfide pe Rusia. Ei au Indeplinit o datorie de curatenie de suflet si de curaj,
fail a calcul primejdia, siguri fiind ca au lucrat cu
vrednicie, chemand-o asupra lor. Toata puterea lor sta
In adevarul pe care au Indr6znit al spune. Drept man-glere ei au Inca speranta c vremile apasarei si ale
dreptului celui mai tare au trecut 98,
www.dacoromanica.ro
275
intrd In guvern. In decretul din 20 Iunie vedem pe Brdtianu si Rosetti subsemnati din nou, alaturi de Neofit
Mitropolitul, Eliade, Magheru, St. Golescu si A. G.
Golescu 96.
ales supara pe partidul Inaintat era publicatia Guvernului provizor care arata, cd nouele institutii cerute
de popor vor avea puterea desdvarsita dupa aprobatia
Excelentei Sale Soliman Pasa si sanctia M. Sale Sultanului ce cu pdrinteasca Ingrijire protege tara .
Aceastd publicatie din 24 Iulie, nu se vede subsemnata de Bratianu Rosetti si BAlcescu, cu toate ca Irrteun decret din 23 Iulie Ti vedem subsemnti, ca unii
ce reintraserd In guvern 97.
O nota din Pruncul romcln, organul lui Bratianu si
al lui Rosetti, protesteaza cu mare energie contra aIn numele dreptului de autonomie ce
avem, si declaram hartie alba, atat acea publicatie cat
si alta, de ar mai cutez4 acest giivern sa faca, In procestei publicatii
In 19
www.dacoromanica.ro
276
difican, Inca, nimeni nu va mai fi In stare sa o cunoasca> 98 Putine zile dupa aceea, in 30 Iulie, C. A.
Rosetti scrie lui Ioan Ghica la Constantinopole, O. ;ara
a fost gata pentru revolutie, Irisa din nenorocire nu sunt
oameni mai vxtos cu capacitate. Daca acest guvern se
compune din alti oameni, tara el-A scapata. Trimisul
lui Soliman a profitat de poltroneria lui Eliade pentru
a-i zmulge acea trista proclamatie 99. Tot atunci scrie
Consulul Hory din Bucuresti, ca Tinghir, trimisul lui
www.dacoromanica.ro
277
aceasta de a scap lumea din roble, ar fi avut-o nu Ungurii, ci noi, sau uniti cu Ungurii, am fi fost siguri sa
luam Viena, si s6. proclamam Republica 104 N. Rusu
www.dacoromanica.ro
278
Care aye dreptate din aceste doua grupari? Noi credem cd nici una, pentru c si uneia i alteia le lipse
puterea, i In revolutie, micarea ce cdat a restabill
dreptatea sociala prin puterea brutal., lipsa acestei din
N. Rousso, Suite d Phistoire politique et sociale des Principaute:s Danubiennes. Bruxelles, 1855, p. 64.
I. Ghica. Amintiri, p. 687. Extractele din Republka Romtind, reproduse in Amintiri istorice, scrieri adunate i adnotate de Vinttla C. A. Roseta,
www.dacoromanica.ro
279
Romanii asteptau ajutor nu numai dela Frantia, Anglia, Italia, Englitera, Germania si dela Ung,uri, ci mai
vartos dela fra;ii lor din Transilvania, Banat, Bucovina,
Moldova si Basarabia,carisuntn numar de 8.000.000 "9.
Inteadevar toatg lumea recunostea, cg poporul roman
este unul i acelasi In constimia lui etnica. Ziarul francez Le National spune, cg poporul roman este samavolnic clasat In Valahi, Moldoveni, Easarabeni i Transilvgneni, caci el a pgstrat, sub stgpaniri deosebite, acea
www.dacoromanica.ro
28o
man din Frankfurt, loan Maiorescunu stim daca autorizat de cineva sau din propria-i Imboldire,propusese In acelas timp sa Indulceasca lucrurile i sa Impaciueasca Italia In baza cauzei Principatelor, adica Austria sa lese Italia libera, iar ea, ca compensare, sa uneasca
Bucovina, Moldova, Valahia si Transilvania Inteun regat,
Bonielnia, cu un principe austriac si sub suzeranitatea
Germaniei . Ata Gagern, presedintele, cat i Schweinitz,
ministrul de externe, fag-aduisera lui Maiorescu sa se
intereseze de chestie, i Ii cerusera un memoriu asupra
starei politice a Tarilor Romane, pe care ag-entul roman
se grabeste a'l alcatul 113. Aceasta idee de a da Tarile
se prefac numai a se da drept multamiti cu unirea Tarilor Romane, aratandu'si fara sa vree Ing-rijirea pentru
o tendinta de unire mai Intinsg. a neamului romanesc,
si de aceea A. G. Golescu scrie lui N. Balcescu, ca cu
Ungurii nu trebue s6. ne gandim a face nimic, ci totul
Improtiva lor. Ei nu vol- fi niciodata pentru o Romanie
libera, precum nici pentru o Serbie libera. Ei stiu ce
Le National, 21 Iunie. lbidem, IV, p. 24.
www.dacoromanica.ro
281
nu prinde radacini decat In prea putine capete moldovene. Aruncam, sunt cateva zile, ochii pe o harta ti-
d-ta ca aceste tari ar alcatui un regat frumusel si rotund, cu botare pe cari natura insasi pare a le fi 'insemnat. Marea Neagra, Dunarea si Tisa i-ar face o frumoasa cingatoare de mireasa, si o buna aparare contra
neprieteniei sttrainilor. Centrul acestui reg-at ni'! da Iasul
sau Romanul. Nu stiu pentru ce aceastd. idee care anul
idinaintea anului 1829, prin care se cer mai multe reforme, pe and dorinta dinastiei strdine precedas& cu
116, A. G. Golescu cafre N. Bilcescu, 19 Iulie. Ibidem, II, p 624. Comp.
Articolul din Pesterzeitung, 10 Iuhe. Ibidem, III, p. 558.
www.dacoromanica.ro
282
ca NIoldova precum i Muntenia sunt gata de a sacrifica Iasul sau Bucurestii principiului i bunurilor unirei,
118. RAddcinile dintai ale ideei unirei sunt mai vechi i au fost expuse de
mine in Istoria Romdnilor, VI, p. 512 si urm.
119 Vezi de exemplu articolele din 12 lunie, 16 Iunie i 13 Iulie. Ibidem,
www.dacoromanica.ro
283
si Romanii ar trebui sa se foloseasca de bunele dispozitii ale Portei In aceasta privire, pentru a aduce la fiinta.
aceasta contopire 120.
Inteadevar ca Turcii pe atunci
pareau a fi s:lispusi. a Incuviinta unirea, dupa cum
spune o corespondenta din Constantinopole catre ziarul
Le IVationa/ 121, intru cat Turcii se putuserd convinge
de pornirea Romanilor In contra Rusilor. Dar cum spune
tot Ioan Ghica : Des Poarta vrea binele nostru si cu
123
In zadar stamiau revolutionarii romani cari se coborIsera de pe baricadele Parisului pentru a aprinde focul
In Bucuresti, ca Frantia sa-i sprijine, spunand prietenilor lor din acea tara, ca gloria revolutiei romane le
apartine , si rugandu-i sa le mntina simpatiile lor; caci
daca i-ar paras acuma, ar comite cea mai mare crima,
caci ei Inarmasera bratele noastre "4. Frantia sprijinek
nu e vorba numai pe calea diplomaticd, atat Constitutia
cat si dorinta de unire a Romanilor 125, caci ea avea
chiar interes sa o faca, de oarece era convinsa, ca cnumai prin alianta ei cu Anglia si cu Turcia, se va mantu
Orientul de Inriurirea pierzatoare a Rusiei si se va putea da o deslegare si chestiei Principatelor . Apoi se
mai gandiau diplomatii francezi, oa fiecare Incalcare
a Tarului la Iasi sau la Bucuresti face sa cada una din
120, Ion Ghica c. Min. de Externe, lunie. Ibidem, 1, P. 651 ; alta din 26
Iulie. Ibidem, II, p. 687.
Din 12 Aug. lbidem, III, p. 383.
Ion Ohica c. Min. de Externe, lunie. Ibidem, I, p. 610.
Din 13 Sept. Ibidem, IV, p. 331.
Dim. Brittianu c. Paul Bataillard, 30 Iunie. Ibidem, II, p. 187.
A. G. Golescu c. Min. de Externe, 4 Sept. lbidem, IV, p. 271.
www.dacoromanica.ro
2 84
Observam a tendinta de unire a Moldovei cu Muntenia daduse nastere unui partid politic care se manifestase bunaoara in lumea faptelor In anul 1841, pe
cand contopirea tuturor Romftnilor apara numai pe orizontul vietei romnesti ca un vis fermecator, fara a da
insa nastere la vreo miscare spre a lui infaptuire.
a iscat mai multe patimi In tard 128, Guvernul provizoriu lua o masura care se dovedl mai in urma a fi
fost cu totul nepotrivita, intruca nu conduse la nici un
rezultat, anume aceea de a institu o comisie mixta
compusa din atatia delegati de tarani i de proprietari
pe cte judete erau In Muntenia, care comisie trebui
sa desbaa cu maturitate proiectul proprietatei, pentru
ea prin o intelegere lamurita sa se dee acestei grele
chestii o solutie frAteasca
129.
p. 626.
Decretul Guv. prov. din 9 Tulle, Ibidem, II, p. 359. Prin decretul din
5 Aug (lbidem, III, p. 243), se numeste presedinte al comisiei Al. RacovitA,
far vicepresedinte loan lonesq. Lista nominall a delegatilor tarani. Ibidem,
V, p. 514.
www.dacoromanica.ro
235
Asa un articol din Populul suveran al lui Ioan Ionescu cauta s dovedeasca, ca alcdtuirea dintre tarani
proprietari pe temeiul clacei era nedreapta, 'intrucat
fusese regulata numai de o parte fard invoirea celeilalte. In loc sa imbratisati poponil, pe acel pe care l'ati
strarobadtit, cerand ca sd va ierte, si prevenind prin
aceasta o teribild rdzbunare, poate si mai teribila deck
cea din Galitia, voi In loc de a consolid sfintenia proprietatei pamantului vostru i acea a muncei poporului,
vd coalizati voi, o mand de oameni, 'in potriva gloatei
poporului! is'. A. G. Golescu intr'un articol care pro1310. Proclamatiile Guy. prov. din 16 Iunie. lbidem, II, p. 615; alta din
aceeai zi, I, p 617; a treia din 11 Lae, II, p. 410.
131. Din 6 Aug. Ibidem, III, p. 267-271.
www.dacoromanica.ro
286
a fost tocmeala stabilita de Regulamentul Organic, Intrucdt plata folosintei pamantului prin muncd nu se Im-
www.dacoromanica.ro
287
134.
642.
www.dacoromanica.ro
288
sa
Inte-
www.dacoromanica.ro
289
ca un fel de bucurie si
p 321-326.
19
www.dacoromanica.ro
290
(lucru pociu zice nepomenit In istoria neamurilor civilizate), mani fara Indoeala o sa se ceara dela Insusi sateanul parte din vitele sale; si asa mai Innainte, pentru
bani i pentru toate In deobstie. and s'ar atinge dreptul
proprietatei, nimeni'nu s'ar mai sill sa se Inavuteasca,
ca sd rase copillor sai mostenitt .
138. Procesul-verbal al seantei" a 11-a din 11 Aug. Ibidem, p 341-345-
www.dacoromanica.ro
291
pentru a paras sala, si sunt opriti numai prin apostrofarea energica a vicepresedintelui care le spune la sarsit,
cd de pArdsesc desbaterile, el nu iea asupra lui cele ce
se puteau urmk si se pune Inca odata la vot intrebarea,
29.2
Numerosul public
www.dacoromanica.ro
293
Desbaterea
www.dacoromanica.ro
2494
www.dacoromanica.ro
295
Rezultatele revolufiei din 1848.Cazuse deci revolutia prin apsarea straina, precum cazuse gandul ei cel
mai de seama, ridicarea starei taranului, prin Imparechierile launtrice, i visul ce leganase catv timp mintile
generoase i inflacarate pentru binele public, Isi luase
iarasi zborul din lumea aevea catre regiunile eterice din
cari se coborase.
Regenerarea Romaniei trebue sa se faca pe alta cale,
ascunsa Inca in mruntaele viitorului. Des' revolutia rqmana fusese innabusita ca miscare fizica, ea avusese un
puternic efect asupra mintilor, In cari facuse s'a Incolteasca idei i pareri nouc. Cu drept cuvant este acest
lucru blgat In seama de oamenii timpului, si ceeace e
mai caracteristic, de strainii de altfel desinteresati In mersul vietei romane.sti. Ash ziarul francez Le Sicle din 4
Iulie 1848 spune, c ideile supravietuesc la pierderea
bataliilor, si suntem convinsi ca principiile proclamate
la Bucuresti vor trai, chiar dacA oamenii generosi cari
li se Inchina ar trebui sa fie sccerati de sabille rusesti 147;
iar caldul aparator al cauzei romanesti, Hipolyte Desprez, sustine, ca daca revolutia valahl este biruit, spiritul ce a Insufletit-o nu a cazut odata cu dansa 1".
Acest spirit In sfera politica se manifesta de odata
In Inchegarea unui mare partid, acel liberal, care, cum
am vazut, se infiripase cu Incetul In ambele Tari Romane.
www.dacoromanica.ro
296
297
Partidul conservator dada deci Inapoi pe calea naapar pozitia lui privilegiata, pe cnd
tionala, pentru
partidul liberal, pentru
realizA pe deplin programul,
trebue sa devina aparatorul tot odata si al libertatei
al ,nationalitatei.
a. fost Indrumata de popor. Nu s'au petrecut la noi lucrurile ca In tarile Apusului, unde cultura claselor poporane le-a impins a cere drepturi pentru ele; ci la noi
midarea liberala a fost croita tot din sinul boierin-rei
mari, din care se recrut si partidul conservator. Pentru
a nu mai reaminti pe acei Indrumatori ai ideilor liberate
egalitare pe cari i-am enurnerat pana acurna In cursul
expunerei de mai Inainte, Insemnam numai ca miscarea
liberaba i egalitara In Moldova fu indrumata de marii
boieri: Kogalniceanu, Negri, Ralet, Alecsandri, iar In
Muntenia de familiile: Golescu, Cretulescu, Gradisteanu si
Filipescu. Nu e vorba, i In Frantia, bung. oara, se gasesc
www.dacoromanica.ro
298
carile poporului. Dar acolo miscarea porne din randurile acelora ce aveau interesul s'o aduca la fiinta, pe
cand la poporul roman din principate, Indemnul insusi
si cea dintai scaparare a cugetdrei liberale pornesc din
randurile tocmai ale acelora In ai al-or interes ea trebuea sa aduca o spartura nevindecata.
Partdul national, obrsia vietei de partid In Tarile
Romane, se bichegase din apele trecutului mai indepartat. El Incepe sa se diferentieze In partid conservator
si ciocoi-, mai intai In Moldova pe la 1822, c.nd xasim
pentru innia oara numele de conservatori dat boierilor
enfigrrati In Rusia, de raul ciocoilor lui Ionitd Sturza.
Titlul de partid conservator fusese dat acele ramure a
www.dacoromanica.ro
PARTA II
DELA
1848-1866.
-6.0N){0.---
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
In 1821, Romanii din PrIncipate IncercaserI o revolutie sociala care nu izbuti3e; dar intoarsd fiind pe
interesul national, adusese marea izbanda a restatornicirei
In 1848 8e reinnoira, cu mal mare vioiciune, sfortA-rile revolutiei din 1821, Imbinandu se tinta nationala ce
era acum mantuirea de epitropia Rusiei, cu cea liberalI
8i egalitar, izvorit din ideile moderne de Intocmire a
raporturilor sociale. Ambele tendinti fura InsA strivite,
1. Mai sus p. 285.
www.dacoromanica.ro
302
In trasaturi olnteti vederile lui Balcescu sunt adevarate. Ele trebue numai cat Indreptate, mai -Intl restr5ngndu-le, dela intreg poporul 1-ornan numai la partea
UNI,0N1M. I SEPARATIgD
303
In noua amenintare ce le venise din partea Rusilor, sprijinire care .duse In curnd marele rdzboiu al Crimeei,
tdrI t a Principatele Romane sa fie scoase de sub protectoratul exclusiv al Turciei si al Rusiei, si puse sub
protectia colectiva a celor sapte mari puteri europene.
Dar Imparatul Napoleon, pe care astigarea izbAnzei 11
ridicase la staptinirea momentand a Europei, nu se mulwww.dacoromanica.ro
304
putintei chiar a unor atacuri din partea Monarhiei nordice, prin alcdtuirea unei trainici stavili la gurile Dunarei, tocmai pe acolo pe unde se perindase In toate
timpurile loviturile Rusilor contra Turciei. Pentru intocmirea acestui plan al sau, Impdratul Napoleon i aruncd
ochii pe Principatele Romane, i astfel se Intlni Intamcu ndzuintele popoplator politica lui Napoleon al
rului romn care, zdrobit In avantul lui spre viatd si pro,
publicisti fran-
www.dacoromanica.ro
UNIG.NITI
1 SEPARATI$TI
305
publica tot Sn 185o un studiu: Les Principauts Danubiennes, In La 1?evue de Paris, pe care apoi II extrage
si ea lucrare aparte. Hqllade mai ataa, apoi pe Rusia
In brosura lui: Le Protectoral du Czar, si publica si un
fel de poema: La Rsurrection des' peuples, La RouManie renaissante, dedicata emigratilor Romani si retipareste din nou Souvenirs et impressions d'un proscrit.
www.dacoromanica.ro
306
poporului romn, anume: Posies de la langue d'or traduke par I. A. Vaillant de Bucarest. In 1852 apare
Scrierea lui N. A. Kbalski, vechiu functionar public din
Polonia, sub titlul: Recherches historiques et statistiques
sur les peuples d'origine slave, maghyare' et raumaine,
care pune In lumina deosebirile nationale ce despart ceste trei popoare, interesele si istoria lor iarasi deosebite.
In 1853 se publica traducerea franceza Doinelor
si Leicramioarelor, poezii de Vasile Alecsandri, traducere
mont publica: La Politique de la Russie el les Prineipauts Danubiennes, iar D. Bolintineanu: Les Principauts
Roumaines.
Histoire politique et sociale ds Principauts Danubiennes care, daca ,pacatueste prin o vAdit aprindere
contra Rusiei, aduce slujba de a apdr interesele romane. I. C. Bratianu scrie: Mnaoire sur l'empire d'Autriche dans la queseion d'Orient 4. Tot In acest an apar
4. Asupra activititei lui loan BrAtianu In apirarea drepturilor Principatelor
vezi mai pe larg loan C. Bratianu, conferinia de 1.1. Chica, Bucuregti, 1896.
www.dacoromanica.ro
UNIONISTI SI SEPARATISTI
307
sotite de stampe precum sunt bunaoara: .Yil et Danube, Souvenir d'un touriste: Egypte, Turquie, Crime,
Provinces Danubiennes par L de Bois Robert, ilustrat.
Cu o multime de gravuri, din cari 1 2 cu doua culori;
Les population des Provinces Danubiennes, cu o cule-
cdrile Romanilor, si sa faca din ei o stavild contra Innaintarei Rusilor In Peninsula Balcanicd, apar cele mai
numeroase scrieri, din cari mai multe vor fi Intrbuin:
tate In paginele ce urmeaza, ca unele ce Insotesc faptele expuse. Asa gasim: Abolition du servage dans les
Principauts de A. G. Golescu, care trateazd chestia
-rurala; Affaires d'Drient, Rorganisation des Provinces
Danubiennes ; Edmond Texier: Appel au congres en faveur des .Roumains i D. Bolintineano: l'Autriche, la Turquie et la 11161do-Valachie ; Gr. Ganescu: L'avenir ,de la
Valaphie ; Thibault-Lefivre: Le commerce de la Valachie ; Coup d'oeil sur les Provinces Danubiennes, care
contine Intre altele: ariginea poporului roman, nenorocirile lui, stoarcerile si apdsatorii lui, poftele vecinilor;
Discours pronanc par l'archimandrite Iosaphat 5 dans
5. Arhimandritul Iosafat Snagoveanu, unul din emigratii romini dela 1848,
este intemeietorul vechei capele romine din Paris. El deschise slujba in 1853
in un apartament al imobilului No. 22 din rue Racine. Casa' Bind clArimatA in
1881, guvernul romin cumpArA in 1882 capela Dominicanilor din str. Jean de
Beauvais, care fu restaurad i pregAtid pentru cultul ortodox, sub directia
d-lui Selmersheim, arhitect gi inspector al monumentelor istorice. (NotA pusl
de O. Bengescu la citarea diseursului arhimandritului in cartea sa Bibliographic
franco-roumaine, Paris 1907, p. 51). NotAm el toate scrierile reproduse aci
sunt trecute, in aceastA carte. Multe din ele insA ne erau cunoscute de innainte.
www.dacoromanica.ro
308
l'Eglise roumaine de Paris, Cu prilejul emancipArei Tiganilor. I. A. Vaillant mai publicd brosura: L'Empire-,
c'est la paix, In care se ocupd mult de chestia Principatelor ; Mmoire de S. A. Grgoire Ghica prince rq-
pin et Ubicini: Les Provinces Danubiennes ou Roumaines ; La Comtesse Sturdza: Rgime actuel des Principauts Danubiennes, cotgine o calduroasa aparare a
principiului Domnului strain; Rponse 4 la circulaire de
la Porte du 31 Juillet, memoriu Inmnat de generalui
Magheru ambasadorilor FranOei, Angliei, Prusiei i Sardiniei ; B. Boeresco :
www.dacoromanica.ro
UNIONISTI SI SEPARATIS1I
309
Ideea unirei, luata de Napoleon si de patura conducatoare din Frantia din aceste scrieri i articole, fusese
indata prinsd de dansul ca un mijloc de aparare al Turciei
contra silniciilor rusesti. Prin unire era doar sa se Intareasca un popor latin la Dungtrea de jos, popor ce
avea pe atat de vii simpatii pentru Francezi, pe cat de
mare era respingerea ce o simtea pentru Rusi. Intarirea
orga,nismului politic romanesc trebuea sa Incunune izbanda Impdratului francez contra colbsului -11ordic, prin
Intocmirea unei trainice stavili lncontra intreprinderilor lui.
Inca din vremile conferintelor din Viena, Poarta care
avea de aparat propria ei existentd, propusese ca pozitia politicd a celor trei Ptincipate (Valahia, Moldova
si Serbia), care atingea foarte de aproape interesele obstesti ale Europei, sa fie asiguratd prin schimbarire ce
ar fi de aduS In legiuirile sub cari stau; c spre acest
scop ar &and consultate dorintele acestor tari i apoi
trecute intr'un hatiserif schimbarile facute In drepturile
si imunitdtile lor 1.
Ambasadorul francez luand act de aceastd dorintd a
Turciei, cere dela conferinta, ca nu numai sa se subtraga teritoriul Principatelor dela Inriurirea excluzivd
bindrile politice cu putintd, t ea dintai care se InfatiErau msA i multe ziare protivnice Rominilor; dar si acestea contribueau
la cunostinta aspiratiilor rominesti, tocmai prin combaterea loe asit eran dintre
cele austriace : Ost-deutsche Post, Oesterreichische Zeitung, Wanderer, Presse ;
dintre cele germane: Aligemeine Zeitung din Lipsca, Gazeta de Colonia, Gazeta
-de Francfort, Gazeta nationalit din Berlin ; dintre cele engleze Morning Post,
Times. Vezi- Ptocesul-verbal No. 21 al Adundrei ad-hoc a Moldovei, in Acte
Documente relative la Renafterea Romdniel de D. A. Sturdza, 1:). C. Sturdza
www.dacoromanica.ro
310
In aceastd privire se aratd conforma. cu nevoile guvernelor aliate (Turcia, Frantia i Anglia). Aceasta unire
fusese chiar prevAzutd prin unul din articolele Regulamentului Organic >.
www.dacoromanica.ro
IJNIONITI
I SEFARATITTI
31 r
Aceasta hotarare a Europei, de a consulta. pe Romani asupra viitoarei lor reorganizan, avea o mare Insemnatate ; caci oricare ar fi fost motivul ce impinsese
Proiectul francez, lbidem, II, p. 938; depesa lui Thouvenel, p. 923. Cererea comisiei mixte din partea Franlei, p. 942; a comisillor separate din
partes Turdei, p. 944.
Protocolul VI al Congresului de Paris. lbidem, II, p. 1015,
www.dacoromanica.ro
3i2
ca, pe de alta parte, nu se Impaa poziOa cea deosebita Incuviintata Principatelar, nici cu principiul cel de
.at'atea ori proclamat de puteri a integritz4ei Imperiului
Otoman, din care Fuad pasa deduce cu destula logica
c Sultanul este suveranut Tarilor Romftne 17. Ceeace nu
La Roumnnie aprs le trait de Paris, avec un introdudion par Royer
Collard. Paris, 1856. Reprodusi Ibidem, III, p. 13-114. Locul citat la p. 64.
Mnwire sur la sitaation de la Moldo-Valachie depuis le trait de Paris
1857, reprodus Ibidem, 111, p. 149-179. Locul .citat se afta la p. 154.
Ibidem, p. 161.
Vezi mai sus, p. 310 locul din Protocolul confer. din Constantinopole.
Cf. Firmanul de denumire al lui Ghica de Caimacarn. Ibidem, IH, p. 650 : Valahia, parte integranti aiinperiului nostril"; Aceast imparilteascA anoastrLpro.
Firmanul pentru convocarea Divanului ad-hoc. Ibidem, Ill, p. 1049: ,,Les
provinces de Valachie et de Moldavie qui font partie intgrante de notre empire".
