Professional Documents
Culture Documents
URGENTE OSTEO-ARTICULARE
ENTORSA
= distensie a capsulei articulare
-semne clinice: durere, impotenta functionala, echimoza (vanataie), tumefactie (marire de
volum), temperatura locala crescuta
-investigatii paraclinice: radiografie smulgere a epifizei distale
-tratament: repaus 7-14 zile la pat, imobilizare cu fasa elastica (cu atela la sportivi)
LUXATIA
=leziune osteo-articulara, indepartarea capetelor osoase care realizeaza articulatia respectiva,
ruptura a capsulei articulare respective
-cea mai frecventa: luxatia scapulo-umerala (a umarului), apoi a soldului, a genunchiului, a
gleznei, temporo-mandibulara
-cauze: traumatisme, agresiuni, accidente casnice sau sportive
-simptomatologie: durere intensa, deformarea articulatiei, impotenta functionala (pozitie
antalgica)
-obligatoriu radiografie ca examen paraclinic
-tratament: reducerea luxatiei (manevrele lui Hipocrate), fara probleme la persoanele slabe si
fara anestezie, imobilizare 14-21 zile cu fasa elastica/tifon
-exemplu: luxatia temporo-mandibulara: condilii mandibulei ies din cavitatea glenoida a
maxilarului (4-5 zile alimentatie cu lichide cu paiul)
FRACTURA
=solutie de continuitate la nivelul osului (ruperea osului)
-cauze: traumatisme, agresiuni, accidente casnice, de munca, rutiere
-simptomatologie: Durere in punct fix, Echimoza, Deformarea segmentului anatomic
respectiv, Impotenta functionala, Scurtarea membrului respectiv (DEDIS)
-examen paraclinic: radiografie fata si profil
-fractura cominutiva=fractura cu mai multe fragmente osoase ale osului respectiv
-tratament: imobilizarea focarului de fractura (cu gips, ipsos) - atela trebuie sa depaseasca
focarul de fractura nici in sus si nici in jos (capetele osului nu trebuie sa se miste), efectuarea
unui control radiologic (pentru a nu se ajunge la pseudoartroza) sau operatie (metoda
sangeranda chirurgicala, adaugare de tije), imobilizare la pat
-Complicatii: pseudoartroza, flebite, tromboflebite, riscuri anestezice, varsaturi.
Organismul rezista 3 min fara oxigen, 3 zile fara apa si 30 zile fara alimente.
Accident (stopat brsuc) cu:
- 50 km/h ca si cum ai cadea de la 9 m
- 70 km/h ca si cum ai cadea de la 29 m
- 100 km/h ca si cum ai cadea de la 40 m
CURS 2
APARATUL RESPIRATOR UGENTE MEDICO-CHIRURGICALE
Dpdv al morbiditatii, bolile A.R. (aparatului respirator) ocupa primul loc (medie
25.000 cazuri noi de imbolnaviri pe an la 100.000 locuitori).
Dpdv al mortalitatii, bolile aparatului respirator ocupa locul 2 si constituie 20% din
totalitatea cauzelor de deces (locul 1-bolile ap cardio-vascular)
Astmul bronsic
=Sindrom clinic paroxistix,caracterizat printr-o dispnee cu bradipnee expiratorie,datorita unei
reduceri importante difuze a lumenului bronhiilor mici ca urmare a spasmului,edemului si
hipersecretiei.
Etiologie: a.b. este-extrinsec(alergic,neinfectios),apare inainte de 45 de ani la
persoane cu antecedente alergice,cu sensibilitate la diversi alergeni,iar infectia survine
ca o complicatie.
-intrinsec(nealergic,neinfectios)apare frecvent dupa 45 ani,iar rolul
alergiei nu poate fi demonstrat.
Simptomatologie:criza de astm este manifestarea principala a a.b.
Apare ziua, cat mai frecvent in cursul noptii.
Debutul este brusc fiind precedat de simptome de rinita si traheita.
Pacientul este trezit din somn de senzatia de sufocare si anxietate,respiratia
devinesuieratoare(wheezing),cu expiratie prelungita si jenanta,asmaticul este
bradipneic.
