BIOGEOGRAFIE CONSERVATIONISTA

1.Conservarea diversitatii biologice este o stiinta noua, integratoare, care s-a dezvoltat ca raspuns ;a aceasta
provocare. Ea are trei obiective majore:
-sa studieze diversitatea biologica a Pamantului
-sa evaluaze impactul antropic asupra speciilor comunitatilor biologice
-sa dezvolte abordari practice pentru prevenirea extinctiei speciilor, protejarea si refacerea comunitatilor
biologice.
-este o disciplina de criza

2.Diversitatea biologica este definita ca fiind totalitatea speciilor variatiei genetice din cadrul speciilor si
comunitatilor biologice, inckusiv interrelatiiel dintre eco-sisteme.
Se ierarhizeaza pe trei niveluri:
-Diversitatea speciilor, care include toate organismele de pe Terra, de la bacterii si protozoare, pana la fungi,
plante si animale.
-Diversitatea genetica, ce include variatia genetica din cadrul speciilorm a populatiilor sepratae geografic si a
indivizilor.
-Diversitatea ecosistemica, ce se refera la variatiile din comunitatile biologice si ecosistemele in care speciile
traiesc si se dezvolta.
Diversitatea speciilor reprezinta raspunsul la particularitatile mediului al adaptarilor ecologice si
evolutioniste ale biotei. Aceasta determina existenta resurselor primare si alternative pentru oameni.
Diversitatea genetica este necesara pentru a mentine capacitatea reproductiva a speciilor, rezistenta la
daunaatori si boli, si abilitatea de a se adapta la conditiile de mediu.
Diversitatea ecosistemica reprezinta raspunsul colectiv al speciilor la diferite conditii de mediu.
Comunitatile bilogice se regasesc in:
-deserturi
-stepe
-zone umede
-paduri

3.Unde intalnim diversitatea biologica?

Padurile tropicale umede
Ocupa 7% din suprafata continentului terestru, contin peste jumatate din speciile de pe Glob. Evaluarea se
bazeaza pe prelevarea limitata de mostre de insecte si alte artropode, considerate a detine majoritatea speciilor
din lume. Estimarile numarului de specii de insecte din zonele tropicale variaza de la 5 la 10 milioane. Aceste
valori indica faptul ca instectele din padurile tropicale ar putea constitui majoritatea speciilor de pe Pamant.
Aproximativ 30% din speciile de pasari se gasesc in padurile tropicale.
Recifele de corali
Sunt alcatuite din numeroase colonii de colari minusculi. O explicatie pentru aceasta bogatie poate fi
productivitatea primara ridicata a recifelor de corali, care produc 2500grame de biomasa/an. Transparenta apei
din ecosistemele de corali permite radiatiei solare sa patrunda in adancime, producandu-se astfel rate foarte
ridicate de fotosinteza in randul algelor ce traiesc simbiotic in recife.
Cel mai mare recif de corali din lume este Marea Bariera de Corali, din apele Australiei, ocupa
349 000km2 si face parte din bogata regiune biogeografica indo-vest pacifica.

4.Economia ecologica si valorile economice directe

Economia ecologica este o disciplina novatarre care studiaza interactiunea dintre sistemele economice si
cele ecologice.
Degradarea mediului apare ca efecte colaterale are activitatilor economice.
-Padurile sunt defrisate pentru comercializarea lemnului.
-Numeroase specii sunt vanate pentru consumul personal, vanzare.
-Terenurile extravilane sunt transformate in terenuri arabile pentru ca oamenii sa practice agricultura.
-Anumite specii, aduce accidental sau intentionat pe vasele comerciale, invadeaza insule si continente
distrugand faunele si florele locale.
Unul dintre cele mai consacrate principii ale economiei se bazeaza pe tranzactia voluntara, adica pe ideea
ca o tranzactie are loc numai atunci cand ea este benefica pentru ambele parti.
Cand oamenii si agentii economici trebuie sa plateasca pentru consecintele actiunilor lor negative, vor
exista sanse mari ca acestia sa inceteze distrugerea mediului sau macar sa o diminueze.
Valori economice DIRECTE
Pot fi usor calculate prin observarea activitatilor unor grupuri reprezentative de oameni, prin
monitorizarea punctelor de colectare a produselor naturale si prin examinarea statisticilor de import-export.
Valoarea de consum direct poate fi atribuita bunurilor folosite la nivel local, precum lemnul de foc sau
vanatul, ce nu apar pe piata nationala sau internationala.