Fuad Pays altre reprezentantii Turciei, 31 lulie 1857. Ibidem, III, p. 729.
www.dacoromanica.ro
UNIONISTI SI SEPARAT1TI
313
doar In mintea lui Napoleon de drag-ul poporului roman, ci numai din nevoia politica de a apara prin ea
Imperiul Otoman. Aceasta idee reiesa din toate documentele timpului, din pari reproducem cuvintele catorva:
cd unirea Principatelor Romane, ar pute sing-ura aco-per' pe TurCia contra pornirilor cotropitoare ale Rusiei;
in al lor interes?
Aceasta idee a unirei se mbina
mintea Romanilor
www.dacoromanica.ro
314
tele strain : 4E1 ne va aduce, pe lang,d, puterea materiald cea trebuincioasd, i acea putere morald ce-i vor
da-p aliana i rela;file sale cu capetele incoronate; apoi
el sing,ur ne va putea sal:A de acele vrdjbi, de acele
rivalitdti ce insufla intre noi ambitia postului, celui mai
bnalt, rivalitai cari se vor inmult.1 In urma unirei Principatelor i cari amenintand sa castige pana la clasele
cele de jos, vor face din aceastd ntnoripcitd tar o arena,.
unde toate puterile, toatd vitalitatea ei se vor stange
lupte de partide i de factii . Tot asa spune i raportul
comisiei Divanului ad-hoc al Murtteniei, ca suirea pe
scaun a Domnitorilor alesi dintre noi a fost prilejul necontenit al Inriurirei strdine In acest Principat; cd scaunul
domnesc a fost mdrul de discordie al tuturor familiilor
influente n aceastd ora 2. De aceea i delegatul francei
Talleyrand scrie Intr'un rand lui Walewsky, ca <ideea
unirea nu ar fi vo-
La Moldavie
de la runion est moins caress& qu'en Valachie, se
croirait sacrifie k la province plus &endue et plus peuple, si elle joignait
encore k cet &vantage celui de founiir son Prince au nouvel Etat, et la Valachie de son c6t n'accepterait pas un prince moldave. L'union donc 'tikes
site un prince tra,nger. C'est ce que la Porte redoute". Comp. mai sus, p. 137.
Procesele verbale ale qedintelor Divanului ad-hoc al Muntenei, No. 4i 6. Ibidem, VI, 1, p.17 Ili 33. Pani acolo mergek dorinta Rominilor clupi Principele strain ci, la a doua alegere a Divanului ad-hoc,chiar separati&ti s'ar fi plecat
spre unire, claci ea s'ar fi infaptuit sub un Principe_ strAin, Comp. Place c. Wa-
www.dacoromanica.ro
IINIONITI I SEPARATITI
315
Turciei va Incepe chiar a doua zi dupd ce o Indepdrtaseati si dobandiserdti recunostinta noastr. In sfarsit ca
teamd, cd
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
UNIONIgI 1 SEPARATITTI
.317
Partidul unirei In vremile domniilor dela BaltaLiman.--,ln acest valmdsag al intereselor puterilor straine
care er tinuta Romnilor ?
Ideea de a Intruni ambele Principate, -Moldova si Muntenia Inteun singur stat, rdsdrise mai de mult In mintea.
Romnilor, si am ardtat cum se desvoltase aceasta dorint6, In decursul vremilor 29. Ea atrdsese tot mai multi
Tasul er sa fie lovit In Insasi existenta lui si a locuitorilor lui, Intruct er un oras care 'si datoreh Insemnatatea, numai Imprejurdrei, ca fusese o capitala
www.dacoromanica.ro
318
dispretui noi pe negutatori, pe proprietari cad se indeletnicesc cu chestii de a doua mana, precum buthaoara,,
a. prin unire Moldova ar pute deveni o provincie sau
cel mult asemenea Craiovei, lar capitala Iasi sa fie amenintata a ajunge un al doilea HArlau ? Aceasta parere, ca In cazul unirei Bucurestii trebueau sa fie capitala Rornaniei se ivise mai de rnult In mint6 oamenilor,
odata cu ideea Domnului strain. A cctrespondenta lui
Bois. le Comte din 1834 spune, a cei din Bucuresti
ar vrea ca orasul lor sa devind capitala noului stat, si
noi simtim, ca' Iasul este prea aproape de Rusi spre a
se bucur de acest folos 3".
Ingrijirea pentru stramutarea capitalei se aratase chiar
ibidem, III. p. 417, spune de asemenea a : Iassy tout voisin dtt Pruth serait
www.dacoromanica.ro
UNIONIgI
SEPARATT$TI
319
Iatd deci cele doua Imprejurdri cari aruncau o umbra pe visul de altfel atAt de dorit al unirei Tdrilor Romne: ceterea Principelui strain care Ingreudt politica
europeand i primejdia In care er pus Iasul, si care
trebue sa sting-'hireascd cugretele moldovene; i cu toate
acestea vom vedeA cd piedica launtrica dispare ca fumul
la vnt, dinaintea puternicei miscari a mintei Moldovenilor celor buni si alesi cari, ca un om, sdrira Cu totii
pentru a apar't ceeace ei credeau nu numai mntuirea
lor proprie, ci si a neamului Intreg. Injghebarea si Intarirea partidului unionist din Moldova Inlaturh cu totul
aceasta stavild In destul de peimejdioasa din drumul
-catre unire. Daca Insa er de nevoie, ca partidul unirei
sa fie tare si Incheg-at. aceasta se cere mai ales in Mol-
-cest vot ar fi atras insa numai decAt cdderea propunerei in congresul de Paris care subordonase hotdrArea
lui, anchetei localnicg.
www.dacoromanica.ro
320
36.
sese prefecti cari erau dusmanii contopirei 37. Tot el Incuviinteaza libertatea presei, pentru a lash voia rostirilor pentru unire 38
www.dacoromanica.ro
UNIONWTI sI SEPARATISTI
32 r
nesiguran0 40.
In acelasi memoriu, Ghica protesteazd si In contra
www.dacoromanica.ro
322
-cAci ai sprijinit si ai pledat inaintea areopagului european intrunirea Principatelor, principiu de marire, de
. Tot a$glorie si de temeinica avezare a acestei
saluta pe Ghica o autoritate mult mai mica, dar a careia
glas ave cu atata mai mare insemnatate, anume ocarmuirea judetului Tutova care spune Domnitorului, ca
lnal;imea Voastrd ati fost cel dintai care ati popus, in
rnemoriul adresat conferin;elor, principiul mantuitor al
unirei > 43.
Inca in Moldova, spre a nu se face nici o presiune asupra constiintei oamenilor In alegerile ce trebueau sa
se facd pentru a se hotari chestia unirei. El arata intai,
cum nu ar trebul sd. se numeasca un singur Caimacam ;
-caci precumpdnirea lui ar cntari Cu o prea mare greutate in alegerea divanului; apoi adaog-e: Se intelege-ca
_acelas argument se opune i inca cu mai multa putere,
la pastrarea In putere a Gospodarilor de fata, caci este
de mare insemnatate ca ;ara sd fie liberd de once inriurire si chiar de once prepus de inriurire 44. Cu toate
acestea Thouvenel el-A de parere, ca ar fi fost bine ca
ambii domnitori cari se aratau .atat de favorabili unirei,
:sa fi fost ldsati In fruntea ocarmuirei, in timpul anchetei Divanurilor ad-hoc 45.
sura separatistd a lui Istrati dada nastere la trei combaten i: intai acea a lui Ioan Neg-urA, apoi a lui M. CanRAspunsul Divanului, 23 Maiu 185o. Ibidem, 111, p. 4S5. Adresa jud.
Tutova, 22 lunie 1856. Ibidem, Ill, p. 595.
Memoriul lui Ohica citat. Ibidem, II, p. 988.
Thouvenel c. Walewsky, 26 Iunie 1856. !bided!, III, p. 573.
www.dacoromanica.ro
UNIGNIM
1 SEPARATIgl
323
1..,
www.dacoromanica.ro
324
telor cu Poarta Otomana; analizeaza dupa aceea tratatul din Paris, pentru a arata ca Turcia nu a pastrat
nici macar umbra unei suveranitati asupra Tarilor Romane, dovedind aceasta mai ales cu stipulatia Cong-resului care opreste pe Poar,ta de a incalca teritoriul lor,
fara comunul consimtimant al puterilor, intreband ca ce
seda acest caracter, daca ar fi de o parte speciala Valahiei, pe de alta Moldovei; caci intrucat ar fi natio--nalei o administratie moldoveneasca si una munteneasca?
www.dacoromanica.ro
IJN10NITI
I SEPARATITI
325
Imprejurarile cele mari nationale, pun cel mai mic temeiu, apoi m'am marg-init a astept ca mai IntAiu aceasta dorinta sa calstige o forma nationala, 51
In sfarsit o ultima lucrare franceza, publicata sub pseu-
unire. Aceasta este o dovada ca ei sunt pe calea progresului universal al omenirei; ca ei sunt chema0 a se
sui cu o treapta mai sus pe scara acestui progres vesnic,
care este acea tainica scara pe care a vazut-o Iacov
une cerul Cu pamantul i ca Ing-erii lui Dumnezeu se
sueau
se pog-orau pe dnsa 54. Mitropolitul Sofronie
Miclescu arata la inceput temen i In privirea unirei, care
-pericliet biserica ortodoxa; apoi se mai teme si de desfiintarea Mitropoliei moldovene i reducerea ei la o simpla
.episcopie. Tuteo interesanta convorbire, Place demonstrAndu-i ca temerile sale erau neIntemeiate, Mitropolitul
www.dacoromanica.ro
32 6
care in mima lui era pentru unire, cleveni unul din sprijinitorii ei cei mai de seama 55.
Dandu-se un banchet la via lui M. Kog-alniceanu, pentru
a se sarbatori reintoarcerea in tara a capitanului Filipescu
www.dacoromanica.ro
UNI0NI5TI
SVPARATIgI
327
58
prin libertate. Load nostru este Insemnat printre naasupra ProtocoluMi Conferinklor
Memorial Principelui
Constantinapole. Fevruarie 1856. /bidet:, II, p. 963. C. Ilurrnuzaki gi loan
Maiorescu, Desvoltarea drepMrilor Principatefor, 1857. Ibidenz, Ill, p.206, nota.
La Roumanie oink k trait de Paris. Ibidem, III, p. 13-113.
www.dacoromanica.ro
3 28
www.dacoromanica.ro
UNIONWTI
1 SEPARATITI
329
sperante ce ne leagana sufletul, aceleasi meniri de Indeplinit; pentruca nici un hotar nu ne desparte; pentruca
totul ne apropie si nimic nu ne deosebeste, afara doara
de reaua vointa a acelora cari voiesc sa ne vada desuniti si slabi, pentru a face din noi o treapta spre cu-cerirea Imparatiei Oto mane ".
In sfarsit sa nu uitam o scriere eminenta care apara
toate interesele poporului ronAn ; acea datorita conlu-crarei unui Moldovan, C. Hurmuzaki, si a unui Tran-silvanean din Muntenia, loan Maiorescu, sub titlul Desvoltarea drepturilor Principatelor Moldo-Romine n urnia
www.dacoromanica.ro
3 30
un Prinripe strain, 'in Proiectul de o formula a dorintelor Romdniei a log-ofatului Vasile Ghica care spune
ca cu toate ca poporul romAn nu-si ascunde neajunsurile probabile ce ar intovaras aleg-erea unui Domn
pamtmtean si primejdia sigura de a primi pe un Principe de rasd straina fi care nu ar ave& siyatiile lui,
pe atAta el doreste a sterg-e pentru totdeauna unja maestrita de despartire Intre Aloldoveni si Alunteni 61. Prin-
Prin-
Sur le pouvoir legislotif el les privilkes des Principauts. Me/do-Rinmaincs, 1856. Ibidem, p. 145 147.
www.dacoromanica.ro
IJNIONISTI SI SEPARATISTI
331
In Intunerec, fard faclele mintilor mai luminate ce sepun In fruntea lor. De aceea In capul unei societMi este
de nevoie un presedinte sau un director; In capul unei
armate, un general; In al unei corporatii, un staroste;
In al unui partid un sef. Se inteleg-e ca cerceta'nd ciernentele alcatuitoare ale partidului unionist, se vor alege dela.
sine acele ce'i erau protivnice i cari sprijineau staruirea
www.dacoromanica.ro
-332
UNIONITI I SEPARATITI
333..
adaoge si cererea, tam stranie a unei capitale noueIn centrul tarei, mai mult pentru a stange para invidiei
contra Bucurestilor, cleat pentru a scap perspectiva ceastepta Iasul. Aceasta decizie este subsemnata numai deboierii mari, cei mai multi Ieseni, si anume: stefan Catargiu, P. Mavrogheni, Latescu, Leon Ghica, Constantin.
Ghica, Iancu Ghica, Alexandru Ghica, Alexandru Catargiu, t. Rolla, C. Hurmuzaki, N. Sutu, D. Ralet. C...
Negri, M. Kogalniceanu, I. Pisoschi, V. Alecsandri si
A. Panu 69.
In i i Iunie comitetul este sporit la numarul de 1 80.-
de membri, luati din Intreaga clasa luminata a poporului moldovan : mai toti boierii cei mari, multi boierk
mici si mai multi Inca oameni din popor, din cari cit'mla Intamplare pe : T. Codrescu, I. Holban, D. Gusti, I_
Codrescu, Vasile 13alta, I. Agarici, C. Corjescu, Economul
Ion Bobulescu, I. Vargolici, C. Kerniski, Scarlat Pastia_
stamata si fara cuget si netrebnica zidire va fi acelacare, si In minutele aceste scumpe, va mai cugeta la
interesul sail particular 71. Judetele trimit unul dupa,
altul acte de adeziune catre comitetul iesan. Cel din Bacau
este subsemnat de boierii cei mari ai tinutului : Rosetti'
Tetcanu si alti Rosetti, Aga C... Biberi, A. Docan, deun mare numar de boieri mici: 8 sardari, 4 spatari, 2
cluceri, 3 caminari, 8 pitan, 2 jitniceri, 2 atrari, . i 1
sulger si multi oameni neboieri. Unul din acestia A._
Ibdem, III, p. 520-522.
Ibident, Ill, p. 530-532, unde se AIM 171 de subsenurguri, 9 fiincl..
declarate nedescifrabile.
www.dacoromanica.ro
334
-Gheorghiu adaoge dupd subsemndtura lui: unirea, uniTea S iar unirea , iar altul, D. Lupu: unirea e dorinta
poporului romarn si pe ea o dorim >. Actul de adeziune
-din Bacau Insa cere ca Printul strain sa fie de origine
latind 72.
Actul de adeziune din ,Dorohoi este subsemnat de maTele boier Dim. Ghica logofgt si apoi de vreo )o de boieri
mici si de mai bine de 6o de oameni din popor. El In-tareste cererea facutg prin programul comitetului, anume
www.dacoromanica.ro
`UNIONITI
I SEPARATITI
335
pricina, la separatismu. Ash gasim bunoard pe sepa-ratistii de mai thrziu Alecu Millo vornicul, N. Docan,
N. Mavrocordato, Dimitrie Cornea si chiar Neculai Istrati la Inceput subsetnnati fie In actele de adeziune,
fie In cererea Indreptata catre Domnitorul Ghica, prin
-care protesteaza contra conferintelor de Constantinopole
-cerand unirea ea Prineipele strain 82. De asemenea
Ghica pe care 1-am vazut pledand cu ash Infocare
pentru unire, II vom gasi primind Ministerul Justitiei sub
Din 30 Innie. Ibidem, III, p. 580.
Din 2 lulle. lbidem, III, p. 587.
Din 4 lulie. Ibidem, III, p. 596.
Ambele din 9 lulie. Ibidem, III, p. 616 0 617. Vor fi venit fArA in-doeall acte de adeziune si din partea celorlalte judete ; dar ele s'au rAtAcit
-0 nu sunt continute in bogata publicatie a Actelor priritoare la Regenerarea
_Roma/del, pe care se intemeiazA expunerea.
www.dacoromanica.ro
336
84
de lumina si de caldura lui, sa jasa din vizuina recesi intunecoasa in care sufletele lor putrezeau de atata
timp. Aceasta Insd nu o puteau face tdranii cei lipsiti,
Place c. Walewsky, 24 lulie 1856. Ibidem, III, p. 706.
Din 19 Aug. 1856. Ibidem, Ill, p. 775.
www.dacoromanica.ro
SEPARATIgI
337
www.dacoromanica.ro
.338
www.dacoromanica.ro
UNI0N1$T1 51 SEPARATISTI
cauzei ce sustineau,
33g
surprins de vede trupele austriace luand parte, alaturea cu cele moldovenesti, la sarbatorirea instalarei 91.
Cu toate acestea, Caimacamul, pentru
masc purta-
rea, pune sara la luminatie si un transparent care simbolizA unirea, prin doua femei ce se tineau de mAna.
Tot Bals iea mai tArziu initiativa de a se ridicA un monument lui *tefan cel Mate". Tovardsa si Ing-aduitoarea
In ziva de 14 Martie pArAseste ultimul corp de austriaci Moldova.
p. 672.
Place c. Walewsky, 23 lulie 1856. lbidem, III, p. 680.
Relata Stelei DunArii din 23 lulie 1s57,1bidem, III, p. 655. Jurnalul coznitetului insArcinat cu ridicarea statuei, 18 Decemvrie 1856. /Wm, III, p. 985.
www.dacoromanica.ro
340
lasa sa trea.ca, ci aratand Vizirului purtarea necuviincioasa a pasei, acesta primeste ordinul de a se intoarce
indata la Iasi, din Basarabia unde trecuse, spre a sd.varsi. si fatd cu comisarul francez datoria de politea pe
care lipsise sa o indeplineasca.
Alt firman anuleaza concesia unei bAnci prusiene, de
sigur din cauzd ca si Prusia sprijineA, unirea; al treilea
suprima libertatea presei incuviintat4 de Domnitorul
Ghica, pentru a puta prin oprirea ziarelpr ce sprijineau unirea, sd inndbuse parerile. Place observa asupra
acestei Intrebari, cd ziarele au trebuit sa Inceteze de
a aparek as cd In momentul cand tara are mai multa
nevoie ne a fi luminata, toate organele cari sprijiniau
unirea au fost suite a amu0. Ceea ce face aceasta tacere Ina. mai simtitoare este, cd Gazeta oficiala (GaZeta
Moldovei) continud, mereu articole contra unirei arilor
romne> 93.
Prin un al patrulea firman In sarsit, se opreste reintrarea in ar a emigraOlor din 1848. Ambasadorul
frapcez tagadue in zadar in chipul cel mai formal,
Vezi o serie de acte lncepind dela 8 August 1856. Alden, 111, p. 747
vi urm.
Place c. Walewsky, 29 Sept. 1856. !bidets, Ill, p. 851.
www.dacoromanica.ro
341
gres,
si
mai ales a celor ce au combatut alaturea cu
,
Ss
Turcii In contra lusiei 95.
Caimacamul T. Bals schimba Indata pe dregatorii lui
El luase In minister pe Neculai Vogoride care declarase lui Place, Inca de pe cnd it vtizuse In Paris,
crt lucr din partea Portei pentru a Impiedec unirea;
apoi pe Neculai Istrati, cunoscutul teorician al separatistnului, si pe Neculai Canta care face o opozitie pe
fata ideei unirei 96 Caimacamul destitue pe un cap pe
toti dregatorii precum : directorii departamentelor, prefectii judetelor, perceptorii darilor, t ea mai marel parte
din presedintii si asesorii Divanului i ai tribunalului,
capii jandarmeriei, toti subadministratorii plasilor, cari
erau banuiti de a fi unionisti i ii inlocueste cu persoane apartinand vechiului partid rusesc i cari sunt
totodatA protivnicii unirei Principatelor97. Pentru a scaph
Thouvenel c. baronul de Prokesch, 8 Aug. 1856. lbidem, III, p. 747.
Walewsky c. Thouvenel, 9 Aug. 1856. lbidem, III, p. 749.
Place c. Walewsky 24 Dec. 1856 lbidem, Ili, p. 997. In 28 Fevruarie
1856 !strati subsemnase petitia pentru unire cAtre domnitorul Ghica tMai sus
p. 335, nota 82. In depea lui Place c. Walewsky din 24 Dec. citati aici, se
spune despre !strati ci ar fi depuis six mois Fcrivain et le chef du parti
sparatiste". El trecuse deci in tabi a anti-unionisti pe la lulie 1856, rind
cu numirea lui Balq de Caimacam. Data lunari a scrierei Chestia sud care
erit din 1856, trebue si cadi tot pe. atunci.
Thouvenel c. Walewsky, 13 Oct. 1856, qi art. din 1' Eloile ;iu Danube
S lanuarie 1857. lbidem, Ill, p. 876 gi 1034.
www.dacoromanica.ro
342
recomanda petitia Divanului care i da dimisia In intregime. Neculai Canta este multatnit de Bals pentru
aceasta faptd, prin luarea lui In Minister 98.
Pe langa aceste masuri obstesti luate de Caimacam
contra unirei, prigonirile individuale plouau pe capul
unionistilor. Trei tineri sunt surguniti, pentnica i ara-
tasera prea pe fata aplecarea lor pentru unire. Se violeazd domiciliul si se aresteaza alti doi tineri, Holban
Voinov, cari se intorceau dela o petrecere dela Ora
Imbracati In costum national. Colonelul Frunza este destituit din postul de comandant, pentruca se rostise
favoarea unirei 99. Comandantul jandarmeriei tinutului
Tecuciu, Diamandescu, este de asemene destituit. Muzica
militarA. i chiar bandele de lautari sunt Impiedecate dea cant, Hora uniref; dialogul politic Tandala
Pacala
al lui Alecsandri este oprit de a se mai jucA si catealte masuri de acelas fel
Pentru a ilustr si mai limpede ura contra unionistilor, Intmplandu-se sa moara Mihail Cantacuzino Pas-
apare sub titlul L'Etoile du Danube, In limba francezi, sub directia lui N.
lonescu.
www.dacoromanica.ro
UNIONI$TI
I SEPARATITI
343
de a ajung-e la Domnie.
Purtarea lui T. Bals in chestia unirei este pe deplin
inteleasa. Ata Austria cat i Turcia Ii fag-,aduisera Domnia,.
La moartea
b) Sub caitnetaintia lui Y. Vogoride.
lui T. Bals, partidul unionist cauta In zadar a face sa
se orandueasca Caimacamia de trei persoane prevzuta.
de Reg-ulamentul Org-anic, caci Turcii numesc pe Neculai Vogoride, un Grec pasa turcesc ce fusese impaV. Place c. Walewsky, 10 lulie 1856. Ibident, III, p. 617.
Comp. Place c. Walewsky, 19 lulie 1856, cu Place e, Thouvenel, 12,
Dec. 1856. Ibident, III, p. 680 gi 970.
www.dacoromanica.ro
344
mantenit In Moldova, prin casatoria lui Cu fiica lui Costache Konaki. Acest nou agent al Portei si al Austriei
Insala pe Francezi, prin o fagaduinta iscalita, de purtare neutrala, In c`tuza uuirei. Unioni0i Insa care tieau
cu cine aveau a face, rAmasera Thmarinuri0 la vestea acestei numiri 101.
www.dacoromanica.ro
UNIONIFI
1 SEPARATIgI
345
inteun duh exclusiv de partid, sunt de fire a aduce ratacirea si a ameninta sinceritatea aleg-erilor
Dupd tedria constitutionala a guvernului lui Vogoride, discutia teoretica, conving-erea pe catea ideilor, se
socotea si ea uneltire primejdioasa.
Fiind Insa ca unionistii tot nu Incetau de a lucra,
apoi arestul Imprastiat cu manosie In dreapta si In stanga
fectul de Putna, care trebuea sa lucreze mai cu sdlbaticie contra numerosilor unjonisti din judetul sa.u, este
caracteristicd In aceastd privire: Am vorbit E. S. Caiinacamului, spune _Ministrul prefectului sau, In favoarea
fiului d-tale Mitica, spre a fi Innaintat la g-radul de ofiter.
sunt puse In lucrare In toate pdrtile tdrei. Cu toate a-ceste prigoniri, partidul unionist se Intarea, In loc de
a da inddrat, si de aceea, lucru vrednic de Insemnat,
pe cand acest partid era organizat In comitete- pe caIncunostlintarea Departamentului de Interne, 3 Aprilie 1857. Ibidem,
16. Circularea lui Costia Catargi, 2 Aprilie. Ibidem, IV, p. 202.
Min. de Interne c. lord. Pruncu, prefect de Putna, 13 Aprilie 1857.
Jbidem, 1v, p. 322.
IV, p.
www.dacoromanica.ro
346
lea privata, cel antiunionist nu lucr In acelasi chip, deoarece el partizani nu avdt decat pe agentii ocArmuirei
si nu er reprezentat dead de puterea acesteia, captusita
cu acea a Turciei si a Austriei ". Ag-entii francezi, atk
consulul din Iasi cftt si membrul comisiei din Bucuresti
ambasadorul din Constantinopole, Intelegiind ca, daca
s'ar toler sistemul de intimidare urmat de kuvernul lui
Vog-oride, cauza unirei ar fi nu numai compromisa ci
chiar cu desavarsire pierduta, Isi dadeau toate
pentru a pune In lumina cat se poate mai vie uneltirile Caimacamului, spre spre a sill pe Turcia a reveni
la respectul stipulatiilor tratatului de Paris "". Dar toate
sfortarile erau zadamice. Poarta se preface a fagadu
schimbarea sistemului, pe cnd In realitate ea el-A_ aceea
du Danube, de unde ele fura reproduse In mai multeziare europene. Ele destainueau Intr'un chip neIndoelnic
actiunea rudeniilor lui Vogoride si a autoritatilor turcesti, precum i uneltirile Austriei In contra unirei. In
ele tatal si fratele Caimacamului II Imbieau sa se poarteca un protivnic hotarAt al unirei care ruinand drepturile-
www.dacoromanica.ro
UNION.WKI
r SEPARATISTI
34Z
vor fi recunoscatoare dac va izbuti ca Divanul Moldovei sa se rosteasc contra unirei; c sublima Poarta
Ii cere carsa fie tare si neclintit, si cg. trebue s4'i apere
interesele, pana cand va putea ea Insasi sa se declare
pe fata contra unirei. Un agent al Portei, Fotiadi Bei,
scrieA. lui Vw-oride, ca el sa lucreze far-a vuet
i fart
Poarta)
cu toate acestea, In momentul ce agentul
Portei scriea aceste lucruri Caimacamului, Marele Vizir
< protesa am basadorului francez cu lacriinile in ochi
ar conclamra excesele lui Vogoride 11'.