Tusea este frecventa ,la inceput uscata apoi productiva:sputa albicioasa, gelatinoasa,
cunoscuta sub denumirea de sputa perlata,poate deveni seromucoasa si chiar
mucopurulenta.
Tratamentul:are ca scop combaterea si prevenirea crizelor de astm.
a)in crize usoare:adm de sedative usoare(diazepam, extraveral),tranchilizante asociate
cu miofilin
Diabet tip I apare la pacienti cu varsta sub 45 ani; apare datorita unei cauze genetice
(disfunctie pancreatica endocrina)
Diabet tip II apare la pacientii varstnici; se datoreaza alimentatiei (secundar
dereglarilor de alimentatie)
Tratament:
- tip I cu insulina rapida, semilenta sau lenta
-tip II tratament igieno-dietetic: dieta fara hidrati de carbon (160-200g/zi); VN=min 220g/zi
Dieta:
180g paine sau 570g mamaliga
300g mere verzi, capsuni
150g struguri
500g pepene cantarit cu coaja
300g orez, paste fainoase, morcov, cartof cantarite dupa fierbere
Fara banane (sunt bogate in glucide)
Fara dulciuri
Fara bere, vin dulce, coniac
Vin alb sec in cantitati moderate (100 ml)
Vodca, tuica ajuta la arteriopatia diabetica
Diabet cu glicemie foarte mare: pacient rosu in obraji (platoric); are polidipsie (5l apa/zi; daca
bea mai mult este diabet insipid), polifagie (mananca si slabeste), poliurie (urineaza cat bea)
cei 3 p; devine astenic, scade in greutate
Oamenii slabesc in diabet dezechilibrat, cancer, hipertiroidie.
Analize:
- Glicemie (nu se mananca inainte cu 12h inainte de recoltare)
- Glucozurie in 24h absenta in mod normal; daca este prezenta pacientul a avut
glicemie peste 180mg/dl (a depasit pragul renal)
- Hb glicozilata evidentiaza valorile glicemice crescute
In farmacie i se recomanda tratament igieno-dietetic, jumatate comprimat Siofor, sa mearga la
medic. Daca nu se prezinta la doctor face cetoacidoza diabetica.
Simptomatologie:
-pacientul in acidoza metabolica respiratie de mere verzi sau de mere putrede; polipneic
(respiratii scurte si cu frecventa mare); nu este orientat temporo-spatial; tegumente
deshidratate; tubor abdominal
-poate ajunge la coma diabetica hiperglicemica (glicemie in jur de 600mg/dl): pacientul se
deshidrateaza; pH acid; oligurici sau anurici creste vascozitatea -> hemoconcentratie; uree,
creatinina crescute
Diabetice orale: Siofor, Meguan (poate da hipoglicemie)
Tratament:
-Pacientul se rehidrateaza cu ser fiziologic (3-4l)
-i se administreaza glucoza tamponata (500ml cu insulina 16U 10% sau 8U 5%); -i se
administreaza solutie de bicarbonat pentru neutralizarea acidozei (rezerva alcalina 22
normal)
-cand scade insulina sub 300 se administreaza insulina subcutan
CURS 5
URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE CARDIOVASCULARE
Inima = organul central al ap cardiovascular cu rol de pompa aspiratoarerespingatoare.
Arterele conduc sangele cu substante nutritive catre tesuturi si organe.
ANGINA PECTORALA
-
Necroza ischemica a unei zone de tesut miocardic, tradusa clinic prin acces dureros
particular, iar EKG prin modificari caracteristice.
CURS 6
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
= totalitatea masurilor ce trebuiesc aplicate de urgenta pentru restabilirea sau inlocuirea
temporara a functiilor vitale ale organismului respiratia si circulatia
-scopul principal al resuscitarii este de a mentine respiratia si circulatia la parametrii cat mai
apropiati de normal deoarece deficienta uneia dintre ele produce tulburari in transportul de O2
si CO2 cu efecte rapide grave asupra intregului organism.