5.Valori economice indirecte

Padurile din etajul montan previn eroziunea solului si inundatiile, riscuri naturale car epot avea efecte
distructive pentru comunitatile umane sau activitatile aconomice din aval.
Varietatea valorile indirecte furnizate de comunitatile biologice, este numita valoarea de folosinta
neconsumabila.
Printre cele mai importante beneficii aduse de biodiversitate se numara recircularea nutrientilor si
reciclarea deseurilor, in special in zonele umede si cele costiere.
Indiguirea Dunarii pe sectorul inferior este considerata una din cauzele accentuarii inundatiilor din 2006.
Frunzele din coronamentul arborilor si litiera de la baza lor se constituie in bariere impotriva ploilor,
reducant impactul asupra solului. Radacinile din sol servesc la aerarea lui, marindu-i capacitatea de absortie a
apei, astfel se reduce vulnerabilitatea la inundatii.
Cand vegetatia este afectata prin taiere, defrisare, rata eroziunii solului si riscul de aparitie a
alunericarilor de teren creste rapid.
Eroziunea contribuie la acumularea unor cantitati foarte mari de sedimente in spatele barajelor,
determinand scaderi ale potentialului hidroenergetic.
De sute de ani, New York, Bight a functionat ca un ecosistem care prelua si recicla gratuit apele uzate
produse de locuitorii orasului New York.
La nivel local, arborii asigura umbrireasuprafetei topografice, produc oxigen, stocheaza carbon si
consuma energie calorica prin evapotranspiratie.
La nivel regional, transpiratia plantelor contribuie la recircularea apei pluviale, transformand-o in
atmosfera si creand noi nori, generatori de precipitatii.
Insectele actioneaza ca polenizatori pentru plante.

6.Etica conservarii biodiversitatii

Daca societatea moderna ar adopta valori care sustin protejarea mediului natural si conservarea
biodiversitatii, ne-am putea astepta la o scadere a consumului de resurse neregenerabile.
Tarile dezvoltate sustin ca o fiinta umana trebuie sa-i acorde respect alteia, atitudinea fata de natura fiind
de tipul merge si asa. Astfel ca oamenii pot folosi sau distruge natura dupa bunul plac si dupa nevoi, atata
timp cat nu ranesc in mod direct o alta fiinta umana sau propietatea acestuia.
Credintele traditionale trateaza adesea cu mult respect muntii, raurile si alte ecosisteme considerate sacre.

7.Extinctia
Diversitatea globala a speciilor a atins un maxim istoric in perioada geologica actuala.Cele mai avansate
grupe de organisme, insecte, vertebrate si plante cu flori, au atins diversitatea maxima acum 30 000 ani.Din acel
moment, bogatia speciilor a scazut incet, pe masura ce o anume specie a devenit dominanta.
Oamenii au modificat mediile terestre si acvatice, in defavoarea altor specii, pentru a satisface nevoile
lor de consum. Ne aflam in mijlocul unui al 6 episod de extinctie, cauzat de activitatile umane. Primele efecte
au aparut acum 10 000 ani.
Ratele cele mai mari ale extinctiei din timpuri istorice, au fost intalnite pe insule. Ratele extinctiei ale
speciilor cresc in momentul colonizarii insulelor de catre oameni.
Includerea unei specii intr-o categorie de conservare depinde de:
-declinul observabil al numarului de indivizi
-marimea arealului geografic ocupat de specie
-declinul estimat al numarului de indivizi
-numarul de indivizi maturi ce traiesc in prezent
-probabilitatea speciei de a deveni extincta intr-un numar de ani sau generatii.