Principesa Vog-oride, fiica lui Konaki, nu puteA. Ins&
ei,
Ministrul de Interne o aplica tdrei, si ea cere dela barbatul ei Inlaturarea lui din Minister, sub amenintarea_
desparteniei de el, lucru. de care Vogoride se teme
mai mult cleat de acea de iubitul su Ministru 112.
Costin Catargiu fu Inlaturat i Inlocuit cu Vasile Ghica,
fostul aprig unionist, dar care Isi vanduse conving-erile
Vezi mai sus pag. 325, nota 53, scrierea arhim. Neofit Scriban.
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
UNiONITI
I SEPARATIgI
349
cd <cercetand reclamatia cu luare aminte, a gdsieo neIndestuldtoare In marginirea Inaltului Impdratesc firman "7. Cat despre tarani, se tipdreau formulare In alb
cari se umpleau cu numele delegatilor pldcuti guver,
nului. Listele fusese alcdtuite de N. Istrati, Costin Catargiu si de consulul austriac, Gdel de Lannoy, mai
luand parte la sedintele In cari persoanele suspecte erau
desbatute si N. Cantacuzino i uneori chiar Caimacamul.
Multe informatii le dobandise consulul austriac dela
starostii lui din provincie. Place spune In prea interesanta depesa, In care raporteazd aceste lucruri, cd kDomnul Gdel a supraveghiat aceastd lucrare pana In ultimul
moment, mergand adeseori la tipografia Statului, diriguita de Asaki, In timpul cat se tipareau listele, si acolo
Inca a mai facut stergeri 118.
Inloc de 40.000 cat ar fi trebuit sd Insumeze. Se fdcea, nu e vorba, mare caz de cei 167.222 de tdrani
cari Insa, fata cu modul cum li se lua votul, nu Insemnau
absolut nimic pentru rezultatul alegerilor.
darei, si daca se Ingadue a se face alegerile In conditiile de fatd, nu mai rdspund de linistea publica 119,
Reclamatia lui Botez din 18 futile 1847. Ibidem, IV, p. 880.
Place c. Walewsky, in lulie 1857. Ibidem, v, r. 36. Comp. corespondenta din Iasi catre L'Etode de Danube, 12 lunie 1857". Ibtrem, IV, p. 800.
Place c. Walewsky din 18 lunie 1857. Ibidim, IV, p. 884.
www.dacoromanica.ro
_350
121.
www.dacoromanica.ro
UNIONISTr SI SEPAR.A.TISTI
35'
latiile diplomatice. Romnii Trisa pe de -alta parte nevoind cu nici un pre s. desfacd chestia Principelui
forma, iar Anglia, Austria si Turcia fondul si tinta tuturor silintelor lor 122, ceeace va reeies mai limpede
Inca din Conventia de Paris.
In Moldova insa stirea, deocamdata nedeplina, avtl
un efect innAlta.tor. Vogoride fusese r.pus; alegerile
anulate i partidul unirei triumfase. Inteadevar Caima-
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
www.dacoromanica.ro
354
www.dacoromanica.ro
355
www.dacoromanica.ro
356
www.dacoromanica.ro
357
Impins pe divanul Munteniei a nil se apuc de desbaterea reformelor interne, trebue sd expuneni raporturile politice de partid ce existau In Adunarea ad-hoc
din Bucureti.
Am vdzut cd In acest divan se -aflau reprezentanti
din ambele particle pe care revolutia din 1848 le pusese In o vie activitate politick .0 anume dela capii
miqcdrei din acel an, pAnd la Principele ce neputandu-i
www.dacoromanica.ro
358
Daca Insa minoritatea conservatoare din Divanul adhoc se teme sa atingl chestiile de reorganizare interna,
Divanul ad-hoc al Munteniei se opreste In desbaterile sale la cele patru punte si nu cedeaza la sta.ruintele puterilor, nici chiar la acele binevoitoare ale
Actul citat in nota precedentii, p. 738.
Sedinta din 7 Oct. 1857, Proces-verbal No. 4. Ibidem, V1,2, p. 11.
Talleyrand c. Walewsky 7 Novembre 1857.
V, p. 790-791.
VQM vedeh cif atingerea chestiei reformelor agrare in divanul Moldovei este
departe de a nu fi pricinuit niel un neajuns..
www.dacoromanica.ro
35g
Mai sus, p. 1.
www.dacoromanica.ro
3 60
www.dacoromanica.ro
36
launtrica; dar iea masura de a preveni comisia europeana, cd Tntru ea ea lucreazd despar;ita de adunarea
Munteniei, eventualele deosebiri In rostirea dorirqelor
ambelor adunan i asupra reformelor viitoare, sa nu poat.
prejudici In contra unirei politice, ceruta de unanjmitatea deputaOlor ambelor ri 21.i In adunarea mol-
de puteri si ales dupa o lege dictatd de Poarta, dovedeste c autonomia iiu este realizata
Procesul-verbal No. 7, Propunet ea lui Ea!
p. 74-75.
M. Kogalniceanu
Sedinta din 10 Oct. 1857. Proces- verbal No. 8. !Weal, VI, 1, p. 86.
Sedinta din 18 Oct. 1857. Proces-verbal No. 10, Ibidem, VI, 1, p. 90-92.
www.dacoromanica.ro
362
procesiilor si marginirea numarului bisericilor> 25. Kogalniceanu si aici rosteste cuvantul hotarator, cerand
ca libertatea cultelor sa fie deplina, primind numai
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
364
oar fulgerul ce amenintd cu o mare furtunA desbaterile pOnd acum destul de linitite ale Adunarei ad-hoc,
anume Anastase Panu 4:14 cetire propunerei locuitorilor
pont* care at5.c Cu o mare violenta pe marii proprietari. AceastO propunere este insg, lasata spre desbatere
pe mai trziu, dupO, isprOvirea chestiilor generale66.
Cu prilejul propunerei asupra dreptului de cetatenie
www.dacoromanica.ro
363
iardsi prin niste propuneri pasnice venite din sinul proprietMei mari. AO. sunt Infiintarea comisiilor jude;ene,
suprimarea taxei de export pe grane, vite, materii brute,
toate aceste pdrand a voi sa Indepdrteze cat mai mult
chestia rurald a cdreia atingere se stiea ca va provoca
furtuna. In sedinta In.sd din 18 Decemvrie yen' pe tapet
propunerea care fusese cititd In sedinta din 9 Noemvrie,
dar a careia desbatere fusese amanatd pana acum, cand
www.dacoromanica.ro
366
367
Proprietarii mari In contra carora mai ales era Ini care aveau cunotint de
ea Inc din qedinta din 9 Noemvrie, In Incheerea pe
care o fac, ca raspuns la &Lisa, o trateaza de comunista, sustinand ca de0 unele din tanguirile ardtate
sunt adevarate prin urmare merita cea mai compa-
mai mult dela guvernele ce au avut, jar nu dela proprietari; c era o urmare neaparatd a necontenitei schim-
www.dacoromanica.ro
368
Ii pune la Indamana ; dar ca eprin expresia de rdscumpararea boierescului care este o sofisma comunista,
se tinde In ascuns numai la Improprietarirea universala,
fara cumpararea si plata parnantului, pe care compuitorii propunerei locuitorilor Il Inteleg proprietate co-
soarele ; caci
369
. Prin urmare socotinta proprietarilor mari er desfiintarea obligatiilor pe care ei le credeau corelative:
munca tdranului si dare pamntului din partea pro
prietarului. Tdranii sd rarnand stdpani pe bratele lor si
proprietarii pe mosiile lor, iar raporturile . btre aceste
cloud clase sa fie regulate prin alatuiri de blind voie.
Cu alte cuvinte se desfiinta cu totul dreptul taranilor
www.dacoromanica.ro
370
I. Hrisanti,
N.-Rclu, O. Masian, C. 13AdArAu, St. Clin, G. Varian, Chiriac Ciocirdie i T.
Stiun.
www.dacoromanica.ro
371
49.
si satenii la randul lor sunt aserbiti la munca personala catre stapanii mosiilor; O. daca s'ar statomicl In-voielile de buna voie, nu numai ea s'ar jigni principiul
-dreptului de coproprietate ce'l are sateanul In moii,
-dar s'ar lasa satenii cu totul la dispozitia proprietarifor
de a le impune pretul ce ar voi acetia; ca daca li
s'ar lu pamantul ar devenl niste -proletari nomazi; ca
sateanul trebue pus In o pozitie neatarnata, fara a-i rapi
rnijlocul prin care, cu munca sa, sa poata subvenl trebuintelor sale si a cererilor statului; ci plantandu-1 In
particica de pamant pe care o uda cu sudoarea so, sa'i
-destepte amorul patriei i ravna de a o apara.; cd nici
.o lege veche sau noua n'a Invoit pe stapanul mosiei a
Maw:, p. 307-369.
www.dacoromanica.ro
372
nevoit a se supune conditiilor ce i Je-ar pune proprietarul in privina rdsplatirei cuvenitd inuncei lui.
Propunerile tdranilor si a partizanilor lor mantineaa
din prOtiva dreptul Wanilor de a rdmaneA pe pdmntul
pe care se hrdneau, schimbAnd Insd conditiile juridice-
i Dimitrie BAlan.
www.dacoromanica.ro
373
cleci sa fie Improprietarit pe el. Se Imbraca Insa arascumparare a pamantului In forma rgscumpaarei boierescului, primindu-se oare cum principiul,
-taranul a fost totdeauna proprietarul acelui pamant, a.serbit Insa prin Indatorirea boierescului, de care serbire
-er sa se mantuie acuma prin rascumparare.
Chestia deci cea grava ce se desbatea Intre proprie-,
www.dacoromanica.ro
374
ternationala a cerut sa pasim mai departe spre reformele din launtru care au deschis gura si celor mid..
paratiste si reactionare! Oare in zadar se ataca boierimea noastra; ca ea nu voeste a avea un popor stradan
si patriot; ca singurul motiv care a facut'o sa imbedtiseze cu atata ardoare ideea unirei a fost speranta dea putea sub acest strag a'si pastra privilegiile sale ? Kogsidniceanu cere, ca si Panu, sa se dee timp resentimentelor sA se linisteasca, ideilor sa se limpezeasca 54.
www.dacoromanica.ro
375
376
numai titlul detinerei pdmanturilor, 0 'a*.ranii din uzufructuari de veci deveneau proprietari de veci ?
Cauza adevarata a nevoi*i proprietarilor de a primi
deslegarea problemei Imbundtatirei soartei taranilor prin
rascumparare, era deci frica de a nu fi plAtiO pentru
luarea pamantului lor; caci tdranii trebuind sa rdmAna
pe locurile lor, iar munca lor trebuind de acum Innainte
pl."tita, prin desfiir4area boierescului, proprietarii credeau
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
Desi In ambele tri, dup cum s'a vzut din capitolul asupra unirei, partidui progresist er. In o vadit
majoritate, totusi din o purtare gresit a cdpeteniilor lui,
378
> 4.
niilor vechi. Francezul I: A. Vaillant care lupt In r'ndurile ion, spune In o brosurd a lui, ca natia Inainte
de toate trebue s se gandeasa la alegerea Domnului >.
Daca Insa neIngrijirea de adevaratele interese politice adusese minorizarea partidului progresist In adunarile Tarilor Romne, cum se explic atunci, c,' rezultatul alegerilor sa fi fost nu numai favorabil candida-
tului progresist, dar chiar c acee* persoanA, ColoL Fiziologia alegerilor din Moldova, art. de G. Sion, Roma' oul 3 (15) Ian.
1859. Acte fi Doc., VIII, p. 298.
Steaua Dunard, 29 Ianuarie 1859. Ibidem, VIII, p. 345.
lbidem. Adaogi Place c. Walewsky 18 Jan. 1854. Acte f i Doc., IX, p.
231. Mai vezi i articolul din ziarul Patria S Ian. 1859. lbidem.
ItAspuns la Gregorieni Steaua Dunarei 21 Noemvrie 1858. Romanul
20 Ian. 1454.
Glasul poporului glasul lui Dunmezeug Ian. 1858.
www.dacoromanica.ro
379
nelul Alexandru Cuza, sat fi fost ales Domn in ambele Principate, i anume In amAndoug cu unanimitatea p,-lasurilor?
In :Moldova lucrul se pub intampl numai multdmitd Imprejurdrel, cd sprijinitorii lui Grigore Sturza nu
Intelegeau cu nici un pret sd ajute tatalui acestuia la
cApatarea domniei. De ei se artau dispusi a vot&
www.dacoromanica.ro
3 80
Cu toate aceste iesise vorba si despre putinta alegerei lui Cuza In Muntenia, si aceasta Inca din ziva
de 16 Ianuarie, cand Grigore Sturza publicase In Steam
Dundrei scrisoarea prin care tagaduea once Impartasire
la complotul din Focsani, artftnd cum din potriva el,
dupa alegerea Domnitorului, mergand 361 feliciteze, a
dat o dovada de abnegatie, incredintndu'l ca ar fi
p. 45-46.
www.dacoromanica.ro
381
rire a daraverilor. Cum sa se faca lucrul, nu se pricepeau sd o spuna; dar miscarea orasului era tot atat de
puternic zadarita de aceasta tinta, precum acea a satelor
era. Intetita de amintirile si reInnoirea perspectivelor
din 1848.
N. Catargiu si Colonelul Mavrichi, ea se Intelese cu partidul progresist muntean, ca sa realizeze unirea, alegand
pe Domnitorul Moldovei si In Muntenia 12. Partidul progresist care cum am vazut, nici In Muntenia nu se adu-
acestei idei care este Imbratisata cu cea mai mare caldura de toti cei de fata. Cu toate cd se hotarase pd.zirea secretului pana a doua zi, stirea se raspandl- ca
fulgerul prin Bucuresti si destepta In popor o framantare nemai pomenita, Intru cat acuma visul lui, aducerea
capitalei ambelor tdri In orasul sdu, lua un trup si o
fiinta, In alegerea Domnului Moldovei de Domnitor si In
armatA, vezi acelasi cAtre acelasi 7 Febr. (25 Ian.). lbidem, IX, p. 269.
Corespondenta dint Bucuresti cAtre Patria din 23 Ian. (4 Febr.) 1859.
Ibidem, VIII, p. 585.
Bolintineanu, Vlafa lui Cuza Vodd, p. 14.
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
383
ran ilor.
www.dacoromanica.ro
384
www.dacoromanica.ro
385
Romne ce fusese Intronat prin siluirea vointei i a intereselor lui, caut s zaddrniceasca aplicarea reformelor
al ideilor atinse; er Inca o doza de idealismu In Incepatornicile lupte parlamentare, pe care timpurile de mai
trziu trebueau sa le inlocueasca desavrit cu precum-
23.-
AO In timpul fierberilor pentru alegerea Domnitorului, liberali moldoveni tieau cd vor ave de luptat contra
www.dacoromanica.ro
25
386
liberali de a lasa s parundd In adunare un conservator de puterea lui Grigore Sturza, Dar se cunoaste,
de pe cuvintele vorbite de Alexandru Cuza, cu prilejul
validarei alegerei lui Gr. Sturza, ceea ce Impingea pe
liberali a'si neIngriji interesul. Era o parere de tot idealista asupra lucrurilor acestei lumi.
Cuza spune anume: Sunt de parere, ca ar trebui sa
punem patimile la o parte si sa deschideru era Constitutiei
prin dreptate i frdtie >24 Alegerea lui Grigore Sturza se
valideaza; Ins". Kogalniceanu nu uita a apasa, ca el 11
trebue sa ne para purtarea lui Anastase Panu, In sedinta din 4 Ianuarie, privitoare la Inscrierea tot a lui
Gr. Sturza, de asta data printre candidatii la Domnie,
prin care el venea In concurenta cu omul particlului
national, Colonelul Alexandru Cuza, care fusese acum
desemnat de acel partid drept candidatul sau la Dom-
www.dacoromanica.ro
387
www.dacoromanica.ro
3 88
voe sa faca sa se Inlature darea votatd asupra averilor ei, dupd cum judeca Steaua Dunetrei care spune,
din
partea boierilor a darei de 5.000.000 asupra proprietdtei, i dupa cum aratd i Epureanu mai tarziu, ca
adevdratul motiv al masurei adundrei er, ca ea votase
www.dacoromanica.ro
389
.ea mai multi liberali, Intre care Insusi Mihail Kogalniceanu, sprijin motiunea de blam a partidului conservator, si aceasta contra unui minister pus sub presidentia marelui nationalist, fostul caimacam V. Sturza
si compus din ceilalti nationalisti: Epureanu, V. Alecsandri, C. Rolla, D. Miclescu i generalul Milicescu.
Motiunea de blam trece In adunare cu o mare majoritate, si ministerul Vasile Sturza este silit s, se retraga.
Adevaratul motiv al rsturnarei fusese Indrazneala lui
-de a voi sa puna deopotriva pe boieri si pe trani In
privirea darilor".
Si In tara Romneascd lucrurile, de si pe alta cale,
ajunsera la acelas rezultat, rsturnarea ministerului Filipescu, tot In vederea stafiei chestiei tranesti ce aparea
Dim. Ohica Mon. of. al Tdrei Romaneftt; 27 Martie 1859. Comp. acela
ved. din 27 lunie. Ibidem, 12 Sept. 1859.
www.dacoromanica.ro
3 90
nu Insemna alt ceva decat Imbrancirea Conventiei deParis, de oarece aceastd Conve0e primise tocmai principiile dela 1848 ". i ministerul muntean cazuse deci
indirect tot din cauza chestiei taranesti, Tncat este foartedreapta bAgarea de sama a unei brosuri de mai tarziu_
Conventiei. Acte
www.dacoromanica.ro
391
si o altd exagerare, anume c epartidul trecutului (conservator) ar vra s ne cluca Inapoi spre cele stiute ".
Aceasta nazuintd devenise Insd cu neputintd fa0, ca
Conven0a de Paris si cu voturile Divanurilor ad-hoc
de lepadare a privilegiilor; atata era numai adevdrat, ca
privilegiaii voeau sa Intarzie pe cat se pute mai mult
Infdptuirea reformelor i s le reduc la cat mai puOn
Cu putintd.
cipele roma.n nu trebue decat s caute a realiza aducerea unui Principe strdin, atunci rolul sau de reformator trebua. sdi Inceteze, i privilegiatii se mai puteau
bucura de situa;ia lor, In timpul de trecere cat ar
pana la indeplinirea dorintei lor.
Alexandru Cuza i fusese ales numai cu scopul de
a alcdtui o verigd care sa lege starea trecutd de viitorul Intrevdzut. Asa chiar In ziva alegerei din Moldova,
Kogdlniceanu, Innainte de a se pdsi la vot, face propunerea,
ca desi Converlia n'a primit alegerea unui Principe
strain, adunarea moldoveneascd stdrueste In aceastd, dorintd, i ca Domnul ce va fi ales sa nu uite, cd cea mai
www.dacoromanica.ro
3 92
www.dacoromanica.ro
393
nu prea faca pe grozavul, caci nu avea pentru ce, nefiind decat un Domnitor provizor iar nu unul definitiv.
E drept ca primul atac facut lui Cuza Voda In aceasta
ca o impartaea pe deplin, dupa cum o dovedesc repetatele lui declaratii, ar avea insa, cum spune Voda Cuza,
www.dacoromanica.ro
394
Intre cei delegati In Comisia centrala din partea Moldovei, se aflau cei doi mai mari protivnici In ideile lor
asupra chestiei tardnesti care trebue tocmai s. vinA in
desbaterile Comisiei : M. Kogalniceanu si Lascar Catargiu
noastra politica de astdzi std pe loc, innaintea unor asemenea acte pretinse politice. De aceea cu drept cuvant
se intreabd Steaua Dunttrei: Formatu-s'a in sinul Adunarei, in curgere de patru luni, o majoritate fie liberala
fie reactionara chiar, care sa lucreze anumit dupa un tel
fix, fie oricare, numai s fie unul; nu a fost majoritate,
ci numai fractiuni 44. Aceeasi observatie o face ministrul cultelor din Tara Romaneasca asupra Adundrei
de acol Preocuparea dominanta a adunarei e sa se
rapoarte la persoane si nu la principii ; in ea nu existd.
nici o busola, si de aceea unii din Dreapta votaserd contra
altora din aceeasi parte, si nu s'a vazut sd se aleagd o.
adevdrata opinie liberala; nu er o majoritate ".
Pentru a mai da un exemplu despre aceasta lipsa de
inchegare a spiritului de partid in Muntenia, amintim cele
ce se petrec In chestia celor 200.000 de galbeni de dat
comerciantilor zdruncinati prin o mare criza financiard,
criza ce se atribue de ministerul conservator al lui Filipescu, schimbdrei prea liberale a regimului ocrmuirei.
Cu toate c liberalii aveau interes sd combatd o-asemenea
:
motivare, ceea ce se si face de liberalii N. Golescu (ministrul ! !) si I. Brdtianu alt progresist V. Boerescu o sprijinealdturea cu Barbu Catargiu ministrul finantelor (un frunSteaua Dandrei, 17 Mai 1859.
www.dacoromanica.ro
395
Comisia centrala fusese alcdtuit a cd In ea predomnek de I Cu o foarte mic. majoritate (de un glas)t
partidul Dreptei, adeca conservatorii, nelipsind bine Inteles
nici amestecul de tendinti reprezentate In ambele adunari. Despre predomnirea elementului Dreptei ne da dovada refuzul lui Koglniceanu de a lu parte In delegatia care trebue sa Intocmeascd raspunsul la mesajul
Domnitorului, motiv5.nd acest refuz pe aceea, ca <proiectul de rspuns trebuind s fie facut In simtul majoritatei, el nu socoate a face parte din ea 48 Si organele
timpului priveau Comisia central ca un a-ezdmnt
conservator In chestiile sociale> . Si a In adevr In
Comisia central predomne cugetatea conservatoare, se
vede de pe tinuta
ei In chestia legei
electorale
www.dacoromanica.ro
.3 96
sa fie marginita la cei 1724 de alegatori care s reprezinte voima a 2.000.000 de suflete, iar In Muntenia
irate precum sunt cdt se va puteet mai mult, era Impartasita nu numai de majoritatea deputa0or ai
membrilor Comisiei centrale, ci si de marea multime a
celor 1724 sau 2072 de alegatori ai Tarilor Romane.
Aceasta se vede cu prilejul facerei unei catagrafii, spre
-a se sti pe ce temelie sa se atearnd noua Intocmire a
-darilor. Proprietarii se ascundeau pe un cap, spre a nu
da stiintele cerute. Comisiile rnduite pentru Intocmirea
Asupra numirului alegAtorilor din ambele tAri vezi Tribuna, 10 Mai
1859. Mon. of. al Tdrei Rom., 21 Februarie 1860. National:a, 26 Dec. 1859.
Tribuna, 18 lunie 1859. Un boier liberal, Em. Cretulescu, in o brourA
a lui din Paris, La Roumanie 1859, spune : g La Convention organise plus soli-
dement l'aristocratie foneire dans un pays que doit tops ses malheurs A
la constitution fodale de la proprit. Cela suffit pour la condamner .
www.dacoromanica.ro
397:
cu noua stare de lucruri pe care Convena de Parisvoe s'o introduca In Tarile Romne, nu ne vom
de reImprospatarea atacurilor, tot din punctul de vedere al Principelui strdin, Indreptate contra omului cepersonifica tendintele noue, Domnitorul comun.
Proiectul de raspuns la mesaj al Comisiei centrale nu
se ocup prin nici un cuvnt de numeroasele propuneri
Lucru iarasi straniu: In comisia de redactare a raspunsului se vede figurnd i liberalul Chr. Tell care nu
formuleaza o parere a minorittei, iar la desbaterea asuSleaua Dunarei, 26 ai 27 August 1859.
Tribuna, 22 Oct. 1885.
Protocolul Com. cenirale, din 8 Iunie 1889.
www.dacoromanica.ro
398
-mejdioasa, cu cat principele Grigore Sturza se insarcineaza a explica ce Inteles trebue sa se dee raspunsului
la mesaj. El spune anume, ca Domnul ori cat timp ar
guverna, nu poate fi privit decat ca depozitarul demnitatei domneti, i c este chemat a sta.pan Ora noastra
"Ana cand Europa ne va da un Principe strd'in .
Aceasta parere a lui Grigore Sturza o Intrupeaza.
el chiar 'intr'un articol, cand se reie In desbatere chestia
Principelui strain, cu prilejul Constitutiei celei nque ce
trebuea data Tarilor Romane unite. Anume prin art. 34
se prevedek ca indata ce se va putea dobandi. un
misia centrald este chemat a priveghe intacta pastrare a dispozitillor constitutive ale nouei organizari a
Principatelor. Cum putea ta atunci sA propunA PrinciProiectul de Constitutie in Protocol& Com. cent., 24 din 8 lulie 1859.
Tribuna 27 Aug. 1859.
Romdnul 15 Aug. 1885.
www.dacoromanica.ro
399
pele strain i ereditar care nu fusese admis de Conventie 59 ? Acela lucru il sustine i liberalul stefan Golescu In Comisia centrald, cand spunea, Ca este foarte
www.dacoromanica.ro
400
nu vor sa piardd unirea prezentd, grdbind unirea complecta, pe cnd cei de al doilea vor o unire complectI
spre a pierde si unirea prezentd >65
Ce s. fie adevarat din aceste invinuiri? Se pute oare
ca privilegi4lor In majoritatea lor s le fi parut rau dup.
starea de mai Inainte; s'd fi dorit iardsi despar;irea tarilor romne ? Ca s. fi vrut ei reintoarcerea la starea
veche, aceasta pare cu neputintd, cu att mai mult
ca si ei votaserd in Divanurile ad-hoc, si incd cu a,ta
foc unirea ambelor Ori. Dar ei ceruserd cu convingere
Domnitorul strain si alegerea celui pdmantean se facuse
contra voinri lor. Ei il primiserd cdci nu putuserd face
altfel; dar ei se simtird aanc jigniti, cd autoritatea suprema sd fie incredinOtd unui om iesit din randurilemai mici ale boierimei si ca sd nu fi putut dobandi ei
cdci fiecare se credea doar vrednic de scaun 66 - aceastd
Nafionalul 26 Iulie si 2 August 1859.
