CURS 1

URGENTE OSTEO-ARTICULARE

ENTORSA
= distensie a capsulei articulare
-semne clinice: durere, impotenta functionala, echimoza (vanataie), tumefactie (marire de
volum), temperatura locala crescuta
-investigatii paraclinice: radiografie smulgere a epifizei distale
-tratament: repaus 7-14 zile la pat, imobilizare cu fasa elastica (cu atela la sportivi)
LUXATIA
=leziune osteo-articulara, indepartarea capetelor osoase care realizeaza articulatia respectiva,
ruptura a capsulei articulare respective
-cea mai frecventa: luxatia scapulo-umerala (a umarului), apoi a soldului, a genunchiului, a
gleznei, temporo-mandibulara
-cauze: traumatisme, agresiuni, accidente casnice sau sportive
-simptomatologie: durere intensa, deformarea articulatiei, impotenta functionala (pozitie
antalgica)
-obligatoriu radiografie ca examen paraclinic
-tratament: reducerea luxatiei (manevrele lui Hipocrate), fara probleme la persoanele slabe si
fara anestezie, imobilizare 14-21 zile cu fasa elastica/tifon
-exemplu: luxatia temporo-mandibulara: condilii mandibulei ies din cavitatea glenoida a
maxilarului (4-5 zile alimentatie cu lichide cu paiul)
FRACTURA
=solutie de continuitate la nivelul osului (ruperea osului)
-cauze: traumatisme, agresiuni, accidente casnice, de munca, rutiere
-simptomatologie: Durere in punct fix, Echimoza, Deformarea segmentului anatomic
respectiv, Impotenta functionala, Scurtarea membrului respectiv (DEDIS)
-examen paraclinic: radiografie fata si profil
-fractura cominutiva=fractura cu mai multe fragmente osoase ale osului respectiv
-tratament: imobilizarea focarului de fractura (cu gips, ipsos) - atela trebuie sa depaseasca
focarul de fractura nici in sus si nici in jos (capetele osului nu trebuie sa se miste), efectuarea
unui control radiologic (pentru a nu se ajunge la pseudoartroza) sau operatie (metoda
sangeranda chirurgicala, adaugare de tije), imobilizare la pat
-Complicatii: pseudoartroza, flebite, tromboflebite, riscuri anestezice, varsaturi.
Organismul rezista 3 min fara oxigen, 3 zile fara apa si 30 zile fara alimente.
Accident (stopat brsuc) cu:
- 50 km/h ca si cum ai cadea de la 9 m
- 70 km/h ca si cum ai cadea de la 29 m
- 100 km/h ca si cum ai cadea de la 40 m

CURS 2
APARATUL RESPIRATOR UGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

Dpdv al morbiditatii, bolile A.R. (aparatului respirator) ocupa primul loc (medie
25.000 cazuri noi de imbolnaviri pe an la 100.000 locuitori).
Dpdv al mortalitatii, bolile aparatului respirator ocupa locul 2 si constituie 20% din
totalitatea cauzelor de deces (locul 1-bolile ap cardio-vascular)

Traheobronsita acuta = inflamatia acuta a cailor respiratorii, caracterizata prin tuse,

expectoratie, dureri retrosternale, febra(uneori), cu evolutie benigna si trecatoare.
Etiologie: de origine infectioasa (bacteriana, virotica)
Factori favorizanti: frigul,aerul uscat, oboseala, surmenajul, subnutritia, alcoolismul,
fumatul, boli generale ce scad capacitatea organismului (ciroza ,i.c.-insuficienta
cardiaca)
Simptomatologie: -tusea in accese suparatoare
-expectoratie (mucoasa, mucopurulenta)
-durere retrosternala-arsura
-dispnee moderata (din cauza spasmului bronsic)
Examene paraclinice rx (radiografie) pulmonar=aspect normal
-examenul citobacteriologic al sputei-tipul bacteriei pt
antibiotic.
Tratament:-repaus la pat cateva zile pana la disparitia febrei, expectoratiei.
-aerul camerei umidificat(iarna)
-medicamentos-se adreseaza febrei(antipiretice: nurofen, aspirina) ,
durerii(antialgice: algocalmin, aulin, fasconal), tusei (antitusive: acc, bromhexin)
Pneumoniile = Inflamatia parenchimului pulmonar
Etiologie-bacteriene(pneumococica ,stafilococica,streptococica, b.klebsiela,b.
Hemofilus influentae)
-virale(richettsia chalamydia,mixovirusuri,adenovirusuri)
-lipoidica:inhalarea uleiului de parafina in teritoriul alveolar
-medicamente admin. intranasal sau ingerate timp de mai multi ani.
-inhalarea de substante chimice: (oxizi de Na,Cl,beriliu,cadimu,acid
cromic,compusi manganici,benzina si alte derivate de petrol.)
Radioterapie:pneumonia de iradiere ,dupa tratamentul neoplasmului de san
matapulmonara,boala Hodgkin.
Simptomatologie pt Pneumonia Bacteriana Pneumococica
Catar nazal,oboseala,cefalee,creste temperatura (>36,5)
Apare brusc frisonul,puternic,cu o durata de aprox.30 min.,varsaturi,junghi
intercostal(se datoreaza inflamarii pleurei),tusea apare dupa 24-36 ore,este seaca si
rara la inceput ,apoi cu expectoratie rosie-caramizie(caract.Pneumoniei)in cantitate
redusa.
Starea generala se altereaza,temp. creste in cateva ore,iar pielea si limba sunt uscate.

Hidratare cu solutii normotone (ser fiziologic 5-10%)

Ex.Aparatului Respirator:-frecventa crescuta a ritmului respirator (25-60 resp/min.)
-respiratiile sunt superficiale deoarece,ca si tusea ,produc
dureri.
Ex, de laborator-cresc leucocitele.hb si trombocitele au tendinta de scadere
-Rx pulmonar:imagine triunghiulara cu vf in hil (hil=locul pe unde
intra si ies vasele sangvine intr-un organ)
-ex. Sputei evidentiaza agentul patogen.
Complicatii:-pleurezie serofribinoasa,purulenta
-meningita purulenta
-endocardita pneumococica
-i.c.
-nefrita pneumococica(apare dupa 10-20 de zile de la debutul pneumoniei
printr-un mecanism alergic)
Diagnosticul pozitiv:-debut brutal al bolii cu frison violent ,junghi toracic,febra 40 de
grade
-Rx pulmonar:imagine opaca triunghiulara
Tratament:-etiologic-penicilina
-igieno-dietetic, repaus la pat in perioada febrila ,camera aerisita ,hrana:
lichide ,semilichide.
-simptomatic:combaterea tusei,a febrei

Astmul bronsic
=Sindrom clinic paroxistix,caracterizat printr-o dispnee cu bradipnee expiratorie,datorita unei
reduceri importante difuze a lumenului bronhiilor mici ca urmare a spasmului,edemului si
hipersecretiei.
Etiologie: a.b. este-extrinsec(alergic,neinfectios),apare inainte de 45 de ani la
persoane cu antecedente alergice,cu sensibilitate la diversi alergeni,iar infectia survine
ca o complicatie.
-intrinsec(nealergic,neinfectios)apare frecvent dupa 45 ani,iar rolul
alergiei nu poate fi demonstrat.
Simptomatologie:criza de astm este manifestarea principala a a.b.
Apare ziua, cat mai frecvent in cursul noptii.
Debutul este brusc fiind precedat de simptome de rinita si traheita.
Pacientul este trezit din somn de senzatia de sufocare si anxietate,respiratia
devinesuieratoare(wheezing),cu expiratie prelungita si jenanta,asmaticul este
bradipneic.
Tusea este frecventa ,la inceput uscata apoi productiva:sputa albicioasa, gelatinoasa,
cunoscuta sub denumirea de sputa perlata,poate deveni seromucoasa si chiar
mucopurulenta.
Tratamentul:are ca scop combaterea si prevenirea crizelor de astm.
a)in crize usoare:adm de sedative usoare(diazepam, extraveral),tranchilizante asociate
cu miofilin

b)in crize moderate :miofilin,antihistaminice,prednison+ sau - antibiotic cu spectru

