Securitatea si sanatatea muncii pe santierele de constructii Manual EDITURATitlul original: Safety, health and welfare on construction site. A training manual Traducerea: Cristina RADU Redactor: Maria Luiza ENARU INTERNATIONAL LABOUR ORGANIZATION Securitatea i sindtatea muneii pe gantierele de constructii / Organizafia Internationala a Muncii. - ditura Casei de Meserii a Constructorilor, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici | | ISBN 978-973-88286-0-5 614.8:624.05 Editia original a acestei lucriri a fost publicatai de citre Biroul din Geneva al Organizatiei Internationale a Muncii sub titlul in limba englezi Safety, health and welfare on construction sites. A training manual Copyright © 1995 Organizafia Internationala a Muncii. Pentru versiune in limba romana ~ copyright © 2007 Casa de Meserii a Constructorilor Tradusa si reprodus cu permisiune. Denumirile folosite in publicafiile Organizatiei Internationale a Muncii, care sunt in conformitate cu practica Organizatiei Nafiunilor Unite, precum si prezentarea materialului de fati nu implicd in niciun fel exprimarea unei opinii din partea Biroului Organizaici Internationale a Muncii privind statutul legal al niciunei tari, domeniu sau teritoriu sau privind autoritatile acestora sau privind delimitarile frontierelor sale. Responsabilitatea pentra opiniile exprimate in studii sau in alte contributii revine in totalitate autorilor acestora, iar publicarea nu constituie giral Biroului Organizafiei Internationale a Muncii acordat opiniilor exprimate in aceste lucriti. Referinfele la nume de firme sau la produse/procese comerciale nu implict girarea acestora de catre Biroul Organizatici Internafionale a Muncii, iar orice lips a mengionarii unei firme sau a unui produs/proces comercial anume nu este un semn de dezaprobare fafa de acestea. © Casa de Meserii a Constructorilor, 2007 Str. Justinian nr. 11A, 020101 Bucuresti, Romania Tel. 021 212 37 62, fax 021 212 37 61 www.cine.org.ro email: cme@casoc.roPrefata {in vederea reducerii incidentei accidentelor $i bolilor profesionale in randul muncitorilor din sectorul de construcfii, Conferinfa Internafionali a Muncii a adoptat in 1988 Conventia pentru Securitate si Samitate in Construcfii (cu numérul 167), precum si Recomandarea (cu numérul 175). Organizatia Mondial a Muncii (ILO) a desfsurat o activitate intensd in numeroase firi, in cadrul programului sau de promovare a implementirii standardelor ILO in domeniul stindtiii si securit&tii muncii in constructii. O contributie-majora la acest efort important a fost cea realizata in cadrul unui Proiect ILO/UNDP de Promovare a Securitifii, Sanatifii si Bunistarii in Domeniul Constructiilor (RAS/86/072). Acest proiect, care a intrat in vigoare in 1988, a oferit asistenf unui grup de 12 t&ri participante din Asia in directia imbunatdifirii programelor lor de siniitate si securitate a muneii, pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale in sectorul constructiilor. Prin intermediul acestui program, ca gi al altor programe, ILO incurajeaza tarile participante si acioneze in directia intaririi infrastructurilor lor nafionale, astfel incdt acestea si poati susfine aceste obiective si dupi incheierea proiectelor ILO. Aceste eforturi continue sunt importante mai ales pentru promovarea acfiunilor la nivel national, in dicectia intaririi capacitafilor de formare in domeniul s&indtafi si fii muneii pentru muncitorii si managerii din constructii, ca si pentru imbundifirea proceselor de colectare gi analiza a datelor statistice relevante pentru misurile de prevenire. Nevoia existenfei unui manual de formare pentru tofi cei implicafi domeniul constructiilor sau preocupaji de acesta a fost recunoscut% ined din stadiile incipiente ale implementarii proiectului ILO/UNDP de catre responsabilii cu elaborarea politicilor din farile participante. ‘Acest manual — care reprezint& o editie revizuita si extins& a celui din 1990 — a fost elaborat, pe parcursul desfisuritii proiectului si a fost destinat in primul rand muncitorilor de pe santierele de construcfii, reprezentantilor acestora, precum $i sefilor punctelor de lucru in care Iucreaz& acesti muncitori. Intenfia este ca el si fie complementar codului de practici al ILO, Securitate si sdndtate in constructii, publicat de catre ILO in 1992 si care contine recomandari practice pentru uzul tuturor responsabililor cu sandtatea si securitatea in construcfii, atét in sectorul pubic, et sin cel privat. Cu toate acestea, confinutul su fi va interesa in mod direct ce priveste crearea unor condifii de munc& sigure si stindtoase. Manualul este publicat cu speranfa mérturisiti cA va fi adaptat la practicile locale de munca si tradus in limbile utilizatorilor sai finali. ILO apreciaz asistenfa oferiti de dl. Victor Jordan, fost Inspector - Sef Adjunct al Inspectoratului Majestitii Sale pentru Stndtatea si Securitatea Muncii in Fabrici, din Marea Britanie, in pregatirea textului acestui manual. Se cuvin de asemenea mulfumiri lui Noha Karanuh si Igor Losavio, care au desenat ilustrafiile. Dr. Chandra Pinnagoda, See Divizia de Securitate $i Sdndtate Ocupationala Departamentul pentru Condit de Muncéi si MediuPrefafa.. 1. Introducere .. 2. Organizarea si managementul secur 2.1 Politici privind securitatea muncii.. 2.2 Organizarea securitafii muncii 2.2.1 Responsabilul/directorul cu securitatea munci 2.2.2 Sefii punctelor de lueru. 2.2.3 Muncitorii 2.3 Comitetele SSM 2.4 Reprezentanfii SSM. 2.5 Institufii externe. 2.5.1 Interventia guvernului, 2.5.2 Acorduri internationale. 3, Planificarea si organizarea santierului 3.1 Organizarea santierului 3.2 Ordinea pe santier. 4, Excavatii.. 4.1 Misuri generale 4.1.1 Pericole.... 4.1.2 Cauze ale accidentelor 4.1.3 Masuri de sigurantai pentru prevenirea caiderilor si pr&busirii excavatiilo 4.1.4 Inspecti 4.1.5 Clidirile alaturate. 4.1.6 Marginile excavatiei 41.7 Vehicule... 4.1.8 Accesul 4.1.9 Tuminatul 4.2 Instalafii ingropate sau subterane 4.2.1 Cablurile electric: 4.2.2 Alte servicii 5. Schelaria. 5.1 Pericole.... 5.2 Schele de fatada autoportante. 5.2.1 Ancora. 5.2.2 Platforme de lucru gi coridoare de acces 5.2.3 Balustrade si borduti.. 5.3 Schele incastrate 5.4 Picioare de schelé 5.4.1 Cauze ale accidentelor.. 5.4.2 Limite de inaltime.5.4.3 Structur’... 5.4.4 Platforma de lucru. 5.4.5 Deplasarea. 5.5 Schele pe capre.. 5.6 Schele suspendate.. 5.6.1 Accesul pe scheli. 5.6.2 Cablurile de suspendare. 5.6.3 Platforma.. 5.6.4 Instalare si formare .. 6.1 Dezavantaj 6.2 Asigurati-va scara.. 6.3 Utilizarea in siguranfaia scdtilor.. 6.4 intrefinerea scarilor .. 6.5 Sciitile duble.. 7. Lucritti periculoase.. 7.1 Lucrari de montaj acoperisuri 7.1.1 Acoperiguri plane. 