Nationalul, 26 Inlie 1859.
Se Inscrisera doar 38 de candidati la domnia Moldovei. Vezi Acte 0
Documente, VIII, p. 180.
www.dacoromanica.ro
401
-Malta demnitate. De aceea i reprezentantii privilegiatilor votara articolul 34 din Constitutie, care cobcire pe
Domnitorul ambelor Principate la rangul unui locotiitor
al Domnului strdin. Vechea competire: pentru ce el 0
nu eu, /1'0 schimbase formula In acea rostita de Kogalniceanu : a daca nu eu, nici tu, sau cel putin daca
amanare cauta o punte de scapare 68. Acesta era punctul de vedere al partidului conservator din Principatele
ronane. De aceea am vazut cum privilegiatii cauta sa
Impiedice sau sa Intarzie facerea catag-rafiei care premergeO Infiintarei impozitului funciar 69.
Impac adese ori cu forma In care reformele erau Infaptuite, Art. 47 din Conventie preveda, ca, pana se va procede la revizuirea legiuirilor existente, acestea vor fi mantiVezi protocolul 35. sed. din 31 Wile 1859. Comp. Tribuna romiind,
17 Ian. 1860, si Les Principauts devant les Confrences, Paris 1866, p. 25: Que
l'on fasse le choix de l'un des boyards pour tre Prince et tous les autres se
retourneront immdiatement contre lui et travailleront i le dtruireg.
Curieral Principatelor unite 7 lunie i 20 Aug. 1859.
Mai sus, p. 396-397.
26
www.dacoromanica.ro
402
nute niimai 1n dispoz4iile care nu vor fi protivnice Conventiei de Ltd. Ce insemn aceastA prescriere, decat
desfiintarea privilegiilor pe cale administrativk panA and
www.dacoromanica.ro
403
Erh deci pus In pozitia de a alege Intre vointa reprezentatiei tdrilor pe care clonmeh sau acea a Europei.
El pref era pe aceasta din urma si de aceea disolvd
adunarile Principatelor. Acesta este Intelesul declaratiilor
cuse cat timp pozitia lui, alegerea Indoitd nu fusese re-cunoscutd de guvernele europene. De Indata Insa ce, In
urma izbanzei repurtate de Frantia asupra Austriei In
Tazboiul pentru Italia, puterile dusmane unirei fusesera ne-
www.dacoromanica.ro
404
nastiret Sentina se executa cu mare graba. In zo Ianuarie 186o, D. Sturza telegrafiaza din Piatra prietenilor
Astazi merg In Inchisoare de unde trimit
salutari amicilor mei politici74.
Partidul Dreptei simtind ca disolvarea adunarei er o
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIJL XVI
Majoritatea era Ins, de pErere a nu se atinge dispo2itiile electorale stabilite de Puterile europene. Asa dud
-fu vorba de proiectul pentru camerile de agricultura,
Nafionalu4 23 Martie 1860, Conservatoral progresist, 21 Tulle 1860,
Steaua Dandrei 26 Oct. 1860. Ronu2nul 24 Februarie 1860 socoteste pentru
Muntenia : 28 Dreapta, 22 StAnga, 17 guvernamentali. Dambovita citati de
Steaua Dundrei, 14 Martie 1860 stabileste urinittoarea comparatie intre adumirile muntene din
1025
,,14
www.dacoromanica.ro
406
anchete parlamentare si demisionarea a celor doi ministri, Gr. Bal i I. Miclescu, care facusera aceste ingerinti. Domnitorul Insa trimite lui Bals o scrisoare, prin
www.dacoromanica.ro
adaoga, ca Domnul nu se hotarI a merge nici cu liberalii, nici cu boierii, dar nici nu ave o partida a
sa credincioasA. i capabila 6. Ceea ce Incep a des-.
bira pe Domnitor de liberalii Inaintati fu chestia presei.
www.dacoromanica.ro
408
www.dacoromanica.ro
14. Monilorul of. al Tard Rom., 30 Mai 1860. Nalionalu4 5 lunie 1860.
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
I PARTIDELE POLITICE 41
Dar odata Cu aceasta. noua constituire a ministerului muntean care era compus tot din elemente progresiste, i cu prezenta unui minister de aceeasi coloare-
sese o lege pentru strpirea lacustelor, In care se pastrase tot spiritul de neegalitate al vremilor de mai 'nainte,
Cu prilejul acestei desbateri, unii deputati cerura amanarea votarei impozitelor pe sesiunea viitoare, lucro In contra canaia protesteazA cu cea mai mare energie I. Bra-
tianu, cerand ca sa se proceada numai decat la reguMon. of. al Mold., 25 Oct. 1860. Comp. Steaua Dundrei 24 Apr. 1860
ajunsese, di se mituiserA comisarii, spre a scApit de inscrierea dArei. Constatat lucrul oficial lbidem, 18 Ian. 1801.
lbidem, 9 Decemvrie 1860.
Sed. din 2 Sept. 1860. Mon. of. al Tdrei Rom., 24 Sept. 1360.
www.dacoromanica.ro
412
www.dacoromanica.ro
batere chestia suspenddrei i arestarei MitropolituluiCalinic Miclescu care se facuse vinovat de o purtare
cam razvratitoare fata cu capul statului. Adunarea. numalte o comisie care depune un raport facut de Lascar
Catargiu cu Incheerea darei In judecata a Ministerului
Kogalniceanu, In urma carui raport, acesta Ii dal demisia In ziva de 17 Ianuarie 1861 23. Lucru straniu
Insa, In actul de acuzare alcatuit de adunare contra lui
Kogalniceanu, nu se vede trecutd nici Invinuirea purtarei lui fata cu Mitropolitul de care pomenea raportul
p. 164 si 177-180.
www.dacoromanica.ro
414
Kogalniceanu aratase adevarul care nu prea conve-nea protivnicilor lui sa fie dat pe faVa.
Amestecul adunarei muntene In o chestie judecao$edintele din 4 gi 13 Fevruarie 1861 Pr. verb. No. 12 vi 20
.bak ale Adandrei Moldovei p. 204 i 259.
Ibklem p. 301.
www.dacoromanica.ro
Procsele ver-
reasca care o puse Inteo grea neIntelegere cu ministerul Epureanu, provoca o noua disolvare, de asta data
numai a acelei adunan. Dar aleg-erile noue aduc pe tot
acei deputati Thapoi In parlament, care furiosi pentru sco-
Monti of. al pre' Rom., 20 Aprilie si 2 Mai 1861. Ministerul Epureanu este
judecat de Curtea de Casatie in 20 lunie 1862 gi este acbitat. Ibldem, 29 Septembre 1862.
www.dacoromanica.ro
416
dicase atk de sus vaza Tdrilor Romne 'in urma stralucitei lui primiri din partea Padisahului; dar stdruintele lui
Vodd Cuza reven asupra lucrului prin un Memorandum trimis Portei la Inceputul anului 1861, In care el
sprijine unirea ca <fiind neaparatd pentru linistea tarilor
Incredintate ocarmuirei lui, aratnd cd ele ar cere unirea
Cu cea mai mare stdruintd; cd realizarea acestei dorinti
ar fi singurul lui mijloc de a cstigA, vaza trebuitoare
pentru a aplic, principiile civilizatoare ale Conventiei
de Paris, mai ales ct ave de luptat i cu multe ambitii incd ramase aprinse In consiiintele fostilor candidati la domnie. Complicata masina guvernamentald, cu
doud adunan, doua ministere si o Comisie centrald la
Focani, Ingreue apoi la nesaritele mersul trebilor, cu
atAta mai mult, c. Conventia concentrase reprezentatia
tdrilor in manile unui mic numdr de privilegiati care
se foloseau de nerealizarea unirei, pentru a acopen i cu o
vapse patriotica nemultamirile lor de alta natura. Cum
se poate Wept o sincera aplicare a art. 46 din Conventie Intreb Domnitorul, cand dnsa Indepart de reprezentatia nationald pe toti acei ce aveau de asteptecevA dela reformele sociale impuse de marele act international ? Analizand apoi legea electorala impusd de
acest act, Cuza Vodd citeaza cazul ridicul al alegatorului unic din judetul Izmailului. Domnitorul cere deci
ca conditie neaparata pentru a pute guvernk unirea
ministeriilor si a camerilor si reforma legei electorale.
Dacd In puntul cel dinti, urmeaza Memorandul, acel
al unirei, fostii privilegiati se arataserd a nu gasi motive
27. Thouvenel in circulara din 19 Aprilie (1 Mai) 1861, publicatA de Arhives
diplomatiques, 1866, p. 190. Lorsque le Prince Couza avait et Constantinople au mois d'Octobre pase (1860), il avait attir l'attention de la Porte
sur les obstacles qui surgissaient pour lui de la ncessit dans laquelle il se
tronvait, de traiter avec deux chambres et deux ministres. Le Porte ne lui
fit pas immdiatement connaitre ses intentions". Cuza cAutA sA acopere aceasta_
www.dacoromanica.ro
de nemultdmire, ei nu puteau de loc sa.incuviinteze reforma sistemului electoral, care nici nu ar pute fi ateptatd. dela o sinucidere politica a elementelor interesate .
www.dacoromanica.ro
27
418
www.dacoromanica.ro
In urma tuturor acestor demersuri. Negri scrie Domnitorului, cd are temeiu de a crede c. zdravenele sale
-declaratii In ceea ce privWe unirea au produs aici un
.efect priincios. Am deprins pe toatg lumea cu ideea, ca
In cazul dud Poarta nu ar Incuviinta unirea, Inaltimea
Voastra. ati proclama-o dela sine. In cazul cand unirea
nu ar fi primitd, Negri cerea sd fie rechemat ".
Pe cand ns Turcii urmau sistemul lor de a trag-ana
lucrurile, adunarea moldoveneascg facea un pas foarte
gray, votand o propunere, ca.* pentru desbaterea chestiei
Turale, ambele adunan i sa se Intruneasca 35 un mijloc
iarai piezi de a se realiza unirea, dar care era In-
pripit i sd mai astepte, ca toate lucrurile sa. fie In regula; iar Ali pava roagg pe Negri sd conjure pe Domnitor sa mai atepte putin. Negri, vazand aceastd staruinta a ambasadorilor, sfatuete pe Domnitor sa le
lacd pe plac 86.
www.dacoromanica.ro
420
aceastd cugetare In tara. El formeazd ministerul moldovan sub preidentia lui An. Panu, al doilea mare
unionist din aimacamia de trei, din barbati partizani declar4ti ai Infrdtirei Romanilor, dar prudenti In aprinderea lor: C. Hurmuzaki, P. Mavrogheni, Dr. Cuciureanu, C. Rolla i. D. A. Sturza care acest din urma
fusese iertat de Cuza Voda de Inchisoarea la care, fusese osandit i reintrase In favoarea Domnitorului 38
Monitorul oficial al Tarei RomanWi insereazd un comunicat In care se spune, cd cele din urmd tiri ale
agentului Tdrei la Paris sunt, a chestia Principelui strain
este neadmisibild ; cd nimeni nu s'a gandit la aceasta i
cd asemene propunere, ori de unde ar veni, va IntimNegri c. Cuza 18 Iunie gi 2 lulie 1861 Ibidem, p. 120-122.
Sturza fusese inchis in ziva de 20 lanuarie 1860 (Mal sus pag. 404). In 25
Ianuarie el fusese gratiat impreuni cu ceilalti osinditi p. delicte de presitMon. of. al Mold., 25 Ian. 1860 Steaua Dundrei 26 Ian. 1860.
www.dacoromanica.ro
origina mult mai Innalta decat o slabA pana. de publicist 4. Ulysse de Marsillac, directorul organului oficios
mai mult sau mai putin In legatura Cu guvernul, sprijineau ideea Principelui national, ci chiar acele liberale
Inaintate care nu erau si nu puteau fi prietene ale Domnitorului, dup. cel petrecute Intre el si capii lor. Asa
C. A. Rosetti scriea In Romdnul, ca csi noi facem apel
la toata natiunea, nu ca sa se supuna condiftilor noastre,
ci sd le desbata In public si sa le lepede, subscriind In
public petitia ce circula In ascuns pentru guvern strain,
sau sa le aprobe 'in public, subscriind petitia noastra
Tentru alesul natiunei 44; iar Tribuna lionand spunek
cA fericeste pe Romani, cA n'au dobandit unirea cu
Principe strain, multdmind mai ales diplomatiei engleze
ca nu a dat Romania de mostenire unui Principe strain 45.
Mon. of. al Tdril Rom., 7 lulie 1861.
Viitorul, 13 Aprilie i 2 Mai 1861.
La Voix de la Roumanie 25 Mai 1861.
Dambovita 23 Maiu 1863.
Ibidem, 28 Iunie 0 1 Iulie 1861. Romanul, 8 lulie 1861.
Ron:dual, 12-15 Iunie 1861. Circulk i o petitie pentru Principele
.strain, patronati de partidul Dreptei.
Tribuna Romdnd, 4 Mai 1861.
www.dacoromanica.ro
42 2
si se incorda cu aka mai mult, cu cat vedea fdcandu'si drum In tard ideea unei Dinastii nationale. Aceasta
ar fi Insemnat asezarea definitivd a familiei Cuza petronul prilor Romane, pozitie prea mandrd, si prea frumoas, pentru a nu [Area ru aproape fiecdrui membru.
din acel partid, cd nu o ocupase el, si'l fd.cea sa'si iasa
din fire la gandul cd un Cuza sa o dobandeascd. Numai o asa stare psicologicd explicd rostirile ziarelor conservatoare ale acelui timp si mai ales tonul acelor rostiri46._
Asa Viitorul Intreabd Intai, cd <ce este unirea fdra Principe strain > ? Apoi, intrand In amdrunte arata, cd sperienta ce am acueo timp de doi ani ne aratd, cd sinp-,uruL
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
42 4
ce a fost nevoit sa pastreze de o cam data aceastd ocarmuire pana la un punt separatd pentru Moldova; cdci <nu
pute stamut a0 de repede toate cancelariile Moldovei
la Bucureti, spre a nu aduce o prea mare desordine In
lucran i i a nu face sd strige Moldova cd unirea a fost
pentru ea o prdpastie ".
Dar stramutarea deqi se face mai pe Indeletele, nu se
IndeplinWe cu mai putina stdruinta. Mai Intli se stramuta arhivele; apoi ministerul cultelor; apoi directoratul afacerilor straine, ramanand ca paspoartele sd fie
eliberate In I4 de politia oraului; se desfiinteazd In urma
Curtea intariturilor din Iaqi i administratia centrala a postelor ; In sfarsit ultimul directorat de departament, acel al
Justitiei ce mai rdmsese In Ia.i. In 4 Aug-,ust se centralizeazd oficiul statistic la Bucureti i dupa aceease concen-
ordpl Iqi.
www.dacoromanica.ro
425
a combate unirea Principatelor si anume acele ce combateau si unirea Italiei, precum ziarul parizian La France.
In el separatistii intreaba, daca ei prin unire au inteles
o centralizare a, administratiei care atrag-e totul la ea ?
www.dacoromanica.ro
426
In interesele lor prin unire si prin stramutarea capitalei la Bucuresti, se facusera instrumentele separarei "..
Kogalniceanu se sile a da Iasului o compensare pentru
lovitura suferita, si el propune mai mult mijloace de imbunatatire, Intre altele consolidarea Universitatei 54; Adunarea Insa cnd rAspinge propunerea pentru Curtea de
casatie nu iea de loc In consideratie propunerile lui Kogalniceanu. Cu toate aceste gazetele din Bucuresti ele
InsAsi, precum Romelnul i pranul Roman, cereau pentru
Iasi, institutiuni si inlesniri care sa satisfaca jignitele lui
www.dacoromanica.ro
spre a lua capul grangorilor ce nu in cu tara. Procurorul Desliu trimis In anchetd este de parere, cd tdranii se resculaserd spre a rdsturna noul ordin de lucruri, In vederea Imprejurdrilor > 57. Barbu Catargiu este
Reorma, 24 Ian. 1862.
Rechizitorul procurorului in Romanul 22 Sept. 1862.
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
Apoi arata cum art. 46 din Conventie prevede revizuirea legilor existente care reguleaza raporturile dintre
si comisiile-
insarcinate dupd Conventia dela Balta Liman cu Tntocmirea proiectelor de reforma precum si legile lui Grigore Ghica si Barbu Stirbeiu care mantin toate drep-
hiei, cd l'a cenit de vr'o cloud ori, dar ca ne dandu-ise, s'a raportat la cele ce i se spunea. Kogdlniceanu
apoi dovedeste cd nici Comisia centrala, nici sectiile
adunarilor din Iasi si. din Bucuresti nu cunoscuserd si
nu avusesera sub ochii lor nici legiurile lui tirbeiu si Gr..
430
apoi rau nu poase fi dreptul lui de a se folosi de catimea de parnant. Taranii nu se plang doar, c li s'ar
impune prea mult pamant de lucrat In folosul lor, Trick
lu-
Kogalniceanu sfarr4te cuvantarea lui prin o elocyenta chemare catre inima deput4lor. O! nu dramluiti,
ca cea mai mare parte din ele o datoriti muncei i sudoarei lor. Inchipuiti-va c parintii lor s'au luptat alaturea
cu parintii notri pentru salvarea tarei 0 a altarului. Gan-
432
fa4a pamantului, Cu mare, Cu ocean, cu lacuri, cu torente, cu garle, de unde se trag- aburii ce prefacandu-
Dupa cuvantarea lui Barbu Catargiu, desbaterile urmeaza Inainte, fara ca el sa mai intervina In ele, pana
la 8
moartea 11 astepta la usa. In adevar la sfarsitul sedinDesbaterile asupra legei rurale In Monit. din 25 si 29 Mai 1862. Suplementele dela No. 100 inainte.
Sedinta din 8 funk. Mon. Of., No. 124, 1862.
28
www.dacoromanica.ro
434
pentru a razbuna oprirea serbarei aniversarei revolutiei, fie pentru a sterge de pe fata pamantului un
protivnic atat de primejdios al taranilor. Aceastd constatare ne este Indestulatoare pentru stabilirea relatiilor
politice din acest timp Intre cele doua partide, conser-
a legei votata de adunare In greaua chestie a taranilor, Domnitorul declara razboiu pe fata partidului conservator.
In urma acestei respingeri, dusmania partidului conservator contra alesului din 24 Ianuarie care dusmanie pand
atunci clocise mai mult In ascuns si sub aparenta de opozitie contra ministeriilor lui, trece acuma peste capetele
acestora, Indreptandu-se contra Domnitorului Thsus.
In un articol foarte bine scris de C. A. Rosetti: ,Asasinatul politic"
23 Aug. 1862. Comp. 9 lunie 1862.
Chestia omorului lui Barbu Catargiu desbitut pe larg Cu toate dovezile in
www.dacoromanica.ro
Chiar de la primele desbateri ale sesiunei extraordinare din Noemvrie 1862, se ivesc unele incordari ale
lucrurilor. Ash adunarea voteazd, contra parerei ministerului N. Cretulescu, inscrierea In budget a venitului
de 20.000.000 de lei de la mosiile mandstirilor
nate, voind pe de o parte sa facd o manifestare nationald, pe de alta parte sa puna si pe Domnitor in g,reutap diplomatice, tocmai In momentul tratarilor celor
mai delicate pentru chestia locurilor sfinte, dupa cum
fdcuse i cu chestia Principelui strain In acea a UniDomnul apoi, dupa moartea lui Barbu Catargiu,
rosteste intr'un rand cuvintele, c <In urma unui trist evemement, am luat eu insumi cArma guvernului> . Minis-
terul este interpelat asupra acestor vorbe ale Domnitorului, punndu-i-se inainte principiile constitutiei engleze, dupN, care regele domneste, dar nu ocarmueste,
la care teorie ministerul raspunde cu textul Conventiei
care zice, ca Domnul octirmuefte tara impreuna cu
ministrii sai . Dar raspunsul ministerului nu se margineste aici. El merge mai departe, destainuind miscdrile
ascunse care cautau se fie acoperite cu teoriile constitutionale. Ministrul Tell anume adaoga, c. < se zice
intre deputati se fac adundri care au de scop sa fa'stoarne starea de lucruti; ca s'au format programe; ca
s'a compus chiar guvernul provizoriu; ca s'au facut
liste de proscriptii i altele ".
Cu prilejul raspunsului la mesaj furtuna se deslan-tueste in toata puterea ei. Sub forma unui amendament,
se prezinta un contra proiect de rd'spuns care atacd nu
www.dacoromanica.ro
436
a apdr domnia
Koaniceanu protesteazd contra ideei de <a se pune
pe seama unui sing-ur om, Domnitorul, rdul la care cu
to0i am contribuit Sd nu facem din Domnitorul nostru
Christul Romaniei 0 s cerem rdstignirea lui. Cum socotiti d-voastr c din decdderea cea mare, urmare
www.dacoromanica.ro
437
70
Doua erau pricinele pentru care ambele partide se coalizasera contra Domnitorului: I) Ambele partide erau,
din motive bine Inteles deosebite, nemultamite de modul
cum Domnitorul se purtase cu ele. 2) Persoana lui nu mai
www.dacoromanica.ro
438
resede numai In Domnie. Kogalniceanu revenind asupra explicdrei situatiei, adaogd: Pan. nu vom rezolvi
Dar chestia rural nu explica un lucru, anume tinuta extremei Stange fatd cu Domnitorul. Acest partid
prem fusese chestiat.'raneascd, ce face 0, se desintereseaza de dansa. Asa I. Bratianu, inteo prea caracteristicd cuvantare tinutg, In sedinta din i i Fevruarie
1863 spune: cCand ne facea d. Kogdlniceanu si altii din
Mold ova imputarea de ce nu discutam chestia proprietdtei, noi rdspundeam cd existd. Inca Intre ambele parti
litigante, prejudecdti; cd chestia cere sa fie discutata.
In toatg linistea cu tot sangele rece; cg trebue sa a.steptam pgrf ce vor vedea proprietarii, cd modul proprietdtei de astdzi nu este acel mai profitabil pentru
dansii ; sd vadd ca au alte resurse mai bune deck.
71. Bolintineanu, Viola lui Caza Vodd, p. 56.
www.dacoromanica.ro
acele ce le dau legue existente. SA Incepem cu alte reforme; cu moralizarea functionarilor, cu garantlile comertului, cu institutiile de credit. A intrat In capul tdranului ideea, cd toatd cauza raului de care sufere tara
este proprietarul. Dacd bate piatra, dacd ploud broate,
cauza este cd proprietarii au proprietdti. De aceea am
zis Capului statului cnd eram la guvem, sa nu atingem chestia proprietatei ; sd cdutdm Intai a Infra spiritele, a lumin pe ambele pdrti ; sd facem Infai institutiile necesare, i and vom rezolvi chestia proprietdtei
s'o rezolvdm astfel Inca sa aducd regenerarea Roma-
niei, iar nu sd punem In pericol existenta noastrd nationald, a ci un razboiu civil este nefericirea cea mai
mare > 72'.
www.dacoromanica.ro
440
In chestia rurala numindu'l sublim, cu toata ca Bratianu combate cum am vazut mai tarziu, In Februarie
1863 tin proprietarirea 73.
pentru
fata cu chestia rurala, se explica, cum se face de Rosetti i cu Bratianu '4i dau dimisia din adunare chiar
In ajunul marilor desbateri din 1862 asupra acelei legi.
Ori care ar fi fost motivele acestei dimisii, ea nu ar fi
fost data, daca cei doi capi ai partidului radical din
acele timpuri ar fi privit legea Improprietarirei ca o
parte esentiala din programul reorganizarei poporului
roman, i daca ei nu ar fi pus pe planul isritai chestiile politice. Ba, dupa Bolintineanu, aceasta retinere a
partidului Stangei Lt cu chestia rurala, provine din
imprejurarea ca partidul liberal unit Trite() idee cu bo73. Romanul 8 Februarie 26 0 27 Mai 1863.
www.dacoromanica.ro
timp o
fictiune i nu om. Ca ficOune este sacru, ca om nu.
<KDomnitorul, spune el, nu poate fi In acela
Dacd este Domnitorul o persoand sacra ridicatd deasupra tuturor valurilor, atunci o asemenea persoand nu
administreazd; lar dacd se amesteca In ocarmuire, atunci
cer dela el raspunderea faptelor sale, i el nu mai poate
fi neresponsabil 75.
rului de a lu mdsuri urgente fdra autorizarea adundrei. <Dupd ce se daluse concesia drumului de fer
Bucureti-Giurgiu, spune BrAtianu, am vdzut cd se
proiect a se da In concesie vmile, salinele, iluminatul
Viata lui Caza Vodd, p. 21. Aceeagi pArere reiesA din un dialog futre
KogAlniceanu gi Calimach in ged. din 7 Decemvrie 1890: KogrIln.: liberal am
fost, liberal sunt gi liberal voi muri.Calimach: Ai fost cu Cuza, gi n'ai fost
Kogilln.: Atunci aveam la ordinea zilei legea rurala gi .
BrAtianu.
Calimach: Rogii n'au voit legea ruralLDiscursul lui KogAlniceanu, Bucuregti
1895, p. 38. Dimisiile lui Rosetti vi BrAtianu vezi in Romanul din 15, 18 gi
19 Mai 1863. Motivul dimisiei lui BrAtianu este foarte slab, neinvoirea cuvintului in desbaterea unei legi financiare, (15 Mai).
Sed. din 11 Februarie Monit. Of. 61, 1863.