larg.
c)in crize severe:-corticoterapie(prednison 20-60 mg/zi-fara sare!! Pt ca retine apa si
se formeaza edeme) +antibiotic cu spectru larg
-aerosoli ce contin corticosteroizi(astmopent,berotec)
-oxigenoterapie
-mucolitice pentru fluidificarea secretiilor bronsice.
Edemul pulmonar acut (E.p.a)
= Sindrom clinic paroxistic,determinat de extravazarea in interstitiul septurilor alveolare si in
interiorul alveolelor pulmonare,a unui transudat seros provenit din capilarele pulmonare.
E.p.a.:-urgenta medicala majora si de interventie prompta si corecta a medicului,
depinzand de salvarea vietii bolnavului.
Etiologie:teoretic exista 2 tipuri principale de e.p.a:
1-hemodinamic(cresterea presiunii in capilarele pulmonare):cardiopatii
hipertensive(hta paroxistica-feocromocitom,hta maligna),cardiopatii
valvulare(s.m.,i.m.,s.a.,i.a.),cardiopatii ischemice,infarct miocardic.
2-lezional:lezari pe cale aeriana,sanguina,a straturilor anatomice,al filtrului alveolar si
capilar:gaze toxice sufocante ,corpi chimici inhalati accidental;drivati de clor,brom
,amoniac,azot,sulf,formol,ingestia de benzina,intoxicatia cu CO;sindromul
Mendelson,embolia grasoasa posttraumatica(fracturi ale oaselor lungi);infectii
pulmonare acute.
Tabloul clinic prezinta 2 faze:
1-faza de dispnee paroxistica si dramatica cu debut brutal cu neliniste accentuata si
sete intensa de aer,tuse seaca,transpiratii,cianoza
2-faza exudativa cu expectoratie fluida rozata,spumoasa,abundenta.
Accidental,apare deobicei nocturn,la pacientul cu cardiopatie
Tratamentul :-simptomatic:admin. De oxigen pe sonda sau pe masca 6-8 l/min.
-aspiratie bronsica
-aerosoli antispuma
-incubatie cu aspiratiesi respiratie artificiala
Corectarea dezechilibrului hemodinamic al insuficientei cardiac:pozitiei
sezanda,sangerare 300-500 ml in 5 min sau aplicarea de garouri la radacina a 3
membre,daca sangerarea este contraindicata(anemii a.s.c.,etc),diuretic cu actiune
rapida,tonicardiace.
CURS 3
DIABET ZAHARAT
Valorile normale ale glicemiei: 70-115 mg/dl
Toleranta alterata la glucoza: 115-125 mg/dl
Diabet zaharat: glicemie>125 mg/dl
2 tipuri de diabet:

Diabet tip I apare la pacienti cu varsta sub 45 ani; apare datorita unei cauze genetice
(disfunctie pancreatica endocrina)
Diabet tip II apare la pacientii varstnici; se datoreaza alimentatiei (secundar
dereglarilor de alimentatie)
Tratament:
- tip I cu insulina rapida, semilenta sau lenta
-tip II tratament igieno-dietetic: dieta fara hidrati de carbon (160-200g/zi); VN=min 220g/zi
Dieta:
180g paine sau 570g mamaliga
300g mere verzi, capsuni
150g struguri
500g pepene cantarit cu coaja
300g orez, paste fainoase, morcov, cartof cantarite dupa fierbere
Fara banane (sunt bogate in glucide)
Fara dulciuri
Fara bere, vin dulce, coniac
Vin alb sec in cantitati moderate (100 ml)
Vodca, tuica ajuta la arteriopatia diabetica
Diabet cu glicemie foarte mare: pacient rosu in obraji (platoric); are polidipsie (5l apa/zi; daca
bea mai mult este diabet insipid), polifagie (mananca si slabeste), poliurie (urineaza cat bea)
cei 3 p; devine astenic, scade in greutate
Oamenii slabesc in diabet dezechilibrat, cancer, hipertiroidie.
Analize:
- Glicemie (nu se mananca inainte cu 12h inainte de recoltare)
- Glucozurie in 24h absenta in mod normal; daca este prezenta pacientul a avut
glicemie peste 180mg/dl (a depasit pragul renal)
- Hb glicozilata evidentiaza valorile glicemice crescute
In farmacie i se recomanda tratament igieno-dietetic, jumatate comprimat Siofor, sa mearga la
medic. Daca nu se prezinta la doctor face cetoacidoza diabetica.
Simptomatologie:
-pacientul in acidoza metabolica respiratie de mere verzi sau de mere putrede; polipneic
(respiratii scurte si cu frecventa mare); nu este orientat temporo-spatial; tegumente
deshidratate; tubor abdominal
-poate ajunge la coma diabetica hiperglicemica (glicemie in jur de 600mg/dl): pacientul se
deshidrateaza; pH acid; oligurici sau anurici creste vascozitatea -> hemoconcentratie; uree,
creatinina crescute
Diabetice orale: Siofor, Meguan (poate da hipoglicemie)
Tratament:
-Pacientul se rehidrateaza cu ser fiziologic (3-4l)
-i se administreaza glucoza tamponata (500ml cu insulina 16U 10% sau 8U 5%); -i se
administreaza solutie de bicarbonat pentru neutralizarea acidozei (rezerva alcalina 22
normal)
-cand scade insulina sub 300 se administreaza insulina subcutan

-in functie de potasemia serica adm KCl

Coma hipoglicemica
- Apare la pacientii insulinodependenti
- Tratament: insulina lenta 1U/zi sau insulina rapida 2U/zi
- Simptome: transpiratii, ameteli(vertij), pierderea cunostintei
- Pacientul trebuie sa manance la max 15 min dupa ce isi adm insulina
- Daca ameteste trebuie sa ia ceva dulce (miere, zahar)
- Profil glicemic: glicemie recoltata din deget inainte de masa
Complicatii:
- Afectarea arterei retiniene -> retinopatie
- Afectarea glomerulara -> nefropatie diabetica
- Afectarea arterelor membrelor inferioare -> arteriopatie diabetica
- Afectarea nervilor periferici -> neuropatie diabetica
- Afectarea arterelor care iriga inima si creierul -> macroangiopatii
Retinopatie diabetica
-merge pana la cecitate
-artere retiniene rigide si ingrosate
Nefropatia diabetica
-albuminuria (prez in sange) stabileste diagnosticul
-rinichiul este mic
-uree si creatinina crescute
-secundar apare insuficienta renala (creatinina >11 se ajunge la dializa); are proteinurie,
uree, creatinina mari; pacient palid, respiratie uremica; pacientul face dializa
Tipuri de dializa:
- Hemodializa
- Peritoneala (pacientul o poate face singur acasa)
Arteriopatia diabetica
-se infunda arterele membrelor inferioare
-prez ischemie (picioarele se invinetesc, dar, sunt reci), afecteaza ambele picioare (daca
este afectat un singur picior tromboza)
-semne de hipoperfuzie;
-prez semne de arterita
-poate ajunge la necroza se infecteaza apare gangrena -> amputare
CURS 4
TRAUMATISMELE TORACELUI
-toracele poate prezenta leziuni ale continatorului(perete sterno-costal,muschi diafragm si ale
continutului(viscere)
-traumatismul toracic inchis,deschis reprezinta un ansamblu de leziuni locale, parietale si
viscerale si de tulburari generale functionale-insuficienta respiratorie si circulatorie
Mediastinul cuprinde: inima (cord), plamani, trahee, esofag.
Traumatisme: - inchise
- deschise nepenetrante sau penetrante

Traumatisme toracice inchise:

Contuzie simpla a toracelui-poate fi simpla parietala fara sa fie insotita de fracturi costale
sau leziuni viscerale.Se insotesc de durere,junghi,dispnee,respiratie artificiala,stare de
soc,neliniste.
-uneori se complica de aparitia unor echimoze pe fata,gat,de echimoze bucale, faringiene,
conjunctivale, echimoze de epistaxis,otoragie;aceste tulburari constituie masca echimotica
cervico-faciala=MORESTIN(compresiune ce duce la cresterea presiunii in sistemul cavitar
superior si consecutiv ruperea capilarelor).
Tratament:-antialgice(suprimarea durerii)
-infiltratie locala
-oxigenoterapie in prezenta mastii echimotice
Contuzia complicata cu fracturi sternocostale-fracturile sternocostale pot fi directe(unde a
actionat agentul traumatic) si indirecte (la distanta).
In fracturile multiple cu volet deplasarile coastelor fracturate sunt mari.
Tabloul clinic:durere continua in punct fix,accentuata prin respiratie, bolnavul nu poate tusi,
crepitatie osoasa perceputa la palpare
Diagnostic de certitudine se face prin examen radiologic.
Complicatii fracturi costale:
-hemoragie:prin lezarea arterei intercostale
-pneumotorax-acumulare de aer in cavitatea toracica
-hemotorax-acumulare de sange in cavitatea toracica
-emfizem prin ranirea pleurei si a plamanului
-leziuni ale diafragmului, ficatului si splinei hemoragie interna
Voletul costal : zone mai mult sau mai putin intinse ale peretelui toracic,desolidarizate de
acesta prin fracturi multiple costale si/sau sternocostale,ce duc la miscari parodoxale; in inspir
,spre deosebire de restul peretelui toracic,voletul se deprima,revenind la poza initiala in
expiratie.
Clinic,se descriu volete costale:-anterioare
-laterale
-posterioare
Examenul clinic arata un pacient socat cu mucoase si tegumente palide,cianoza extremitatilor,
transpiratii reci,dispnee (miscari respiratorii reduse ca amplitudine frecventa),puls tahicardic,
hipotensiune.La inspectie se constata:miscari paradoxale ale peretelui care la inspir se
infunda,iar la expir expansioneaza.La palpare apar: crepitatii osoase si miscari anormale ale
fragmentelor costale=torace moale.
Examenul radiologic:fracturi costale+starea viscerelor din cutia toracica.
Tratamentul voletului costal:
-masuri de prim ajutor la locul accientului consta in :
A) imobilizarea voletului(apasare manuala sau cu material improvizate)
b)culcarea pacientului pe partea lezata
c)calmarea durerii:antialgice
-ingrijiri spitalicesti:gesturile terapeutice vor fi facute in ordinea importantei vitale:
a)evacuarea unui hemotorax

