Professional Documents
Culture Documents
PROIECT DE SEMESTRU
Anul universitar
2007-2008
CUPRINS
2
PROIECT DE SEMESTRU
Proiectul va cuprinde :
II Partea scrisă :
1. Memoriul tehnic de prezentare pentru masină şi lanţul cinematic
respectiv ;
2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional sau
verificare organologică ).
3
1. Memoriu tehnic
4
1.2. Strunguri.Generalitati.Clasificare
Strungul se numara printe cele mai vechi masini-unelte si totodata este una dintre cele
mai raspandite in industria constructoare de masini .
Imbunatatirea continua atat a a constructiei , cat si a posibilitatilor de de utilizare a
strungurilor de la formele cele mai simple , care aveau o utilizare extrem de restransa , la
constructiile moderne astazi, cu largi posibilitati de utilizare , au determinat desigur progresele
realizate in toate ramurile industriei matelurgice prelucratoare
Strungul serveste pentru prelucrarea prin aschiere a diferitelor tipuri de piese.Prelucrarea
pe aceste masini se executa prin combinarea a doua miscari si anume:
miscarea de rotatie ( miscarea principala de aschiere ) executata de piesa prinsa si antrenata de
arborele principal; miscarea de avans , care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafetelor
cilindrice , transversala la prelucrarea suprafetelor plane si combinatii intre acestea doua la
prelucrarea suprafetelor conice sau profilate ( de revolutie ).
Cu o serie de perfectionari de ordin cinematic si contructiv aduse intr-o lunga perioada de
evolutie a constructiei strungurilor , forma lor actuala permite executatrea unei game largi de
lucrari.
Operatia caracteristica este cea de strunjire dar se pot executa si alte tipuri de operatii ca
de exemplu: gauriri, alezari cu alezorul sau cu cutitul , rectificari , chiar frezari daca freza este
prinsa in arborele principal , iar semifabricatul pe sania transversala sau direct pe carucior .
Clasificarea strungurilor. Strungurile se clasifica dupa diverse criterii. Dupa Calitatea
suprafetei si precizia dimensionala ( strunguri de degrosare, de finisare ) , dupa precizia
( strunguri cu precizie normala , de precizie ), dupa gradul de universalitate ( strunguri universale
, specializate si speciale), dupa gradul de automatizare ( strunguri cu comanda manuala ,
semiautomate si automate) , dupa pozitia arborelui principal ( strunguri orizontale si verticale sau
carusel ) , dupa numarul arborilor principali ( strunguri monoax sau multiaxe).
Strunguri normale
Caracteristic la aceste strunguri este pozitia orizontala a arborelui principal , avansul
longitudinal continuu si universalitatea prelucrarilor pe care le poate executa .
Strungul normal se utilizeaza de preferinta in scularii , ateliere de reparatii si in general in
uzinele cu o productie individuala variata.
Necesitatea prelucrarii unei game foarte variate de lungimi si dimensiuni , de calitati de
materiale , la care se mai dauga calitatea suprafetelor ( rugozitatea ) si precizia de prelucrare , a
condus la fabricarea diferitelor marimi longitudinale , capabile sa satisfaca aceste cerinte. In
esenta insa constructia lor difera foarte putin.
Parametrii caracteristici principali ai strungului universal sunt:
distanta maxima intre varfuri , care indica lungimea maxima a semifabricatului ce se poate
prelucra intre varfuri:
- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor ( Db) , deci cand piesa este prinsa
numai in platou ( mandrin);
- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra saniei transversale ( Ds) , cand piesa este
sprijinita si de varful papusii mobile . In prezent , inaltimea H a varfurilor deasupra planului
orizontal determinat de ghidajele patului a pierdut importanta odata cu introducerea pe scara
larga a ghidajelor prismatice , intrucat aceasta distanta nu determina cu precizie diametrul maxim
de strunjire a piesei .
Raportul celor doua diametre satisface relatia :
5
Ds=( 0.5 ….0.7)Db
pentru strunguri mici si mijlocii, si
Ds=( 0.7….0.85)Db
pentru strunguri grele si foarte grele .