7.1.2 Acoperiguri inclinate 7.1.3 Acoperiguri fragile 7.1.4 Scéndurile si sclrile pentru acoperi 7.2 Construcfii metalice.. 7.2.1 Proiectarea 7.2.2 Supervizarea 7.2.3 Pregatirea lucrarilor 7.2.4 Cai de acces in zonele de lucru. 73 Lucriiri deasupra apei.. 7.4 Demoliile 7.4.1 Planificare si formare. 7.4.2 Procesul de demolare.. 7.4.3 Tancuri si rezervoar 7.44 Pericole pentru siniitate. 7.5 Spatii inchise 7.5.1 Pericole 7.5.2 Masuri de siguranfa. 7.53 Echipamentul de siguranta i de salvar 7.6 Piloni 7.6.1 Masuri generale 7.6.2 Piloni forati. 8. Vehicuk 8.1 Cauze ale accidentelor.- 8.2 Masuri de precautie.. 8.3 Ristumarea vehiculelor.. 8.4 incarcarea. 9. Transportul materialelor. 9.1 Macarale 9.1.1 Instalarea unei macarale .. 9.1.2 Semnalizarea 9.1.3 Suprainedircarea, 9.1.4 Indicatoare de siguranta. 9.1.5 Inspectie gi intrefinere.. 9.1.6 Macarale mobil 9.1.7 Macarale turn 9.1.8 Macarale folosite in demoliri 9.1.9 Folosirea instalafiilor de ridicat ca macarale 9.1.10 Lafuri si cabluri, 9.2 Platforme de ridicare 9.2.1 Montare. 9.2.2 imprejmuire 9.2.3 Dispozitive de sigurang 9.2.4 Operare 9.2.5 incarcaituri 9.2.6 Transportul de persoan 9.2.7 Testare $i examinare 9.3.1 Cauze ale accidentelor 9.3.2 Masuri de sigurant 9.4 Manevrare manual: 9.4.2 Tebnica de ridicare 10. Pozifii de lucru, unelte si echipamente 10.1 Adaptarea muncii la oameni: Ergonomia, 10.1.1 Munca fizica grea .. 10.1.5 Lucral in cabinele utilajelor. 10.2 Unelte manuale. 10.2.1 Alegere, folosire si intrefinere . 10.3 Utilaje electrice 10.3.1 Pericole 10.3.2 Masuri de siguranta..10.3.3 Fierdstraul circular 10.3.4 Unelte cu aer comprim: 10.3.5 Unelte cu cartug 10.4 Echipamente electrice. 10.4.1 Socul electric 10.4.2 Tratamentul socului electric 10.4.3 Liniile de tensiune, 10.4.4 Instalatiile electric 10.4.5 Scule si echipamente electrice portabile. 10.5 Sudura si taiere. 10.5.1 Sudura cu are electric. 10.5.2 Sudura cu gaz. 10.5.3 Fumul. 10.6 Gazul petrolier lichefiat 10.6.1 Depozitare.. 10.6.2 Manipulare, 11. Mediul de Iucru 11.1 Substanfe chimice. 11.1.1 Chimicale gi riscurile asociate lor 11.1.2 C&i de acces in corp. 11.1.3 Masuri de prevenire.. 11.1.4 Substanfe foarte inflamabile 11.2 Substante periculoase.... 11.2.1 Ciment. 11.2.2 Azbest 11.2.3 Plumb. 11.3 SIDA... 11.3.1 Masuri de precaufie.. 11.3.2 Masuri de prim ajutor.. 11.4 Zgomotul si vibratiile 11.4.1 Limitarea zgomotului 11.6 Expunerea la caldura si la frig. 11.6.1 Caldura excesiva.. 11.6.2 Cum se mentine o temperatura sc4zut’ a corpului 11.6.3 Vremea rece. 11.6.4 Cum ne pastrim caldura corpuh 12. Echipamentul individual de protectie (EIP) 12.1 De ce avem nevoie de EIP?~12.1 De ce avem nevoie de EIP?, 12.2 Protejarea capului. 12.3 Protejarea picioarelor.. 12.4 Protejarea mAinilor si a pielii. 12.5 Protejarea ochilor. 12.6 Protejarea ciilor respiratorii ... 12.6.1 Alegerea corect a aparatului de respirat 12.7 Harnasamentul de siguranta. 13. Facilitatile sociale... 13.1 De ce sunt necesare fa 13.2 Grupurile sanitare.. 13.3 Spalatoarele 13.4 Facilitai de catering si cantine. 13.4.1 Zona de luat masa. 13.4.2 Apa potabild. 13.5 Spafii pentru schimbat, depozitat si uscat haine . 13.6 Pauzele de odihna.. 13.6.1 Freeventa pauzelor de odihna.. 13.7 Facilitifi pentru ingrijirea copiilor 13.7.1 Dotiri de baza. 13.7.2 Supravegherea copiilor. 13.8 Primul ajutor. 13.8.1 Masuri de urgentéi 13.8.2 Echipamente si instruire .. 13.8.3 Mutarea unei persoane accidentate. 13.8.4 Investigarea accidentului 13.9 Masuri de prevenire a incendiilo Anex: Paginile urmitoare confin principalele aspecte pe care trebuie s& le avefi in vedere atunci cand verificati securitatea pe santierul dumneavoastra. Dacii 0 afirmatie nu poate fi confirmata, de exemplu faptul c& toate excavatiile sunt imprejmuite corespunzator, atunci trebuie s& menfionafi daca propunefi vreo masurii si ce prioritate acordafi actiunii respective. La “Observatii” putefi trece detalii cum ar fi activitatea care trebuie desftisuratd si cine urmeazi si 0 realizeze. 100Lista figurilor 12 13 4 15 16 7 18 19 20 2 28 29 30 31 Organizarea si managementul securittii muncii trebuie si acopere toate aspectele lucririlor angajatorului sau ale antreprenorutui »Discufia din ural trusei de scule” ar trebui s& se desflgoare in mod regulat Organizarea defectuoasa si lipsa de spatiu impiedic& circulatia in siguranté a muncitorilor gi a vehiculelor, ducdnd la producerea de accidente Protectia muchiilor: Balustrade si borduri de protectie plasate la muchiile deschise ale plangeelor si ale platformelor de lucru, pentru a preveni cideril. ‘Curatatiuleiurile si grisimile care s-au scurs pe jos Indoiti cuiele pe care le vedeti iegind din scnduri ‘Sustinerea malurilor unei excavafi, pentru a preveni pribusirea acestora, cu grinzi de lemn sau de ofel si captusealé de scinduri intre grinzi Bariere instalate de-a lungul marginilor unei excavatii, pentru a preveni cAderea muncitorilor Excavatie in apropierea unei clidiri: lucrari de sprijin necesare pentru a preveni pribusirea clidirii respective ‘Butuci de tamponare care previn rasturnarea vehiculelor in interiorul excavatiei in timpul basculirit ‘Localizarea cablurilor electrice ingropate folosind un plan i marcarea pozitiei acestora O scheld de fatada autoportanta, care nu se sprijiné pe clidire pentru a-si asigura rezistenta. Are dou’ sirur, interior si exterior, de montanfi sau stlipi verticali Platforma de lucru dotati cu balustrada si bordurt; intervalul dintre acestea este asigurat ou cu siti metalic © schelit incastrati, cu un singur sir exterior de montanti, care este partial sustinuta de clidire Protectie impotriva céderii materialelor - ecran si plasti de protectie Picior de schela mobil - role trebuie blocate pe perioada folosiri schelei; scara de acces trebuie si fie pe interior © scheld pe capre, potrivitti numai pentru lucriri ugoare, cum ar fi cele de curitat sau de mugrivit ‘cara legati in partea de sus si care depaigeste nivelul platformei de lucru ‘Scart legatt la bazii, pentru a tmpiedica deplasarea Folosirea in siguranti a scdrilor —asigurati o suprapunere suficienta in cazul scarilor cextensibile; transportatiuneltele in sigurant; ma vA Intindei prea departe Protectia marginilor unui acoperis plan Protectia marginilor unui acoperis plan — un exemplu concret Acoperiguri in pant&: dou metode de a asigura protectia margiailor ‘Scar& de acoperis pentru lucriri pe acoperis inclinat sau deasupra unor materiale fragile ‘Scar de acoperis cu suport special de otel care trece peste coama acoperigului Platformele hidraulice mobile ofera o cale sigura de acces pentru muncitorii din constructii metalice Folosirea centurilor de siguranfa si a hamurilor — diferite moduri de a realiza o ancorare temeinic’ pentru cablurile de sigurang, Pasa de siguranga care previne caderea muncitorutui in