b)drenajul unui pneumotorax sufocant

c)eliberarea CAS (cailor aeriene superioare) prin aspiratie nazo-traheala, intubatie sau
traheostomie
d)administrarea de oxigen pe sonda
e)calmarea durerii
f)reechilibrarea volemica: transfuzii,perfuzii
g)sonda nazogastrica pt reducerea dimensiunii gastrice
h)administrarea de antibiotic
i)stabilizarea voletului prin fixatoare externe

CURS 5
URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE CARDIOVASCULARE
Inima = organul central al ap cardiovascular cu rol de pompa aspiratoarerespingatoare.
Arterele conduc sangele cu substante nutritive catre tesuturi si organe.
ANGINA PECTORALA
-

Ischemie miocardica tranzitorie, prin dezechilibru acut, intre cererea si aportul de

O2 la nivelul miocardului, circulatia coronariana devenind inapta de a asigura
nevoile metabolice ale muschiului miocardic si de a acoperi consumul de O2.

Tablou clinic in forme tipice:

Durerea aparitia paroxistica a durerii legate de efortul fizic; alteori efortul poate fi
emotional, intelectual, digestiv; caracterul constrictiv al durerii cu senzatie de
gheara. Alteori poate fi descrisa ca o arsura, presiune.
Anxietate senzatia mortii iminente, sentimentul ca fiecare criza poate sa-l coste
viata; criza de angina este o intrerupere temporala a vietii (Heberden), o meditatie
asupra mortii (Seneca); durata scurta a durerii 2-3 min, mai rar 10-15 min, dincolo de
30 min trebuie suspectat un preinfarct sau chiar infarct miocardic; inhibitia oricarei
activitati pe timpul crizei (spectator de vitrina).
Disparitia durerii la nitroglicerina in 3-5 min, reprezinta un semn clinic major,
constituind un test de diferentiere fata de preinfarct sau infarct.
Semne EKG nu sunt obligatorii. In 25-30% nu apar modificari; modificari ale
repolarizarii, aplatizari sau negativari ale undei T.
Diagnostic diferential: nevroza cardiaca; durerea nu apare la efort; localizarea,
iradierea si durata sunt necaracteristice; sistarea efortului sau administrarea de
nitroglicerina rar inlatura durerea; preinfarctul-durerea este mai intensa 15-30 min si
cedeaza partial la nitriti.

Tratament: nitroglicerina sublingual sau solutie alcoolica 1% 3 picaturi sublingual si

durerea dispare in 1-2 min. In crize anginoase severe si rebele: tratament asociat
nitrati + betablocante (pentalong 3 ep + propanolol 40-60 m)
INFARCTUL MIOCARDIC
-

Necroza ischemica a unei zone de tesut miocardic, tradusa clinic prin acces dureros
particular, iar EKG prin modificari caracteristice.

Etiologic: in 80% ateroscleroza coronariana; stenoza aortica, stenoza mitrala, HTA

paroxistica, intoxicatii cu CO, uremii, tulburari de ritm, socuri, hemoragii acute.
Tablou clinic: in din cazuri = durere in plina sanatate fara nicio cauza; in 40%
cazuri + vechi anginos; in 10-20% cazuri + efort fizic, emotii, traumatisme, etc.
Semne clinice esentiale:
Durerea: sediu retrosternal; iradieri foarte intinse (cefalice, brahiale, chiar
abdominale); caracter constrictiv; intensitate extrema, atroce; durata 1-48 h, nu
cedeaza la nitriti; apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
Hipotensiunea: apare imediat sau la 6-24 h precedata de o usoara crestere a tensiunii
arteriale; poate ajunge la colaps si poate persista saptamani; trebuie supravegheata tot
timpul bolii fiind un element capital nu numai pentru diagnostic dar si pentru
prognostic si tratament.
Febra: apare la 12-24 h de la debut (38oC)
FEBRA + durere toracica intensa = infarct miocardic
Alte semne clinice:
- semne cardiace: asurzirea batailor cardiace, extrasistole, fibrilatie atriala
- semne pleuro-pulmonare: tuse chintoasa, dispnee
- semne gastrointestinale: dureri epigastrice, greturi, varsaturi, eructatii, sughit,
meteorism, constipatie
- semne renale: oligurie (prin scaderea debitului cardiac)
- semne neuropsihice (uneori): stari confuzionale, pareze, paralizii
EKG: -ischemie: modificarea undei T (negativa, ascutita, ramuri egale)
-leziune: modificarea segmentului ST (supradenivelare convexa)
-necroza: aparitia unei unde Q de necroza.
Semne biologice:
- Cresterea TGO (daca zona de necroza este de cel putin 10% din miocard) 70-600
U/ml (N=8-40 U/ml) in 24 h si revine la normal in 4-7 zile, in 90% cazuri.
- Dehidrogenaza lactica creste peste 500 U (N=150-300 U), creste dupa 12 h pana
la 4 zile si tine in medie 11 zile; in 9% cazuri

Creatinkinaza, cea mai specifica intalnindu-se electiv in miocard si in m striat,

creste in primele 5 ore, max la 30 ore si dispare dupa 48 ore
Hiperleucocitoza; 15.000-20.000 mm3 se mentine 2 sapt; cresterea fibrinogenului
peste 600 mg% in 2/3 din cazuri; poate creste glicemia, glicozuria.

Diagnostic pozitiv: semnele clinice descrise; EKG (semne de ischemie, leziune,

necroza), semne biologice.
Tratament: 3 elemente principale
a) Repaus la pat 14-20 zile, apoi pt 2-3 saptamani, repaus in pozitie semisezanda
b) Sedarea durerii: morfina 0,01g iv sau subcutan, sau mialgin im 0,10g asociate cu
atropina 0,5 mg iv si oxigenoterapie
c) Anticoagulant: heparina (300-400mg/24h) iar dupa 3-4 zile trombostop.
+ regim alimentar desodat, fara alcool, fumat.
ARTERITA
-

Este o boala a arterelor caracterizata prin reducerea sau suspendarea fluxului

sanguin, cu ischemie tisulara ce duce la gangrena.
Este acuta si cronica (trombangeita obliteranta Burger, arterita arterosclerotica,
boala Raynauld); forma acuta reprezinta o urgenta vasculara datorita obstructiei
brutale a lumenului arterei:
a) Embolie arteriala periferica (embolii plecate din cordul stang, fibrilatii atriale,
infarct miocardic, stenoze mitrale, insuficiente mitrale, miocardite,
endocardite)
b) Tromboza arteriala: obstructia brutala a unui trunchi arterial duce la
suspendarea irigarii cu sange a teritoriului respectiv manifestat prin: durere
intensa, fulgeratoare in teritoriul respectiv, absenta pulsului, paloare, raceala,
furnicaturi, tulburari de sensibilitate, diminuarea pana la disparitia reflexelor.