8.Fragmentarea, degradarea, distrugerea habitatelor si schimbarile climatice globale

Aceste amenintari sunt determinate de cresterea constinua a cantitatii de resurse naturale utilizate de
populatia umana in crestere.
Cresterea populatiei umane se datoreazascaderii semnificative a mortalitatii.
Oamenii utilizeaza cantitati impresionante de resurse naturale, precum lemnul, carnea si plantele.
Transforma suprafete mari de habitate naturale in spatii agricole si construite.
Mai multi oameni reprezinta un impact antropic mai ridicat si o biodiversitate mai redusa.
Distrugerea habitatelor
Cauza principala este exploatarea directa de catre om, distrugerea habitatelor rezulta din cresterea
numerica a populatiei si intensificarea activitatilor umane.
Distrugerea habitatelor nu inseamna neaparat eliminarea lor totala. Cand un habitat este degradat sau
distrus, unele plante si animale care traiesc acolo, dispar daca n-au unde sa plece.
Distrugerea padurilor tropicale umede a ajuns sa fie sinonima cu pierderea rapida a speciilor la nivel
global. Ocupa 7% din suprafata terestra, si se estimeaza ca detin peste 50% dintre speciile Terrei.
Padurile Tropicale umede au o importanta globala, deoarece absoarbe o parte din excesul de CO2.
Padurile Tropicale:
-Umede sunt usor de degradat, pentru ca solul este subtire si sarac in nutrienti.
-sunt defrisate de catre fermierii saraci pentru cultivarea agricola.

Fragmentarea habitatelor
Este procesul prin car eo suprafata mare si continua a unui habitat este divizata in doua sau mai multe
fragmente. Cand un habitat este distrus, pot ramane fragmente izolate unul de altul. Fragmentarea habitatelor se
regasesc pe terenurile nedorite de catre oameni.
Fragmentarea se face atunci cand se reduce habitatul pentru construirea unor drumuri, cai ferarte, etc.
Fragmentarea habitatelor se diferentiaza prin:
-fragmentele au o lungime mai mare a marginilor
-centrul fiecarui fragment este mai aproape de o margine
-un habitat cu populatii mari, este divizat in fragmente de habitate cu populatii mai mici.
Schimbarile climatice globale
Dioxidul de carbon, metanul si alte gaze din atmosfera sunt transperente, permitand razelor solare sa
treaca prin atmosfera si sa incalzeasca suprafata Terrei. Aceste gaze impreuna cu vaporii de apa incetinesc rata
prin care caldura este emisa de pe suprafata terestra in spatiu. Sunt numite gaze cu efect de sera.
Majoritatea oamenilor de stiinta considera ca nivelul crescut al gazelor de sera au afectat deja climatul si
ecosistemele si ca efectele lor vor creste in viitor.
Este posibil ca pe masura ce climatul se schimba, multe arii protejate sa nu mai conserve speciile rare si
periclitate, ce traiesc momentan in interiorul lor.

9.Supraexploarea, speciile invazive si bolile

Supraexploatarea
Se estimeaza ca in prezent supraexploatarea de catre oameni ameninta circa un sfertde vertebrate
periclitate in SUA si 3 sferturi din cele ale Chinei. Barcile de pescuit, puternic motorizate si imense vase
fabrica, colecteaza pestele din oceane pentru a-l vinde pe piata mondiala.
In societatile preindustriale , mantiile ceremoniale ale regilor hawaieni erau facute din penele pasarii
mamo, acum extincta. Pentru o singura mantie se foloseau penele a 70 000 de pasari din aceasta specie.
Specii invazive
Activitatile umane au determinat distrugerea actuala a speciilor.
Colonistii au eliberat sute de specii de pasari si mamifere europene in locuri precum Noua Zeelanda,
Australia, America de Nord si Africa de Sud, pentru ca peisajul sa le para familiar si a-si asigura vanatul.
Numeroase specii de pesti au fost raspandite pentru a asigura hrana si recreerea.
Speciile pot fi deseori transportate neintentionat, ca de exemplu semintele plantelor ruderale sunt
recoltate accidental cu cele comerciale.
Bolile
O amenintare la adresa speciilor este cresterea ratei de transmitere a bolilor. Contaminarea cu organisme
infectioase este comuna in populatiile salbatice.
O rata mare de contact intre gazda (o oaia) si parazit ( vierme intestinal) este un factor ce incurajeaza
raspandirea bolii.
Oamenii sunt responsabili de transmiterea tuberculozei, varicelei si gripei la urangutani, maimute, dihori
si alte animale tinute in captivitate.
Bolile infectioase se pot transmite si de la animalele domestice la populatiile salbatice.

Pentru a impiedica raspandirea bolilor se pot lua o serie de masuri:

-plantele, animelele, solul si alte materiale biologice trebuie sa fie inspectate, testate, si dupa caz tinute in
carantina si tratae adecvat.
-trebuie reduse interactiunile cu oamenii, speciile domestice si speciile inrudite a speciilor amenintate.