constructii metalice Platforms de schelirie de pe care demolarea se poate realiza in conditii de siguranta ‘Atunei end intratifntr-un spatiu inchis, ancorafi-vai cu un cablu finut de 0 a doua persoand si folositi un aparat autonom de respirat 10 10 2 12 13 4 16 18 19 a 21 28 28 29 31 32 33 34 34 36 37 38 4132 33 34 35 36 7 38 39 a 42 43 44 45 46 41 48 49 30 31 2 33 54 55 56 Porfi care obligi soferii si coboare braful macatalei sau al excavatorului, pentru a evita contactul cu cablurile de tensiune Semnalele de mand citre macaragii trebuie si fie clare gi distincte si si respecte un cod sau sistem recunoscut, Macaralele mobile trebuie folosite cu picioarele de sprijin extinse, pentru a preveni ristumarea ‘Macarale: Muncitorilor li se explic’ necesitarea de a avea un carlig de siguranti previizut cu o piedicd, asfel incat s& se prevind desprinderea incdrcaturii {imprejmuire previzuta cu poarta a bazei platformei, care s& prevind lovirea muncitorilor de cate platform’ Braful unui seripete trebuie legat intotdeauna de cel pufin dou’ puncte de sprijin Modul corect si respectiv gresit de a ridica o greutate Ori de cate ori este posibil, muncitorii nu trebuie si lucreze pe suprafefe situate deasupra nivelului capului, cici aceste pozifii induc tensiune in brafe, spate gi gt, Refuzati uneltele wzate — folosifi numai unelte aflate in stare bun’ Fierastrau circular cu aparatoare si cufit divizor in spatele lamei de fieristriu. Apiritoarea este fixati intr-o pozitie joasd, imediat deasupra lamei Purtarea antifoanelor, a ochelarilor de protectie gi a casi de protectie de c&tre un muncitor care foloseste un pistol cu cartuse Respiratia artificial: continuafirespiratia gura la gur, pant la sosirea personalului medical Instalafii electrice ~ aveti grija de starea in care se afld echipamentele portabile sau ‘temporare, precum si cablurile de alimentare ale acestora, Sudura cu are electric — locul de munca legat la pimént, sudorul poarté echipament de protectie individuald, tocul de munci este ecranat Butelii de gaz transportate in interiorul santierului intr-un cérucior, pe care acestea sunt legate in pozitie verticala CChimicalele patrund in corp prin inhalare, ingestie sau absorbtie rice substan chimic& folosita pe gantier trebuie si aiba o etichetd cu suficiente informatii pentru a fi folositi in sigurant Un exemplu de figa tebnnicd a unei substanje chimice, care ofera informatii esentiale pentru sandtatea si securitatea mut ‘Substanfe chimice absorbite cu ajutorul nisipului uscat Limitarea zgomotului unui compresor ~ tineti capota inchisd, folositi un amortizor de zgomot la ciocanul pneumatic si purtati cisti de protectie pentru urechi Zone in care trebuie purtata casca de protectie — toate zonele unui santier sau majoritatea lor, ar trebui marcate cu acest semn Echipamentul de protectie pentru ochi trebuie s& fie confortabil si la indemand, pentru ca muncitorii si-l foloseasci Trei tipuri de semimasca cu fitru Aparat de respirat autonom, alimentat cu aer de la un compresor sau din butelii cu aer Spalatoarele si dusurile ajuti la protejarea stinatatii muncitorilor Pag. 48 50 55 37 39 61 65 66 68 0 70 n B 5 8 16 81 86 88 Sse1. Introducere Sectorul constructilor este unul dintre cele mai importante sectoare economice la nivel mondial. Realizarile sale, atét in directia reconstructiei zonelor devastate de calamititi naturale sau datorate activitafii umane, ct si in directia oferirii accesului la electricitate, servicii si comunicafii pentru a satisface nevoile si asteptirile in permanent cregtere ale oamenilor din intreaga lume, reprezinti beneficii imense pentru intreaga omenire. In ciuda mecanizarii, construcfiile folosesc in continuare un numir mare de lucritori — adesea Procentul populafiei ocupate in constructii situindu-se intre 9 si 12 la suti din totalul populafei active a unei ari, ajungénd uneori chiar pana la 20%. A existat insi un pret de plitit pentru dezvoltarea si activitatea continu din acest sector. Desi este dificil sA se obfind statistici exacte intr-un domeniu in care multe accidente raman nedepistate si neraportate, in multe fri numirul accidentelor mortale cunoscute, ca si al celor soldate cu pierderea de ore de munci, depasesc in mod frecvent cifrele corespunzitoare inregistrate in celelalte ramuri ale industriei prelucrdtoare. Ceea ce contribuie la rata ridicaté a accidentelor sunt acele caracteristici ale domeniului care il deosebesc de restul industriei prelucratoare. Acestea sunt: + procentul ridicat de intreprinderi mici si de muncitori care lucreazi pe cont propriu; + varietatea si durata de viafi relativ scurti a santierelor de constructii; + rotafia mare a muncitorilor; + numérul mare de muncitori sezonieri sau migranfi, mulfi dintre ei nefamiliarizafi cu procesele de constructie; + influenta condifiilor climatice; + numtirul mare de meserii si ocupafii diferite. Scopul manualului Aceia dintre noi care au cdutat si au gisit un loc de muncé fn construcfii sunt preocupafi si aibi condifii de munca sigure, iar situafia de pe santier si nu le afecteze viata, sindtatea gi capacititile profesionale. Prin intermediul acestui manual — Securitatea si simitatea muncii pe santierele de construefii — va vom ajuta si analizafi condifiile de sinitate si securitate’ a muncii de pe santierele din fara dumneavoastra si s& invafafi despre posibile solufii ale problemelor cu care va confruntafi,2. Organizarea si managementul securitatii muncii Spre deosebire de restul acestui manual, care este destinat in primul rand muneitorilor gi sefilor punctelor de lucru, acest capitol isi propune si le reaminteascé managerilor de la nivelurile mai inalte, de aspectele de baz pe care trebuie si le aiba in vedere pentru a asigura sindtatea si securitatea muncii pe un santier. fn acelasi timp ins’, el serveste la a informa muncitorii $i sefii punctelor de lucru asupra aspectelor esentiale pe care trebuie si le cuprind un sistem de management al securitifii muncii. fmbundtatirea sindtifii, a securitifii si a condifiilor de munc& depinde in ultima instant de oamenii care lucteaz3 impreund, fie ei guvernanfi, angajatori sau muncitori. Managementul securit%fii muneii implici functiile de planificare, identificare a zonelor cu probleme, coordonare, conducere gi control al activitatilor menite si asigure securitatea pe un santier de construcfii, toate acestea avand ca scop prevenirea accidentelor si a imbolndvirilor (fig. 1). Prevenirea accidentelor este adesea gresit infeleasi, deoarece majoritatea oamenilor cred c& “accident” este sinonim cu “accidentare”. Aceastd infelegere presupune c nici un accident nu are importanfi, dac& nu are ca efect o accidentare. Managerii din construcfii sunt desigur preocupati de accidentirile muncitorilor, dar prima lor griji ar trebui si fie condifiile periculoase care au dus la producerea accidentirii — adic& si se preocupe mai degrabi de “incident” decat de “accident”, Pe un santier de construcfii sunt mult mai multe “incidente” decdt accidentiri. O actiune periculoas poate fi realizati de sute de ori inainte ca ea s& aiba ca efect 0 accidentare, iar eforturile managerilor ar trebui indreptate in directia elimindrii acestor pericole potentiale. Ei nu-gi pot permite si astepte si se produc mai inti accidentari sau pagube materiale, si abia dup’ aceea si ia misuri, De aceea, managementul securititii muncii inseamnA apicarea masurilor de securitate inainte ca accidentele si se producd. Un ‘management efectiv al securitafii muncii are trei obiective majore: + si facd din mediul de Iucru un mediu sigur; - si facd locul de munca lipsit de pericole; ~ si fac& muncitorii sti devin’ constienfi de aspectele privind securitatea muncii. 