AVC

Reprezinta in perioada moderna unul dintre cele mai importante capitole in

patologie. Impartirea classica a avc-urilor se imparte in:
1. Ischemia cerebrale- imbraca forme acute localizate sau forme cronice
difuze, acestea fiind in cazul unor boli precum: ateroscleroza,
ancefalopatia
2. Hemoragiile intracraniene- se pot imparti in :
a. Hemoragia cerebrala propriu-zisa
b. Hematoame(la nivelul meningelui extradural sau sub si intra dural
sau intracerebrale)
c.
3. Malformatiile cerebrale - cele mai cunoscute si cele mai frecvente:
anevrisme si angioamele(=tumori vasculare meningne ce
vascularizeaza diverse organe)
4. Tromboflebitele cerebrale
Cand se produce un asemenea accident se exprima printr-un sindrom de neuron
motor central. Sindromul de neuron motor central, clinic, este exprimat prin
hemiplegie(=deficitul motilitaii voluntare a unei jumatati de corp datorata
acestui deficit leziunii unilaterale a caii corticospinale sau calea piramidala sau
calea principala a motilitatii voluntare). Pleaca de la nivelul coartei cerebrale si
ajunge la nivelul cornului anterior al maduvei, la motoneuronul medular de unde,
comanda este transmisa la muschii corespunzator controlati de motoneuronii
cornului naterior.
Avc-ul reprezinta intreruperea acestei cai la un anumit nivel. Expresia clinica a
acestui sindrom de neuron motor central presupune 6 elemente:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Paralizia sau semnul de deficit

Hipertonia(spasticitatea)
Exagerarea reflexelor osteotendinoase
Aparitia reflexelor patologice
Abolirea reflexelor cutanate
Sincineziile

Paralizia- elementul de deficit. Paralizia [poate sa intereseze un singur membru,

o jumatate a corpului, trenul superior(diplegia), trenul inferior(paraplegie), trei
membre(triplegie) sau cele patru membre.
Paralizia domina la membrele inferioare pe flexori si la membrele inferioare pe
extensori. Afectarea priveste mai ales miscarile fine ale degetellor si mainii.
Hiperetonia- expresia exagerarii reflexului miopatic si e datoreaza pierderii
controlului inhibator exercitat de fasciculul piramidal. Excitatia de la nivelul

medular reverbereaza(se intoarce) permanent la nivelul grupelor musculare

respective prin activarea motoneuronilor gama(tonici).
Spasticitatea rezistenta la intindere a unor grupe musculare, este elastica si se
supune fenomenului lamei de briceag. Spasticitatea domina la nivelul membrului
superior pe flexori, iar la nivelul membrului inferior pe extensori. Deobicei
spasticitatea apare in grupele musculare antrenate in miscari voluntare si in
musculatura antigravitationala.
Exagerarea reflexelor osteotendinoase- sunt polikinetice, miscarea se repeta,
micarea asociindu-se cu clonusul.
Reflexele patologice- Babinski, Grosolimo si Hoffman. Apar ca si exagerare a
reflexelor osteotendinoase.
Abolirea reflexelor cutanate abdominale
Sincineziile miscari care se pot efectua concomitent cu unele miscari voluntare
ale musculaturii neafectate-miscari parazite- se asociaza miscarii dorite sau
miscarii comandate datorita sinergiilor functionale. Sincineziile sunt :
1. Globale apar la orice effort( tuse, stranut, miscare fortata de partea
sanatoasa)
2. De imitatie- daca subiectul face o miscare voluntara fortata de partea
sanatoasa, apar miscari lente similare in partea bolnava(daca subiectul
strange tare pumnul, in partea bolnava apare o flexie a pumnului)
3. De coordonare - contractia unor muchi din partea paralizata determina
contractia unor grupe musculare sinergice. Una dintre cele mai cunoscute
sincinergii de coordonarea : ridicarea membrului superior la verticala
determina extenia mainii si a degetelor.
Tipuri de hemiplegii- depind de localizare.
Hemiplegia in leziunile cerebrale este controlaterala, daca leziunea este
cerebrala se pot asocia unul sau mai multe din urmatoarele elemente: tulburari
de constienta, tulburari de vorbire, paralizii de nervi cranieni , tulburari senzitive
la nivelul membrelor, se poate asocia indromul cerebelo sau sindrol
extrapiramidal. Obs: sindromul cerebelos sau sindromul extrapiramidal pot sa
apara in cazul in care este partial cerebelos.
Hemiplegia in coma. Ca prin semn, ne intereseaza deviatia capului si a ochilorsemnul Foville. Daca leziunea este la nivelul functiei , capul si ochii sunt deviati
de partea femiplegiei(pacientul isi priveste hemiplegia), iar daca leziunea e
deaupra punctiei, capul si ochii sunt deviati de partea opusa leziunii(pacientul isi
priveste leziunea).