-astfel lipsa de O2 actioneaza foarte rapid asupra SNC ducand la incetarea functiilor scoartei
cerebrale, apoi la oprirea respiratiei, ceea ce atrage dupa ea oprirea cordului si instalarea
mortii clinice (aparente).
-MOARTEA, in conceptia actuala, este un proces ce se desfasoara in 2 etape distincte:
a) clinica: definita ca oprirea batailor cordului si a respiratiei
b) biologica: instalarea de leziuni ireversibile la nivelul SNC.
-TESUTURILE SI ORGANELE au sensibilitate diferita la lipsa de O2 in raport de gradul lor
de diferentiere, din acest punct de vedere cele mai sensibile sunt celulele neuronale din
scoarta cerebrala si aceasta explica de ce o lipsa acuta si totala de O2 duce la pierderea
imediata a cunostintei, fiind suficiente doar 3-4 min pentru ca leziunile cerebrale produse sa
devina ireversibile.
-orice incercare de restabilire a functiilor cerebrale dupa 6-8 min de anoxie este sortita
esecului, chiar daca alte functii respiratorii, circulatorii, excretorii s-au reluat la parametrii
normali, bolnavul traieste dar ramane un decerebrat si moartea definitiva se va produce la
scurt timp.
-acest fapt ne demonstreaza urgenta ajutorului ce trebuie acordat, care de multe ori este
simplu si poate fi realizat de orice cadru medical.
-omul poate rezista 30 zile fara alimente, 3 zile fara lichide si doar 3 min fara oxigen.
Resuscitarea respiratorie:
=are drept scop restabilirea schimburilor gazoase la nivelul alveolelor pulmonare prin
completarea sau inlocuirea miscarilor respiratorii cu ajutorul respiratiei artificiale.
-cauzele tulburarilor respiratorii: multiple si se intalnesc la orice nivel al drumului pe care O2
si CO2 il au de parcurs intre aerul atmosferic si tesuturi:
a) cauze externe: lipsa O2 din aerul inspirat (la mari inaltimi, submersie, depresurisarea
avioanelor la mari altitudini, avalanse, accidente anestezice)
b) tulburari de ventilatie pot fi: origine periferica (obstructie partiala, totala a cailor aeriene:
corpi straini, inghitirea de sange, de varsaturi sindrom Mendelson); origine centrala
(paralizia centrilor respiratori in urma TCC traumatism cranio-cerebral, a insolatiei,
intoxicatie cu medicamente barbiturice, barbiturice opiacee, intoxicatii cu alcool)
c) tulburarile schimburilor alveolare: edem pulmonar acut, inec
d) tulburari in sistemul de transport al O2: hemoragii mari cu colaps sau blocarea
hemoglobinei cu CO, substanta otravitoare-acid cianhidric
-frecventa normala: 16-18 respiratii/min
-in aceasta perioada corespunde frecventei bolilor inflamatorii si perioada maxima dezvoltarii
a ap folicular al apendicelui
-apendicele este considerat amigdala abdomenului (organ folicular)
-apendicita acuta este mai frecventa la persoanele care consuma carne si mai putin frecventa
la persoanele vegetariene
-factori favorizanti: -orice poate duce la obstructia lumenului si impiedica libera comunica
intre apendice si cec (lumenul apendicelui comunica cu lumenul cecului) staza edem
ischemie gangrena apendiculara apendicita; boli infecto-contagioase; apendicul se poate
contamina din lumenul colonului
-forme anatomo-patologice:
1. Apendicita acuta catarala (cea mai usoara) apendicul hiperemic, lucios, erectil cu mezoul
inflamat
2. apendicita acuta flegmonoasa apendicul plin de puroi, aspect de limba de clopot
3. apendicita acuta gangrenoasa apendicul negru-verzui, vested, cu pustule de puroi, friabil
-apendicita acuta flegmonoasa si cea gangrenoasa produc stari toxico-septice ce duc la abcese
septice, apoi deces.