Tratament: medical in primele 4-6 h - analgezice (morfina, mialgin), vasodilatatoare,

anticoagulante. Dupa administrarea tratamentului medical, 2 situatii se pot prezenta in
termen de 6 h:-toate semnele regreseaza, membrul respectiv se recoloreaza si se
reincalzeste; -se va continua tratamentul sub supravegere
-semnele nu dispar indicatie de interventie chirurgicala (dezobstructie
arteriala + amputatie)
Arterita cronica
-semne clinice:
Stadiul I: picioare reci
Stadiul II: dureri intermitente (ca o crampa), tegumente palide, reci, muschii se
atrofiaza
Stadiul III: durerea la repaus la nivelul muschilor gambei, simte nevoia sa tina piciorul
atarnat la marginea patului, nu suporta cearceaful
Stadiul IV: gangrena (necroza)

CURS 6
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
= totalitatea masurilor ce trebuiesc aplicate de urgenta pentru restabilirea sau inlocuirea
temporara a functiilor vitale ale organismului respiratia si circulatia
-scopul principal al resuscitarii este de a mentine respiratia si circulatia la parametrii cat mai
apropiati de normal deoarece deficienta uneia dintre ele produce tulburari in transportul de O2
si CO2 cu efecte rapide grave asupra intregului organism.
-astfel lipsa de O2 actioneaza foarte rapid asupra SNC ducand la incetarea functiilor scoartei
cerebrale, apoi la oprirea respiratiei, ceea ce atrage dupa ea oprirea cordului si instalarea
mortii clinice (aparente).
-MOARTEA, in conceptia actuala, este un proces ce se desfasoara in 2 etape distincte:
a) clinica: definita ca oprirea batailor cordului si a respiratiei
b) biologica: instalarea de leziuni ireversibile la nivelul SNC.
-TESUTURILE SI ORGANELE au sensibilitate diferita la lipsa de O2 in raport de gradul lor
de diferentiere, din acest punct de vedere cele mai sensibile sunt celulele neuronale din
scoarta cerebrala si aceasta explica de ce o lipsa acuta si totala de O2 duce la pierderea
imediata a cunostintei, fiind suficiente doar 3-4 min pentru ca leziunile cerebrale produse sa
devina ireversibile.
-orice incercare de restabilire a functiilor cerebrale dupa 6-8 min de anoxie este sortita
esecului, chiar daca alte functii respiratorii, circulatorii, excretorii s-au reluat la parametrii
normali, bolnavul traieste dar ramane un decerebrat si moartea definitiva se va produce la
scurt timp.
-acest fapt ne demonstreaza urgenta ajutorului ce trebuie acordat, care de multe ori este
simplu si poate fi realizat de orice cadru medical.
-omul poate rezista 30 zile fara alimente, 3 zile fara lichide si doar 3 min fara oxigen.
Resuscitarea respiratorie:
=are drept scop restabilirea schimburilor gazoase la nivelul alveolelor pulmonare prin
completarea sau inlocuirea miscarilor respiratorii cu ajutorul respiratiei artificiale.
-cauzele tulburarilor respiratorii: multiple si se intalnesc la orice nivel al drumului pe care O2
si CO2 il au de parcurs intre aerul atmosferic si tesuturi:
a) cauze externe: lipsa O2 din aerul inspirat (la mari inaltimi, submersie, depresurisarea
avioanelor la mari altitudini, avalanse, accidente anestezice)
b) tulburari de ventilatie pot fi: origine periferica (obstructie partiala, totala a cailor aeriene:
corpi straini, inghitirea de sange, de varsaturi sindrom Mendelson); origine centrala
(paralizia centrilor respiratori in urma TCC traumatism cranio-cerebral, a insolatiei,
intoxicatie cu medicamente barbiturice, barbiturice opiacee, intoxicatii cu alcool)
c) tulburarile schimburilor alveolare: edem pulmonar acut, inec
d) tulburari in sistemul de transport al O2: hemoragii mari cu colaps sau blocarea
hemoglobinei cu CO, substanta otravitoare-acid cianhidric
-frecventa normala: 16-18 respiratii/min

-metode: respiratie gura-gura, gura-nas, compresiune pe torace (expir), tractiunea membrelor

superioare deasupra corpului (inspir)
-instrumente: pipa Guedel, balon Ruben
-alte manevre: in decubit ventral: compresiune la baza toracelui (expir), ridicare (inspir),
tractiunea membrelor superioare
Resuscitarea cardiaca:
=are ca scop reluarea batailor cordului folosind manevre externe sau interne
-oprirea cordului are 2 aspecte: stopul cardiac si fibrilatia atriala
-cauze: lipsa de O2, factori toxici (CO, CO2 duc la stop cardiac), hemoragii masive, reflexe
nociceptive, electrocutarea, spanzurarea, emotiile puternice pot duce la stop cardiac,
politraumatisme grave, insuficienta cardiaca grava, insuficienta hepatica severa
-semne de stop cardiac:
- tulburari de ritm cardiac: bradicardie
- hipotensiune
- aparitia midriazei
- diminuarea frecventei miscarilor respiratorii (8-10 respiratii/min) bradipnee
-semne clinice de oprire a cordului: indirecte:
- disparitia pulsului si a tensiunii arteriale
- sistarea zgomotelor cardiace
- hipotonie musculara
- aparitia si instalarea midriazei bilaterale (dilatarea ambelor pupile)
- electrocardiograma: linie izoelectrica
- electroencefalograma: linie izoelectrica
-metode:
1) masajul cardiac extern: in decubit dorsal pe un plan dur, cadrul medical pe partea dreapta
face compresiuni puternice pe torace (60/min) cu mana stanga pe regiunea sternala si mana
dreapta pe fata dorsala a mainii stangi; la nou-nascuti: in spatiul 4-5 intercostal stang cu 2
degete
2) masaj cardiac intern in timpul unei interventii chirurgicale
3) defibrilator electric (400W; 1,5-3,8A; 0,5s)
4) injectare in ventriculul stang de: adrenalina, noradrenalina (spatiul 4 intercostal 4-5 cm),
sol de Ca, K (stimulare a functiei de contractie a cordului)
-este obligatoriu sa se incerce resuscitarea timp de 40 min
-complicatii ale masajului cardiac extern: fracturi costale ce pot duce la hemotorax sau
pneumotorax
CURS 7
APENDICITA ACUTA
=inflamatia apendicelui ileo-cecal
-cea mai intalnita afectiune
-este considerata boala tineretii
-procesul inflamator apendicular survine cu precadere intre 10-40 ani

-in aceasta perioada corespunde frecventei bolilor inflamatorii si perioada maxima dezvoltarii
a ap folicular al apendicelui
-apendicele este considerat amigdala abdomenului (organ folicular)
-apendicita acuta este mai frecventa la persoanele care consuma carne si mai putin frecventa
la persoanele vegetariene
-factori favorizanti: -orice poate duce la obstructia lumenului si impiedica libera comunica
intre apendice si cec (lumenul apendicelui comunica cu lumenul cecului) staza edem
ischemie gangrena apendiculara apendicita; boli infecto-contagioase; apendicul se poate
contamina din lumenul colonului
-forme anatomo-patologice:
1. Apendicita acuta catarala (cea mai usoara) apendicul hiperemic, lucios, erectil cu mezoul
inflamat
2. apendicita acuta flegmonoasa apendicul plin de puroi, aspect de limba de clopot
3. apendicita acuta gangrenoasa apendicul negru-verzui, vested, cu pustule de puroi, friabil
-apendicita acuta flegmonoasa si cea gangrenoasa produc stari toxico-septice ce duc la abcese
septice, apoi deces.
-din focarul septic se descarca in torentul sangvin toxine si puroi (microorganisme) si dau
septicemie (abcese la creier, plaman, etc)
-simptomatologie:
-debut spontan-colica apendiculara in fosa iliaca dreapta, care poate deveni
generalizata, cuprinzand tot abdomenul
-manevre de evidentiere a apendicitei: manevra psoas, manevra cuburilor de gheata
intr-un vas cu apa, manevra Rausing
-puncte dureroase: pe linia spino-ombilicala, linia bispinoasa
Semne clinice: -durere in fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, inapetenta (lipsa poftei
de mancare), constipatie, +/- febra
-examen de laborator: leucocitoza (>10 000 leucocite/mm3)
-diagnostic diferential:
- cu colica renala dreapta
- cu anexita la femei
- cu nevralgie (discopatie lombara)
- cu afectiuni extraabdominale (pneumonie junghi intercostal)
- cu colica biliara
-tratament: chirurgical
-complicatii:
1. peritonita localizata = plastron apendicular; viscerele din jur blocheaza procesul inflamator
apendicular; nu se opereaza decat daca febra persista mai mult de 3 zile si atunci se scoate
doar puroiul; tratament: repaus la pat, antibiotice, antialgice, antiinflamatoare, punga cu
gheata local, regim hidric
2. peritonita generalizata in 2 sau 3 timpi durerea in fosa iliaca dreapta totul revine la
normal durerea cuprinde tot abdomenul