Examenul ocular. Se poate constata ca pacientul are strabim sau exista micari
pendulare ale globilor oculari(stanga-dreapta).- una dintre aceste suferinte
determina o inundatie a a ventriculilor sau de trunchi cerebral. La examenul
ocular putem vedea dilatatia mitriazei. Aparitia disimetriei dimensiunii pupilei
evoca aparitia unui fenomen de angajare cu compresia nervilor oculari.
Paralizia faciala de tip central - cele mai afectate: obrajii, gura. Semnul Pipeiumfla obrazul si pipaie in coltul gurii.
Redoarea de ceafa- evoca o iritatie meningeana.
Paralizia membrelor- nu apare de la inceput, dar daca apare, nu induce pozitia
carecteristica inca de la inceput. Destul de multi pacienti care au avc, raman in
coma mai mult timp.
Reflexele osteotendinoase sunt variabile, in prima faza datorita fenomenelor de
mascare , cand muculatura ete hipotona, reflexele osteotindinoase unt abolite,
dupa care, odata cu instalarea spasticitatii
Aparitia reflexelor patologice
Faza 2- ehemiplegia flasca
Perioada de inhibitie a neuronului motor perifecric prin fenomenul de mascare.
Musculatura este global hipotona.
Se caracterizeaza prin paralizie, hipotonie musculara si abolirea reflexelor
osteotendinoasa.
Faza 3- faza spastica
Se diferentiaza grupele paretice, reflexele osteotendinoae devin vii, exagerate,
apar sincineziile.
HEMIPLEGIA FLASCA
La examenul obiectiv e constata pareza faciala de tip central(nu este
obligatorie). Intereseaza etajul gurii, uneori, atingerea este dicreta si este
evidentiata prin anumite probe: orbicularul ploapei nu poate actiona independent
de partea paretica- semnul Revillod.
Deviatia limbii pe partea paralizata- pacientul nu poate coate limba pe partea
mediana
Decifitul motor al membrelor- total sau partial . la ciupire poate fi activat
fenomenul de trifla flexie.

Revenirea naturala a controlului si motilitatii : se recastiga miscarile automate si

cele sinergice. E recastiga functionalitatea membrului inferior si apoi cel superior.
Revine intai functionalitatea musculaturii proximale si apoi distale. La nivelul
membrului inferior se recatiga extensorii apoi flexorii, la nivelul membrului
superior, invers. Cand apar anumite semne, inseamna ca pacientul trece din faza
flasca si in cea spatica.
Flasticitatea dureaza mult daca pe lnaga tabloul clinic se asociaza fie leziuni
cerebeloase , fie se asociaza leziunii ale caii sensibilitatii profunde.
HEMIPLEGIA SPASTICA
La examenul obiectiv sunt caracteristice cele 3 elemente: apare hipertonia,
reflexe osteotendinoase exagerate, apar incineziile.
Ca si caracteristici: hipertonia apare la miscarile brute. Induce poturile
caracteristice: membrul superior: bratul in adductie I rotatie interna, cu
antebratul in emiflexie I pronatie, mana in. police abdus. Membrul inferior:
extensie, piciorul in .. apare merul cosit.
Sincineziile apar datorita faptului ca functia ariei motorie principala ete preluata
de ariile extrapiramidale(6 si 8-ele comanda miscari sinergice).
Membrul superior: sinergia de flexie: ridica umarul, abductie, flexie de cot,
pronatie si sincinergia de extensie: adductie brat, extenstie cu pronatie si
extensie sau flexie de degete. Cand vrea sa imprime o anumita miscare izolata,
se deruleza toata sinergia.
Hemiplegia pastica este caracterizata de faptul ca miscarile fine sunt abolite.
Opozitia policelui si pensele policelui cu restul degeteleor sunt imposibile.
Hemiplegii usore- deficitul motor nu e chiar atat de evident. Daca ubiectul e
asezat cu bratele intinse in supinatie, membrul paretic are tendinta de pronatie.
Daca antebratele sunt flectate cu mainile verticale si degetele rasfirate, dupa un
anumit timp, policele la nivelul membrelor poate a apara emnul Barre. Daca
subiectul este in DV cu gambele in flexie pe coape la 90 de grade, gamba
paretica are tendinta sa cada. Proba Mingazzini : DD, coapsa si gamba fac un
unghi de 90 grade, subiectul nu poate mentine pozitia .
Edemul la nivelul fetei dorsale a mainii membrului paretic. Exista aceasta
tendinta ca subiectul sa stea cu membrul superior cazut. Extremitatile snt
cianotice si apare scaderea temperaturii. Atrofia moderata a musculaturii mici a
mainii. Pe aprtea paretica, spatiile intraosoase se vad mai bine.

Din artropatiile de suferintele articulare ale membrului inferioare, cel mai

frecvent: PSH-ul. Umarul este cazut.