-din focarul septic se descarca in torentul sangvin toxine si puroi (microorganisme) si dau
septicemie (abcese la creier, plaman, etc)
-simptomatologie:
-debut spontan-colica apendiculara in fosa iliaca dreapta, care poate deveni
generalizata, cuprinzand tot abdomenul
-manevre de evidentiere a apendicitei: manevra psoas, manevra cuburilor de gheata
intr-un vas cu apa, manevra Rausing
-puncte dureroase: pe linia spino-ombilicala, linia bispinoasa
Semne clinice: -durere in fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, inapetenta (lipsa poftei
de mancare), constipatie, +/- febra
-examen de laborator: leucocitoza (>10 000 leucocite/mm3)
-diagnostic diferential:
- cu colica renala dreapta
- cu anexita la femei
- cu nevralgie (discopatie lombara)
- cu afectiuni extraabdominale (pneumonie junghi intercostal)
- cu colica biliara
-tratament: chirurgical
-complicatii:
1. peritonita localizata = plastron apendicular; viscerele din jur blocheaza procesul inflamator
apendicular; nu se opereaza decat daca febra persista mai mult de 3 zile si atunci se scoate
doar puroiul; tratament: repaus la pat, antibiotice, antialgice, antiinflamatoare, punga cu
gheata local, regim hidric
2. peritonita generalizata in 2 sau 3 timpi durerea in fosa iliaca dreapta totul revine la
normal durerea cuprinde tot abdomenul
ULCERUL
= lipsa de substanta: mucoasa, submucoasa, strat muscular, seroasa cu diametrul de cel putin
5 mm la nivelul stomacului sau duodenului
-mica periodicitate-2 sapt
-marea periodicitata-primavara si toamna
-durere in epigastru
-sistematizata postprandial precoce sau tardiv
-greturi, varsaturi
-factori favorizanti: fumatori si consumatori de alcool (nicotina si alcoolul stimuleaza secretia
de acid); poate fi produs de Helicobacter pylori
-diagnostic prin: - fibrogastroscopie
- cu Bariu radiografie
-complicatii:
1. acute urgente medico-chirurgicale: ulcerul perforat, ulcerul hemoragic
2. cronice stenoza ulceroasa, penetratia ulceroasa, malignizarea ulcerului (cancer)
1. 1). Ulcerul perforat
=perforatie, orificiu in mucoasa, submucoasa, muschi, seroasa cu diametrul de 2-5 mm
-semne clinice:
durere vie, intensa, descrisa de pacient ca o impunsatura de pumnal sau trasnet pe cer
senin in epigastru la inceput, dupa care se generalizeaza in tot abdomenul.
pacientul nu-si gaseste locul, devine agitat, urla de durere
sta cu membrele inferioare flectate pe abdomen, decubit lateral pozitie antalgica sau
cocos de pusca
la examinarea abdomenului: durere foarte mare, contractura musculara abdominala
generalizata (abdomen acut)
-se efectueaza radiografie abdominala pe gol: pneumoperitoneu (40% din cazuri) = acumulare
de gaze intre diafragm si fata viscerala a ficatului
-tratament:
- metoda Taylor sonda de aspiratie nazo-gastrica (temporar, cand nu se poate ajunge la
medic imediat) pentru a aspira gazele si HCl
- chirurgical sutura leziunii la tineri cu 2 fire de nailon
- rezectie 2/3 din stomac + vagotomie
- solutii izotone: ser fiziologic, glucoza
2). Ulcer hemoragic
=leziune ulceroasa care intereseaza mucoasa, submucoasa, muschii poate sa afecteze si vase
de sange (arteriole, capilare, venule) care se erodeaza si se acumuleaza sange in stomac care
se exteriorizeaza prin hematemeza si melena
-semne clinice:
hematemeza (varsatura in zat de cafea)
melena (scaun lucios, consistenta moale, urat mirositor, negru ca pacura)
-semne clinice:
Durere violenta in epigastru care iradiaza in hipocondrul stang (durere in bara)