ULCERUL
= lipsa de substanta: mucoasa, submucoasa, strat muscular, seroasa cu diametrul de cel putin
5 mm la nivelul stomacului sau duodenului
-mica periodicitate-2 sapt
-marea periodicitata-primavara si toamna
-durere in epigastru
-sistematizata postprandial precoce sau tardiv
-greturi, varsaturi
-factori favorizanti: fumatori si consumatori de alcool (nicotina si alcoolul stimuleaza secretia
de acid); poate fi produs de Helicobacter pylori
-diagnostic prin: - fibrogastroscopie
- cu Bariu radiografie
-complicatii:
1. acute urgente medico-chirurgicale: ulcerul perforat, ulcerul hemoragic
2. cronice stenoza ulceroasa, penetratia ulceroasa, malignizarea ulcerului (cancer)
1. 1). Ulcerul perforat
=perforatie, orificiu in mucoasa, submucoasa, muschi, seroasa cu diametrul de 2-5 mm
-semne clinice:
durere vie, intensa, descrisa de pacient ca o impunsatura de pumnal sau trasnet pe cer
senin in epigastru la inceput, dupa care se generalizeaza in tot abdomenul.
pacientul nu-si gaseste locul, devine agitat, urla de durere
sta cu membrele inferioare flectate pe abdomen, decubit lateral pozitie antalgica sau
cocos de pusca
la examinarea abdomenului: durere foarte mare, contractura musculara abdominala
generalizata (abdomen acut)
-se efectueaza radiografie abdominala pe gol: pneumoperitoneu (40% din cazuri) = acumulare
de gaze intre diafragm si fata viscerala a ficatului
-tratament:
- metoda Taylor sonda de aspiratie nazo-gastrica (temporar, cand nu se poate ajunge la
medic imediat) pentru a aspira gazele si HCl
- chirurgical sutura leziunii la tineri cu 2 fire de nailon
- rezectie 2/3 din stomac + vagotomie
- solutii izotone: ser fiziologic, glucoza
2). Ulcer hemoragic
=leziune ulceroasa care intereseaza mucoasa, submucoasa, muschii poate sa afecteze si vase
de sange (arteriole, capilare, venule) care se erodeaza si se acumuleaza sange in stomac care
se exteriorizeaza prin hematemeza si melena
-semne clinice:
hematemeza (varsatura in zat de cafea)
melena (scaun lucios, consistenta moale, urat mirositor, negru ca pacura)

 paliditate (alb ca varul), lipotimie

tensiunea arteriala scade
pulsul abia perceptibil, nemasurabil
senzatie de sete, mucoasa bucala uscata
-cantitatea de sange necesara in stomac ca sa prezinte hematemeza trebuie sa fie mai mare de
500 ml
-tratament: chirurgical incizie xifo-ombilicala, rezectie, vagotomie; solutii izotone;
transfuzie cu sange izogrup, izoRh
Colecistita acuta
=inflamatia colecistului
-mai frecventa la femei: 10 femei la 1 barbat
-cauze: la femei tulburari hormonale, tulburari metabolice-se formeaza calculi; la barbati
pancreatita (dupa consumul exagerat de alcool, mese copioase prajeli) ce duce la secretie de
enzime, fermenti
-semne clinice:
colica biliara=durere colicativa in hipocondrul drept cu iradieri dorsale si in umarul
drept
greturi, varsaturi
meteorism abdominal
tranzit incetinit pt gaze si materii fecale (constipatie)
+ sau febra
+ sau cand un calcul migreaza si stagneaza in canalul coledoc, apare icter si urina
hipercroma
-examen de laborator: ecografie prezenta de calculi; hemoleucograma, glicemie, uree
-tratament: chirurgical
CURS 8
PANCREATITA ACUTA
-inflamatia pancreasului
-frecventa 10 barbati la 1 femeie
-secreta enzime si fermenti
-este descrisa prin suprasolicitarea pancreasului, dupa mese copioase, bauturi alcoolice reci;
se suprasolicita prin secretia de enzime ????
-este descrisa ca o centrala nucleara bombardeaza organismul cu enzime care distrug
tesuturile
-apare mai frecvent la persoane care prezinta litiaza biliara dupa mese copioase
-3 forme:
1) pancreatita acuta edematoasa
2) pancreatita hemoragica
3) pancreatita necrotica hemoragica

-semne clinice:
Durere violenta in epigastru care iradiaza in hipocondrul stang (durere in bara)
Apar semne de ocluzie intestinala, greturi, varsaturi, meteorism abdominal
Durerea este persistenta care produce agitatia pacientului
+ sau - febra
-analize de laborator:
Cresc leucocitele > 10.000/mm3
VSH creste, pana in 7 unitati
Specific: Se determina amilazemia (cantitatea de amilaze in sange) si amilazuria
(cantitatea de amilaze in urina)
Creste glicemia (VN=80-120 mg%)
Calcemia scade (VN=8-11 mg%)
Ecografia abdominala marirea de volum a pancreasului cu edem in jur
CT sau RMN
Diagnosticul pozitiv se pune dupa examenul clinic
-tratament:
- repaus la pat
- sistarea alimentarii orale
- alimentatie parenteral cu solutii normotone: ser fiziologic si glucoza
- se administreaza in perfuzie antienzime (Trasinol) 500U la 12 ore
- antibiotice cu spectru larg (peniciline sau cefalosporine) in perfuzie
- antispastice (No-spa) si antialgice (algocalmin)
- punga cu gheata local (aplicatii reci)
- sonda de aspiratie nazo-gastrica
- daca starea generala se altereaza dupa 4-5 zile, trebuie sa se intervina chirurgical
OCLUZII INTESTINALE
=oprirea tranzitului pt gaze si materii fecale si consecintele date organismului
-dpdv etiologic 2 forme:
1)ocluzii intestinale dinamice (functionale)
2)ocluzii intestinale mecanice
1) ocluzii intestinale dinamice (functionale)
= ocluzia care nu prezinta un obstacol la nivelul tubului digestiv
-cauze:
In traumatisme cranio-cerebrale (TCC) si vertebro-medulare
In afectiuni toracice: pneumonii, nevralgii intercostale
In afectiuni abdominale: colica biliara sau colecistita acuta, pancreatita acuta, boala
ulceroasa (mai ales in criza) , ulcerul perforat, colica saturnina (intoxicatia cu Pb),
colica salpingiana (anexita), colica renala, colica apendiculara
Fracturile de bazin
Fracturile oaselor lungi
-nu se opereaza, se trateaza cauza

2) ocluzii intestinale mecanice

= ocluzia care prezinta un obstacol la nivelul tubului digestiv
-cea mai frecventa cauza: tumorile (gastrice, de intestin) benigne sau maligne
-alte cauze:
Rasucirea unor segmente ale tubului digestiv=volvulus (gastric, de intestin subtire,
intestin gros) care duce la ischemie, apoi necroza, perforare si deces
Ghemuri de ascarizi (viermi)
Fitobezoari (daca ingeram samburi de la struguri, datorita celulozei in duoden, in
prezenta enzimelor, isi maresc volumul de 3-4 ori si obstrueaza tubul digestiv)
Herniile strangulate (intestin iesit printr-o perforatie si se blocheaza): inghinale la
barbati; hernia=spartura in peretele abdominal
Telescoparea intestinului gros (iesirea intestinului in afara prin rect)
Bridele/aderentele dupa interventiile chirurgicale
-semne clinice/simptomatologie:
Oprirea tranzitului pt gaze si materii fecale
Dureri abdominale sub forma de colici
Meteorism abdominal
Greturi si varsaturi alimentare la inceput, apoi de staza si apoi fecaloide
-se face radiografie abdominala pe gol imagini in cuib de randunica/hidroaerice
-tratament:
- sonda de aspiratie nazo-gastrica
- se perfuzeaza cu ser fiziologic, glucoza pt ca nu se poate alimenta
- antispastice, antialgice
- se incearca evacuarea intestinului, clisma
- interventie chirurgicala rezectie gastrica
SARCINA EXTRAUTERINA
=urgenta medico-chirurgicala in care ovulul s-a nidat la nivelul unei zone anexe uterului
-in primele 3 luni prezinta semne clinice de sarcina: hiperpigmentarea areolelor mamare,
tensiunea sanilor, lipsa menstruatiei, inapetenta, greturi, varsaturi
-la ecografie, uterul este normal, dar anexa dreapta prezinta o formatiune marita de volum
-dupa primele 3 luni apar semnele de sarcina extrauterina rupta (se rupe trompa):
- Durere in fosa iliaca stanga sau dreapta
- Semne de hemoragie interna:
- Senzatie de sete
- Paloare
- Hipotensiune arteriala
- Puls frecvent si abia perceptibil
- Lipotimie
-tratament: interventie chirurgicala pt oprirea hemoragiei, coaserea/sutura sau indepartarea
anexei (trompei rupte)

COLICA RENALA
=calculi migrati de la nivelul rinichiului prin uretere in vezica urinara
-semne clinice:
- Durere violenta, intensa, colicativa
- Greturi, varsaturi
- Sange in urina=hematurie macroscopica
- Meteorism abdominal aparut reflex
-tratament: medical:
-repaus la pat
-antispastice (scobutil, no-spa, papaverina)
-antialgice (algocalmin, mialgin)
HEMATURIE MACROSCOPICA=urina cu sange apare in:
1) Traumatism lombar care afecteaza rinichii
2) Cancer renal
3) Tuberculoza renala: pacientul scade in greutate, nu are pofta de mancare
4) Infectii urinare: cistita hemoragica (+dureri in epigastru); tratament: antiseptice urinare
5) Prostata la barbati
6) Litiaza renala