2.1 Politici privind securitatea muncii Condifiile de munca nu devin sigure si sinatoase de la sine. Angajatorii trebuie s& aiba o politic’ de securitate a muncii pentru firma lor, formulati in scris, care si cuprinda standardele de sindtate si securitate pe care urmaresc si le realizeze, Documentul trebuie si specifice care din membrii conducerii este responsabil cu controlul realizérii acestor standarde si cine are autoritatea de a aloca responsabilitiji membrilor conducerii si sefilor de formayie de lucru de la toate nivelurile, ca si de a verifica indeplinirea acestora. Politica de securitate a muncii ar trebui si se refere la urmatoarele aspecte: ~ aspecte privind formarea la toate nivelurile. O deosebiti atengie trebuie acordat categoriilor cheie de muncitori, cum sunt cei care realizeazi scheldria sau macaragiii, ale ciror greseli pot fi deosebit de periculoase pentru ceilalfi muncitoris ~ metode sau sisteme de lucru de siguranfi folosite in operafii periculoase: muncitorii care realizeaz’ aceste operafii ar trebui implicati in fazele de pregitire a acestora;- _ indatoririle si responsabilitifile sefilor punctului de lucru gi ale altor categorii cheie de muneitori; - _ mecanismele de diseminare a informatiilor privind séndtatea si securitatea muncii; - mecanismele de infiinjare a comitetelor de securitate a muncii; ~ _selecfia si controlul sub-antreprenorilor. 2.2 Organizarea securititii muncii Organizarea securititii muncii pe santierul de construcfii va fi determinaté de dimensiunea santierului, de sistemul de angajare si de modul de organizare a proiectului. Trebuie finute evidenje ale datelor privind sinatatea si securitatea, care si faciliteze identificarea si rezolvarea oricdror probleme de sinatate sau securitate care apar pe santier. Figura 1. Organizarea $i managementul securititii muncii trebuie si acopere toate aspectele luerrilor angajatorului sau ale antreprenorului MANAGEMENTUL ‘SANATATII SI SECURITATII MUNCII in camul lucritilor de construcfii in care se folosesc sub-antreprenori, contractul cu acestia trebuie s& precizeze responsabilitatile, sarcinile si misurile de siguranfi care revin angajafilor lor. Aceste misuri pot include existenta si folosirea unor echipamente specifice de securitate a muncii, metode de realizare in siguranfi a anumitor sarcini de lucru, ca si_ a verificarea si folosirea adecvati a uncltelor. Persoana care rispunde de gantier trebuie si ~ asigure, de asemenea, ca materialele, echipamentele si uneltele aduse pe santier s& satisfact standardele de securitate a muneii. Trebuie desfisurate sesiuni de formare la toate nivelurile, inclusiv pentru manageri, sefi de puncte de lucru $i muncitori. Sub-antreprenorii si lucratorii acestora ar putea gi ei si aiba nevoie de a fi formafi in domeniul procedurilor de securitate a muneii pe santier, deoarece diferitele echipe de lucritori specializafi ar putea sé-si influenfeze reciproc securitatea muncii. Trebuie s& existe un sistem prin care conducerea santicrului si fie informata in mod tur cu practicile nesigure si cu echipamentele defecte. frile care privesc sindtatea si securitatea muncii trebuie alocate unor persoane bine determinate. Iatd céteva exemple de indatoriri care ar trebui si fie clar specificate: = procurarea, constructia si intrefinerea unor elemente de securitate cum sunt c&ile de acces, trotuarele pentru pietoni, baricadele si copertinele de protectie; = constructia si instalarea semnelor de securitate; - masurile de protectie specifice fiecérei ocupafii in parte; = testarea masinilor de ridicat cum sunt macaralele si ascensoarele, precum si a angrenajelor de ridicat cum sunt cablurile si inelele de legatura; - _inspectia si repararea facilititilor de acces cum sunt schelele si scarile; = ingpectia si curdfenia toaletelor, a vestiarelor si a cantinelor; = transmiterea parfilor relevante ale planului de securitate a muneii citre fiecare echipa in parte; - planurile pentru cazuri de urgenta si planurile de evacuare. 2.2.1 Responsabilul cu securitatea mun Orice firma de constructii, indiferent de marimea sa, trebuie si angajeze una sau mai multe persoane cu o pregittire corespunzitoare, a ciror atributie principala si fie promovarea sandtiii si a securitafii muncii. Persoana respectiva trebuie si aib& acces direct la unul dintre directorii executivi ai firmei. indatoritile acestei persoane ar trebui si fie urmitoarele: - organizarea informafici care trebuie transmisi de la conducerea firmei citre muncitori, inclusiv c&tre angajafii sub-antreprenorilor; - onganizarea si desfisurarea unor programe de formare pe teme de securitatea muncii, inclusiv formarea la angajare a tuturor lucratorilor de pe santier; ~ investigarea si analiza circumstanfelor si a cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale, pentru a formula recomandati privind preventia; - consultanfa tehnic4 pentru comitetul de securitate a muncii - participarea la activitatile de planificare a santierului. Pentru a indeplini aceste indatoriri, responsabilul cu securitatea muncii trebuie si aibi experienfi de munca in constructii, precum si pregitire profesional adecvata si, acolo unde aceasta exista, trebuie si fie membru al unui corp recunoscut de experti in sinitatea si securitatea muncii,- Nici o politicd de securitate si nici un plan nu vor funcfiona in absenta atribuirii responsabilititilor specifice: © unei anumite persoane; © care s& fie indeplinite in anumite limite de timp. - Politica gi planul de securitate a muncii trebuie transmise ierarhic in jos cditre muncitori — deoarece securitatea lor este cea care trebuie protejati prin intermediul respectivului plan. 2.2.2 Sefii punctelor de lueru © planificare si o organizare bund pe fiecare santier, precum gi atribuirea unor responsabilitii clare pentru sefii punctelor de lucru sunt