Apar semne de ocluzie intestinala, greturi, varsaturi, meteorism abdominal
Durerea este persistenta care produce agitatia pacientului
+ sau - febra
-analize de laborator:
Cresc leucocitele > 10.000/mm3
VSH creste, pana in 7 unitati
Specific: Se determina amilazemia (cantitatea de amilaze in sange) si amilazuria
(cantitatea de amilaze in urina)
Creste glicemia (VN=80-120 mg%)
Calcemia scade (VN=8-11 mg%)
Ecografia abdominala marirea de volum a pancreasului cu edem in jur
CT sau RMN
Diagnosticul pozitiv se pune dupa examenul clinic
-tratament:
- repaus la pat
- sistarea alimentarii orale
- alimentatie parenteral cu solutii normotone: ser fiziologic si glucoza
- se administreaza in perfuzie antienzime (Trasinol) 500U la 12 ore
- antibiotice cu spectru larg (peniciline sau cefalosporine) in perfuzie
- antispastice (No-spa) si antialgice (algocalmin)
- punga cu gheata local (aplicatii reci)
- sonda de aspiratie nazo-gastrica
- daca starea generala se altereaza dupa 4-5 zile, trebuie sa se intervina chirurgical
OCLUZII INTESTINALE
=oprirea tranzitului pt gaze si materii fecale si consecintele date organismului
-dpdv etiologic 2 forme:
1)ocluzii intestinale dinamice (functionale)
2)ocluzii intestinale mecanice
1) ocluzii intestinale dinamice (functionale)
= ocluzia care nu prezinta un obstacol la nivelul tubului digestiv
-cauze:
In traumatisme cranio-cerebrale (TCC) si vertebro-medulare
In afectiuni toracice: pneumonii, nevralgii intercostale
In afectiuni abdominale: colica biliara sau colecistita acuta, pancreatita acuta, boala
ulceroasa (mai ales in criza) , ulcerul perforat, colica saturnina (intoxicatia cu Pb),
colica salpingiana (anexita), colica renala, colica apendiculara
Fracturile de bazin
Fracturile oaselor lungi
-nu se opereaza, se trateaza cauza
COLICA RENALA
=calculi migrati de la nivelul rinichiului prin uretere in vezica urinara
-semne clinice:
- Durere violenta, intensa, colicativa
- Greturi, varsaturi
- Sange in urina=hematurie macroscopica
- Meteorism abdominal aparut reflex
-tratament: medical:
-repaus la pat
-antispastice (scobutil, no-spa, papaverina)
-antialgice (algocalmin, mialgin)
HEMATURIE MACROSCOPICA=urina cu sange apare in:
1) Traumatism lombar care afecteaza rinichii
2) Cancer renal
3) Tuberculoza renala: pacientul scade in greutate, nu are pofta de mancare
4) Infectii urinare: cistita hemoragica (+dureri in epigastru); tratament: antiseptice urinare
5) Prostata la barbati
6) Litiaza renala
CURS 9
TRAUMATISME ABDOMINALE
CONTUZIA ABDOMINALA
=traumatism inchis caracterizat prin leziuni care intereseaza numai peretele abdominal
(contuzii simple) iar alteori intereseaza si viscerele din cavitatea abdominala (contuzii
abdominale profunde)
-se pot insoti de soc, hemoragie si peritonita
-in cursul accidentelor importante, pot fi interesate mai multe segmente ale corpului omenesc
(bazin, membre, craniu) = traumatisme multiple
-cauzele principale ale contuziilor abdominale sunt:
- accidentele de circulatie, accidente sportive, accidente casnice
- agresiunile
- explozii submarine
-gravitatea contuziilor abdominale depinde de:
1) violenta traumatismului si directia de actiune a agentului vulnerant
- cand agentul vulnerant actioneaza perpendicular sau oblic pe peretele abdominal,
leziunile sunt profunde, viscerale
- cand agentul vulnerant actioneaza tangential cu peretele abdominal, leziunile sunt
superficiale si se intalnesc doar la nivelul peretelui abdominal
2) starea de contractie a peretelui abdominal
- muschii sunt relaxati leziuni profunde