CURS 9
TRAUMATISME ABDOMINALE
CONTUZIA ABDOMINALA
=traumatism inchis caracterizat prin leziuni care intereseaza numai peretele abdominal
(contuzii simple) iar alteori intereseaza si viscerele din cavitatea abdominala (contuzii
abdominale profunde)
-se pot insoti de soc, hemoragie si peritonita
-in cursul accidentelor importante, pot fi interesate mai multe segmente ale corpului omenesc
(bazin, membre, craniu) = traumatisme multiple
-cauzele principale ale contuziilor abdominale sunt:
- accidentele de circulatie, accidente sportive, accidente casnice
- agresiunile
- explozii submarine
-gravitatea contuziilor abdominale depinde de:
1) violenta traumatismului si directia de actiune a agentului vulnerant
- cand agentul vulnerant actioneaza perpendicular sau oblic pe peretele abdominal,
leziunile sunt profunde, viscerale
- cand agentul vulnerant actioneaza tangential cu peretele abdominal, leziunile sunt
superficiale si se intalnesc doar la nivelul peretelui abdominal
2) starea de contractie a peretelui abdominal
- muschii sunt relaxati leziuni profunde

-muschii sunt contractati leziuni superficiale

3) starea de plenitudine a stomacului si a intestinului
-lovitura dupa ce se serveste masa (stomacul/intestinul plin) -> peritonita
4) starea patologica a viscerelor
-contuzia abdominala poate determina 2 feluri de leziuni:
a) leziuni parietale (ale peretelui): simple echimoze, rupturi musculare (ce duc la hernie),
rupturi vasculare (ce duc la hematom)
b) leziuni ale continutului cavitatii peritoneale: ale viscerelor (cavitare, parenchimatoase), ale
vaselor mari de sange (arteriale si venoase) si ale mezourilor
-mecanismele de producere ale acestor leziuni sunt:
leziunile viscerelor cavitare se pot produce prin:
1) zdrobire (a intestinului de catre coloana vertebrala in urma unui traumatism)
2) smulgere (intestinul si mezoul sunt desirate la nivelul insertiilor in cursul
traumatismelo; ex: caderi de la inaltime)
3) spargere a unei anse intestinale care este plina de gaze si materii fecale in momentul
agresiunii
leziunile viscerelor parenchimatoase (ficat si splina) se pot produce prin:
1) lovitura directa cu sau fara fracturi costale
2) zdrobire (intre coaste si coloana vertebrala)
3) ruptura in caz de ciroza (deoarece ficatul si splina sunt marite de volum si se pot
rupe)
-simptomatologia unei contuzii abdominale:
semne de soc hemoragie interna si peritonita
in contuzia abdominala insotita de hemoragie interna (ruptura de ficat si splina),
bolnavul prezinta:
facies palid
senzatie de sete
extremitati reci
tegumente si mucoase palide
tensiunea scade=hipotensiune
puls arterial slab, nemasurabil
lipotimie
-examen de laborator: scaderea Hb si Ht
in contuzia abdominala insotita de peritonita (cand sunt interesate viscerele cavitare:
stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros), bolnavul prezinta aceleasi semne
clinice ca la ulcerul perforat:
durere locala, apoi devine generalizata in tot abdomenul
contractura musculara abdominala
meteorism abdominal
-se face radiografie pe gol pneumoperitoneu imagine de semiluna
-tratament: medico-chirurgical

PLAGILE ABDOMINALE
-plaga=o solutie de continuitate la nivelul tegumentelor
-plaga abdominala=solutie de continuitate la nivelul peretelui abdominal
-2 situatii:
1) plagi abdominale nepenetrante sau superficiale
2) plagi abdominale penetrante sau profunde - intereseaza si viscerele cavitatii abdominale;
pot fi insotite de hemoragie, peritonita
PLAGILE DE RAZBOI
-pot fi provocate de gloante sau schije
1) plagile provocate de gloante
-sunt mici si au forma glontului
-se pot identifica orificiul de intrare, canalul glontului si orificiul de iesire
-daca se constata numai orificiul de intrare al glontului, se numeste plaga unipolara sau oarba,
indicand ca proiectilul a fost retinut intre tesuturi si se poate vedea la radiografie
-daca se constata si orificiul de intrare si orificiul de iesire, se numeste plaga bipolara
-plaga in seton=plaga impuscata superficiala care are un orificiu de intrare si unul de iesire; se
intalneste la nivelul cutiei craniene, dar nu patrunde decat intre piele si os
2) plagile provocate de schije
-sunt mari, neregulate
-produc adevarate dezastre tisulare
-daca intereseaza vase mari (aorta abdominala), decesul se produce pana intr-un minut

CURS 10
TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE(TCC)
-reprezinta totalitatea tulburarilor locale si generale datorate actiunii unui traumatism direct
sau indirect asupra craniului si a continutului acestuia
-se caracterizeaza prin procese patologice complexe:osoase,nervoase,infectioase si constituie
o urgenta medico-chirurgicala care trebuie intoteauna internata in spital (minim 3 sapt)
-TTC chiar daca sunt superficiale ,fara leziuni osoase vizibile ,pot fi insotite de complicatii
encefalice(ale creierului) si/sau infectioase (meningita, abces)
Clasificare TCC:
-TCC inchise
-TCC deschise:-nepenetrante-superficiale(plagi,hematoame),profunde(fracturi ale oaselor
craniene, iar dura mater este intacta)
-penetrante:se caracterizeaza prin fractura oaselor craniului cu lezarea durei
mater,care duce la complicatii encefalice sau infectioase
Fracturile craniului:
-de bolta craniana
-de baza

Fracturi de bolta craniana

-sunt det in timp de pace, de agresiuni,de accidente rutiere,casnice,sportive,de munca,iar in
timp de razboi fracturile craniului sunt determinate de gloante si schije.
-agentul vulnerant poate actiona direct sau indirect prin contralovitura in cursul caderii de la
inaltime in picioare,in sezut sau in barbie
Simptomatologie fracturi craniene:
-durere fixa la punctul lovit
-hematom (acumulare de sange) pericranian cu sau fara infundare osoasa
-radiografia craniana stabileste diagnosticul de fractura+examen neurologic+examen fond de
ochi (FO)- se fac obligatoriu; CT si RMN
RETINA ESTE OGLINDA CREIERULUI !!!
Indicatii terapeutice:
-in fracturile simple: repaus fizic si psihic la pat,sedative usoare,antialgice
Fracturi de baza de craniu:
-cele mai frecvente sunt iradiate de la bolta
-restul sunt izolate ale bazei craniului(care se produc in urma caderii de la inaltime in
picioare, sezut sau barbie )
Simptomatologie:
1.Echimoze in partile moi
2.Scurgerea de sange,de LCR sau de substanta cerebrala prin orificii naturale (nas, gura,
conduct auditiv extern)
3.Paralizii ale nervilor craniei
4.Prezenta e sange in LCR,extras prin punctie rahidiana
1.Echimoze
-cu sediul subconjunctival, palpebral (suborbital) si bulbar - traduc existenta unei fracturi de
baza de craniu(etaj anterior)cand apar tardiv dupa 2-4 zile
-se deosebesc de echimozele conjunctivale palpebrale ce apar imediat la cateva minute sau ore
dupa contuzii ale partilor moi
2.Scurgerea de sange prin nas=epistaxis iar prin conductul auditiv extern=otoragie
-poate fi abundenta si aceasta scurgere de sange trebuie deosebita de cea provocata prin
contuzie directa
-in otoragie dupa fractura de baza de craniu sangele este mai fluid si lasa pe compresa
introdusa in conductul auditiv extern o pata rosie inconjurata de o zona clara produsa de
scurgerea de LCR
-scurgerea de substanta cerebrala prin orificii naturale faciale reprezinta un simpton foarte
grav
4.Leziuni ale nervilor cranieni-pot fi primitive prin sectionarea nervilor,secundare datorate
compresiunii calusului osos format duc la tulburari
-cei mai lezati:nerci auditivi,facial,oculo-motor extern insotit de strabism intern,nervul optic
produce tulburari grave vizuale
Diagnostic in fracturi de baza ale craniului:
-examen clinic al pacientului
-examen neurologic ,ORL si oftalmologic