In afara parametrilor principali , strungurile universala sunt caracterizate si de : greutatea
si dimensiunile de gabarit , numarul treptelor de turatii , limitele seriei de turatii , limitele seriei
de avansuri , limitele seriei de avansuri de lucru si de filetare , diametrul alezajului arborelui
principal , marimea conului Morse la arborele principal si la pinola papusii mobile , puterea
motorului de antrenare , pasul surubului conducator.
Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minime
vmin si diametrul maxim Dmax al piesei de prelucrat cu relatia :
6
baladoare cu patru roţi se practică descompunerea acestuia în două grupuri baladoare cu două
roţi. Se obţin astfel, dimensiuni axiale mai mici şi o manevrare mai uşoară a două angrenaje.
b) Utilizarea motoarelor electrice cu număr comutabil de poli duce la construcţii mai
economice şi de gabarit mai redus, facând posibilă eliminarea unui arbore şi a unui grup de
angrenaje.
c) Se recomandă să se analizeze diferite variante ale ecuaţiei structurale, întocmind
pentru fiecare variantă schema cinematică a sistemului de acţionare. Schema cinematică permite
să se întrevadă modul de compartimentare a carcasei, de amplasare a arborilor şi a lagărelor lor
de susţinere, precum şi a grupurilor de angrenaje.
d) Pentru reducerea timpilor necesari accelerării şi frânării cutiei de viteze şi pentru a nu se
atinge valori exagerate ale energiei necesare accelerării sau a aceleia transformate în caldură la
frânare, se recomandă ca grupurile de angrenaje cu număr mai mare de angrenaje (3 sau 4) să nu
fie amplasate la capătul de ieşire al lanţului cinematic. Modulul mai mare al roţilor dinţate face
ca dimensiunile şi greutăţile lor să fie mai mari, iar inerţia sistemului este ridicată.
Saltul unui grup de angrenaje reprezintă raportul dintre două rapoarte de transmitere
succesive sau, altfel spus, raţia seriei geometrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul unui
grup de angrenaje.
Dacă saltul coincide cu raţia seriei geometrice a turaţiilor maşinii unelte (S=ϕ ), grupul
de angrenaje respectiv devine grupul de angrenaje de bază al variatorului in trepte.
Celelalte grupuri pentru care S>ϕ , se numesc grupuri de angrenaje de multiplicare.
La o structura normală a cutiei de viteze sau a cutiei de avansuri, există un singur grup de
angrenaje de bază, toate celelalte fiind grupuri de angrenaje de multiplicare.
Teoretic, oricare din grupurile de angrenaje poate fi ales ca grup de angrenaje de bază.
Soluţii constructive avantajoase se obţin, însa, în cazul în care grupul de angrenaje de
bază este unul din grupurile de la intrare, iar ultimul grup de angrenaje are saltul minim.
Se obişnuieşte să se indice în ecuaţia structurală valoarea salturilor sub formă de indici pe
lîngă factorii ce indică numărul de angrenaje din fiecare grup.
Observaţii:
- pentru unele tipuri de maşini-unelte, la care turaţiile finale au valori reduse, raportul de
transmitere în încet poate fi coborât sub limita de 1:4 în cadrul unui angrenaj final unic.
7
- la grupurile cu trei sau mai multe angrenaje este necesar să se verifice dacă saltul total,
calculat ca raport între cel mai mare şi cel mai mic dintre rapoartele parţiale de transfer, nu
depăşeşte saltul maxim admis.
- se recomandă ca salturile mai mari să se atribuie grupelor de angrenaje cu două
angrenaje, la care saltul total coincide cu cel parţial.
8
2. Se fixează bine piesa pe masa maşini de frezat.
3. Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.
4. Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.
5. Se verifică legătura la pământ a utilajului.
6. Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv.
7. Nu se curăţă şpanul cu mâna.
8. Se opreşte maşina când se măsoară piesa
9. Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.
10. Nu se schimbă cureaua în timpul mersului.
Protecţia operatorului uman are în vedere atît, reducerea efortului fizic depus cît şi protecţia
contra accidentelor, fiind reglementată prin legi si normative. Aşchiile, particulele abrazive,
desprinderea unei piese în mişcare de rotaţie, electrocutarea, sunt principalele surse de
accidentare a operatoriilor pe strunguri normale .