Cu
www.dacoromanica.ro
442
tului (sic). Se da domnilor, se da, incat se da tara Intreagd. Iata ce facea fostul Domnitor cu art. 3. Acest art. 3
a fost cauza precipitdrei caderei fostului Domnitor ".
Apoi am vdzut cum liberalii fusesera goniti inteun chip
atat de naprasnic dupa 6 saptamani de detinere a carmei
statului. Am mai vdzut apoi cum organul Domnitorului,
Principele strain era tdramul comun pe care se puteau Thtelege aceste doua partide atat de Indepdrtate
prin ndzuintele lor, dar unite momentan prin interesul
da scapa de un Domn ce nu le era pe plac nici unuia
nici altuia, i nici nu mai era un element folositor dupd
ce realizase unirea.
Sed, din 21 Martie 1863 Montt. Of. 28 Martie 1867 (p. 415 qi col. 4).
Mai sus, p. 402.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
444
conservator care crede cd va c4tig kin ea Inldturarea reformei rurale si chiar Intrzierea celorlalte reforme egalitare, pe and partidul liberal, al caruia temeiu de a fi er tocmai aceste reforme, se desfiint oare
cum pe sine Insusi, pentru a sluji conservatorilor de
coadd. de topor. Dar se stie cd dusmAnia personald este
cel mai ascutit din toate simtimintele omenesti. Dorinta
de rdzbunare pentru umilintile suferite de liberalii Inaintati dela Cuza Vodd, le Intunec cu totul vederile si
pentru marele act al secularizdrei, precum Ii multdmiserd pentru unire. Dar ele nu desarmard de loc, ci In-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII.
Aceastd tinutd a lui Cuza Vodd er cu atat inai fireascd, cu cat organul ce ar fi putut sal stee Irnpotrivd,
adunarea, nu reprezint tara deck Intr'un chip cu totul
nedeplin, prin deputatii trimii excluziv de marea proprietate.
www.dacoromanica.ro
rati la once pas, numai sa nu 'si vadd atinse proprietatile lor. Intelege ori_ cine cat de falsa trebue sd se
desemneze viata politica a acestui timp, fatd cu aceste
complicdri de interese si Cu o stramutare atat de stranie
a jocului partidelor.
De aceea In cursul sesiunei din 1863-1864 care urmeaz votarei legei de secularizare nu se mai poate alege
nici o Indreptare normald In viata politica a statului
roman. As buna oard, cu prilejul desbaterei legei organizarei armatei, vedem pe C. A. Rosetti sustinand aldturea cu An. Panu si cu Lascar Catargiu (doi liberali
de seama si un fruntas conservator) un amendament
privitor la garda nationala menita dupd pdrerea lor, a
Infran tirania, si din pricina ca In acest asezamant adunarea ar pute gdsi un sprijin contra guvernului.
Proiectul contine Insd In locul gardei nationale, Tharmarea gloatelor pe care camera o considera ca primejdioasa, caci putea SA-. devind In mainile g-uvernului un mij-
un liberal de aceiasi nuanta primeste din potriva Tharmarea g-loatelor, spunand cd ar fi un mijloc foarte minunat de deslegare a chestiei rurale pe cale violenta,
daca nu pe cea lega10. 2.
2. Sed. din 7 Fevr. 1864 Montt. Of., No. 97-101 stml. 1864. Si nu ne
www.dacoromanica.ro
448
Mai curios este Insd faptul cd de i opozitia combdtuse Inarmarea gloatelor 0 partizanii guvernului garda
nationald, legea trece la vot In Intregimea ei, adecd cu
dispozitia privitoare la Inarmarea gloatelor 0 cu amendamentul gardei nationald, Incat se InfatiO ca o pregAtire armat a poporului roman din cap pdna In pii acest efect S1 ava 0 asupra strdindtatei trezind
protestarea Turciei, dar totodatd 0 intimidandu-o i fdcandu-o sd. se lepede de gandul de a cere anularea votului privitor la secularizarea averilor mandstirilor Incioare,
chinate 3.
Dacd Insd In privirea organizArei armatei se IntalnWe In adunare aceea buimaceald In pareri provocate
de perspectiva cat de IndepArtatd a legei rurale,, In o
alta Intrebare In care numai interesul national era In
joc, Intalnim iard0 o desbatere cu oarecare rost care
www.dacoromanica.ro
lui Alexandri unul din acele prea rari cazuri din viata par-
lamentara a Romanilor, In care o lucrare literara fu invocata In sprijinul unui interes politic 5. Vasescu combate
mai ales cu mult haz pe oratorii munteni care se aratasera. favorabili Evreilor, spunand ca unirea contopind
Impamantenire numai acei Jidani ce vor dobandi In arman. rangul de subofiter, acei ce vor fi facut studii universitare sau vor fi Intemeiat mari stabilimente industriale 6.
dorinti a Jidanilor, cat a lua o pozitie vrednica de popoarele apusene, atunci and vroiau sa se puna prin revolutie In randurile lor.
Nici macar la Conventia de Paris nu se vad stdruinti
29
www.dacoromanica.ro
450
aparuta In Iasi sub redactia lui B. Feldman, In nutriarul Thai din 12 Martie 1859 zice, cd se va ocupa nutrial cu literatura, cometlul i industria, eintru cat edificiul politic a ramas inchis Iudeilor locuitori In Principatele Unite >. Dar foaia nu protesteazd, nici nu face
vreun comentar asupra acestei Inchideri. Evreii se considerau de Germani, si cer In Aprilie 186o ca limba
de predare In coalele lor sa fie cea germand, cerere
pe care ministerul o respinge ca protivnicd arzarnantului scolar7.
Evreii cdutau pe atunci nu drepturi politice ci uprari
economice. Asa dup ce ei obtinusera In 1852 Invoirea de a tinea crasme prin sate', mai dobandird In 186o
desfiirqarea taxei Jidovilor, pentru rdspunderea cdreia li
se Incuviintase din vremuri mai vechi sporirea pretului
a$a de mult, That pe langl plata taxei, erau pu0. In poz4ie de a vinde carnea trif (necuratd pentru ei) crwinilor pe un pret atat de mic, cd punea pe acesti din urmd
In neputint de a concura cu danii la vanzarea acestui
lucru de hran5.9. Desfiintarea taxei Jidovilor ar fi trebuit
www.dacoromanica.ro
Evreii se convinsera Insa In curand, fata Cu schimbarea situatiei jarilor Romane prin unirea lor Inteun
singur stat, ca ar fi bine sa renunte la pozitia pana
.acuma atat de ravnita de ei, de Unterthan 1. De aceea
vedem pe Jidani dand primul asalt la cetatenia romana, bine Inteles pe cale toretica, In o broura. scrisa
de un Israelit roman, intitulata Emancipatiunea Israelililor in Romdnia i aparuta In Paris In 1861. Bropra
nu este agresiva spune, ca caveat de cheza al sperantelor noastre simpatia manifesta a unor barbati eminenti Tntre Romani qi frumoasele cuvinte ale Principeca nu vrea s. vada In Principatele Unite, nici
nici Jidani, ci numai Romanii 11.
Daca Insa nu li se recunoate aceast cerere, ei dobandesc totui o noua concesie, aceea de a avea *coli
confesi on ale 12.
www.dacoromanica.ro
452
Numai In timpurile din urm s'a ivit un partid hotarat antisemit, acest al nagonaligilor despre care ne
vom ocupa atunci cand se va ivl pe scena
De abea. Insa se mai Impacasera cugetele pe tema
nationala a Improtivirei la cererile jidoveti, i de odata.
14. Din luerdrile statistice ale Moldoeel, Cap. V, Populagunea pe 1859 i
1860 laqi, p. 109. Din tinerii recrutati in Iaqi in 1860, eran 1488 de Cregtini
qi 1375 de Evrei. Mon. Of. 16 Noemvrie 1860.
www.dacoromanica.ro
se va retrage; dar cg el persistand a rarnne la putere si adunarea neputand desbate legea ruralg cu un
asa minister, rosteste deplina sa neincredere In el ".
Din aceste Invinuiri cateva erau adevdrate, si nu se
poate tgggdul, ca. Kogglniceanu nu cgutase a apdsa asupra adunrei prin agitarea maselor, spre a l'nfrng-e
protivirea proprietarilor.
Dar In afara de aceastg agitatie provocata de minister, tgranii puteau foarte usor sg se miste ei singuri,
cand ar fi vgzut c adunarea raspinge proiectul infIisat de guvern si care le dAdea pgmantul atata de dorit.
15.
www.dacoromanica.ro
454
www.dacoromanica.ro
caci este cunoscut ca nu a fost nici o preziva la lovitura de stat, de oarece ea s'a facut chiar In ziva de
2 Mai In care adunarea fusese convocata, i din nici
o desbatere, din nici un act, nu se constata c proprietarii sa fi consimtit la catimea de parnant ceruta de legea Iui Kogalniceanu; apoi In ziva de 2 Mai nici n'a
mai fost vorba de legea rurald, ci s'a desbatut numai
asupra Infatierei legei electorale. In sfArOt juramntul
lui Kogalniceanu fusese facut nu In ziva de 2 Mai 1864
nici In preziva lui, ci cu doui ani mai Inainte, In sesiunea dirt 1862. Jata cum se falOfica adevarul In desbaterile politice. Si daca In aceasta falOficare nu am
pus mna pe cea d'intai schimonosire a adevdrului, pe Inau-
www.dacoromanica.ro
456
una din cugetarile care'l preocupasera Inca dela Inceputul Domniei lui. El respinge deci dimisia pe care ministerul i-o Innaintase dupa primirea votului de blam, qi
cand convoaca dupa. sarbatorile Patelui din nou adu-
narea in ziva de 2 Mai 1864, Kogalniceanu II Infa0eaza un proiect de modificare a legei electorate.
Cu alte cuvinte Domnitorul cerea adunarei sa se desfiit-4eze ea Insdsi, pentru ca apoi cu noua adunare aleasa
Conventie, 0 ca el nu se putea coborI de pe tron Innainte de a fi Indeplinit tot programul pentru care
fusese ales. Avea doul deslegari Innaintea lui; abdicarea
cu aceast deslegare a Intrebrei s'ar fi pus capt desvoltrei acestei serii istorice, precum pusese un capt
unirea, acelei ce o pregaise de atta timp; precum secularizarea pusese crucea pe seria inriurirei grece0.
Dar Cu. relatille dintre proprietari i rani lucrurile
nu se puteau petrece tot astfel, fiindca pe cnd unirea
www.dacoromanica.ro
458
rului roman; caci s'a alipit lar masele lui cele mari 0
adanci de tara pe care o locuesc i de care le desprinsesera vremile de urgie prin care trecusera. Cum
spunea prea bine Kogalniceanu In 1862; Doud mii de
boieri nu fac o natie care nu se poate Intelege ca
alcatuita numai din proletari ; iar. acolo unde cazul se
IntalnWe, el arata o stare bolnavicioasd. Un popor este
www.dacoromanica.ro
robit a careia echivalent era tocmai punerea la indemana aranului a pamantului de hrand cu adaosul Ingrijirei de insurakei. Oborandu-se robia muncei, trebuea
sd se stanga i echivalentul ei, robia proprietaei catre
6.1-an in toatd. 'intinderea sa, adecd cuprinzand 0 indatorirea catre insuratei. Era o Intrebare de echitate care
Inteo lege de echitate ca aceea a lui Cuza Vodd nu putea
460
461
rale. Dar aceasta lege face parte din constitutia arzata de Conventia de Paris, incast trebue rasturnata
toata acea constitutie pentru a pute reform A. legea e-
lcgile care privesc la ocarmuirea lor launtrica cu concursul legal al tuturor puterilor statului Fi fartt nici o
intervenire din afarti, exceptandu-se bine 'triples legaturile ce unesc Principatele cu Imperiul Otoman" 23
Aceasta recunoaqtere a Europei fac cu putinta chemarea Dmastiei straine In 1866.
Actul lui Cuza Voda er de o indrazneala' nemaipomenitd,
edinta din 2 Mai 1864. Mon. of., No. 209, 1864.
Affairet trangres, documents diplomatiques, 1865, p. 93.
www.dacoromanica.ro
462
www.dacoromanica.ro
DEMOCRATIZARE
463
Pentru istoria
Democratizarea uietei politice.
partidelor politice ne intereseazO mai cu deosebire fizionomia camerei celei alese In baza nouei legi electorale. In loc de numele mari cari se rdsfatau ele singure
pe ba,ncile adunarei In vremile de predomnire a privilegiului, vedem cd' In adunarea din 1865 numele mari
www.dacoromanica.ro
464
www.dacoromanica.ro
mesaj; cA votul pe fata presupune deputati independenti iar nu functionari sau aspiranti la functii, oameni
timizi ce se tem chiar a rosti o parere .
Intre deputati erau i vr'o 20 de taran1 despre ,cari
tot Concordia, prin propria ei redactie, spune, ca ar fi
nite ignoranti ai caror serviciu nu poate fi dect spre
stricare i compromitere, neputnd servi nici guvernului,
nici chiar cauzei clasei lot.> 29 Daceea buna oara proiectul de raspuns la adresa Tronului este votat cu unanimitatea celor 120 de deputati prezenti8. Tinuta deputatilor er de tot stangace, i ei se temeau de a rostl cea
mai mica parere protivnica guvernului ; iar cnd unul se
Incumet sa o faca, er Indata tistuit de majoritate;
adese ori minitrii erau nevoiti
Incurajeze
rosti
cugetarile. In edinta din 30 Dec. 1864, Tell, unul din
vechii parlamentari ce se aflau In Camera observa, asupra modului cum adunarea i Inteleke rolul, ca el
nu'si aduce aminte ca undev sa fie scris In regulament,
ca numai dud guvernul primete o opinie, numai atunci
sa se voteze ".
A er. Intaia reprezentatie democratica a Romniei!
inteligente de cari dispune Ora In acele vremuri. Totui oricum al fi fost ea alcatuita, se realizase un principiu 0116 atunci necunoscut In 'raffle Romne, reprezentarea intereselor tarei data pe mna tuturor. Daca de o
cam data nivelul intelectual al adunarei er, prea jos pentru a puta Indeplin aceasta menire, acest nivel el-A, sa
www.dacoromanica.ro
466
ramAna,
care indraznise sa ardte pareri de rau asupra retragerei din guvern a doi minitrii, Cretulescd i Sturza. Camera ramase indignata de purtarea ministrului. In edinta
din 28 Ianuarie deputatii Tell i Aricescu i dau dimisia din cauza schimbarei In procesele-verbale a cuvintelor lor. Kogalniceanu vre sd. Indreptateasca procedarea
biuroului spun'and, c biuroul are dreptul a schimbA chiar
fraze care aprind pasiunile ; c d-1 Aricescu nu are dreptut a se plnge i nici varsta d-sale nu poate
justi-
organ protivnic lui Cuza Vodi i deci I lui Kogilniceanu, reproduce cuvintele
ministrului inteun mod mult mai ascutit : Elles sont acceptes vos dmisions
et j'accepte mme celles d'un tas d'idiots et de crtins qtti ont peut tre envie
de suivre votre ezemple".
www.dacoromanica.ro
cuvinte foarte amdrate rezultatul dat de noua lege electorald. A$a Le Temps spune, di: ceste aproape indiferent de a stl daca dreptul electoral va fi mai mult sau
mai putin restrans, de vreme ce mandatarii corpului electoral nu vor mai avea asupra mersului trebilor Wei de
cat o neInsemnatd. Inraurire 85 >>. Le Mmorial diploma-
tique din Viena reproduce o corespondentd din Bucuresti In care se spune, cd < Cuza a venit In Muntenia Inconjurat de Moldoveni cari au nAvalit in toate functiile
.si cari trateazd pe Munteni ca biruitori addogand, c daca
ar fi sa retnceapd chestia unirei, acestia nu ar mai vota
sed. din 23 0 26 Ian. Mon. Of. din 26 i 27 Fevruarie 1864. Comp.
Domnia lid Cuza Vodd de mine, 11, p. 12.
Le Temps, 26 Decembrie, 1864.
www.dacoromanica.ro
468
niciodata pentru ansaz86. Muntenii pentru a lovl In Domnitor dadeau In Nloldoveni, neamul Domnitorului. Mai
cautau ziarele straine, mai ales acest din urma, sa Innegreasca situatia Domniei lui Alex. Ioan I, rasp'ndind fe-
Pe atunci se organiza In Bucuresti un fel de revolutie care izbucni In ziva de 3 August 1865, pe and
Domnitorul se afl afara din tara, la baile dela Ems.
Miscarea Insa care nu ave, o Intindere Insemn ata fu usor
www.dacoromanica.ro
din statut s'a adaos la Constantinopole fiind cA Domnitorul Cuza avei nevoie
www.dacoromanica.ro
470
turei de stat.
Domnia lui Cuza Voda aduse In privirea desvoltarei
partidelor politice 'intAi rezultatul, ca pregAti constitutia
liberala din 1866; apoi faca cu putinta Intronarea dinastiei strdine, ultima garantie de existenta a RomAniei,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVIII
www.dacoromanica.ro
472
turei de stat a lui Cuza Voda si Tsi batuse joc de plebiscitul pe care ea se Intemeiase, spunnd ca nici nu
se pute mai mare deriziune deck acel Statut supus In
bloc la safragiul popular, Inteo tara unde majoritatea
naOunei nu stie mdcar scrie si ceti2.3. Ar fi trebuit dar
ca acest guvern sa aspingA si toate urmarile actului
de salnicie savarsit de Cuza Voda. In loc de aceasta,
aflam pe Locotenen;a domneasca urmand Innainte a
conduce ocarinuirea arei, cu asezamintele iesite din
lovitura de stat, si Incuviintand deci In fapt ceeace se
preface a descuviint In principiu.
Anume, Constitu0a Intocmita pe baza plebiscitului
este pastrata, Impreuna cu corpurile legiuitoar& ramase
din Domnia Principelui detronat: Adunarea, Senatul si
www.dacoromanica.ro
473
proclamarea lui Filip de Flandra ca Domn al Romaniei, delegand astfel acestor corpuri legiuitoare, iesite
din lovitura de stat, menirea cea mare de a transforma
organizarea de temelie a statului roman 5. Statutul lui
Cuza Voda este chiar recunoscut pe fata de lege a tarei.
Anume, cu prilejul cererei deputatului Neculai Ione,scu
de a, se ceti niste petitii contra Evreilor In adunare,
presedintele rdspinge cererea pe cuvnt c. legea tarei,
statutul, opreste pe adunare a primi petitiuni 6.
Nu. numai atata: Locotenenta domneasca se Intemeiazd
pe Preambulul adaos de Conferenta europeand Statului lui
Cuza Vod, pentru a sprijini dreptul Principatelor-Unite
cotenentei, pentru a sprijini punerea In fruntea Principatelor a une dinastii ereditare din o casa europeand. 7,
caci daca Romanii nu cereau sa modifice relatiile In
cari se aflau cu Poarta., schimbarea Domnului pamantean cu o dinastie strdind *nu putea fi privita deck ca
o modificare a sistemului de ocarmuire launtrica.
Ziarul Romnul care era considerat si se dadea el Insusi de foae guvernamentala, deci de organ oficios al
Locotenentei domnesti 8, recunoaste cd Invoirea IncuviMonitorul oficial, din 18, 20 i 22 Martie 1866.
Propunerea de alegere a Contelui de Flandra se face chi ar in edinta
din 11 Fevruarie. Vezi rezumatul desbaterilor in Mon. of., 13 Fevruarie 1866
$edinta din 17 Mai. Mon. of., 18 Mai 1866.
Statutul cu modificArile Indeplinitoare adause de Conferenta europeani s'a
publicat de numeroasele ori, intre altele i in Codicile romdne de B. Boerescu,
1873, 1, 22. Memoriul vezi in Trompeta Carpatilor, 16 Mai 1866.
Ron:anal 3 Martie 1866 zice cA e o foae uesubventionatA, dar guvernamentalA, avind aceleaqi credinte politice ca bArbatii din sapul statuluia. Tot
ak este privit Roman& de protivnica sa, Trompeta Carpafilor, 14 Martie 1866.
www.dacoromanica.ro
474
intata Principatelor Unite de a'i schimb constitutia launtrica este dobanda loviturei de stat, spunand O. lo-
vitura lui Cuza Voda pune Inteun nou relief dispozitiunile europene In aceasta privinta. Actul aditional care
fu elaborat la Constantinopole confirma experienta unirei Principatelor, confirmndu-le dreptul de aV modific
legile caii hotarAsc administratia lo r launtrica, fard consimtimantul marilor puteri. i daca aceste cuvinte erau
numai reproducerea, fara Indoiala aprobatoare, din articolul lui Valfrey publicat In Le Mmorial diplomatique
aiurea Romeinul, baga, de seama, de astadata dela sine
i prin pana lui Grigore Paucescu, ca dreptul de modificare autonoma a organizarei noastre interne ne este
www.dacoromanica.ro
Aprilie pentru alegerea unei noue adundri, fail a se preciza Insd prin decretul de convocare daca aceast acrunare er& sa fie o constituantd.'2. Ea trebue& sd Inceapd
cercarea de a
negA.
Dacd cercetdm desbaterile adundrei din ziva ardtatd, gdsim cA numai un singur deputat, Christian Tell,
agdduise acest drept guvernului, spunnd, cd <Kara un
mandat din partea Domnitorului (Contele de Flandra ce
fusese ales de adunare si nu ddduse Inc rdspunsul negativ), Locotenenta nu ave& dreptul sd disolve Corpurile
legiuitoare ; cuvinte ce flied intovar4ite de vorba protestdm pornitd din randurile deputaOlor. Dar nu se luase
nici un vot asupra acestei chestii si nici nu se stie daca
protestdrile plecaserd dela o majoritate sau numai dela
o minoritate 14. _Romel nul afrand de tdgada deputatului
Tell spuneA., ca < d-sa voeste sd facd din aceastd, adunare o conventiune naponald francezd, i apoi adaogd
www.dacoromanica.ro
476
nari. Ea se face tot pe temeiul legei electorale a Statutului, produs al loviturei de stat celei atat de urgisite
(16 oamenii dela 1 1 Fevruarie, Aceasta lege electorala
er foarte liberala, daca este asemanata cu acea a Conventiei; caci coborise dreptul de alegator destul de adnc
In rndurile masselor. Adunarea din 1866 (care a votat
Constitutia sub care traim), s'a ales deci tot dupa legea
lui Cuza Voda din 1864, si din aceasta a ei recrutare
se explica caracterul ei absolut progresiv si liberal. De
si .compusa In majoritatea ei din oamenii de nuanta conservatoare, ea nu mai Infatis oase sfinte In rndurile ei
www.dacoromanica.ro
susine qi Romdrial, 16 lunie 1866: Insugi votul prin care adunArile rit-
mase dela Cuza VodA aleseserA pe Filip 1 de Domnitor, a fost slAbit numai
www.dacoromanica.ro
478
purcede, i cu ata mai putin sa se puna ca o autoritate mai pre sus de natiune spre a confirm de sacra
prin vot, decizia suveranului actual care este natia 21.
Dar puterile cereau aceasta confirmare i nu er vorba de
a se desbate temeinicia acestei hotariri ; trebue. ascultat!
Intreaga purtare a Locotenentei care nu pute cere
Voda, In o bropra ce a facut mare zvon pe acele vremuri, spune, ca claca oamenii dela II Februarie au
crezut ca trebue a se servi de legile Statutului, ei ar fi
trebuit sa respecte Statutul i. toate institutiunile emanate
www.dacoromanica.ro
479
zice, a nu fi logica adunarea nici cu chemarea ei speciala, nici cu actele ei, el insu0 infdptua, pacatul de care
invinue pe altii> 24
Nu e vorba, protivnicii Domniei lui Cu. za-Vodd cantau sa stramute chest;a pe tarmul moral. AO. Neculai
Ionescu spune In edinta din 1 Mai, ca degea Statutului, lege despotick a dat rezultate bune, fiindcd a fost
aplicata in un 'spirit liberal 25; dar acestea erau numai
vorbe, cum tot vorbe er i critica plebiscitului lui CuzaVoda fata Cu acel al Locotenentei. i unul 0 altul nu
erau 0 nu puteau fi Indeplinite, ca toate plebiscitele, deal
sub InrIurirea guvernului > 26. Ba sunt oare cari indicii
cA plebiscitul lui Cuza fusese lasat poate ceva mai liber
www.dacoromanica.ro
480
ei mimar, cand
reapare In 1866: < Aceste dou decrete au purces ambele, de si indirect, din aceeai sorginte, adeca din
vointa majoritatei poporului roman. Arnandoua se vad
Thtiul
28.
idea, 1866.
Tribuna Romand, 11 August 1866.
www.dacoromanica.ro
pe de o parte, ar fi nimicit cu desavxire toate izbanzile pe calea autonomiei dobandite dela 1856 Incoace,
pe de alta, ar fi pus unirea in mare cumpana, prin culegerea de Care comisad a nemultamirilor cu chipul cum
fi trebuit al aiba.
Puterile se Inteleg In sarOt In 2 Mai 1866, sa nu mai
trimita comisad cercetatori In Principate, i sa Wepte
Protocolul reprodus in D. A. Sturdza. Charles I Roi de Roamanie,
Chronlque, actes et documents, 1, 1866-1871, p. 14.
Ibidem, p. 28.
51
www.dacoromanica.ro
482
teni s'ar rosti contra unirei, acest vot va ave de urmare despartirea celor doua Principate. Dupa ce aceasta Intrebare va fi hotarta, se va procede la alegerea.
gospodarului care, dupa art. XIII al Conventiei, nu pute
31.
ternica a unei mari cugetari, a unei mari sperante. Intr'un cuvnt, fard Print streiin unirea este in pericol" .
Si Inteadevar, daca dupa refuzul Comitelui de Flandra, nici Principele Carol nu pute primi ? Unirea se
rupe dela sine; caci er Inviderat, cd experienta cu un
Principe din tara er absolut cu neputinta In starea de
atunci a spiritelor.