-radiografii de craniu in diferite pozitii

-prin CT si RMN
-prin punctie occipitala sau lombara
Tratament:
-internati in serviciu de neurochirurgie
-repaus fizic si psihic
-dezinfectia orificiilor nazale, auriculare
-antibiotice pentru prevenirea infectiei
In fracturi de baza de craniu cu deplasare leziunile encefalice sunt importante si prognosticul
este grav.
Complicatii TCC:
Complicatii meningo-encefalice neinfectioase:
1.Comotia cerebrala- este det de o tulburare functionala a creierului, a functiilor centrilor
nervosi,fara a se insoti de leziuni organice depistabile prin mijloacele actuale; apare dupa
accident
Simptomatologie:dupa accient,stare de coma sau semicoma,manifestata prin obnubilare
(dezorientare temporo-spatiala),nu bea si nu mananca,hipotonie musculara,sensibilitate
abolita tactila,termica si dureroasa,fata este palida,pupile dilatate si insensibile la
lumina,incontinenta sfincteriala de materii fecale si urina,pulsul rar(40-50 batai/min)
neregulat si depresibil,respiratie slaba,lenta,suspina;evolutia este favorabila. Se interneaza in
spital, sub supraveghere (min 3 zile) si investigatii.
2.Contuzia cerebrala-este o stare de comotie grava,survine dupa TCC grave cu sau fara
fractura de craniu,encefalul prezinta leziuni distructive,mai mult sau mai putin intinse.
Simptomatologie: caracterizata prin coma profunda,atonie musuculara,anestezie totala
(sensibilitate abolita),hipertermie,tulburari grave respiratorii si circulatorii,incontinenta
sfincteriala.
Evolutia poate fi grava,mai ales dupa TCC deschise si infectate;sau favorabila spre vindecare
cu sau fara sechele.Tratamentul este de specialitate,in servicii de neurochirurgie.
CURS 11
COMPLICATII MENINGO-ENCEFALICE NEINFECTIOASE
SECUNDARE TRAUMATISMELOR CRANIO-CEREBRALE (TCC)

1) COMOTIE
2) CONTUZIE
3) SINDROMUL DE COMPRESIUNE CEREBRALA
- Este provocat de compresiunea/comprimarea locala a unui hemisfer cerebral
(jumatate din emisfere) printr-un fragment osos, hematom sau hipertensiune
intracraniana
- Cea mai frecventa cauza: produsa printr-un hematom extradural (intre dura mater
si os)
- Dezvoltarea hematomului (acumulare de sange) se face imediat sau progresiv (ore,
zile si chiar saptamani)

Alteori, hematomul se poate localiza subdural (intre dura mater si creier) sau chiar
intracerebral (in creier)
Simptomatologia hematomului extradural sau sindromului de compresiune
cerebrala:
Hemiplegie contralaterala (paralizie care afecteaza jumatatea opusa a
corpului)
Durere de cap, cefalee puternica
Bolnavul este confuz si intra in coma
Rar, midriaza
Miscarile respiratorii ale toracelui pe partea opusa hematomului
diminueaza ca amplitudine
Puls rar
Diagnosticul se pune pe aceste semne
Examen neurologic, fund de ochi
CT sau RMN localizeaza hematomul
Tratament: trepanatia cu evacuarea sangelui

4) SINDROM DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA

- Apare posttraumatic sau la pacienti cu HTA mare (maligna)
- Este determinata de tulburari circulatorii si anume: in focarul traumatic se produce
staza circulatorie arteriala cu plasmexodie (iesirea plasmei din vasele sangvine in
spatiile interstitiale de la nivelul creierului si se produce edem cerebral
posttraumatic)
- Semne clinice:
Cefalee violenta si rebela la tratament
Varsaturi fara efort, in jet, fara a avea legatura cu alimentatia si fara
greata
Fotofobie
Crize convulsive epileptiforme
- Examen fund de ochi (FO): arata staza papilara
- Farmacoterapia/tratament:
Perfuzii cu sol hipertone glucoza 33% 100 ml x 2 ori/zi, cu MgSO4 si
manitol
Diuretice: furosemid
Administrare de cortizon, corticoizi in perfuzie
Antibiotice

COMPLICATII MENINGO-ENCEFALICE INFECTIOASE

SECUNDARE TRAUMATISMELOR CRANIO-CEREBRALE
1) MENINGITA SEPTICA
- Provocata de streptococi, pneumococi
- Apare in 2-3 zile dupa TCC deschis
- Poate fi: - seroasa sau purulenta
- precoce sau tardiva (8-15 zile traumatism)
- Semne clinice:
Febra
Este agitat

Delir
Redoare de ceafa (nu poate face flexia) coloana este dreapta
Examen clinic: cresc leucocitele >15.000-20.000/mm3 = hiperleucocitoza
Punctie lombara LCR purulent
Tratament: peniciline

2) HERNIA CREIERULUI
= iesirea prin plaga a materiei cerebrale sub forma de pulpa negricioasa
3) ABCES CERREBRAL POSTTRAUMATIC
- Poate apare precoce (abces acut) sau tardiv (abces cronic cerebral posttraumatic
peste 3 luni)
- Apare dupa traumatisme cu retentie de corpuri straine (gloante, schije)
- Simptomatologia: sindrom de HT intracraniana:
cefalee violenta si rebela la tratament
varsaturi in jet, fara efort, fara greturi
fotofobie
febra
anorexie si scadere in greutate
tulburari psihice
apatie (somnolent)
pareze, paralizii ale membrelor
tardiv crize epileptiforme
COMPLICATII TARDIVE ALE TCC
1) SINDROM PSIHIC
- Cefalee, ce se accentueaza la orice inclinare a corpului, la tuse, efort fizic, cand se
expune la curenti de aer, vant, la raceala (tuse)
- Vertij (isi pierde echilibrul)
- Amnezie (nu isi aminteste)
2) EPILEPSIA TRAUMATICA TARDIVA
- Dupa 3-12 luni de la accident
- Crize epileptiforme
3) TULBURARI SENZITIVE SI MOTORII
- Vertije, cefalei persistente, furnicaturi ale extremitatilor membrelor, pareze,
paralizii limitate
TRAUMATISME VERTEBRO-MEDULARE
-

Se insotesc cu TCC
Transportati cu salvari antisoc sau pe calea aerului (elicopter)
Prima recomandare: a nu se face rau vrand sa faci bine
Se scoate in aceeasi pozitie de la locul accidentului

COMA
5 grade
Simptomatologie:
Abolirea/ sistarea totala a starii de constienta

Tulburari vegetative (de respiratie, cardiace, tensiune, puls, temperatura,

tulburari de deglutitie), tulburari oculare, tulburari neurologice
Grad I:
Bolnavul este incostient
Functiile vegetative (respiratorii si circulatorii, toti timpii deglutitiei
sunt prezenti) sunt normale sau usor modificate
Reflexele de aparare sunt prezente
Pupilele sunt egale sau usor midriatice
Reflexul fotomotor este diminuat sau abolit total
Grad II:
Inconstient
Functiile vegetative respiratia si circulatia moderat perturbate; timpul I
al deglutitiei este abolit
Reflexele de aparare sunt abolite
Grad III:
Inconstient
Grave perturbari ale functiilor vegetative (respiratorii si circulatorii;
timpul I al deglutitiei este abolit, timpul II intarziat)
Reflexele de aparare abolite
Grad IV:
Inconstient si total areactiv
Functiile vegetative respiratorii si circulatorii foarte grav afectate,
deglutitia abolita total
Pupilele prezinta midriaza fixa
Grad V:
Bolnavi comatosi depasiti, inconstienti
Respiratia si circulatia cu tulburari foarte grave
Sunt mentinuti in viata numai prin aparate de resuscitare cardio-respiratorii

CURS 12
INFECTIILE IN ACTIVITATEA MEDICO-FARMACEUTICA
Infectiile reprezinta ansamblul tulburarilor locale si generale anatomo-clinice si
umorale,determinate de reactia organismului la actiunea microbilor patogeni sau a virusurilor.
Etiologia infectiilor:
-microbi patogeni:in mediul extern(bacterii aerobe si anaerobe)
-bacteriile anaerobe produc infectii grave: streptococul nehemolitic anaerob(la nivelul cariilor
dentare),bacilul perfringens,bacilul tetanic,produc infectii grave de exemplu gangrena gazoasa
si tetanosul;
-bacteriile aerobe produc infectii purulente stafilococul auriu pe piele,in glandele
sudoripare,pe mucoasa cavitatii bucale,pe mucoasa cailor respiratorii produce foliculite,

furuncule, pneumonie, septicemia,osteomielita; stafilocucul alb (aceeasi zona de actiune)