PLAGILE ABDOMINALE
-plaga=o solutie de continuitate la nivelul tegumentelor
-plaga abdominala=solutie de continuitate la nivelul peretelui abdominal
-2 situatii:
1) plagi abdominale nepenetrante sau superficiale
2) plagi abdominale penetrante sau profunde - intereseaza si viscerele cavitatii abdominale;
pot fi insotite de hemoragie, peritonita
PLAGILE DE RAZBOI
-pot fi provocate de gloante sau schije
1) plagile provocate de gloante
-sunt mici si au forma glontului
-se pot identifica orificiul de intrare, canalul glontului si orificiul de iesire
-daca se constata numai orificiul de intrare al glontului, se numeste plaga unipolara sau oarba,
indicand ca proiectilul a fost retinut intre tesuturi si se poate vedea la radiografie
-daca se constata si orificiul de intrare si orificiul de iesire, se numeste plaga bipolara
-plaga in seton=plaga impuscata superficiala care are un orificiu de intrare si unul de iesire; se
intalneste la nivelul cutiei craniene, dar nu patrunde decat intre piele si os
2) plagile provocate de schije
-sunt mari, neregulate
-produc adevarate dezastre tisulare
-daca intereseaza vase mari (aorta abdominala), decesul se produce pana intr-un minut
CURS 10
TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE(TCC)
-reprezinta totalitatea tulburarilor locale si generale datorate actiunii unui traumatism direct
sau indirect asupra craniului si a continutului acestuia
-se caracterizeaza prin procese patologice complexe:osoase,nervoase,infectioase si constituie
o urgenta medico-chirurgicala care trebuie intoteauna internata in spital (minim 3 sapt)
-TTC chiar daca sunt superficiale ,fara leziuni osoase vizibile ,pot fi insotite de complicatii
encefalice(ale creierului) si/sau infectioase (meningita, abces)
Clasificare TCC:
-TCC inchise
-TCC deschise:-nepenetrante-superficiale(plagi,hematoame),profunde(fracturi ale oaselor
craniene, iar dura mater este intacta)
-penetrante:se caracterizeaza prin fractura oaselor craniului cu lezarea durei
mater,care duce la complicatii encefalice sau infectioase
Fracturile craniului:
-de bolta craniana
-de baza
1) COMOTIE
2) CONTUZIE
3) SINDROMUL DE COMPRESIUNE CEREBRALA
- Este provocat de compresiunea/comprimarea locala a unui hemisfer cerebral
(jumatate din emisfere) printr-un fragment osos, hematom sau hipertensiune
intracraniana
- Cea mai frecventa cauza: produsa printr-un hematom extradural (intre dura mater
si os)
- Dezvoltarea hematomului (acumulare de sange) se face imediat sau progresiv (ore,
zile si chiar saptamani)
Alteori, hematomul se poate localiza subdural (intre dura mater si creier) sau chiar
intracerebral (in creier)
Simptomatologia hematomului extradural sau sindromului de compresiune
cerebrala:
Hemiplegie contralaterala (paralizie care afecteaza jumatatea opusa a
corpului)
Durere de cap, cefalee puternica
Bolnavul este confuz si intra in coma
Rar, midriaza
Miscarile respiratorii ale toracelui pe partea opusa hematomului
diminueaza ca amplitudine
Puls rar
Diagnosticul se pune pe aceste semne
Examen neurologic, fund de ochi
CT sau RMN localizeaza hematomul
Tratament: trepanatia cu evacuarea sangelui
Delir
Redoare de ceafa (nu poate face flexia) coloana este dreapta
Examen clinic: cresc leucocitele >15.000-20.000/mm3 = hiperleucocitoza
Punctie lombara LCR purulent
Tratament: peniciline
2) HERNIA CREIERULUI
= iesirea prin plaga a materiei cerebrale sub forma de pulpa negricioasa
3) ABCES CERREBRAL POSTTRAUMATIC
- Poate apare precoce (abces acut) sau tardiv (abces cronic cerebral posttraumatic