elemente fundamentale ale securititii muncii in constructii. Aici prin ,,sef de punct de lucru” se infelege primul nivel de ‘management, care pe santier poate fi denumit in mod diferit, de exemplu “maistru”sau “sef de echipa”. Fiecare sef de punct de lucru are nevoie de sprijinul direct al conducerii santierului si trebuie si caute s& asigure, in cadrul propriului stu domeniu de competenta, urmitoarele: - condifiile de muncd si echipamentele si fie sigure; - securitatea locului de munca si fie inspectati periodic; - lucratorii si fie formafi in mod adecvat pentru munca pe care o au de fticut; - misurile de securitate a muncii si fie aplicate; = sii se adopte cele mai bune solutii, in raport cu resursele si competentele disponibile; ~ toate echipamentele personale de protectie care sunt necesare, si fie disponibile si si fie folosite. Asigurarea securititii Ja locul de munc& va necesita inspecfii regulate, precum si prevederea mijloacelor prin care se vor lua misuri de remediere a situafiei. Formarea muncitorilor fi va ajuta pe acestia sa recunoasca riscurile cu care se confrunta si metodele de a Ie depasi. Muncitorilor trebuie s& li se arate care este modul sigur de a realiza o anumiti sarcina de lucru. 2.2.3 Muncitorii Fiecare muncitor are indatorirea moral, si in multe cazuri gi legal, de a avea cea mai mare rij de propria sa sigurangi, precum gi de cea a colegilor si. Sunt mai multe cai de a implica direct muncitorii in imbundtafirea conditiilor de pe santier, ca de exemplu: ~ “discusia din jurul trusei de seule” (en. toolbox briefing), (figura 2), 0 scurti gedinfa de 5-10 minute cu seful punctului de lucru, chiar inainte de a incepe executarea unei sarcini de lucru, d& posibilitatea acestuia si muncitorilor si discute despre problemele de securitate a muncii care pot aparea, ca si despre potentialele solutii de rezolvare, Aceasti activitate este simplu de organizat si poate preveni accidente grave; ~ “verificarea sigurangei” (en. safety check) ~ verificarea de cétre muncitori a siguranfei mediului de lucru, inainte de inceperea unei operatii, poate permite remedierea oricarei situafii periculoase pentru siguranta lor sau a altor muncitori.2.3 Comitetele SSM Un comitet SSM activ reprezinta o contributie important la asigurarea securitatii muneii. Scopul siu cel mai important este de a permite conducerii si muncitorilor si colaboreze in monitorizarea aplicérii planului de securitate a muncii pe santier, astfel incat si fie prevenite accidentele gi condifiile de munca pe santier s se imbunitziteasc. Dimensiunile si componenfa sa vor depinde de mirimea si natura santierului, ca si de diferite conditii legale si sociale din fara respectiva, insi in orice caz ar trebui s4 fie un grup de oameni orientati spre actiune, in care s& fie reprezentati atat conducerea cat si muncitorii. Un comitet SSM care realizeazi o inspectie a santicrului, Ia care participa tofi membri, are ca efect constientizarea aspectelor de securitate a muncii de cditre tofi angajafii de pe santier. Atribufiile unui comitet SSM activ sunt: - intilniri regulate si freevente, pentru a discuta programul de SSM de pe santier si pentru a formula recomandari pentru conducerea santierului; = analiza rapoartelor personalului responsabil cu securitatea muncii; ~. discutarea rapoartelor privind accidentele si bolile, cu scopul de a formula recomandiiri pentru prevenirea acestora; - evaluarea imbunaititirilor ficute; - examinarea sugestiilor formulate de catre muncitori, in special de catre reprezentantii SSM; - planificarea si participarea att la programe educafionale si de formare, cat si la sesiuni de informare. Figura 2, ,Discutia din jurul trusel de seule” ar trebui si se desfigoare tn mod regulat,~ 2.4 Reprezentantii SSM Acestia sunt desemnafi de cétre muncitori - atunci nd este cazul, potrivit legislatiei nafionale in vigoare — pe care {i reprezint& in probleme de sindtate si securitate a muncii pe santier, Ei trebuie s& fie muncitori cu experienf, capabili si recunoasc& pericolele existente pe un santier, desi s-ar putea si aiba totusi nevoie de formare pentru a dobandi noi competente legate de inspectie si de utilizarea informafiei. Funcfiile lor sunt: ~ s& prezinte conducerii aspecte problematice legate de siniitatea si securitatea muncii; - s& participe la sedinfele comitetului SSM; ~ s& desfigoare inspectii ale santierului, in mod regulat si sistematic; ~ s& investigheze accidentele, impreuna cu reprezentanfii conducerii, pentru a determina cauzele acestora si pentru a propune masuri de remediere; - s& investigheze plangerile colegilor; - si reprezinte muncitorii in discutiile cu inspectorii autoritifilor publice in timpul vizitelor acestora pe santier. Reprezentanfii SSM trebuie si primeasca suficient timp liber pentru a fi formati si pentru a-si duce la indeplinire indatoririle in mod corespunzitor. Aceste activitifi trebuie realizate fard a pierde din salariu, pentru c& un santier sigur, din punctul de vedere al stindtiii si al securititii muncii, reprezint& un beneficiu att pentru angajator cat si pentru angajati. 2.5 Institufii externe 2.5.1 Interventia guvernului in numeroase tari exist o legislatie care reglementeazi condifiile de munca din sectorul constructii. Aplicarea acestei legislafii este de obicei monitorizati de citre inspectori de munc’, care de obicei sunt capabili si dispusi s& ofere si sfaturi privind respectarea legislatiei. Cu toate acestea, chiar si in farile cu legislafia cea mai avansat’, numérul acestor inspectori este prea mic pentru ca ei si poatii supraveghea zi de zi santierele, chiar daca ar intra in atribufiile lor si fac acest lucru, 2.5.2 Acorduri internationale Legislatiile nationale se bazeazi deseori pe convenfii, acorduri, declarafii sau programe internationale. Acestea au fost elaborate de diferite organizatii ale ONU, cum ar fi Organizatia Mondiala a Muncii (ILO) sau Organizajia Mondial’ a Sinatitii (WHO). in 1988, ILO a adoptat Convenfia privind Stinatatea gi Securitatea Muncii in Constructii (nr. 167), precum si Recomandarea (nr. 175) care 0 insofeste. Acestea reprezinti 0 bazi legislativa pe care se pot construi condifii de munc& sigure si slndtoase. Textul acestei conventii atat de importante, precum si cel al recomandarii sunt reproduse in Anexa 2 a acestui manual.3. Planificarea si organizarea santierului 3.1 Organizarea santierului Un santier prost planificat si dezordonat reprezinté cauza profundi a multor accidente produse in urma ciderilor de materiale, a coliziunilor dintre muncitori si utilaje sau echipamente (fig. 3 si 4). Constrdngerile de spafiu, in special pe santierele aflate in mediul urban, reprezinti aproape fntotdeauna principalul factor care limiteazi dimensiunile santierului, iar o organizare