provoaca infectii mai putin grave.
-stafilococul nehemolitic in caile respiratorii,tubul digestiv,produce infectii
dentare;streptococul hemolitic in caile respiratorii si la nivelul plagilor determina limfangita,
septicemia; pneumococul este saprofit la nivelul cailor respiratorii,provoaca pneumonie;
bacilul difteric in faringe produce difteria; bacilul coli in tubul digestiv,bacilul piocianic
prezent in plagi (secretie verzuie sensibil la acid boric).
Gravitatea infectiilor depinde de:
-specia microbilor,de tulpina lor,de cantitatea de germeni ingerati, asocierea microbilor intre
ei, terenul local si general al pacientilor
-semne locale: tumor, rubor, calor, dolor, functiolaesa
-semne generale: febra,frison, adinamie,somnolenta
-in laborator: hiperleucocitoza,cresterea VSH,culturile cu antibiograma arata ce germeni sunt
prezenti
Tratament:
-medical:comprese cu apa rece,gheata,rivanol,antibiotic,antiinflamatoare,antialgice
-chirurgical
Infectii stafilococice cutanate:
1.Furunculul-este infectia radacinii firului de par si a glandelor sale anexe(sebacee si
sudoripare), caracterizat printr-un proces de necrobioza tisulara burbion=dop necrotic
2.Furunculul antracoid-este o asociere de mai multe furuncule,localizat la nivelul regiunii
cervico-dorsale cel mai des
3.Furunculoza-este o stafilococie cutanata,caracterizata prin aparitia concomitenta sau
succesiva a mai multor furuncule.
Tablou clinic:
-tumefactie,durere,roseata,functiolaesa
Tratament:
-medical:comprese reci cu apa sau rivanol,antibiotice
-chirurgical
Nu se stoarce (contraindicate stoarcerea digitala) deoarece poate difuza-> infectii
Infectii acute localizate:
-abces cald sau flegmon circumscris:este o colectie purulenta acuta,bine
delimitata,determinate de streptococ si stafilococ
-continutul este reprezentat de puroi (gras, cremos, nemirositor dat de stafilococ sau fetid dat
de streptococ)
-puroiul contine limfocite, leucocite,resturi celulare si microbi
Simptomatologie:rubor,calor,tumor,dolor,functiolaesa;
febra,frison,insomnia,anorexie,cresterea VSH,cresterea numarului de leucocite
-flegmonul difuz sau celulita difuza-inflamatia acuta difuza cauzata de streptococ sau
anaerobi fara tendinta de delimitare,complicata de necroza tesuturilor
-det de stafilococ, streptococ, anaerobi, microbi cu virulenta crescuta ce pot actiona pe un
organ slabit

-apare dupa plagi intepate (injectii intramusculare).

-Dupa localizare poate fi superficial,profund.
-Semne locale:-tumor,calor,dolor,rubor,functiolaesa;
-semne generale:febra(>40 grade),frison,insomnia,varsaturi,tahicarie,agitatie
Erizipel
-infectie streptococica a dermului;se mai numeste si dermatita streptococica
-este o boala infectio-contagioasa,produsa de streptococ, caracterizata local prin aparitia unui
placard eritematos,pielea nu se poate extinde,duce la impotenta functionala,tegumente
rosii,dureroase si tumefiate
-pot apare frisoane,cresterea temperaturii,cefalee,oliguria
-tratament:penicilina, local se pun pansamente cu rivanol rece
Septicemia
-o infectie acuta grava generalizata determinata prin descarcari continue si discontinue din
focarul septic de toxine si microbi in sangele circulant,care determina tulburari generale
grave,fenomenele locale devenind secundare
-se fac hemoculturi
-semne generale: febra,frisoane,sindrom hemoragical,lipsa poftei de mancare
Gangrena gazoasa
-este o toxiinfectie grava,determinata de o asociere microbiana aero-anaeroba,caracterizata
prin tulburari grave generale;iar local prin gangrenarea tesutului si aparitia de crepitatii
gazoase
-semne: starea de strangere a pansamentului dupa interventii chirurgicale, hipertensiune, nu
urineaza
-tratament: penicilina + gentamicina; antiinflamatorii, diuretice; monitorizarea pacientului (a
tensiunii)
Tetanos
-este o toxemie grava,provocata de toxina bacilului solar, caracterizata prin contractii
musculare tonice dureroase (permanente) si clonice(paroxistice)
-etiologie:det de bacil Clostridium tetanii mobil,sporulat,anaerob,gram pozitiv,foarte fragil,in
schimb sporii lui sunt foarte rezistenti,pot trai ani de zile
-bacilul se gaseste in pamant, pe obiecte, in intestinal omului si animalelor
-la nou nascut,boala se poate produce prin contaminarea cordonului ombilical. Se mai poate
produce din cauza cadutului (fir de sutura resorbabil produs din intestin de oaie)
-bacilul tetanosului ramane cantonat la nivelul plagii, secreta o toxina (exotoxina)care
difuzeaza in organism,fie pe cale sanguine,fie pe cale nervoasa
-apare dupa 24h 60 zile
-semne: dureri, contractii fibrilare ale muchiului, contractii ale m maseteri, paralizia limbii
-semne generale:dureri nevralgice,insomnia,greturi,exagerarea reflexelor osteotendinoase,crize convulsive,febra ridicata,contractii ale muschilor scheletici foarte
dureroase,disfagie,senzatie de asfixie,fotofobie, se deshidrateaza.

-pozitii: ortotonus(decubit dorsal), opistotonus (arcuit), emprostotonus (pozitia fatului in

cavitatea uterine), pleurostotonus (in decubit lateral arcuit)
-cand este interesat diafragmul, se produce asfixia.
-tratament: toaleta chirurgicala, seroterapie, vaccine, antibiotice, sedative ale SNC la
pacientii agitate.
CURS 13
PANARITII

Panaritii = infectii ale degetelor

Polidactilie = mai mult de 5 degete
Sindactilie = degete unite intre ele, fara spatii comisurale
Cauzele panaritiilor: - plagile (solutii de continuitate) intepate, taiate; reprezinta punct de
intrare pt agentii patogeni
Semne clinice: - in functie de stadiile evolutive:
I.
Panaritiu eritematos
- Dureri sub forma de arsura sau intepatura, pulsatile
- Eritem
- Temperatura locala crescuta
- Edem/tumefactie
II. Panaritiu flictenular
- Basica cu continut limpede ca apa de stanca, clar la inceput, care devine tulbure
- Tumefactie
- Temperatura locala crescuta
- Dureri
- Functiolesa
- Deget in croset
III. Panaritiu osteidic
- Ajunge la os
- Durerile scad ca intensitate
- Degetul este tumefiat si prezinta o secretie purulenta care dreneaza o perioada
lunga de timp la nivelul portii de intrare
- Liza osoasa
IV.
Panaritiu pe fata dorsala a degetelor = panaritiu antracoid
- Infectia radacinilor firelor de par si a glandelor sale anexe
- Deget tumefiat, deformat
- Tegumente rosii, edematiate
- Dureri
- Secretie purulenta
Farmacoterapia/principii de tratament:
Stadiul I tratament medical, simptomatic:
- Antialgic
- Antiinflamator
- aplicatii reci
- + sau antibiotice
Stadiul II - tratament chirurgical: excizia flictenei cu anestezie locala dupa toaleta cu solutii
antiseptice (apa oxigenata, betadina)
- Antibiotice cu spectru larg

- Antialgic
- Antiinflamator
Stadiul III tratament chirugical: chiuretarea falangelor sub anestezie locala dupa toaleta cu
solutii antiseptice (apa oxigenata, betadina)
- Imobilizarea degetului printr-o atela mica
Stadiul IV excizia tesuturilor moarte, toaleta cu solutii antiseptice
- Antibiotice cu spectru larg
ARSURI
= traumatisme determinate de:
- Agenti fizici: metale topite, raze UV
- Agenti chimici: acizi, baze, radiatii Rx (Rntgen)
Arsuri produse de raze UV
4 stadii:
- Grad I = eritem solar roseata, prurit, dureri sub forma de arsura, cefalee, ameteli,
greturi, varsaturi, febra
- Grad II aparitia de flictene cu continut clar (plasma extravazata din sange)
- Grad III mai profunda, intereseaza si vasele sanguine; aparitia de flictene cu
continut sero-hemoragic (iese si sange din vasele sangvine)
- Grad IV = carbonizare tesuturi necrozate, arse; tratament: excizia tesuturilor
moarte
Arsuri produse de raze Rx
- Grad I = radiodermite parestezii, furnicaturi la nivelul degetelor
- Grad II dispare pilozitatea de pe degete, se subtiaza, pielea devine uscata
- Grad III dureri sub forma de arsura, degetele se subtiaza mai mult, piele uscata,
tulburari functionale
- Grad IV zone de necroza trebuie facuta amputatia
DEGERATURILE
= actiunea temperaturilor scazute asupra partilor expuse ale organismului
Stadiu I eritem la nivelul partilor expuse la actiunea temperaturilor scazute, tegumente rosii,
prurit, dureri sub forma de arsuri
Stadiul II aparitia de flictene la nivelul partilor expuse
Stadiul III aparitia de flictene mari, buloase, cu continut sero-hemoragic sau tulbure (puroi)
Stadiul IV partile moi necrozate