SSseaa—"”~""—sam—_—sax—+—s—“_— — SAPATURILE DE SALVARE DE LA ANDRIESENI’ A iNCEPUTUL anului 1956, cu ocazia unor lucriri de sapi executate in vatra :. tului Andriegeni 1 Iasi, sau dat la iveali urmele unei bogate . iin prima epoci a fierului, constind din fragmente ceramice. Locul irii se afld in centrul satului, pe proprietatea gcolii elementare, pe terasa a Jijiei Pentru prevel riri, si pentru pierderii materialului arheologic, rezultat in urma acestor area principalelor probleme stratigrafice pe care le ridic’ Vital WZ dln profiul peretelui de nord-nord-vest al sangubul L Fe. 0 asezarea nou semnalati, in toamna anului 1956, intre 17 noiembrie gi 12 decembrie, s-a executat aici un sondaj. In acest scop s-a trasat mai inti un gang (L) de 100 x 1,20 m, orientat ENE—VSV;; apoi perpendicular pe sangul L, s-a trasat uns doilea sang (I), de 28x 1 m, orientat NNV—SSE. Portiunea sipati, inclusiy lirgirile, insumeazi o suprafata de circa 160 m?. Desi timpul nefavorabil cercetarilor arheologice nu a permis indeplinirea in bune conditii a planului de lucru conceput initial, aceste sipituri, prim teztil> tatele lor, aduc totusi o contributie la cunoasterea culturii materiale a locale in neolitic si prima epocd a fierului. ‘ Din punct de vedere stratigrafic, sub solul cu humus, gros de 0,25—0,60 my, de unde provin fragmente ceramice din prima epoca a fierului amestecate Cu a de la inceputul epocii migragiilor (sec. III—~IV e.n.) si perioada feudallt XVIL-XVIID), urmeazi un strat de culoare cenusie negricioas’, gros de O10 0,50 m, foarte bogat in resturi de locuire din prima epoca a fierului, care ti din numeroase fragmente ceramice si pufine oase de animale. La bara seeit strat s-au gisit, in situ, citeva bucdti mici de lipitura arsd, cu urme de part 91 3 pe una din fefe, precum gi o vated fragmentar’, din lut cu nisip aes pind la rou, — *"Tctinle wu fow emecutate de clsre Adrian C. —chinigt Al Paes Ugh a Academiel RIP Floresce # Mariena Plovesce de Is Museu de ane * ifte groast de circa 2 nN rcon LTT SAC UBRME EY! Fig 2. © parte din profilul peretclui de sud-sud-est sl yanqului L —3 cm gi cu suprafaga de circa 0,75 m*. wy atratul cenugiu negricios sine gi dod gropi (2 si 3) ApmtaN ¢. rLoREset! 1 . De asemenea, in legitur’ in forma de pilnie, sipate de la baza acestui strat pind la adincimea de 1,30 m (roapa 2) si 1 m (groapa 3). Ambele gropi congin in umplutura lor o mare cantitate de cenusi, citeva frag. mente ceramice si oase de animal. z ‘Sub baza stratului cenusiu negricios s-a identificat o depunere cenusie deschisi, groasi de maximum 0,40 m, aleituitt dintr-o mare cantitate de cenusi, din care provin foarte multe oase de animale si fragmente ceramice aparfinind culturii Noa. Spre deosebire de depunerea cenusie-negricioasa, care s-a constatat aproape in intreaga portiune cercetati de noi, depunerea cenusie deschisi, cu resturi Noa, a fost identificati numai in sectorul central al sangului L si in capitul de NNV al santului I. Ea este stripunsi de cele dou’ gropi (2 si 3), & sipate de la baza stratului cenusiu negricios de dea- supra, care ajung, cu fundul lor, pin’ la partea supe- rioari a solului galben cu concrefiuni calearoase. De asemenea, de la baza depunerii cenusii deschise s-a spat o groapa adinci de 0,45 m. In capiitul de ENE al sangului L, unde lipseste depunerea cenusie des- chisd cu resturi Noa, s-a constatat c& sub stratul cenusiu negricios urmeazd un strat de culoare cenusie-gilbuie cu multe resturi precucuteniene, ca fragmente ceramice, unelte de piatra gi silex, si oase de animale. De la baza stratului precucutenian s-a sipat o Lay ia Ler de form’ aproape rect 2 plan, cu laturile usor arcuite si colgurile rotunjite, circa 4 X 4 m; in profil ea Sa forma trapezoidala gi este adincd de 1 m, Partea superioari a umpluturii acestei gropi o constituie un strat masiv de oase de animal (in special bour si zimbru), gros 0,25—0,35 m, in care s-au gisit si putine ceramice. Sub acest strat, pe misurl ce ne de fundul gropii, cioburile devin tot mai in schimb oasele de animale sint camdati, groapa de bordei find: SAPKTURILE DE SALVARE DE LA ANDIIESENT i, sti din urmi& specie este predominanti fayi de cea dintii. Dintre j astltog ar vane Jucrate din past bund, deosebim cupa bitronconici, cu oe rotunjit gi marginea risfrintd, si ceagca cu corpul bombat si buza bein ‘Caracteristic pentru ceramica precucuteniand de la Andriegeni este dec incizat, Ia care se mai adaugi pliseurile sau decorul realizat cu ¢rotiga dingati » Din punct de vedere al motivelor decorative, mentionim spirala, reprezentati y a ps Fig. 5. — Fragmente ceramice precucuteniene. pe citeva fragmente ceramice, realizati in stil negativ prin hasurarea De asemenea, remarcim la Andrieseni lipsa decorului excizat de Giulesti. In afar de ceramici, un loc important, prin numatul lor, il o¢ de silex, de culoare neagri sau viniti-alburie, ca iz ir menea, nu trebuie neglijate nici cele 14 nuclee, intregi sau n i un mare numir de agchii de silex, din care unele se afli in altele intr-un stadiu incipient de prelucrare. | as Uneltele de piatri sint foarte rare, reducindu-se la do plate, slefuite. A 2 Plastica