care fine cont ce! mai bine de aspectele de sin&tate si securitate a muneii poate fi greu de armonizat cu nevoia de productivitate. O planificare corecti, realizata de ciitre managementul santierului, reprezinti o component esenfiali a pregatirii si a claborérii unui buget care si permit desfasurarea att in sigurant& cat si cu eficien{& a unui proiect de constructii. fnainte de inceperea lucririlor propriu-zise pe’ santier, trebuie analizate urmitoarele aspecte: - ordinea de realizare-a lucririlor, cu accent pe analiza operafiilor si a proceselor periculoase; - accesul muncitorilor pe si prin santier. Traseele de deplasare trebuie si fie libere de orice obstrucfie si si nu fie expuse pericolelor cum sunt ciderea unor materiale, migcarea echipamentelor si vehiculelor care transport materiale. Trebuie instalate panouri adecvate de avertizare. Traseele de acces la grupurile sanitare trebuie tratate cu aceeasi atenfie. Este necesari asigurarea protectiei muchiilor pentru deschiderile in plansee, pentru scari si in orice situafie unde exist o diferent de nivel de peste 2m (figura 5). Figurile 3 si 4. Organizarea defectuoasi i lipsa de spatiu impiedicd circulafia in siguran{i a muncitorilor sia vehiculelor, ducdnd la producerea de accidentetrasee de acces pentru vehicule. Acestea trebuie si fie, pe cat posibil, cu sens unic. Blocarea traficului prejudiciaz8 securitatea muncitorilor, in special atunci cénd soferii neraibdatori descarcd materialele in grabi; - zonele de depozitare a materialelor si a echipamentului, Materialele trebuie depozitate cat mai aproape de punctul unde vor fi folosite, de exemplu nisipul si pietrigul aproape de malaxor, iar cheresteaua in apropierea atelierului de tamplirie. Daca acest lucru nu este posibil, este important programarea adecvatia sosirii materialelor; - amplasarea utilajelor de construcfii. Aceasta se face de obicei in fanctie de cerinfe operationale, pentru c& macaralele-turn au restricfii legate de raza de operare, precum gi puncte de incarcare si desclrcare. Obiectivul este de a evita transportul greutifilor pe deasupra muncitorilor; - amplasarea atelierelor - de obicei acestea nu mai sunt mutate dupa ce sunt construite; - amplasarea cabinetului medical si a grupurilor sanitare. Pe santierele mari ar trebui si existe grupuri sanitare separate pe sexe, situate in mai multe amplasamente; Figura 5. Protectia muchilor: Balustrade si borduri _~ iluminatul artificial al zonelor unde de protectie plasate Ia muchiile deschise ale continua lucrul sau tree muncitori gi dupa cdderea intunericului; = securitatea santierului. Santierul trebuie imprejmuit cu gard pentru a deveni inaccesibil —_persoanelor neautorizate, copiilor mai ales, ca si pentru a proteja populatia de pericolele de pe santier. Tipul de imprejmuire va depinde de amplasarea santierului, insi in zonele populate ar trebui si aibi cel pufin 2m indljime si si nu aiba spatii libere sau giuri, De asemenea sunt necesare copertine de protectie, da sarcina macaralei trece pe deasupra unei zone circulate. - sisteme de menfinere a ordinii si curdteniei si de colectare si indepartare a deseurilor de pe santier; ~ necesitatea de a avea la dispozitie surse de curent de voltaj scdzut pentru iluminatul temporar, ca si pentru uneltele si echipamentele portabile; = nevoile de formare profesionala ale muncitorilor si ale gefilor de punct de lucru, De retinut Timpul consumat cu planificarea santierului are ca efect un santier mai sigur si economiseste bani.Discutie + in ce moduri putefi imbumatati organizarea pe santierul dumneavoastra? + Ce opfiuni exist pe santierele cu spafiu limitat? 3.2 Ordinea pe santier Ca muncitor, putefi avea o contribufie major la siguranta condifiilor de pe santier, prin atentia pe care 0 acordafi ordinii. Exist’ multe accidente care se produc din cauza impiedicirii, alunecdrii sau ciderii peste materiale si echipamente care au fost lsate in dezordine, ca gi cilearii pe cuiele ale cdiror varfuri ies din scénduri. Asigurafi-va c& afi luat urmatoarele misuri: « Facefi curat in urma dumneavoastra, pe misuri ce lucrafi ~ nu Lisafi gunoi si resturi pe care s le curete urmitoarea persoani care trece pe acolo. + Menfineti gangurile, platformele de lucru si scirile libere de echipamente si materiale care nu sunt de utilizare imediat®. + Curitati ulejurile si grisimile scurse pe jos (figura 6). + Depozitafi resturile de materiale intr-un loc special amenajat. + Scoateti sau indoifi toate cuiele pe care le vedefi iesind din scAnduri (figura 7). Figura 6. Curitafi uleiurile si grisimile Figura 7. indoiti cuiele pe care le vedeti iesind care s-au scurs pe jos din sefinduri De retinut + Un gantier dezordonat este un santier peticulos. Discutie + Care sunt cele mai bune metode de a indeparta gunoiul si resturile de pe santier? Sunt cle folosite pe santierul dumneavoastri? + Cum putefi imbunat3ti ordinea de pe gantier?4. Excavatii 4.1 Maisuri generale 4.1.1 Pericole ‘Majoritatea lucririlor de construcfii presupun excavafii pentru fundafii, canalizare gi alte instalafii subterane. Excavafiile sau stiparea sanfurilor pot fi foarte periculoase - pan si unii dintre cei mai experimentafi muncitori s-a intimplat si fie prinsi de surparea brusc si neasteptat a peretelui nesustinut al unui sant. ingropat sub un metru cub de sol, nu vefi putea respira din cauza presiunii de pe piept, si chiar ficdnd abstractie de orice alt rand fizicd, va veti sufoca rapid si vefi muri, deoarece chiar gi aceasta cantitate relativ mica de sol cAntireste peste o ton. Lucriirile de excavafii presupun indepirtarea solului sau a unui amestec de sol si rocii ‘Apa este aproape intotdeauna prezent’, fie si numai ca umezeali in sol, iar ploile torentiale sunt 0 cauza frecventi de alunecari de teren, Posibilitatea inundafiilor reprezinta un pericol suplimentar, care ar trebui intotdeauna si fie luat in considerare. Se mai pot produce erépaturi din cauza diminuatrii presiunii odata cu indepiirtarea solului, sau din cauza uscdirii pe o vreme foarte cilduroasi. Solurile variazd ca si consistenfa (de exemplu, nisip fin care curge usor, sau argilé tare care este mai compacta), Cu toate acestea, nici un tip de sol nu prezinta siguranta in sustinerea propriei greutafi si trebuie late intotdeauna masuri pentru a preveni pribusirea malurilor unei excavafii de peste 1,2 m adancime. 4.1.2 Cauze ale accidentelor Principalele accidente si incidente care rezulta in urma lucrdirilor de excavafii sunt: + muncitori pringi si ingropafi intr-o excavafie din cauza prabusirii malurilor; + muncitori loviti $i accidentafi de materiale care cad in interiorul excavaticis + muncitori care cad in interiorul excavatieis + cli de aceces nesigure si mijloace de salvare insuficiente in caz de inundatii; + vehicule cdizute in interiorul excavafiei sau care au ajuns prea aproape de marginea acesteia, in special mergind in marsarier si cauzdnd prabusirea malului excavatiei; + asfixierea sau otrivirea cauzate de gazele mai grele decat aerul, care stafioneazA in partea de jos a unei excavafii, de exemplu gaze de esapament de la motoare diesel sau pe benzin’. 