peste 3 luni)
- Apare dupa traumatisme cu retentie de corpuri straine (gloante, schije)
- Simptomatologia: sindrom de HT intracraniana:
cefalee violenta si rebela la tratament
varsaturi in jet, fara efort, fara greturi
fotofobie
febra
anorexie si scadere in greutate
tulburari psihice
apatie (somnolent)
pareze, paralizii ale membrelor
tardiv crize epileptiforme
COMPLICATII TARDIVE ALE TCC
1) SINDROM PSIHIC
- Cefalee, ce se accentueaza la orice inclinare a corpului, la tuse, efort fizic, cand se
expune la curenti de aer, vant, la raceala (tuse)
- Vertij (isi pierde echilibrul)
- Amnezie (nu isi aminteste)
2) EPILEPSIA TRAUMATICA TARDIVA
- Dupa 3-12 luni de la accident
- Crize epileptiforme
3) TULBURARI SENZITIVE SI MOTORII
- Vertije, cefalei persistente, furnicaturi ale extremitatilor membrelor, pareze,
paralizii limitate
TRAUMATISME VERTEBRO-MEDULARE
-
Se insotesc cu TCC
Transportati cu salvari antisoc sau pe calea aerului (elicopter)
Prima recomandare: a nu se face rau vrand sa faci bine
Se scoate in aceeasi pozitie de la locul accidentului
COMA
5 grade
Simptomatologie:
Abolirea/ sistarea totala a starii de constienta
CURS 12
INFECTIILE IN ACTIVITATEA MEDICO-FARMACEUTICA
Infectiile reprezinta ansamblul tulburarilor locale si generale anatomo-clinice si
umorale,determinate de reactia organismului la actiunea microbilor patogeni sau a virusurilor.
Etiologia infectiilor:
-microbi patogeni:in mediul extern(bacterii aerobe si anaerobe)
-bacteriile anaerobe produc infectii grave: streptococul nehemolitic anaerob(la nivelul cariilor
dentare),bacilul perfringens,bacilul tetanic,produc infectii grave de exemplu gangrena gazoasa
si tetanosul;
-bacteriile aerobe produc infectii purulente stafilococul auriu pe piele,in glandele
sudoripare,pe mucoasa cavitatii bucale,pe mucoasa cailor respiratorii produce foliculite,
- Antialgic
- Antiinflamator
Stadiul III tratament chirugical: chiuretarea falangelor sub anestezie locala dupa toaleta cu
solutii antiseptice (apa oxigenata, betadina)
- Imobilizarea degetului printr-o atela mica
Stadiul IV excizia tesuturilor moarte, toaleta cu solutii antiseptice
- Antibiotice cu spectru larg
ARSURI
= traumatisme determinate de:
- Agenti fizici: metale topite, raze UV
- Agenti chimici: acizi, baze, radiatii Rx (Rntgen)
Arsuri produse de raze UV
4 stadii:
- Grad I = eritem solar roseata, prurit, dureri sub forma de arsura, cefalee, ameteli,
greturi, varsaturi, febra
- Grad II aparitia de flictene cu continut clar (plasma extravazata din sange)
- Grad III mai profunda, intereseaza si vasele sanguine; aparitia de flictene cu
continut sero-hemoragic (iese si sange din vasele sangvine)
- Grad IV = carbonizare tesuturi necrozate, arse; tratament: excizia tesuturilor
moarte
Arsuri produse de raze Rx
- Grad I = radiodermite parestezii, furnicaturi la nivelul degetelor
- Grad II dispare pilozitatea de pe degete, se subtiaza, pielea devine uscata
- Grad III dureri sub forma de arsura, degetele se subtiaza mai mult, piele uscata,
tulburari functionale
- Grad IV zone de necroza trebuie facuta amputatia
DEGERATURILE
= actiunea temperaturilor scazute asupra partilor expuse ale organismului
Stadiu I eritem la nivelul partilor expuse la actiunea temperaturilor scazute, tegumente rosii,
prurit, dureri sub forma de arsuri
Stadiul II aparitia de flictene la nivelul partilor expuse
Stadiul III aparitia de flictene mari, buloase, cu continut sero-hemoragic sau tulbure (puroi)
Stadiul IV partile moi necrozate