10.Problemele populatiei mici

Populatia minima viabila
-reprezinta numarul de indivizi necesari pentru a asigura supravietuirea pe termen lung a unei specii.
-este cea mai mica populatie izolata ce are sanse de 99% sa ramana nemodificata 1000 de ani.
Din nefericire, multe specii, mai ales cele neamenintate, au marmi ale populatiei mai mici dedcat marimea
minima recomandata.
S-a observat ca toate populatiile aflate in zonele neadministrate care aveau mai putini de 50 de indivizi, au
disparut in 50 de ani. In schimb aproape toate populatiile cu peste 100 de indivizi au rezistat in acelasi interval
si in aceleasi conditi.
Cercetarile mai aprofundate au indicat ca populatiilr de oi de munte au o sansa mai mare de a rezista cand
ocupa habitate mari ce permit populatiei sa creasca ca nuamr.
Multe populatii de pasari au supravietuit 80 de ani cu 10 sau mai putine perechi.
In populatiile mici, frecventa alelelor poate varia de la o generatie la alta doar prin jocul sansei, datorita
careia indivizii supravietuiesc pana la maturitatea sexuala, se imperecheaza si lasa urmasi, este cunoscut ca
drift genetic.
Marimea populatiei este estimata dupa numarul de indivizi reproducatori: H=1-1/ [ 2Ne]
Conform acestei ecuatii, o populatie de 50 de indivizi reproducatori si-ar pastra 99% din heterozigotii
originali dupa o generatie: H=1-1/100 =1,00-0,01=0,99
Proportia de heterozigoti ramasi dupa t generatii (Ht) este egala cu: Ht= H
Efectul numarului inegal de masculi si femele reproducatoare asupra marimii efective a populatiei (Ne)
poate fi descris prin formula: Ne= [4 ( Nf x N m )] / (Nf + Nm)
________________________________________________________________________________________
13.Proiectarea ariilor protejate-Biogeografie 21.05.2015 seminar
Partea scrisa:
-Sa infiintam retele de arii protejate
Natura 2000(In europa)
Ec.europa.eu->natura 2000
Romania sci si spa-uri (20% din arii protejate)
Situri natura 2000 ex Arges-gasim liste..al doilea din google
Spa-este pt pasari
Natura 2000 maps- natura2000/eea.europa.eu
Partea practica:
Obiectivul: Conservarea unui nr de specii la costuri minime.
https://support - Load the solver Add-in
marxan/ conefor- pt clasificarea importantei habitatelor.(site-uri)
Date:
10 unitati de planificare (u.p)care vor fi numerotate, patrate unite numerotate

10 specii 5 grupuri taxonomice, 2 specii pe grup

2km/2km=4km2

Din capitol facem pana la pagina 207

1 este prezent/o protejez, 0- nu este prezent/nu protejez specia(in tabel)
Elaboram o matrice
In stanga unitatile de elaborare, sus speciile (printscreen)
Rx-variabile binare
Dupa ce adaugam tabelului inca o coloana RX, inmultim de exemplu SP1xRX, etc.=> realizam un al treilea
tabel
$AA$5
Pierderea si fragmentarea habitatelor-seminar
Fragmentare
Zona tampon
Pierdere
-zona cu padure
-zona fara padure
-zona de margine (ECOTON)
Habitat
90%

SI
1h

SII
9h

324 -141
-183
324.............100%
141..............X
= 141 x 100 / 324
80%
70%
Cum afecteaza peisajul? fragmentarea habitatelor in mai multe portiuni izolate unul de altul
Conectivitate functionala
De exemplu vrem sa vedem cum ajunge o testoasa dintr-un punct in altul.
1, 5, 10, 15, 20
Rata de succes ( sau efectul deplasarii )
Efortul relativ (Er)
Rata de succes:
5 incercari= ajuns de 5 ori => 100%
40% daca a ajuns de 2 ori
80% daca a ajuns de 5 ori
Er = 21 / 18 minute de miscari => p.1
Din p.2 = 21 /19
p.3 = 22/ 18
p.4 = 22 /18
p.5 = 18 / 18
Efortul relativ mediu
Se adauga valorile de la Er=.../...=... toate cele 5 si se impart la 5.