4.1.3 Masuri de siguranti pentru prevenirea cAderilor si prabusirii excavatiilor Perefii unei excavafii sau ai unui sant trebuie si fie inclinafi sau batatorifi la un unghi de siguranfa, de obicei de 45°, sau si fie sprijiniti cu lemn sau alte mijloace potrivite pentru a preveni pribusirea. Tipul de suport necesar va depinde de tipul de excavate, de natura solului si de condifiile legate de pinza freatic’. Planificarea este vital. Asigurafi-va ci exist suficiente materiale pentru a susfine {intreaga lungime a santului care trebuie spat, deoarece materialul de susfinere trebuie instalat fara intérziere, pe masurd ce Incriirile de excavatie avanseazi.Cel putin o sustinere aleatorie in lemn sau stivuire este necesara in toate excavatiile, dar excavatiile mai adénci de 1,2 m trebuie previzute cu o susfinere in lemn sau cAptusire adecvata (figura 8), Imbracarea sau cAptusirea sunt necesare daci solul este instabil sau lipsit de coeziune. Nu lucrati niciodatd dincolo de zona de sant care este sprijinita. Susfinerea trebuie instalat, modificati sau indepartata numai de muncitori competenti, care lucteaz sub supraveghere. Ori de cate ori este posibil, susfinerea va fi instalata inainte de se excava pana la adancimea final a gantului — este necesar s& se inceap’ inainte ca santul si depaseascd 1,2 m adancime. Excavarea gi instalarea susfinerii ar trebui apoi si se produc’ in etape, pind la atingerea adancimii finale. Este necesar si cunoasteti bine procedurile de salvare ale unui coleg prins de pribusirea unui mal de pamént. Figura 8. Sustinerea malurilor unei exca pentru a preveni prabusirea acestora, cu Figura 9. Bariere instalate de-a lungul marginilor de lemn sau de ofel si ciptuseali de scanduriintre _unei excavatii, pentru a preveni ciderea grinai muncitorilor TERIA | i] Muncitorii cad adesea in interiorul excavatiilor. Ridicafi bariere adecvate, suficient de fnalte (adic& de aproximatiy 1m) pentru a preveni c&derile (fig. 9). Grinzile de sprijin care sunt mai inalte decat sanful pot fi de asemenea folosite in acest sens. 4.1.4 Inspectia Excavafiile trebuie inspectate de 0 persoan& competenta inainte de inceperea lucriii si cel pufin o data pe zi atunci cand lucrarea se afld in curs de desfiisurare. Ele trebuie examinate in aminunt de c&tre 0 persoand competent, o dati pe s&ptimdnd, si rapoartele acestor inspeefii trebuie pastrate.4.1.5 Clidirile alaiturate Ori de cate ori este posibil, o excavatie nu ar trebui si se fac& atét de aproape si de adane incét si afecteze o cladire sau structura adiacent’. Trebuie luate masuri de protectie, prin sprijinirea malurilor etc, pentru a preveni alunectri sau prabusiri atunci cand stabilitatea unei clidiri sau structuri poate fi afectat de o lucrare de excavafie aflaté in desfigurare (figura 10). Figura 10. Excavatie in apropierea unei cli 4.1.6 Marginile excavatiei Nu trebuie depozitate sau mutate materiale sau echipamente in apropierea marginilor unei excavatii. Pericolul poate proveni att din ciderea materialelor peste muncitorii care lucreaza in interiorul excavatici, cat si din cresterea presiunii asupra terenului invecinat, care poate face si cedeze structura de sprijin a peretilor excavatiei, Materialul excavat si grimezile de deseuri trebuie de asemenea sa fie mentinute la distanti de marginile excavatici. 4.1.7 Vehicule Ar trebui s& existe butuci de tamponare adecvafi si bine ancorafi, care si prevind ciderea vehiculelor in interiorul excavatiei. in timpul basculérii — un pericol deosebit care apare atunci cand vehiculul este condus in marsarier (figura 11). Butucii trebuie asezati la 0 distant suficient de mare de marginea excavatiei, pentru a evita pribusirea acesteia sub greutatea vehiculului. 4.1.8 Accesul Asigurafi-va c& exist mijloace sigure de acces si de evacuare, ca de exemplu o scart bine sprijiniti, atunci céind lucrafi in interiorul excavatiei. Acest Iucru este deosebit de important in cazul existenfei unui risc de inundafie, cnd evacuarea rapida este esenfialA. 4.1.9 Tuminatul Zona din jurul excavafici trebuie iluminat& adecvat, in special in punctele de acces si la deschiderile barierelor.Figura 11, Butuei de tamponare care previn risturnarea vehiculelor in interiorul excavatiei ia timpul bascularit De retinut: + Nu lucrati niciodata in afara zonei sprijinite a trangeei, chiar daci lucrafi la instalarea cptuselii malurilor. + Aparentele pot fi ingelitoare. Faptul c& 0 excavatie are o adancime relativ mic& sau aparenta soliditate a solului nu reprezinté neapdrat garantii de siguranti. * Sanfurile adénci rata periculos, dar cele mai multe accidente soldate cu morfi au loc in sanfuri mai mici de 2,5 m adéncime. + Atunci cdnd lucrati in interiorul unei excavafii, purtati intotdeauna casca de protectie. 4.2 Instalatii ingropate sau subterane fnainte de a incepe orice lucrare de excavafii, fie ea manual sau cu excavatorul, amintiti-va c& in zona respectiva pot sa existe instalatii subterane care nu sunt vizibile la suprafafa. in zonele construite, trebuie si pornifi intotdeauna de la presupunerea cA exist’ cabluri electrice, instalafii de apa si de canalizare. in unele locuri ar putea s& mai existe si fevi de gaz. Uncle dintre aceste instalafii se aseamani intre ele, de aceea, atunci cind gisifi instalafii subterane, trebuie intotdeauna s& porniti de la presupunerea cea mai rea. Atingerea cablurilor electrice poate cauza moartea sau rini grave prin soc electric sau arsuri. Tevile de gaz sparte vor provoca scurgeri de gaze care pot duce la incendii sau explozii. Tevile de apa~ sau de canalizare, dac sunt sparte, pot produce pericole iminente prin inundarea unei excavafii sau prin prabusirea malurilor acesteia. 