In o situatie a.. . de primejdioasa, Intelegem pe de o
parte Incetarea desbinarei dintre liberali i conservatori ;
pe de alta loviturile date pe Intrecutele logicei i consecventei politice.
Primejdia se i
Miqcarea separatist din laqi.
arata In curAnd In o micare turburatoare iscata In Iai
In ziva de 3 Aprilie 1866, care tinde pe lata la desfacerea unirei.
Protocolul din 2 Mai 1866. lbidem p. XXII, comp. pp. 135 i 141.
www.dacoromanica.ro
PARTIDELE I
483
In acea zi, dupa iesirea lumei din biserica Mitropoliei, unde se adunase o mare mulOme de oameni, gloata
pleca cu Xlitropolitul Calinic Miclescu In frunte, Insotit
de marele boier ie.san Neculai Roznovanu, de cumna0i
acestuia, cnezii Moruzi? din care Constantin er supus rusesc ; de Teodor LAtescu, Neculai Ceaur Aslan i Arn5.utul
Inge Rober 34, spre Palatul administrativ, strignd i zbie-
36, Vezi mai sus: Separatistii noi, p. 423 si capitolul din Amnia tut Caza
Vodd de mine Moldova si cAderea Iagului" I, p. 226 si urm.
www.dacoromanica.ro
484
sub un Principe pamntean este o pgubitoare Inaldciune pentru Moldova. Daca Insa er a i daca protestarea ave numai scopul de a Inlatur unirea sub un
Principe 135tina, pentru ce atuncea merg-e acea gramadd
strain? Apoi comitetul de la care plecase toata Intreprinderea, se constituise cu mult Inainte chiar de a se
fi Indrumat plebiscitul, pe atunci pe and aceasta consultare a poporului nu puteA fi tintitd. Dar In realitate, nu
er vorba de un Principe strain sau pamAntean. Unirea
www.dacoromanica.ro
486
turbatori, a veo 500 de insi salariati, de cdtre o fractiune compusA din strdinii kra capataiu, din Evrei si din
servii casei Roznovanulub 41 Vor fi fost si de acestia;
dar miscarea er
www.dacoromanica.ro
si de speranta In viitor
42.
Moldova din 25 Aprilie. Romdnal din 4 Mai 1867. Comp, Voacea Nationald din Iasi, 5 Aprilie 1866.
www.dacoromanica.ro
488
Ghica cautd sd talmaceascd spusele lui n sens neofensator pentru Rusia, si as incidentul e In,chis".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
490
satie prin aratarile lui Lascar Catargiu facute In sedinta adunArei din 29 Iunie 1866, cA noi trebuind a
Iinistl pe Ieseni, le-am promis intre altele si strAmutarea
Curtei de Casatiune In orasul Iasi, si am alcatuit un proiect de lege depus In CamerA. Lascar Catarg-iu ada-
49.
www.dacoromanica.ro
and Principele Carol vine In Iasi, cetdtenii ii facurd o primire destul de cdIduroasd; dar nu lipsird a'i
Inman si o tnguire, in care ei aratau: cum se vede
cd orasul lor este tinta unei sistematice prigoniri; cd
guvernul de azi a obstit prin foaia oficiald 52 un sir
de masuri de Imbundtatire ce'si propune s6 facd Iasului ; dar and a trebuit ca ele sd se realizeze, _s'a ridicat
www.dacoromanica.ro
492
oficiard a autoritatilor iesene, ce se face In casele Mavrogheni, spune, ca <In ceea ce priveste Iasul care a
fost unul din centrele principale ale marelor si frumoa-
www.dacoromanica.ro
493
de sus locul de unde plecau, fiind ingrdite Cu conditii potestative 0 lsate in speranta voturilor adunrei,
nu puteau incIlz mult inimele Iernilor. Dar Principele
Carol care jurase pe Constitutie, cum bagA de sam
organul iean Constitutiunea, nu putea s fac. totul, 0
dac a spus, ca spereaz ca viitoarea adunare va strmuta Curtea de Casatiune, trebue tinut satn. de conditiile regimului constitutional>>55. De aceea amaraciunea
Sed. din 28 Iunie Mon. Of, 2 lulie 1866 (p. 644, col. 2) qi 3 Wile
(p. 646, col. 3).
sed. din 29 Iunie, Mon. Of, 5 tulle 1866 (p. 654, col. 4).
www.dacoromanica.ro
494
Comp. Latescu in Moldova, 27 Ian. 1867: stramutarea Curtei de Casatiune a fost si este impiedicati de opozitiunea turbati a celor mal multi
Munteni".
61: 1ntre deputatii Moldovei cari subsemnasera amendamentul ha Marzescu,
si care sunt in numir de 16, este si Dimitrie Ghica (Roman), care nu trebue amestecat cu Principele Dim. Mica din Muntenia, care acesta erit contra stramutirei. sed. din 21 lunie, Mon. Of, 2 lulie, (p. 644, vol. 2). Comp.
lista tuturor deputatilor, dupa tinuturile unde au fost ales', in Voacea nafionald
din Iasi, 20 Aprilie 1866. Programul electoral conservator din tar& spune, in
apelul sau ; Nu trebue sa uitam ca acei 15 deputati (cu Marzescu 16) care
ceruri la constituanti transferarea Curtei de Casatiune, au avut pe linga ei
alti 24 de deputati din Romania de peste Milcov, si di unul din acestia N.
Blaremberg in numele colegilor sal s'a ridicat cu o nobili indignatiune contra tristelor argumente invocate de deputatul moldovan, adversar al proiectului, N. Ionescu, Constitafiunea, 28 Sept. 1866.
www.dacoromanica.ro
495
adunarea In dou6. tabere; din care bine Inteles ca. majoritatea Muntenilor trebuea s hotarasca votul. tim Insd c
din aceasta" majoritate 50 de deputati munteni se oferiserA
s6, se Indatoreascd In scris la consfatuirea dela PrimArie, a
vota si stra" mutarea Curtei de Casatie. Este evident a cei
mai multi nu se tinura de cuvantul dat ; dar numai cu a-
www.dacoromanica.ro
496
Instructiei publice si mai la urma urmelor asezarea Casatiei In Iasi nu ar aduce nici un folos real Iasului, deca,
cstigul ctorva posesori de oteluri evreesti 64.
Acei ce sprijineau strdmutarea la Iasi a Curtei de Casatie
se puneau pe taramul unirei. As. N. Blaremberg spunek
geste un interes care trebue sd primeze pe toate cele-
sed. din 29 lunie, Mon. Of, 5 lulie (p. 652, col. 3).
www.dacoromanica.ro
497
www.dacoromanica.ro
498
cipalitatii iesene 71. N. C. Aslan ti raspunde In o brosura citata mai sus, In care apara si manifestatia dela
3 Aprilie, spunnd Intre altele: Cum ? se sfarma unirea,
fiind ca Tntelepciunea si ecuitatea Romanilor ar fi decis
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
500
dee, de sigur c pdrerea lui Maiorescu asupra prefacerei Ia.u1ui In centru de cultur. al Romaniei putek
fi realizatA spre binele rei Intregi.Vom vedea Ins cum,
dac.' scoalele din Iasi propdsirk aceasta fu mai mult G
urmare a desvoltrei InvImantului In Romania, deck
Nu ne vorn ocup
www.dacoromanica.ro
Am vAzut mai sus, ca mai mult sau mai putin sincerA, chemarea unui Principe strOin era o dorinta obsteste mrturisitA, si In contra cdreia nu se raclicaserA
clecat putine glasuri din sinul pOturei culte.
De altfel ambele particle < istorice ce se Injgebasera
In viata politicO romaneascA, mArturiseau acest crez po-
Romaniei nu fu opera unuia din cele doua partide politice, ci a ambelor Impreund.. Precum era compus Locotenenta domneasca i ministerul din reprezentanti
ambelor taberi, a$a i agentii trimisi pe la Curtile europene pentru Indrumarea i rezolvirea acestei mari probleme fura luati nedeosebiti de toti oamenii politici.
DacA, loan Braianu fu acela ce se puse In mai mare
lumin4 In aceste grele negocien, aceasta se datora destoiniciei i capacitdtei sale deosebite, altoite pe un element ce nu este de loc de despretuit In relatiile cu
exteriorul sOu simpatic 77.
77. Alm dem Leben Kiinig Karl's von Rumdnien, I, p. 4: Bratianu hat
den besten Eindruck auf den Prinzen und die fiirstliche Familie gemacht, sowohl durch sein einnehmendes Afissere, als durch die staatsmiinnischen Eigenschaften die, er bewiesen hat".
www.dacoromanica.ro
502
www.dacoromanica.ro
latin, doua puncte nedespartite In care trebue sa persiste cu energie. Unirea o Intelege Insa cu deplina decentralizare, si declara ca pentru realizarea acestor dorinti va da mandat imperativ deputatilor alesi de ea.
Aceasta rezolutiune er iscalita, pe langa altii rArriai
necunose* i de Dim. Tacu, V. Pogor si T. Maiorescu".
In sedinta din 30 Martie 1866 a clubului national din
Iasi-sub presidentia lui V. Pogor, T. Maiorescu demonstr
necesitatea absoluta a unui Principe strain, aratand Intre
Voacea nafionald, 5 Aprilie, 1866, reproduce Inumentele lui Maiorescu inteun articol : Principele strAin oricum ar fi".
Suplement la Mecuriu, Galati, 17 Aprilie, 1866.
Romatud, 6 Aprilie, 1866, Concordia din Budapesta combate 0 ea Principele german, spunAnd, cA nici un Romin nu i ar putea mAcar rosti numete.
Apoi cit Printul strAin ar trebui sA garanteze dobAndirea neatArnArei ; la din
contrA ar fi de preferat un Print indigen" (6 Mai. 1866).
www.dacoromanica.ro
504
ire a cugetelor pe temeiul unui Intreg sistem de Ondire datorit unei Insemnate personalitati, Simion Barnut.,
refugiatul transilvnean, apostolul Romanilor ardeleni din
Toti vorbitorii ce luara cuvantul dupa el, Il zeflemisira asupra termenului de Fractiune, Inca cuvantul Ina-
plex de idei originale asupra menirei si nevoilor poporului roman. Marele Transilvanean se bucura In Moldova
de o stralucita reputatie, provenita din aureola cu care'l
Incununa bogata si spornica lui Impsrtdire la revolutia Romanilor din Ardeal din anul 1848, unita cu vaza
unui mare Invatat. El cautase un adapost In Moldova
contra prigonirilor cdrora rolul sau V. expusese, si adusese aici, Impreuna cu cultura lui vasta si Insemnata pentru acel timp, un manunchiu de idei subte din acele ce
umblau pe atunci In mintea Ardelenilor cArturari, i cari
84. Mon. Of., 15 lanuarie (p. 771, vol. 3).
www.dacoromanica.ro
ea tara ar trebui organizata In republica, cu functionari alesi ; ca Romanii au dreptul de a da, afara pe
strainii cari le-ar 'impedich interesele agricole, industriale si comerciale. Mai adaoga. Barnut, ca natiunea romana poate reduce numarul strainilor cat sa nu fie condamnati Romanii a tinea toate Sambetele i sarbatorile
iidovesti
cumpar 'inibracamintea, pana i painea
86.
www.dacoromanica.ro
306
reprezentanti cari dddura nota discordantd in recunoasterea plebiscitului de adunare. Din L 15 deputati fatd.
la acea votare, 109 furd pentru omologarea plebiscitului, iar 6 contra ei. Intre cei subsemnati pentru, gdsim
si pe V. Pogpr care subscrisese rezolutiunea din Iasi
pentru Principele latin, dar care in urmk ca si Fldicldu,.
se Intorsese. Rdmaserd statornici In opozitia lor contra
Principelui strain : Dumitru Tacu care trecuse la fractionisti, T, Latesu, I. Negurd, N. Iamandi, loan Leca si
Neculai Ionescu.
Ministerul se rtrage si el, spre a lasa noului Domnitor libertatea de a'si alcatui dupa voie cabinetul, 'pe care
87. Decret din 10 Mai, Mon. Of, 12 Mai 1866. Comp. Arts don -Leben
Knig Karl's I, p. 55, unde minigtrii sunt ast-fel caracterizati : ,,Lascar Catargi,
Moiclaur, conservativ ; 1. Briitianu, Walache, liberal ; P. Mavrogheni, Mold.
cons.; C. A. Rossetti, Walache, aiisserste Linke ; 1. Cantacuzino, Walache,
centrum., general (Mica, Mold., Rechte, Dim. Sturdza, Mold. centrum.
www.dacoromanica.ro
508
coalitie 88. Acest minister conduse trebile In timpul Insemnatei legislaturi a Constituantei care Inzestrd Rom-
scheint indessen darin einig zu sein, dass es selbst mit Attfopferung perstinbchen und principiellen Auschaunngen, vor Allem gilt zusammen zu halten,
weil sonst der gauze Ban gefhrdet wire". Mai vezi si asupra sefiei Pr. D.
(Mica, mai sus, nota I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIX
ciare din orase ; ca tot comerciul cel mare cu bogatele-i izvoare de castig, de asemenea si cel mic care
asigurg viata poporului mai marunt, a Incaput pe mainile Jidanilor; ca tot ei au desorganizat breslele si au
1. Proiectul de Constitutie a fost publicat pentru intlias dati in Romtinut
din 5 Mai 1866. Prin art. 6 se prevedea, a relight nu poate fi un obstacoL
la impAmAntenire.
www.dacoromanica.ro
5 10
sfaramat industria i meseriile romane0, a$ ca au desfiintat starea mijlocie a poporului roman ; ca toate obiec-
departe a admite un moment macar putinta acordarei de drepturi politice Jidanilor sau faculttei de a
puteh cumpar moqii In Romania, noi venim sa Ara ce-
www.dacoromanica.ro
1866.
511
www.dacoromanica.ro
512
Dupd multd Intarziere pricinuita IntAi de votarea Regulamentului, apoi de interpelan i si de votarea catorva
legi, se Incepe, dupd staruinta personara a Principelui 9,
www.dacoromanica.ro
513
tul delegatilor pentru a mai indulci chestia care starnise, cum spune Regele in Memoriile lui, un strigat de
spaima In toata Moldova i", adaogise articolului 6 un
alineat, in care mantinandu-se principiul continut In el,
se lasa regularea modului cum laceasta populatiune eterogena ar putea dobandi drepturi civile. 0 politice, fara
a aduce vre o leziune desvoltarei noastre nationale,adunarei legiuitoare viitoareil. Cu toata redactarea cu
tendinta antisemita a amendamentului, poporul din Bu-
Imprumut de 25 de milioane de franci", care In marea nevoie de bani a statului, era o nada indestul de
ademenitoare. Tocmai pe atunci, ministrul de finante I.
Bratianu propusese admiterea de hartie-moneda, pentru
a inlatura ingrozitoarea criza financiara In care se zbatea statul ; dar proiectul lui fusese raspins de adunare,
incat guvernul se afla In cea mai grea situatie cu putinta. Crmieux lua parte la o consfatuire intima a unui
,
Aus dem Leben, 1, p. 75: ,Ein Schrei des Entsetzens geht durch die
Moldaum.
www.dacoromanica.ro
514
truni Inteo sedinta nepublica pe ministri si pe deputati) . Crmieux insus arata aceasta In ziarul parizian
Le Sicle spurand, a presedintele Camerei, om al secolului, a convocat Trite zi mai mult de 50 de deputati,
In unul din biurourile Camerei, care deputati au binevoit a ma ascult4 ". Aceasta intervenire a lui Crmieux contribul la mntinerea din partea guvernului a prin-
www.dacoromanica.ro
515
acel Insemnat ba'fbat care care avem o datorie de Indeplinit ca Romani, ca Bucuresteni, adeca Intii autori
ai revolutiei din 1848, a careia scut s'a facut el Crmieux i colegii sAi dela guvernul Frantiei, de oare ce
Rusia se oferea a recunoaste Republica franceza din
1848 cu conditia, ca Frantia pAstrand Intreaga actiune
asupra Occidentului, sa las Rusiei actiunea libera In
Orient si mar ales In Principatele romane; dar ca Crmieux i ceilalti membri ai guvernului ar fi refuzat aceasta conditie, spunanel c6, toate nationalitatile, fie mari
fie mici, sunt sfinte i ea Frantia nu poate primi sacribAnui de strAini, ca ei au deliberat si au hotAritt sub aceasti presiune; c guvernul Inca de acum trei zile, spre a curmi once tAlmAcirt, retrsese articolul pe care il inscrisese in Constitutiunea. Tot ask spune i ministrut Finan-telor 1. BrAtianu, rind se aud in CamerA strigAtele amenintAtoare, al incli
ieri a declarat cA rttrage articolul si al acuma repetA aceastA &Cilia-0o. (Mon. Of, Ibidem).
15. Mai sus, p. 248 si 252. Comparl 1. Tanoviceanu, La Question Jaye en
www.dacoromanica.ro
szb
www.dacoromanica.ro
5I
Romani, si and natiunea este amenintata, atunci se desteapta i devine nu intoleranta ci prevazatoare. Numai
masuri administrative nu ne pot scapa de aceasta. Zepret
www.dacoromanica.ro
518
o Impedicase de a o face.
Acei care reprezentau pe fatd. In adunare ideile multimei in chestia evreeasca, erau cei cativa deputati moldoveni din partidul Fractiunei i din Muntenia acei grupati In juruI Trompetei Carpatilor.
Iai sunt In contra Evreilor. Apoi un grup de 50 destudenti din Bucuresti saluta pe acei din Iasi pentru
cei d'intai au radicat salutarul lor cuvant spre a combate criminalele uneltiri ale cosmopolitilor nostri
Din numarul de mai bine de ioo de studenti romani din Paris, numai 35 apartinand deosebitelor stra turi sociale, sprijineau parerile g-uvernului In chestialmMotivul demisiei in Trompeta Carpafilor, 16 Oct. 1866.
Romdnul publicif aceastil scrisoare, insit cu litere foarte mici, drept curio4itate, in numirul sAu din 16 lunie, 1866.
www.dacoromanica.ro
519
sd facd din proprietatea de mosii un drept poiitic, parere ce va fi reluatd, atunci cand Romania va fi indatoritd de a Incuviinta in principiu impdmantenirea Evreilor, intinzand atunci aceasta oprire In deobstie la
toti strdinii 24.
14. Sedinte din 21 gi 22 Iunie, Mon. of. din 22, 23 i 24 Iunie 1888.
www.dacoromanica.ro
3 go
nand pe cele de al doilea pe calea ei cea atat de spinoasa. Tot de aceea, ori ce act facut In un moment
de criza, de uitare de sine, cand patima vorbeste stapanitor In sufletul omenesc, este supus unei revizuiri, atunci
cand valurile se mai linistesc, spre a vedel daca el consuna cu principiile dreptatei, i omenirea nu se linisteste pan nu s'a convins, sau s'a momit cel puOn, c
52
5-a).
www.dacoromanica.ro
522
www.dacoromanica.ro
523
senatul. Ieri
d. Ministru de Finante ne-a observat, ed printeo propunere -nu se poate schimb regulamentul; astazi observ
ca prin o simpla propunere se tinde a se schimb.
susi Constitutia tarei.> Deputatul Tell sustine, ca cpentru
a esi din Incurcatura, nu ramane alt mijloc cleat convocerea senatului; ca altfel propunerea d-lui Manolache
Costache pune franc revolutia In adunare, unde trebue
sa fie totdeauna respectul legilor. Pogor revenind la
chestie, sustine parerea cA pentru dansul senatul a fost
desfiintat de dispozitiile ultime ale Conferentei de Paris
324
el insu0 recunoscuse de
www.dacoromanica.ro
525
28. ' edinta din 18 lunie. Monitond Oficial 19 lunie 1866 (p. 594, col. 2).
www.dacoromanica.ro
526
Oonale in douA camere, se evitA precipit4unea in deliberatiuni. si surprinderile din partea puterei ministeriale. Intervalul ce se pune, intre deliberatiile celor douA
Minoritatea comb`tea aceste argumente In insus comitetul delegaOlor, sprijinindu'si pArerea pe faptul, GA sis-
temul bicameral ar fi in contra traditiilor tArei; ca innov4a fAcutA de Cuza-Vodd doveda, rAutatea sistemului;
www.dacoromanica.ro
527
cd asemenea institutiune este nepopulard si nu este In armonie cu vointa poporului ; cd. senatul ar constitui un fel
de aristocratie ce este nepotrivit cu aspiratille poporului
roman ; In sfarsit, cd aceste doud ramuri ale puterei legislative reprezentand interese diverse, In loc de a face sk
dispara luptele si sd aducd Infrdtirea, ar tinde din contra
,combate totusi senatul, artand, cd cu un sistem bicameral, adunarea ar reprezena elementul progresului, pe
and senatul ar fi cuibul conservatismului; dar conservatismul si progresul nu au la noi ratiunea de a fi in
desbinare, fiindcd si conservatorii din partea dreapti,
a camerei sunt tot progresisti, pe cat sunt tot atat de
conservatori liberalii din stanga; prin urmare ar fi
Principelui strain care er unul din punctele de c'apetenie cerute de el30 ? N. Blaremberg rdspunde din partea conservatorilor lui N. Ionescu., El, rezumd astfel
www.dacoromanica.ro
528
se temea de vecinicul neastampar al Romanilor i neincetatele lor revolutii. Apoi liberalii nu voiau sa aiba
desbinare In adunare asupra acestei chestii care mai la
urma, fata cu interesul cel mare al arei, era o chestie
secundara'. Vom vota senatul, ziceau ei, pentruck voirn
www.dacoromanica.ro
529
erau multdmiti nici Cu atata. Ei doreau ca aceste liberMO s. fie declarate ca drepturi naturale ale omuluir dupl.
pilda declaratiei din Constituanta francezb. din 1789.
Apoi ca sanctiune a lor mai addogau un alineat In care
se prevedea, cA nici o lege, nici un regulament sau
articol introdus In vr'o lege sa nu poatd restrange aceste drepturi In nici un caz, nici sa se creeze penalitIti
excepOonale In aceste materii 38. Boerescu deputat conservator observa, cd. dacd s'ar admite acest alineat, atuncea
www.dacoromanica.ro
530
stiti foarte bine ca aceia pe cari li acuza0 au recunoscut toate aceste libertAi si le au Inscris anume si
-pe larg In proiectul de Constitutiune36. Aceste cuvinte
el combatea amendamentul lui Lapati, acel ce nu pedepsea delictele comise In puterea liberta;ilor publice.
La randul ei dreapta aproba si aplauda pe tirbeiu, cand
el sprijine ideea, ca libertatile trebueau sa fie Incuviintate
dupa cultura, dupa Inaintarea societatei, adaogand, ca
cle aceea si libertatile sunt deosebite _clupa fiecare Ora;
www.dacoromanica.ro
53'
tot a de putin limpede i In textul definitiv al Constitutiei In care acest articol sund :
Mate privilegiile, scutirile 0 monopolurile de clasd
sunt oprite pentru totdeauna In statul roman. Titlurile
de nobletA strdine precum principr, grafi, baroni 0 altele
asemenea, ca contrarii vechiului asezdmant al tarei, sunt.
0 raman neadmise In statul roman. Decoratiunile straine
www.dacoromanica.ro
53 2
acelea al familiilor nu le poate lua si nu le va lua nimene. Toti au fost panA acuma si vor fi dispu0 a res.pecta titlurile dobandite prin fapte mari; prin urmare
se ieau privilegiile, iar titlurile _nu 4.
Aceeasi declaratie o facA i preqedintele consiliului,
www.dacoromanica.ro
533
despre titlurile de bolerie 42 Numai In Constitutia prelucrata de Comisia central a din Focsani se prevazuse
in art. 7, ca ranguri de Ooerie nu se vor mai putea da
wici primi in viitor, iar titlurile actuale nu mai pastreazei
nici un privilegiu. Titlurile de nobleta straine precum
principe, cneaz, graf, baron si alte asemenea, ca contrare
vechiului asezamant al tarei, sunt si raman neadmise In
statul roman. Aceste dispozitii nu privesc pe straini 42.
www.dacoromanica.ro
534
afarg de dispozipa, netrecutd In stare de lege, a Constitupei din Focani, nu Thalnim In prile RomAxle.
Dacd ne-am lu numai dup dispozipile legislative,
apoi s'ar pute sustine cu cea mai deplind izbandd,
titlurile si rangurile de boierie bdstina.r nu au fost nieiodatd rddicate In Principate, i cd ele i astdzi ar mai
putea Infrumuseta numele acelora ce nu s'ar teme de
ridicolul de a le pura, fie In cap fie in coadd.
Pe cand se crede cg desbaterile se Inchiseserd si
er sg se voteze articolul Io (i 2), se scoald Laurian cu
un nou amendament prin care cautd indirect sd loveascd
In principele D. Ghica. Anume Laurian propund. In chip
www.dacoromanica.ro
535
Desbaterea se Incinse asupra acestor colegii, Proiectul guvernului, prefdcut de comitetul delegatilor, preveda
tului
www.dacoromanica.ro
536
El combate deci din acest punct de vedere amendamentul lui N. Ionescu. Blarem berg adaoga la aceasta
combatere, ca In sistemul alegerei In doua caturi (a
deux &ages) a fiecarui colegiu, In care trebuea sa voteze
alegatori directi i delegati, sau cei d'intai vor covarqi pe aceti din urma, sau cei din urma pe cei d'intai;
i In ambele cazuti nu vom avea reprezintat decal interesul unei clase, Cu toate c doua sau mai multe clase
vor fi votat In fiecare colegfu, ceeace ar fi protivnic
recunoaqterei din partea Intregei camere a nevoiei de
a fi reprezintate interesele In adunare".
Ceeace poate Inca pare curio; este de a vedea pe
unii liberali, ca Bratianu, combatand sistemul celor doua
!bidet; col. 5.
www.dacoromanica.ro
537
desvolta bogdtiile, cand tot atunci 0 comertul va contribui la alcdtuirea acelei clase 53.
Maws col. 5.
Sedinta din 26 lunie Mon. Of. 29 lunie (p. 695 col. 2).