9
2. Memoriu justificativ de calcul
10
2.4. Calculul puterii transmise
1250 d
ic = = 1 ;
1660 d2
b1 1
z2 =q ∗ k ∗ = q ∗18 ∗ =9 ∗ q
a1 + b1 2 ;
`
a2 4
z3 =q ∗ k ∗ = q ∗18 ∗ = 8 ∗ q
a 2 +b2 9 ;
11
b2 5
z 4 =q ∗ k ∗ =q ∗18 ∗ =10 ∗ q
a 2 +b2 9 ;
⇒ q = 4⇒ z1 =36 ;
z 2 =36 ;
z 3 =32
;
z 4 =40 ;
b). pentru a doua serie de cuplaje
a 2 =3 ;
z 5 1 a1
i 21 = = = ; a1 +b1 =2 ;
z 6 1 b1
z7 1 1 1 5 a
i22 = = 2 = = = = 2 ; a 2 +b2 =13 ;
z8 ϕ (1.25 ) 2
1.6 8 b2
z 1 1 1 2 a
i 23 = 9 = 4 = = = = 3 ; a 3 +b3 =7 ;
z10 ϕ (1.25 ) 4
2.5 5 b3
k = 182;
a1 1
z 5 =q ∗ k ∗ =q ∗182 ∗ = 91 ∗ q
a1 +b1 2 ;
b1 1
z 6 =q ∗ k ∗ =q ∗182 ∗ = 91 ∗ q
a1 +b1 2 ;
a2 5
z 7 =q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =70 ∗ q
a 2 +b2 13 ;
b2 8
z8 =q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =112 ∗ q
a 2 +b2 13 ;
b3 2
z 9 =q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =52 ∗ q
a 3 +b3 7 ;
b3 5
z10 = q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =130 ∗ q
a 3 +b3 7 ;
⇒ q = 0.5 ⇒ z 5 =45 ;
z 6 =46 ;
z 7 =35 ;
z 8 =56 ;
z 9 =26 ;
z10 = 65 ;
12
c). pentru a treia serie de cuplaje
a 3 =2 ;
z ϕ 1.25 5 a1
i31 = 11 = = = = ; a1 +b1 = 9 ;
z12 1 1 4 b1
z 1 1 1 a
i32 = 13 = 5 = = = 2 ; a 2 +b2 = 4 ;
z14 ϕ (1.25 ) 5
3 b2
k = 36 ;
a1 5
z11 =q ∗ k ∗ =q ∗36 ∗ =20 ∗ q
a1 +b1 9 ;
b1 4
z12 =q ∗ k ∗ =q ∗36 ∗ =16 ∗ q
a1 +b1 9 ;
a2 1
z13 =q ∗ k ∗ = q ∗ 36 ∗ =9 ∗ q
a 2 +b2 4 ;
b2 3
z14 = q ∗ k ∗ = q ∗ 36 ∗ = 27 ∗ q
a 2 + b2 4 ;
⇒q = 2 ⇒ z11 =40 ;
z12 =32 ;
z13 =18 ;
z14 =54 ;
n1ef − n
1
∆n 1 := ⋅ 100 ∆n 1 = 0.896
n
1
n2ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 23 32 n2ef := 160.89
n2ef − n 13
2
∆n 2 := ⋅ 100 ∆n 2 = 0.556
n
2
n3ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 22 32 n3ef := 200.14
n3ef − n
3
∆n 3 := ⋅ 100 ∆n 3 = 0.07
n
3
n4ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 22 32 n4ef := 249.87
n4ef − n
4
∆n 4 := ⋅ 100 ∆n 4 = −0.052
n
4
n5ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 21 32 n5ef := 316.65
n5ef − n
5
∆n 5 := ⋅ 100 ∆n 5 = 0.524
n
5
n6ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 21 32 n6ef := 400.45
n6ef − n
6
∆n 6 := ⋅ 100 ∆n 6 = 0.112
n
6
n7ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 23 31 n7ef = 500
n7ef − n
7
∆n 7 := ⋅ 100 ∆n 7 = 0
n
7
n8ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 23 31 n8ef := 628.76
n8ef − n
8
∆n 8 := ⋅ 100 ∆n 8 = −0.197
n
8
n9ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 22 31 n9ef := 801.23
n9ef − n
9
∆n 9 := ⋅ 100 ∆n 9 = 0.154
n
9
n10ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 22 31 n10ef := 1000.2
n10ef − n
10
∆n 10 := ⋅ 100 ∆n 10 = 0.02
n
10 14
n11ef− −n n
n12ef
1211
∆n∆n := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i⋅ 100
:=:=
n11ef
1211 ⋅i
⋅ 100
n12ef := nM ⋅nicn⋅ i ⋅ i 21
12 ⋅ i 31 n11ef := 1250
1211
11 21 31 ∆n∆n
n12ef :==1599
1211 =−0.063
0
2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori
PM := 7.5
ηc := 0.96
ηl := 0.99
2
P := PM⋅ ηc ⋅ ηl P = 7.057
1 1
2
P := P ⋅ ηc⋅ ηl P = 6.64
2 1 2
2
P := P ⋅ ηc⋅ ηl P = 6.247
3 2 3
P := P ⋅ ηc⋅ ηl
2
P = 5.878
2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei
4 3 4 patru arbori
30⋅ P ⋅ 1000
1
Mt1 := Mt1 = 53.909
π⋅ n1min
30⋅ P ⋅ 1000
2
Mt2 := Mt2 = 63.404
π⋅ n2min
15
30⋅ P ⋅ 1000
3
Mt3 := 30⋅ P4⋅ 1000 Mt3 = 149.141
Mt4 := π⋅ n3min
π⋅ n4min Mt4 = 449.044
2.9. Calculul modulului roţilor dintate
ψm := 8
kc := 1.77
kv := 1.15
km := 87
kHB := 1.15
kS := 1.45
CF := kS⋅ kc⋅ kv
CF = 2.951
σHA := 630
3
2 2 i + 1
Mt1⋅ CF⋅ kc ⋅ km 12
m := ⋅ m = 0.127
( 1) 2 2 i
z ⋅ ψm⋅ σHA 12
mSTAS := 2
2.10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori
16⋅ Mt
d :=
π⋅ τat
τat := 175
16⋅ Mt1⋅ 10
d := d = 3.961
1 π⋅ τat 1
16⋅ Mt2⋅ 10
d := d = 4.296
2 π⋅ τat 2
16⋅ Mt3⋅ 10
d := d = 6.588
3 π⋅ τat 3
16
16⋅ Mt4⋅ 10
d := d = 11.432
4 π⋅ τat 4
2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele paisprezece roţi
dinţate
b := ψm⋅ mSTAS b = 16
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 72
1 1 1
1 (1 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 76
1
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 72
2 2 2
2 (2 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 76
2
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 64
3 3 3
3 (3 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 68
3
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 80
4 4 4
4 (4 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 84
4
5 (5 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 94
5
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 92
6 6 6
6 (6 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 96
6
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 70
7 7 7
17
De := mSTAS⋅ z + 2
7 ( 7 ) De7 = 74
Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 65.5
⋅⋅⋅((zz −+−+2.25
2) )Df
)De)Df
7 7 7
Dd :=
Dd
De
Df
De
Df :=
:=mSTAS
mSTASz
mSTAS
mSTASz 22.25 Df
DdDd
De De===125.5
Dd =47.5
907.5
916
134
912
130
52
56
10
10
9898 10
9810
98 10810989
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 80
11 11 11
De
11 ( 11 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
11
= 84
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 64
12 12 12
De
12 ( 12 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
12
= 68
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 36
13 13 13
De
13 ( 13 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
13
= 40
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 108
14 14 14
De
14 ( 14 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
14
= 112
18
BIBILIOGRAFIE
19
3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;
4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;
5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia
I.P., 1986 ;
6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1978 ;
7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.
10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti,
M.I.C.M., 1980.
11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1980.
12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.
13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005 ;
14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.
15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, 1983.
20