4.2.1 Cabluri electrice in fiecare an, muncitorii care sapi pe santierele de constructii suferé arsuri severe atunci cand lovese accidental cabluri electrice subterane aflate sub tensiune. Intotdeauna trebuie si considerafi ci aceste cabluri subterane sunt sub tensiune. fnainte de a incepe excavafiile, interesafi-vé la autoritatea responsabili cu electricitatea, la autorititile locale sau la proprictarul santierului si cerefi planurile refelei subterane de electricitate din zona. Chiar dac& aceste planuri exist, tinefi cont de faptul c& unele cabluri s-ar putea si nu apard fn plan sau s& nu se gaseasca exact acolo unde ar trebui conform planului, deoarece cablurile merg rareori in Tinie dreapta. Privifi in jur dup semne de circulafie, semafoare sau substafii care sunt de obicei alimentate prin cabluri ingropate. Folositi un aparat de localizat cabluri, dacd avefi unul la dispozifie — si amintifi-va c& atunci cdnd mai multe cabluri sunt aproape unele de altele, aparatul s-ar putea si nu le deosebeasca. Unele tipuri de cabluri nu pot fi localizate cu aparate, Odata gisit un cablu, anunfafi seful punctului de lucru si colegii de mune’. Pozifia cablului trebuie marcatii cu creti, creion sau vopsea sau, daci terenul este prea moale, cu pene de lemn (figura 12). Nu folosifi niciodat& piroane ascufite. Odati cunoscuti pozitia aproximativa a unui cablu ingropat, folositi unelte de mand pentru a-l dezgropa. Folosifi lopefi sau cazmale, nu furci sau timicoape. Urmariti cu grijé orice dovezi ale existenfei cablurilor ingropate, pe tot parcursul efectuirii sipaturilor. Uneltele actionate electric nu trebuie folosite la distant’ mai mic de jumatate de metru de un cablu. 4.2.2 Alte servicii Ca gi in cazul refelelor electrice, interesafi-va la autoritatile relevante si la proprietarul santierului daca exist planuri ale refelelor de gaze, api, canalizare gi cabluri telefonice, dupa care folosifi metode de lucru asemaniitoare. Niu folositi excavatoarele mecanice la mai putin de jumatate de metru distant de o feava de gaze. Daca simfifi miros de gaze, asigurafi-va c& nu exist surse de foc in preajma, cum ar fi o figara aprins& sau un motor de autovehicul pornit. Indepiirtati-va din zona, avertizati-i si pe ceilalfi s& se indepairteze si anunfati compania de gaze. Nu folosifi utilaje sau echipamente grele deasupra sau in apropicrea unei fevi de gaze, deoarece s-ar putea ca aceasta si se fisureze. Toate fevile si cablurile aflate la vedere trebuie susfinute corespunzitor pe toatl perioada cat excavafia este deschist. Nu le folosifi pentru a sprijini echipamente sau pe post de trepte pentru a intra gi a iesi din excavafie. Atunci cfind umplefi la loc un sant in care se afl’ o conduct de gaze, asigurafi-va ci solul de sub conducti este bine compactat, pentru preveni tasatile ulterioare care ar putea duce la fisurarea conductei. Discutie + Enumerafi masurile de precautie care trebuie late inainte s& se poat intra intr-un sant ‘sau intr-o excavatie. + Care sunt condifiile care influenjeaza stabilitatea malurilor unei excavajii? + De ce multe din accidentele care au loc in lucrarile de excavafii se soldeaz cu morfi? + Enumerafi pericolele potenfiale care pot fi intAlnite intr-o excavatie de mare adéncime.* Daca malurile unui sant se pribusesc si ingroapi un coleg de munca, cum acfionafi? * Ce precaufii sunt necesare pentru a evita pericolele reprezentate de instalafiile subterane? De retinut: + Sipafi cu grija, deoarece cablurile pot fi imediat sub suprafafa solului. + Folosifi cazmaua sau sapa, nu furca sau timacopul, si nu infigeti uneltele in pmdnt. + Daca gisiti un cablu ingropat in beton, nu-l t8iafi, ci cerefi sfatul cuiva. + Dac un cablu este deteriorat fie'si foarte putin, nu va atingeti de el. + Nu luctati cu pieptul descoperit. Echipamentul de lucru obisnuit vi poate proteja de arsurile provocate de scfintei. Figura 12. Localizarea cablurilor electrice ingropate folosind un plan si marcarea pozitiei acestora5. Scheliria 5.1 Pericole Caderea unei persoane de la indljime, ca si a materialelor $i a altor obiecte, reprezinti cel mai serios risc de securitate in sectorul constructiilor. Un procent ridicat din accidentele mortale este reprezentat de c&deri. Multe dintre acestea se produc din cauza locurilor de muned neasigurate sau din cauza cdilor de acces nesigure la unele locuri de munca. Acest capitol al manualului, ca si urmitoarele, care se referd la scari gi respectiv la operatii periculoase, isi propune si contribuie la rezolvarea acestei probleme. Schelaria poate fi definité ca o structuri temporara care sustine una sau mai multe platforme si care este folositi fie ca loc de munca, fie pentru depozitarea unor materiale pe parcursul unei lucrari de constructii de orice tip, inclusiv de reparafii sau de demolare. Acesta este sensul cu care termenul este folosit in acest manual. Atunci cAnd nu se poate lucra in siguranfii de pe sol sau de pe cladirea sau structura aflata in constructie, ar trebui intotdeauna s& existe o schellirie adecvata si suficient’. Aceasta trebuie construité corect, din materiale trainice, de o rezistenfi adecvat pentru a asigura atat siguranfa accesului ct si a lucrului pe schela. Schelele trebuie ridicate, modificate sau demontate numai de cétre persoane competente si sub supraveghere, iar acest manual traseaza principiile generale pentru cdteva dintre tipurile de schele cele mai rispandite. Dup& montare, schelele trebuie inspectate cel pufin o dat& pe saptiménd si rapoartele scrise ale acestor inspectii trebuie arhivate. Existi multe materiale care se folosesc la construcjia schelelor, cum ar fi ofelul, aluminiul, lemnul sau bambusul. Indiferent de material, principiile unei schelarii sigure rimén aceleasi — si anume: trebuie si aib& o rezistent& suficienti pentru a suporta greutatea si presiunea exercitati de muncitorii care vor lucra pe ea, ca si de operafiile desfigurate de acestia; sk fie bine ancorati si stabild; si fie proiectati astfel incdt si prevind ciderea muncitorilor si a materialelor. Proiectarea si montarea schelariei din tuburi metalice, care este din ce in ce mai raspandité pe plan mondial, este dati ca exemplu in acest manual: 5.2 Schele de fatadi autoportante O scheli de fajadi autoportanti consti dintr-o platforma de lucru care se sprijind pe tuburi orizontale, numite de obicei traverse, care sunt fixate la un unghi de 90° fapi de fajada clidirii si sunt prinse la ambele capete de doua siruri de montanfi, sau stalpi verticali, ca gi de alte doua siruri orizontale de tuburi, numite adesea si grinzi, care sunt paralele cu fatada cladirii. O scheli autoportant, desi trebuie s& fie ancorat de clidirea sau de structura respectiva, nu se bazeazi pe acestea pentru a-si asigura rezistenta (figura 13). Montan{ii unei schele trebuie asezafi pe teren solid si plan, pe tilpi sprijinite la randul lor pe scdnduri de calare. Acestea asigura distributia greutitii preluate de fiecare montant pe o suprafati ceva mai mare, prevenind astfel scufundarea montantului in pamént si dezechilibrarea schelei. Nu folosifi niciodat’, ca suport pentru montanfi, materiale care se pot sftirdma sau migca, cum ar fi cdrdmizi sau plici de pavaj sparte. Montanfii trebuie si fie amplasafi la distanfe egale si trebuie conectafi intre ei si fixafi prin grinzi de rigidizare; pentru a creste rezistenta, rigidizaile trebuie amplasate altemativ. Traversele trebuie asezate deasupra grinzilor si in unghi drept cu acestea si cu fafada clidirii.