/Went (p. 634, col. 2.)
!Meng (p. 634 col. 3).
www.dacoromanica.ro
538
nu fara dreptate critic:1 Bonalnul legea electorala a Constituantei, spunand, ca. se Imparte corpul electoral In 6
Daca
Constituanta pi Constitufia din 1866.
cautam a ne da seama despre elementele. care alcatueau adunarea constituanta din 1866, pentru a InRomaul 18 Iunie 1866.
Mai sus, nota 53. Comp. Romanul 18 lunie 1866.,
www.dacoromanica.ro
539
www.dacoromanica.ro
540
www.dacoromanica.ro
54/
mai este Cu putintd decat un singur partid, acel al oamenilor morali i capabili. Aiurea acela organ adaogd.,
cd confraternitatea partidelor politice cari au combdtut
pentru mentinerea regimului constitutional 0 care de o
di-
de lucruri, mult mai anevoie de schimbat decal Intinderea dreptului electoral, nu-i opre Insd de a cdut
Desbaterile din
de BrAiloiu.
Sedinta din 28 lunie Mon Of. 3 lulie 1866 (p. 622, col. 2).
www.dacoromanica.ro
'542
iara pe de alta parte ei vedeau ca despagubirea Incuviintata de legea rurala era. reata i sunatoare, apoi pe
ranga aceste, cand se qtie, ca i sub regimul vechiu trebueau
lucru ce pe de alta parte nici nu ar fi Indraznit sa faca. De aceea qi vedem 'cum Locotenenta
tile
71. Desbaterile legei in Mon. Of. din 18 Martie 1866. Pe lingA aceste legi
se mai intrebuintau i alte mijloace pentrn a apAsi pe tArani. In 5 lunie 1866
FAlcoianu interpeleazi pe guvern asupra faptului, cA nu numai intinderea pAmAntului dat tAranitor pe moqiile statului a fost mai putinA decit se cuveneit,
dar li s'a dat ce e fost mai rAu : prund, rApi i ponoare, locuri ce nu se pot
cultivi, ca sA poatA supune pe acei ' tArani cu tottd arendailorg. Trompeta
Carpafilor 7 lunie 1866.
www.dacoromanica.ro
'543
www.dacoromanica.ro
544
toate guvernela care urmard dupd i i Februarie, fie conservator, fie liberal, se silesc a convinge pe toad lumea
despre nestrdmutarea legei rurale. A$a bundoard In al
doilea minister al Domnitorului Carol pus sub preidentia
lui Ioan Ghica, acesta In Insusirea lui de ministru de interne spune In o circulard cdtre prefecti, s caute a se
Incredinta. unde legea rurald este Inca neaplicatd In toatA
a sa Intregime sd pund stdruinti, ca fr Intarziere sd se
aduc.A la Indeplinire toate dispozitiunile zisei legi75. Apoi
contra acelui ce o Inaptuise, i pentru ce atatea ponegrire contra actului care singur Si putuse da fiintd ?
Lovitura de stat a lui Cuza-Vodd i urmdrile ei nemijlocite, legea rurald i noua lege electorald, cdzuserA
ca o loviturd de mAciucA, pe capetele conservatorilor. Ele
trebuiserd sd schimbe i mentalitatea acestui partid, mai
intaiu In privirea dreptului de proprietate pe care conservatorii, din. excluziv atribuit lor, cum 11 crezuserA
pana atunci, se vedeau nevoiti
Impdrti cu tdranii;
apoi In acea a Indrituirei de a reprezenta poporul pe
care zdrobirea privilegiului politic o rdspandise de asemenea In masse. Ideile de libertate si de egalitate erau
urmdrile neapdrate unei astfel de prefaceri psichologice.
Lovitura de stat democratizase nu numai in deobge societatea romdneasca, ci democratizase Fi partidul conservator
www.dacoromanica.ro
545
www.dacoromanica.ro
546
Romeinul organul liberalilor Innaintati se declara cmultamit cu actul de temelie al tarei votat de adunare 0 care,
www.dacoromanica.ro
547
de absolutismu care ar fi necesar, pentru a face s precumpeneasa bunele Voastre scopuri 82 Iat. deci cu ce
dispozitii sufleteti pa.r noul Principe la aplicarea Constitutiei.
puna a deveni o minge aruncat In toate prtile de conducatorii politici. Vom vede, cum Principele Carol cuta
sa Inlature aceast Indoit primejdie 83.
de principii In jurul cdrora se grupase oamenii timpului, nu de aceast. grupare Insi. Mult mai tarziu,
abeit In 1858 gsim termenul de conservator aplicat
partidului Insui, In o scrisoare a lui T. Bal catre Ali
pava In care se vorbete despre partidul nostru conservator88. In o corespondenta catre ziarul Le Nord
din 21 Decembre 1858 se vorbe4te iarai despre <parAus der Leben, I, p. 98 (2 Aug. 1866).
Ibia'em, 1, p. 153 (23 Oct. 1866).
www.dacoromanica.ro
548
nici eu, ci un domn strdin 88 Diplomatii i organelestraine numesc bine Inteles pe conservatori pe numelece i'l dadeau ei 88.
Totui vedem ca conservatorii gdsesc In curand nevoia de a' i modifica intru cava firma sub care se arAtau.
am vazut mai sus cat sunt de laudati ciocoii de unelescrieri ale timpului90. Revolutia din 1848 vorbWe Tusa
foarte mult de libertate i de liberal, ca adiectiv pentru
Ibidem, p. 7. Vezi qi Mon. Of. 49 1863.
Consp. c. l'Etoile du Danube 2 Aprilie 1856. Acte fi Doc., IV, p. 336.
Bolintineanu, Vi* tul Cuza Trocla, p. 33. Gr. M. Sturza in gedinta din 6
Fevruarie 1861. Mon. 0J: al T'arel Romarmegl, 20 Mala 1861. Steaua Dundret
7 Ian. qi 17 Maiu 1859. Pentru epitetul batjocoritor de cacocrali vezi Anal-
www.dacoromanica.ro
549
Le Sourd. C. Talleyrand citat note 89. Coresp. c. l'Etoile de Danube citatA nota 87. Coresp. din Le Nord cititatA nota 87.
Ordinea, 20 Aug. 1860.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX.
larea poporului sub conducerea unor capi mai Intreprinzdtori, sugestia mutual a indivizilor cand se \Tad.
www.dacoromanica.ro
pe cari le Inregistreaza. Numai prin aceasta legare Impreuna a faptelor succesive, istoria va ajunge a Inle,sni
mintei stapanirea asupra namolului de fapte singuratice,
va limpezi Intelegerea i patrunderea lor de inteligenta
omeneasca, dupa cum legile tiintelor de repetire fac
5 52
In serii acest element al generalizdrei nu se poate Intalnl, de oarece In ele nu mai e vorba de a se contopi
Seria Partidului National. -- Seria desvoltdrei partidelor politice in Tdrile Romane nu este cleat o verig-A mai tarzie a lantului de fapte ce strabate Intreaga
lor istorie. De aceea am -i vdzut cum partidul national, trunchiul pe care s'a altoit viata de partid la
poporul roman din Principate, '4i are Implantate ambele lui radacini, -- acea de reactie contra apdsdrilor
strdine i acea lduntricd de ndzuint dupd o viat de
sine stdtatoare 0 mai vrednic de oameni, In pamantul roditor al istoriei sale Intregi. Partea vietei acestui
popor care se rasfrange In partidele lui politice, nu putea. fi decat rezultanta tuturor faptelor pe care cursul
timpului le varsase In lata albie a desvoltarei lui.
Seria care da nWere desfa0irdrei partidelor politice
se leagd deci, prin cursul ei, de curentul cel mare al
istoriei romnWi, ca una din ramurile bogatei ei Incranguiri. Ea Is0 are obar0a mai indepdrtatd in acea
a istoriei Ths5.0, i se va urmarl i In veacurile ce au
sd vina, 0 pentru care istoria incd nu este nascutd.
Partidul national Intaia manifestare de g-rupare a
unor cugetari politice se nWe atunci cand poporul ro1. Thorie de l'Histoire Paris 1908, deuxime clition des Prinelpes fondamentaux de l'Histoire, Paris 1899 si romfineste ; Principille fandamentale ale
www.dacoromanica.ro
-man, adus prin suferinti a don l mantuirea de stdpani-rile straine, cea turceascd, cea austriacd i cea rusascd,
tenle. Era acea a Grecilor, unealtd numai cat al Turcilor, dar care se compromiseserd In ochii stdpanilor lor,
prin o nechibzuitd revolutie. De aceea partidul national
romanesc se Incheagd pentru Intaia oard In o opozitie
In potriva elementului grecesc, i cea Intai izbandd a
Romanilor pe taramul politic este rdsturnarea Domniei
ianariote (mai sus pag. I 3).
Tot cdtrd mantuirea de aceastd asuprire, pusa In lucrare nu mai mult pe din afard ci pe din lduntru, trebuea s. tinda i desfa.prarea tot mai lam'urita a cugetarei nationale, innabuitd qi apdsata pand atunci de amenintgoarea grecizare a societatei.
Odata Insd cu izbanda aceasta nationald, trebuea sa
554
ivi
555
tului
.556
lupte contra boierilor, spre a le mai zmulge cate o con-cesie In favoarea poporatiei rurale (p. 152).
Sub domnia lui Alexandru Ghica se Intampla iar4i
o micare de opozitie a partidului conservator unit cu
acel al ideilor noue care reintregWe jar-4i partidul national Inteo singura suflare, anume opozitia cea Inver1.1nata contra introducerei articolului fraudulos In Regulamentul Organic. Intre acei ce protestasera contra
acestei fara de lege este i Emanoil Baleanu care este
aratat mai tarziu ca unul din boierii cei mai protivnici
emanciparei taranilor (comp. p. 164 i p. 259), prin
urmare un conservator neInduplicat. De acee* natura,
cu toate ca mai putin altruista, este Impotrivirea Intregei
clase boiere0, fara deosebire de idei, In chestia con-cesiei minelor, Incuviintata de Principele Bibescu cdmpaniei rusep Trandafiroff, prin care se crede atnenin-tata proprietatea nioiilor (p. 183).
Tot acestei Imboldiri generoase de aparare a neamului este datorita i purtarea boierilor atat din Muntenia cat i din Moldova In sprijinirea pe care o dau
limbei, Invatamantului i teatrului national Acela dintre
ei care sprijinise mai cu seama < paradosirea Invataturilor
sprijinesc Societatea filarmonica din Bucure0, Conservatorul filarmonic dramatic din I* sau Societatea stuclentilor din Paris (p. 180, 207 i 237). De aceea. i. fire
este i purtarea Principelui Gh. Bibescu care la suirea
lui In scaun se Imbraca In costumul lui Mihaiu Viteazul
apoi ducandu-se la mAnistirea Dealu, Ingenunchiaza
pe mormantul eroului muntean (p. 182). Toate aceste
avanturi date cugetarei nationale de catre reprezentantii
www.dacoromanica.ro
557
pentru a tae izvorul din care se hraneau ideile rasturndtoare (p. 186, I as, 21 7). *i. la aceasta desfiintare
se intovard.,esc toti boierii conservatori care doara tot
ei sprijinisera societatile desvoltatoare ale culturei neamului.
tara, ca sa o ocupe militarWe i sa faca sd Incetezeumascarallcurite ce se petreceau In ea > dupa cum lecalificA boierul conservator Scarlat Ghica (p. 260). Mi-
tropolitul Neofit organul cel mai autorizat al conservatorilor, Principele Dimitrie Ghica capul recunoscut al
acestui partid, Banul Gh. Filipescu, Emanuil Baleanu,
Scarlat Ghica, capeteniile cele mai de seama ale conservatorilor, chemau cu totii, mai pe fata sau mai peascuns, pe R4 care sa-i scape de amenintarea socialista (p. 259, 265). Aceleaqi tendinti contra taranilor learata conservatorii In Divanul ad-hoc al Moldovei, cand
yen' In desbatere chestia rurald, propunnd inlocuirea
boierescului cu o plata In bani a muncei prin bund. Inwww.dacoromanica.ro
558
fructuari. Dei desbaterile nu ajunsera la nici un rezultat, ele rebnoira Insa punerea In lumina a antagonismului celui nempacat 'intre clasa boereasca a proprietarilor si acea taraneasca a muncitorilor.
www.dacoromanica.ro
(egalizarea drepturilor si Imbunattirea soartei muncitorilor plugari) dar si de a le depasi, realizand unirea,
560
libertdtei mutuale si a muncei si a proprietdtei, Domnitorul refuza sanctionarea ei, ceea ce ad use izbucnirea.
luptei pe fata Intre Domnitor si partidul conservator.
In aceast lupt 1ns partidul conservator izbuteste a
atrage de partea lui si pe acel liberal, nemultumit si el
Cu purtarea lui Cuza Vodd din alte motive, ceea ce da.
nastere la coalitia monstruoasa.
Cuza Voda prezentand o noua lege rurala, Kogdl-
Seria desuonrei partidului liberal. Este greu dedeterminat originele partidului liberal, pentru ca ele seImbind cu Injghebarea partidului national nedeosebit Incd.
In cele doud ramuri ale sale de mai tarziu; dar semanta_
www.dacoromanica.ro
561
ideilor desparOtoare ale acestor doua ramuri sunt aruneate chiar de pTimele manifestari ale ideilor n4onale,
de oare ce pe baza acestora se va desvolt partidul liberal, pe cand cel conservator va bate in retragere Innaintea lor, Indata ce va vede ca ele lovesc In interesele
sale de clasa.
www.dacoromanica.ro
562
domnia lui Mihai Sturza, Intalnim o reInviere a mi-carei boierilor mici sprijiniti 0 de cate va nume mari
care voeau sa prefaca iara0, Constitutia tarei; de astadata Insa nu In unire cu Domnitorul ca pe timpul celuilalt Sturza, ci planuind o s'angeroasa rasvratire. Conjuratia comisului Leonte Radu este Insa descoperitd
sesera toyar4ii lui de gandire din 1822; anume primirea In tribunalele i ispravnicatele Wei i a unor
comisan luati dintre_ rdzeqi i dintre tarani, cea Intai
propunere de introducere a elementului de jos In conwww.dacoromanica.ro
563
ducerea t'arei, pgstratg pgng atunci numai clasei boieresti (p. 197). Tot pe atunci Rusii cer lui Mihail Sturza
strgmutarea la Berlin a catorva studenti Moldoveni ce
se duseserg la Paris, In focarul ideilor rAsturnAtoare, si
aceastA cerere este mai apoi repetatd. de Rusia cu prilejul ducerei Insusi a fiilor Principelui Sturza, Dimitrie
si Grigore si a lui Mihail Kogglniceanu (p. 200 1. 2 I 3).
Mihail Sturza se mai plange lui Titoff asupra emisarilor turburgtorl care ar Ten' din Muntenia si Moldova,
Intre altii I. Vacgrescu, acel care protestase contra presidgrei comisiei Regulamentului Organic de cgtre MinOaki (p. 201.) Tot asa arafg M. Sturza Indoielile lui,
dacd scoalele primare deschise In _Muntenia In 1838
nu ar puta deveni un izvor de dei pierzgtoare pentru
poporatia campului (ibidem). M. Sturza promite Rusilor
ca'si va Indrepta toata privigherea asupra acelora care vin
din strgingtate cu idei primejdioase (p. 203), si el opreste
5 64
ales In clasele superioare ale coalelor din I4 i Bucuresti, aceste clase sunt suprimate.
Revolutia din 1848 din Muntenia aduce la lumina
pe lnga prima Intruchipare a ideilor liberale i egalitare, i pe aceea ce pare a fi nedeslipit legatg de ele,
dar care rgingsese de mai multe ori uitata, anume Imbunatatirea clasei taranilor, i anume prin m5sura cea
prin,
565
nu ie1 la nici un capat; atata doar numai izbutird desbaterile din sinul ei,
ca sa puna
Trite()
lumina i
rale care era menit sa preideze el, corn nou la aplicarea ideilor noue> .
www.dacoromanica.ro
566
unirea 0 s'ecularizarea, voea sd conducd soarta Romaniei tot mai mutt dupd cugetul lui, ceea ce partidul liberal, Indoctrinat mai ales de teoriile liberate pe atunci
In curs, nu putea IngAdul, i care 0 gdsird rostirea In
cuvntarea lui Bratianu din adunarea din 1863 (p. 402,
406, 441-442).
567
nale, a InAsprit 0 mai mult relatiile Intre el 0 partidul liberal care nu s'a mai uitat nici la legea rural.
care Indeplinise visul liberalilor din 1848, nici la legea
electoralg care pusese pe adevarata lui temelie vointa
natiunei,
sistemul constitutional, 0 mergand mai departe mang In mng cu conservatorii, puserg capa Dom-
Aceste
568
Cuza fu recunoscut de Domnitor al ambelor Taxi Romane pentru timpul vietei sale, unire temporara care se
schimba insa In una desavarsita, cand Cuza dobandl
Invoirea Portei de a contopi. ambele Domnii, unificand
camerile si ministeriile si stramutand capitala la Bucuresti.
569
vad cum Evreii din Moldova Incep a se aseza In Bucureti (p. 132). Tot Inteacolo tinde conjuratia confede-
5?0
batilor lor. Ana Ipate,scu, Efimia Plerianu, Maria Heliade, Maria Rosetti (p. 254-256) i Sofia Hrisoscoleu
nascuta Cocea (p. 408) dar atata-i tot, i nici o cugetare pentru largirea drepturilor femeei nu se IndrumeazA In epoca
pe care am cercetat-o.
SFAR5ITUL VOL. I.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
www.dacoromanica.ro
Pontal
nicei Impartii careia este supus, cere de a aye i folosinta acestui privilegiu Intru deplina legiuire cele cazute
dreptatei si In pazirei celei datornice a sa supuneri
credintei sale catre prea inaltul Devleat, adeca:
2-1e.SWO alba Intru nestramutare viat stapanitoare.
a pravoslavnicei credinte crestinesti a raiaritului, spre a
urma cu toata slobozenia dupa randuelele ei cele legiuite
www.dacoromanica.ro
A. D. XBNOPOL
574
precum ti va plAcea pentru dreapta avere a sa, pentru roldurile ostenelelor si a iscusintei, si nesupus fiind cAtre aceastA vre-unei altei indatoriri deck acea sfirrtit de pratarei.
nu vatamA pravilele.
Intamplare and o neapAratA obsteasca trebuinta praviliceste indreptatita o va .cere aceasta ; dar si atunci dupa
ce i se va face o despagubire potrivita cu lucrul ce sa
va cere a i se ILIA.
indreptat chiar in contra celor ce detia puterea, de indatA ce ar Intrebuinta-o in contra pravilei.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
575
Tot cela ce Va face entrigh (sic) pi spionlac, prigonire sau viclenire, precum pi tot cela ce ar ridich turbu-
rare sau rivratire impotriva binelui patriei, sa fie neaaarat supus pedepsei pravilicepti, asemenea urmandu-se
pi pentnt cei ce ar cutezA vre-o silnicie asupra persoanei.
obladuitorului.
Nici un fel de slujba obpteasca, nici de judecatorie,
nici de zabetlac, nici de ori-ce alt trebuinta sa nu se socoteasca de clironomie sau de chiverniseall, i nici sa se
dee vre odinioara subt acest fel de socotinta.
Lucrarea pamantului in tot chipul, meptepugurile,
deschiderea de fabrici de ori-ce trebuintd, precum $i alcatuitura (sic) de iscusinti cele nevinovate pi tot felul de
negustorie sa fie neoprita in pamantul Moldovei, slobode
fiind productele pamantului de ori-ce fel a trece pi peste
hotar, garb'. din Ora, spre folosul alipveripului tarei, fara
s fie supusa vre-unei dad sau altei indatoriri, gall' de
cea a vamei legiuit, precum pi inlauntrul tarei de a se
Deosebire intre preveniji i osindijl, care ind nici astAzi, din lipsA
de inchisori sistematice, nu este adusl la desvlirsita indeplinire. (Raportul
asupra inchlsorilor centrale, de Gr. I. Dianuf 1897).
ApArarea onoarei oamenilor chiar fajA Cu trimisii ociirmuirei ; principiul respectului persoanci.
Zabet= administratiune, ocArmuire.
Ad 12: Principiul meritului, recunoscut. Dupl cum obrazul mai inainte
www.dacoromanica.ro
376
A. D. XENOPOL
driturile si Inda-
www.dacoromanica.ro
ANEXE
577
reasca si legiuirea aceia sfatului obstesc ce au avut-o p'mntul acesta iar'si din vechime, legiuire dupA care puterea ocfirmuirei si a Implinirei s. fie In singura man5. a
21.De adunarea sfatului obstesc s.' atarne toate pravilele acele de obstie privighitoare, precum: Indreptarea
pravilelor dupa trebuinta ce ar fi, sau de adngire sauscadere, sau de Innoire, Intmplkile cele ecstraordinare,
poruncile Imparatesti de vre-o cerere sau de vre-o Indatofire de havalelile (sic), indreptarea birului, Imbunatatirea
economiei cmpului, Intemeierea comertiei (sic), Intocmirea
www.dacoromanica.ro
578
A. D. XENOPOL
s'a*
www.dacoromanica.ro
ANEXE
579
nopol, op. cit., IV, p. 114); dar el se putei intenta din nou, in cazul ciad
un soiu de revizuire.
se descoperiau dovezi nota
Canfdlerie, adresarisi, ruoort,. apelage, pont, rezon, copie, tratafie, acturi:
neologisme.
www.dacoromanica.ro
580
A. D. XENOPOL
spre mai desivArsit deslegare a pricinei, va face obsteascA izbrAnire si va da hotArAre, care hotArire, ori
581
ANEXE
tocma, fra cea mai mic stramtitare din glasurile pravilelor si a formelor ei, i hotgrarea sal I se dea pururea
dupa gnomiile cele mai multe la numgr i cu fiinta de fatg
a persoanelor ce sa judecl.
37.Fie0e-care din judecgtoriile Insemnate mai sus sg.'si
aiba a sa cantalerie, alcgtuita de logofeti si scriitori,
dupa trebuinta, si de un povatuitor al eantgleriei, care
si Implinitor
www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL
582
sfatului obstesc.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
583
www.dacoromanica.ro
584
A. D. XENOPOL
www.dacoromanica.ro
ANEXE
585
sa fie de pururea In sfatul obstesc, sa fie alesi dupa sloi socotinta obstiei boierilor tinutasi.
Lefile tuturor celor din slujba de giudecatorii
de celelalte dregAtorii si Mansupgri a curtei si a Oman-
boda vointai
losinta, spre a
Dar pentru acei din slujba curtei, precum ; logofat, muhurdar; divictar, scriitori i toti ceilalti, sa se urmeze, pana
se va da si pentru aceast obsteasca hotarare, dupa tidula
gospod facut In vremea Domnului Scarlat Calimah, fara
alta adaugire cat de putin, .pentru 9rice mansup sau persoana va fi. Si Implinele pentru, bani ce se implinesc din
oricare zabetlac ca sa ice numai cate o para la leu, iar nu
conflict. Sfatul irebue sit hotIrasa deci cine a ocupe Edit dregitoriile divanurilor, ct i acele mai mici, enumerate in articolul 46. Domnul puteit numai
Ad 49: Reguiarisasca, materia, neologisme. Ain:et taxA, venit. Muhurdar =.-- cel care pune pecetea. Divictar= ingrijitorul alimarei Principelui.
(Hurmuzaki, Documente, X, Rapoartele prusiene, colectiunea N. lorga, p. 532.
www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL
5 86
obstiei pamantului, okstia cere cle a se aduce Intru Indreptarea cazut si intru oranduial, ca sa lipsasca nesuferitele
catahrisuri In care era pana acum supusa.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
581
la fieste care tinut cate trei boieri, doi din boierii tinutasi
si unul care se va socotl din partea ocarmuirei, ca sa faca
scriere in ivala de tot numarul lcuitorilor, cu aratare
murita de toate starile si Indemanarile fieste caruia sat,
care scriere sa se cerceteze de sfatul obstesc, spre a sluji la
socotinta de indreptarea birului.
Dajdia ;mazililor si a ruptasilor aducand intru
indreptarea acea cuviincioasa, sa fie pzite si pravilele
ce au aceste trepte prin vechi hrisoave, asemine urmandu-se
www.dacoromanica.ro
588
A. D. XENOPOL
art. 3 si
5.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
589
si
a banilor
legiuiti din vistirie (sic), cate doi lei de liude. Nimine Ins
sa nu fie suferit nici de cum de a'si 'scutl -un om mai rtfult
care este numai al pamantenilor, dandu-se si pentru giupanesele vkluve si acei numarul (sic) stiut care n'au
1mbracat caftane, in tocma dupa vechiul obiceiu.
Breslasi sa aiba. fieste cine la mosiile sale, iar slugile
unde va avek trebuinta, afar ins de cate dou slugi i doi
padurari, fiind paduri pe mosii, la fieste care mosii, si
moran i dupd morile ce vor fi la o Mosii (sic) care Si acestia
sa fie scutiti.
61.
Darte cele din nou scornite, precum cfitul c'ldarilor de velnita, cfitul papusoilor ce tree peste hotar
pentru negutitorie, vama ce se lu pe perj si pe titcovind
(sic), plata pentru tot felul de vin ce trece peste hotar,
afara de suma legiuita analoga a zalhanalei din ialovita
de negot, banii potirilor de pe la crasme, banii beslegraid-ill ce se lua sub once fel de numire, toate aceste,
fiind de o vtamare vederat pentru negutitori si asupriri pentru lcuitori, sa se ridice ca s nu mai fie, fiindc
din -vechiu aceste nu au fost.
Ad. 60: Asupra scutelnicior, vezi Xenopol, Op. tu, V. p. 110 si VI, p. 110.
OrAnduirea ca numai boerii pitninten1 si aibi scutelnici se trage dela Scarlat
Calimah. (Xenopol, lstoria i genealogia casei Caiimach4 Bucuresti 1897,
p. 126.)
Ad.
www.dacoromanica.ro
590
A. D. XENOPOL
la Ierusalim, la Sinaia si la Sfetagtr, s se dee pe socotinta pmntenilor, subt indatorire de a plati embaticul
legiuit la locurile unde sunt Inchinate si de a face $i agiu-
www.dacoromanica.ro
ANEXE
591
www.dacoromanica.ro
5,92
A. D. XENOPOL
hotaratura ca izbandirea de istov. lar dud socotinta boierilor comisiei i ca a hotarnicilor nu se 'vor uni spre
multamirea amanduror partilor, atunce s s dee sfarsit
si acelei pricini cii domnescul divan, prin vade hotarit
de un an, ca s iee.sfarsit. lar pentru plata ostinelei (sic)
boierilor comisiei sf a inginerilor, s sa socoteasca
sfatul obstesc un pret cuviincios si far asuprire, care sa.'I
plateasca mosinasii dupa analoghia cat va agionge (sic) pe
fieste care pe mosie sau partea sa de mosie.
Streinii (sic) sa nu poata de acum Inainte a mai
campara mosii si alte acaret-uri stapanitoare- de veci In
patnarrtul acesta. lar pentru lucrarea negutitoriei, sa fie
slobozi tot felul de straini (sic) de a urma In pamantul
acesta, fail a putek sA sA statorniceasca cu lacuinfa (sic)
In tara.
Strnsura acea de Arnatuti si alfii, ce se obicinuise
a fi In pamantul acesta purtatoare de arme, ta niste oameni
ce au fost pururea turburatori i supartori patriei, sa se
incontineasca (sic) si niciodata sa nu se mai primeasca
subt TliCi un fe! (de) chip In Moldova.
70. Neamul jidovesc fiind ca o sarcina pentru lacuitorii pamantesti, dupa chipurile cu cart se chivernisesc
(sic), nefiind lucratori de pamnt, sa nu fie Ingaduifi
de acum inainte a se mai Inmulti cu venirea din alte parti,
orase). In vremile Vechi striinii puteau campira mosii. (Xenopol, lstoria Rotar:11r, IV, p. 106). In tratatul lui Cantemir cu Petru-cel-Mare se prevedeclauzula ca Rusii si nu poati cumpira mos'i in Moldova (Ibidem, IV, p. 514
si 525 530.) StrAinii au avid in toate timpurile dreptul de a cumpAra case
in orase; Armenli si pe acela de a cumpAra vil. (lbidem, IV, p. 108 si VI,
p. 202.)
Ad 70: Oprirea Jidovilor de a tineit mosii in arendrt, orAnzi, adeolcrtne
www.dacoromanica.ro
ANEXE
593
72.Pentru Domnii acestei fri, ramaind dupa milostivnica Indurare pre puternicei noastre Imparatii ca s fi din
pamAnteni Domni, atunce alegerea Domnului sa fie prin
ob$tesca Alunare, alcatuita de mitropolit $i de episcopii
tarei $i de toata ob$tia boierilor, dela logoft mare $I pang
la $atrar, alegandu-se Domuul numa din pamanteni $i pi
www.dacoromanica.ro
58
.594
A. D. XENOPOL
neasca cata boierii oraseni, Ihn Esi, ca s'A sa aleag doisprezece boieri de toata treapta pentru acest dintai sfatul
(sic) obstesc; si aceasta facandu-se, apoi, prin alta turninata (sic) -porunca aft preosfintia lor mitropolitul si
episcopii trei i atr toti alesii boieri vechili _de pe
Ad 76: Lucrul de clipetenie pentru reformatori era infiintarea Sfatului obtesc, prin care tomnai se putea Indruma domnia legil In locul arbitrariului
Orl-alt de rudimentar, era un Inceput de Parlament.
I. Punctat pe de desupt I inlocuit cu: rehuir:A
Lisat loc alb.
CuvXntul laminad, uitat, e scris deasupra.
Ad.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
595
77.
Fiindca jalbele obstiei n trebuintele patriei catr
prea puternica si umbfitoarea noaitra irnpartie au fost
oprite dela o vreme Incoace de catra Donna greci, din
si
multamire.
596
A. D. XENCTOL
cestei srguinte; dar' si pune de fat inainte pre Inltatului i milostivului stpnitor sau Domn aceste insemnate-
(sic) si pre puternicului devlet, cu hotrkea cea milostivnid a sfntului imprtesc firman, ce s'au slobozit
de obste a (sic) :norodului si a fieste cruia, si aceast temelie pmntul nu o gseste a sta in alta deck numai Intru_
buinte, pAn se va aldtui pravila 01-6, pentru ca s sepoat desrdacink relele cele adnc strbltute a neoran,
ll
l'anne dernire, de vous- annoncer que les boyards r-fugis en Bucovine venaient d'adresser la Porte un nouvel
A la solennit de la fte de Nol, at moment o l'officiant sort idu sanctuaire, pour offrir le st. sacrement i l'adora-
A. D. XENOPOL
598
Pacha de Silistrie.
Nous les trs soumis et indignes sujets, habitants fidles de la Moldavie, le Mtropolitain avec tout l'tat
ecclsiastique et nous les boyaids qui par succession sommes en effet vraiment sujets Moldaves profondment sou-
mis, cependant A cause de nos pchs gars prsentement l'tranger, nous nous prosternons au pied du trne
de la Sublime Porte et, priant le Tout-Puissant pour la
grandeur suprme de notre Monarque (dont la force soit
ternellem.ent invincible), c'est avec des larmes que nous
osons exposer que, depuis que Dieu a bien voulu que
nous ayons le bonheur d'tre soumis la Sublime Porte.
nous n'avons cess un moment de remplir les devoirs
sacrs d'une profonde soumission et de notre fidlite
et que, tant que nous respirerons, nous ne cesserons de
continuer le droit chemin qui mne A la soumission, ayant
cette soumission par une succession paternelle, soumission
ensemble les o rdres suprmes et de procurer A Constantinople l'abondance des vivres. Avec la conservation de la,
(1) Traducerea se vede a fi fficutA de un personagiu ce tie rAu fran(uzeqte. Acest arz este un altul decit acel trimes In 1822, prin care boierif,
cer guvern municipal (arz pnblicat in Uricarul, IV, p. 123), ceeace se vede
cif ar din raportul care inainteazii aceastA traducere cAtre Daschkoff, i in
care se spune, ,que les boyards rfugis en Bucovine venatent d'adresser
la Stblime Porte un nouvel arz-mahzar".
www.dacoromanica.ro
ANEXE
599
www.dacoromanica.ro
600
A. D. XENOPOL
que, si mme ils ont agi de la sorte, ils n'ont pas -pu
trouver un grand bonheur pour eux-mmes et pour le
des
ces devoirs sacrs qu'ils ont donn par ecrit, que nos
biens, ceux des premiers bovards, sont confisqus. Cependant le nomm Karmakam, malgr lui peut-tre ,(car
parmi eux, ce qui produit l'entire usurpation des privilges du pays et des ordres suprmes, ainsi que des
statuts, vu qu'anciennement il n'tait pas d'usage que
le Kalimakam eilt le droit de distribuer des titres ; ceci
n'tait permis rien qu'aux Princes lgitimes. Ces derniers
mmes ne peuvent nommer aux rangs, qu'aprs l'excution
ANEXE
6o 1
nocent souffre, s'appauvrit et se ruine. Car si nous attribuons Vincendie et les autres dsastres du pays au grand
nombre de nos Ophs, les suites ficheuses driveront
de l'insouciance des esprits, tendant A s'approprier nos
biens. C'est avec des larmes que les pauvres laboureurs
.cherchent la protection des vieux boyards et comment
nous approcher, car voil la vritable cause de ce que
mous n'osions pas faire un rapport dans le sein de- la
patrie et sous la protection des maitres misricordieux
de l'empire. Ils osrent composer d'aprs leur conscience
des lois &rites du gouvernement et demander la ratification, afin de dprimer les grands et d'atteindre leur
but. Car si en effet la vritable cause qu'ilsi allguent tait
la douleur que nous serions des oppresseurs et extorqueurs, voil l'quitable prince du pays. Ils n'ont qu'
porter plainte de toutes les injustices qu'ils croient avoir
prouves, vu que nous ne savons rien et que nous connaissons que c'est de nobs que leur fortune a pris son existance. Mais si au contraire il tait prouv qu'ils eussent
essay quelque injustice, qu'elle soit rectifie en vertu
des lois du pays, ainsi que des statuts tablis depuis des
sicles. C'est avec t oute la soumission possible que nous
avons port tous ces dtails la conniissance du Prince
rgnant du pays, reconnaissant la nomination de ce Prince
pour une bont stable inspire par la justice, attendu qu'il
est d'une des premires families, dou de sagesse et d'affabilit, et pour cela, en rendant grce de notre sort
heureux, c'est avec une profonde reconnaissance et des
larmes de joie envers la Sublime Porte, que nous dclasa.
ration, par lequel, sous peine de condamnation, il est dfendu que les principaux boyards ne soient respects de
602
A. D. XENOPOL
ne rendaient pas au Prince rgnant le devoir de leur soumission et de leur fidlit, et si ceux de la seconde et
troisime classes ne gardaient pas envers ceux de la premire le respect et l'obissance, ainsi gull a t d'usage
anciennement, comment serait-il possible que le bon ordre
et le bien-tre du paysan du Idler grainier) Hit maintenu?
Et comment serait-il possible que le soin d'affermissement
jugeons que l'excs de la mauvaise conduite et de la contagion ne drive que de l'incapacit et de l'insouciance de
ceux qui nous ont rduits nous-mmes, leurs pres et leurs
bienfaiteurs, ne pouvoir jusqu' prsent rentrer au sein
de la patrie, et versant des larmes nous sommeSk l'tran-
ANEXE
603,.
mettent sur la )mme ligue que TIOUS et qu'ils soient les pre-
6O4
A. D. XENOPOL
de pricini atingAtoare de soarta obstiei, mcarc predlojeniile sunt cuprinzAtoare a se face cu obsteasca adunare a
divanului, videti CI se incheagA numai de o sam de boieri.
doua cilenuri (dregAtori) lucratoare la comitetul ce se aid.tueste in Bucuresti, subt prezdentia domnului adevArat
sfetnic al statului Mintiaki, sant viderate dovezi intru acest
adevr netgAduit, pentru care de yeti binevoi a vA incredinta, ceind jurnalurile ce s'au incheiat la sfanta mitropolie, yeti vide cA inteinsele se afl iscAliti numai din cei
www.dacoromanica.ro
ANEXE
605
Vasiliu sardar, Aleca lacovache paharnic, loan Pavlu stolnic, Constandin Diaconescu stolnic.0
1829 lulie
1.
(Comunicat de d. J. Tanoviceanu).
Toti acegti boeri erau nobili de clasa a doua care reciamA cA nu au fost
cum boerii cei mari se jAluiau di au fost inaintati fAr drept in ranguri.
www.dacoromanica.ro
INDICE
(Indicele se referA mai cu seaml la numele din text, numai
exceptional la cele din notA. Anexele nu sunt cuprinse In el).
A
Acadettia greceascl, 29.
Alp-aga, 108.
Akerman (conventia), 112, 134, 137,
140, 170.
Iliasi, 9.
Alfieri (drama Saul), 210.
Ali Effendi, 64.
Ali-pasa, 419.
AlIgemeine Zeitung, 243.
Amfitrionul, 180.
Anaforaua c. pam fletului 1804, 96.
p. pronomiile boierilor,
113.
Aninisul, 40.
Antisemitismul, 138, 449, 451, 452,
506, 510, 513, 518, 569 (vezi si
Evreii).
Apostolescu, 101 nota.
Aprodul Purice, 211.
Ar6tarea scrierepatriotia 1813,33.
Arbore stefan, 246.
Ardeal (v. Transilvania).
Arghiropol, 125 nota.
Arhiva rombineascA, 215.
Aricescu C., 464-465.
Arion C., 433.
Aristia, 185, 232, 256.
Armeni, 194, 196.
Aromilni, 61.
Hermiona, 234.
Asian N. Ceaur, 483, 498.
Aupick, 264.
Austerlitz, 73.
www.dacoromanica.ro
6o$
INDICE
BacAu, 333.
Masa, 61.
Balaban, 262.
BAlceanu C. Banul, 119, 143, 149.
loan, 272.
148, 164,
Berzelius, 208.
tesac, 321,
Biberi Const., 242, 333.
Bibescu Gheorghe, 75, 119, 154.
160, 182-185, 187-188, 190, 232,
237, 250, 256, 270, 314, 355, 377,
556, 557, 562, 567, 568.
Baldovin, 424.
301, 305.
360.
nota.
Const. Hatman, 101 nota.
419.
nota, 102.
Bala Vasile 333_
Balta Liman (conventia), 317, 320,
533.
13arit, 268.
BArlad, 204.
297.
Bonaparte, 141.
Bongianini, 180.
Bosie Const., 333, 374.
Bossel (sala), 407.
Botescu C. Caminar, 9.
Botez Rudi, 199.
Vasile, 199.
www.dacoromanica.ro
INDICE
I3ozianu, 407.
Bozienii, 208.
Brg'iloiu Const., 171, 178, 231, 436,
497-498.
Spatarul, 52.
Bibescu Basarab, 436,
443.
Cacocrati, 262.
Calafat, 543.
Calimah Papadopol Al., 443-444.
Scarlat, 10, 30.
Camban Anton, 333.
CAmpeanu, 206.
CAmpineanu loan, 134, 144, 149,
162-164, 167, 181, 203, 232.
loan, 507.
609
Brongniard, 208.
Brosteanu Z., 262.
Brun (Le), 60, 63.
passim.
Buda, 33.
Buescu Pang, 525, 539.
Bulgaria, 15.
Bulgari, 52, 173.
Buna Vestire poezie patrioticg. de
Vgcgrescu, 37.
Burada Teodor, 204,
Burghele, 101 nota, 199.
Butenief. 153.
Buzdugan, 101 nota.
Buzeu, 427.
roma, 16.
b) boeri moldoveui:
Carol de Hohenzollern, (Princip ele), 452, 453, 491, 492, 493, 500.
si de acolo passim.
Carp, 101 nota.
39
www.dacoromanica.ro
INDICE
Colonel, 539.
Costin, 344, 345, 347, 349,
Dim., 335.
Iordache, 43, 75, 95 nota,
174.
Champagny, 43.
Charivari ziar francez, 1848, 238.
Chateaubriand, 99.
Chelerul impArdtiei, 155.
ChezAsie p. evacuarea Mold., 1821,
109.
Chiajna, 7, 8.
Chintescu, 262.
Choiseul-Gouffier, 65.
Chopin (v. Ubicini).
Cigaras G., 496.
Cihac, 206.
Cinel-Cinel poezie de Alexandri,
212.
Colqhoun, 273.
Colson Felix, 203, 237, 563.
Comisan i de propagand, 257.
ziar, 464-465.
Conjuratia confederativA,
232.
193,
Conservatorul filarmonic-drama-
tic, 207.
Conservatorul progresist ziar, 404,
548.
Neculai, 334.
Slugerul, 131.
Costaforu G., 448.
Costea I. 32.
Costin Neculai cronicarul,
17, 25.
16,
211, 420.
Cuciureanu'
Cunin, 204.
Culiano N., 511,
www.dacoromanica.ro
i r
INDICE
-402, 442.
romAnesc, 170-172. 211,
231.
Spatarul, 193-199.
nota.
Dorohoiu, 334, 452.
Dracul Vlad, 6.
Draculesti, 6.
Durac Sardarul, 9.
E
Ecaterina a II-a, 18.
Ecleziarhul Dionisie, 19, 34, 35.
Eder, 266.
Eforia Sf. Mormiint, 186.
Egalitatea inaintea legei (1822), 86.
Ell5patak, 265.
Ems, 468.
Enache Dascalul, 30.
Dim. Banul, 91.
Enciclopedia francez6, 59.
Eni Neculai, 194.
Epureanu Man. Costache, 242, 359,
www.dacoromanica.ro
INDICE
61 2
Faustain, 242.
Feldman, 450.
cpgpat 61.
Ficquelmont, 306.
Filaretului (cmpul), 421.
Filarmnnica Sometatea, 180.
Filipescu familia, 263, 297, 564.
candidat laVistiernicie, 23.
Al. Logofat, 124 nota.
Filitis, 200.
Gablentz, 339.
Gagern, 280.
Gal, 194.
Galati, 204.
Galitia, 158.
Ganea, 101 nota.
Ganescu Gr., 306-307.
Gaudin Emile, 63.
Gazan, 262.
Gazeta Moldovei, 340
romno-evreiasca, 449.
Flechtenmacher Christian,
204,
206.
Fotiade-bey 347.
Fontainebleau, 64.
Fornetty, 21.
Fotino Dionisie, 52.
Fractiunea libera i independentg,
504, 510, 512, 513, 518.
(ziar), 425.
France
France mdustriele (La) ziar 1848,
235.
www.dacoromanica.ro
INDICE
613
Ditn., 42.
Dim. Beizadea, 172, 260, 381,
436, 471, 531, 532, 557.
Grig., 1673, 15.
528.
on, 42.
Grig. Domn Munt., 121, 130,
141, 144.
Iorgu, 454.
Mihail fiul lui Grig. Domnul
Munt., 128, 134.
483, 494.
b) Moldoveni.
146.
ConTnesteanu, 519.
Const., 333.
H
Hai RomAne poezie de Nrcarescu,
37.
Hangerliu, 71.
Haralamb Colonelul, 471.
Hardenberg, 213.
HArlAu, 150, 318.
www.dacoromanica.ro
614
INDICE
Maria (idem).
Hermeziu, 101 nota.
Nectarie episcop de Roman, 360.
Herta, 150.
Hodocin (Mihalic de), 208.
Hohenzollern (V Carol).
Iacobeni, 60.
Iacovache, 101 nota.
Const., 360.
Iamandi N., 506.
Ianculeo, 95 nota.
Ianina, 66.
Hory, 276.
Hui, 204.
Iliai Alex., 9.
Ioan Vod cel Cumplit, 8.
Jacherie, 52.
Jianu Aga, 262, 335, 360.
Jidovii (v. Evreii).
Joltuhin, 146.
Katkolf, 142.
Kerniski, 333.
Kiriac, 134.
www.dacoromanica.ro
INDICE
(-,H 5
Lahovari, 290.
Al., 540.
Gh., 494.
N., 464.
Sc., 464.
Liehmann, 135.
Liman (Balta, conventia), 429.
Linchou, 134, (vezi Lens).
Lincourt, Chefneu si Bagarre, 204.
Lipan, 290.
Lipitorile satului de V. Alexandri,
448.
Lipsca, 134.
Locotenenta domneasca din 1848,
273-276.
Macarescu, 333.
Magheru Gh., 253, 255, 271, 273, 275,
308, 564.
289.
lui, 239.
Malgouvern, 224, 225.
Mamfi, 32.
Manega, 119.
Manole Gh.,194.
Maniu V., 518.
www.dacoromanica.ro
616
INDICE
Miloradovici, 21.
Mintiaki, 105, 142, 148. 162.
Mircea cel Mare, 6, 7.
Mircovici, 150.
Mirtil i Hloe piesa de Asaki, 1813,
Marinescu, 194.
Marsillac (Ulysse de), 421.
MArzescu Gh., 479, 490, 491, 493,
494, 523-524.
38.
233.
Al., 436.
4'87.
Moldovanu, 172.
Z., 362.
Momulo, 264.
Moniteur, 235.
Monitorul oficial al Moldovei, 424.
Moreea, 15.
D., 389.
N
Nalche (Louis de) 308.
Napoleon cel Mare, 24, 41, 43, 72.
al III-lea, 303, 306, 309,
351, 313, 392, 435, 568.
National (Le), 235, 259, 266,267, 273,
279, 283.
Nemti, 10.
Nectarie Hermeziu, 334.
Neculcea, 16, 17.
Negel Slrban, 77, 101 notl.
Negoit, 194.
www.dacoromanica.ro
INDICE
617
o
Oda rivnitoare poezie 1822, 37.
Odessa, 22.
Passarowitz, 12.
Pascal Aristide, 539.
Pastia Scarlat, 333.
Pasvantoglu, 64.
Patria prima mentionare a cuvilntului, 24, 129 si nota.
Pavlu, 101 nota.
Pays (Le) ziar, 425.
Pech Vincent, 60.
Perrhaibos, 62.
Petersburg (Otel de), 241, 251.
Petriceicu, 15.
Cacocrati).
rusesc, 127.
rev endicarilor iesene, 499.
Rosilor, 539.
Separatist (v. Separatisti).
PeLrovici, 33.
PogorVasiletraduc.Henriadei,211.
www.dacoromanica.ro
618
INDICE
523.
Pomeru, 80.
Poni loan, 242.
Petru, 511.
Pop Vasile, 32.
rarA, 210.
Proprietatea 86.
286.
Poporanismu, 138.
Popovici Dumitru, 206.
Neculai, 33.
Porfiriu T., 326.
Poteca Eufrosin, 31, 119, 176, 177,
282.
231, 562.
Q
Quinet Edgard, 38, 234-237.
R
Racovicioara, 41.
Racovita, 41.
Racovit, 101 nota.
Al., 125 nota.
C., 494.
N., 539.
567, 569.
Mihnea, 9.
RAdulescu Heliade loan, 134,164,
310, 321,
www.dacoromanica.ro
619
INDICE
Lascar, 242.
Mitick 242.
S i
Sakelarie A., 199,
Salvandy, 189.
Samurcas, 324 nota.
Soliman al II-lea, 8.
212.
Schiopu Petru, 7.
$chweinitz, 280.
Scobihorn, 194.
VIcArescu, 31.
Sfatul obstiei, 83. 88-89, 92-93.
Siberia, 21.
Sicle (Le) 279, 295, 308, 425.
Stefan Gheorghe, 9.
$tefan cel Mare, 7, 331, 339, Necrologul lui, 28.
www.dacoromanica.ro
620
INDICE
568.
Costache, 334.
Dim. A., 404, 420, 507.
Sturza, 145.
Petrache Spdtar, 45, 46, 49,
101 'Iota.
Sandu Hatm., 95 nota, 101
nota, 145.
Vasile, 342, 377, 389.
lord., 71.
Mihail, 40.
Neculai, 124 nota, 169.
Neculai Moldo van, 333.
T i
Tacu Dint., 333, 497, 503, 506.
Talleyrand, 314, 357.
Talma, 180.
TAranul Romn, ziar, 426, 428.
prani, 1-4, 39-41, 45, 47, 48-50, 57,
87-88, 103, 120, 150, 152, 153, 157
(368), 158, 197, 246, 257, 259, 268,
Tiirgovistea, 265.
Tirtan dela Untertan, 131, 450.
Teatrul, 186.
Tecuci, 334.
Tell Cristian, 256, 264, 273, 276, 397
TAtArAsenii, 10.
3. Sunt 2 Milian Sturza, unul LogofAt in 1804 (p. 95 nota) altul Vornic in 1821
(101 nota) care ajunge Domn. Nu se poate ca LogofAtul sA se fi coborit la Vornicie.
www.dacoromanica.ro
621
INDICE
T$it$akoff, 21.
tru, 180.
Trompeta Carpaiilor, 502, 512, 518,
539.
Udricani, 31.
Ungurii $i Ungaria, 2, 6, 11-12, 69,
169, 277.
VW
Vargolici, 333.
VArlam, 23.
- Manole, 52.
VintilA Vlad, 6.
Visul poezie de Alexandri, 212.
Vlad Tepes, 7.
- Vintila, 6.
Vladimirul, 47.
Vladimirescu Tudor, 47-57, 125,
427, 554, 561.
Vladislav Vodg, 6.
VlAdoianu C., 124 nota.
loan, 170, 389, 468.
Vlahia a doua, 61.
Vlasto, 343.
www.dacoromanica.ro
.622
INDICE
Vogoride, 80.
Volos, 61.
Voltaire, 59.
naki) 347.
X
Xenofobie (v. straini).
Z
Zaharia V., 370.
Zarifi, 343.
Zass, 20, 22.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pagina
Prefata
Scrisori si cat*
Revolutiile taranilor
Islazuintele boierilor
.-
www.dacoromanica.ro
1
1
5
7
11
15
27
29
34
38
41
45
45
47
53
58
59
65
624
TABLA DE MATERII
Pagina
76
76
81
89
95
105
Ideile
noue .............
Soarta Constitutiei din 1822
117
117
120
124
132
140
140
145
160
161
www.dacoromanica.ro
182
191
191
193
203
210
217
230
230
234
240
TABLA DE MATERII
625
Pagina
249
263
274
284
295
299
Unionifli f i separalifti
301
303
317
337
249
353
355
359
377
Primele neintelegeri
In timpul adunArilor elective
377
385
CAP/TOLUL XVI.
tidele politice
405
405
415
423
427
434
446
446
457
463
www.dacoromanica.ro
626
TAELA DE MATERII
Pagina
471
471
476
480
482
488
500
509
Chestia evreeasca
Chestia Senatului
Libertatile publice
Legea electorala
Constituanta si Cohstitutia din 1866
Termenii de conservator si liberal
509
519
528
534
537
548
550
Seriile istorice . . . .
Seria partidului national
Seria desvoltrei partidului conservator
Seria desvoltarei partidului liberal
550
552
555
560
567
569
569
Anexe
571
573
597
www.dacoromanica.ro
598
603
605
NOUTATI LITERARE
N. ZAHARIA
MIHAIL EMINESCU
Lel 8.
PAN LA TISA"
Le 4.
E. LOVINESCU
EPILOGURI
LITERARE
I
STELIAN
CONSTANTINESCU
Lei 8.
www.dacoromanica.ro
Lel 8.
Ed: ABOUT
VICTOR HUGO
ROMAN
Traducere de
Traducere de
Dr. G. FL DEMETRESCU
Lei 12. 1
POPESCU
RAMNICEANU
Lei 12.
LEO TOLSTOI
HAGI MURAD
LUPiELEROMANILOR
DIN ARDEAL
1848-1849
ROMAN
Traducere de
B. R
RE5,;
Lei 12.
Lei 8. -