Ayatollahul Khomeyni Ayatollabul Khomeyni era lid rul spiritual al Iranului cu multi ani inainte de a conduce revolutia nationaléi din 1979. Personaj marcant al Islamului de la sfarsitul secolului XX, ela ajuns in fruntea vietii politice in ultimii zece ant de viata In perioada in care a condus Tranul, el a impus adoptarea unui model de viata si politic strict mu anti-americand fermé. Iman sf 0 atttudine andl exact al nasteri lui Khomeyni ~ ace ta ar putea fi 1900, 1901 saw 1902, Numit ini Ruhollah Mosavr, el a adoptat numele 30, inspira de locul naste tin Iran familie de eradieligios:. Gt ttl stu cit s puiculfusesent maul (conducstort rel ‘080. Familial Khomeyns apartinea ramurit site a islamismului cae era majorite in Ian Avand o docrin diferil de cea a ramus nite, care are mai multi adepi sth acordau mai mult autortte iderilor lor rligiost dk Cit suniti care eonsideraa cl ndrumarea spi Fituald vine mal degrabatprin cate lor slink Coranal,cecit de la © autora Moartea timpurie a tatalui Khomeyni avea doar cel luni clnd tail la fost uci, parese Ia ordinul unuia litre Propectarl local Iranul, sau Persia dupa um mai era dentimiet pind in 1935, era tunel o tart siract, unde majorates popu- Tage! era concentrtt Ia ft. Proprietarl bo in vreme ce arenas Sitaci ai acestora abia supeavieuiau, Ta! lu KKhomeyni era un fran de condiie milocie care ave cat privind drepturl frtnimil st = does ar fi fost ‘moxival pent Khomeyni a fost apot erescut de mama si de manga sa. In 1918, cdnd ambele au runt responsabitates familie a etaut pe umer elu mal mare fate al lui Khomeyat c tarziu a stollaul ‘educatiafatelui mat igioast sa coniioue. XI is ineeput fo Arak, un lp © Ayatollshul Ruhollah Khomayni ura ‘Occidental cru influent’, considera oly ar fi provacat multe dintre tarele Iranului din perioada sahulul, pe care -e sl rsturat In 1979. tru al exhicatiedreligioase si apoi, cam pain 1922, a tranaerst la Qom, un cenkeu iy tant a1 polerinajulul si, dupa cum considers nul, capital spiritual Tranulut Qom a rimas resedinga Ini Khomeyni pant in 1954, ednd a fost exilat de sab. La inwatreligios sau avutfrapreunit do bet si tre fee, Khomeyni sia concentrat stu supra fi nosticismalu —credinta eX tr cunoastereaauevirulul spiritual dice la tmintite ~ si multe dintre acne sale pole tice wlteroare oar elemente ghostice. Pre Tegeile lui Khomeyni eau urmrte le rullt lume, ra daar de student local. Qamenii veneau chiar side la Teheran, de Ia 90 de mile distant, pent 21 pulariatea prolegentor sae au airs estiitateaBie) AvarouaHuL KHOMEYNI sahului Pablavi care dorea sf ingrideased pu ‘erea lidenllor spirit, Talenul lui Khomesni de ase adresa pu doar stdenilr sti cls ute diene mai lagi ka ajutar in lupta st polities emai tara. Totodata, aceasta iio convingerea ci eruditreligios) ar tebut st preia Conducerea activo poliice _ ___impotriva sahul in mal 1944 Khomeynt © at penta prima fepiate. Telecomunicaia fntre Prana si Iran frais mult mat bune decit cele dint Iran i Trak dato heer cu care sahul a incercat lege Irina cu Oceidentl, pra tate cle Mesaple 31 indicaile lat Khomeyni ade adeptior sil din Tran cungeau acum nestin- ihe. Totoda, aris puteau relata mal usor ‘despre misiunes lui Khomeyni s ile despre flapieeau pe prima pagina 2 zkeelor. Sabul sia dat seamna ci regimul stu se cl tina sia incereat sisi restructureze guverna- rea desemnind un primminist care era Un propiat al ulamel,conservatonre. Insi era ‘rea tirau sik 16 ianuarie 1979 sahul a fost Obligat <8 pariseasct Iranul, Exact asa cum ‘occdentalit nu au intelesa puterea mulhilor, {stl gi sab a ignorat continu iafluents loe ‘supra poponll iranizn cae a vlzut prpas- tia inte via lui pina de lips si boatia pe care o afi ela clase} conducatoare Ia febeuarie 1979, cind Khomeyni sin tors in ran dup ex, lumen a vaaut un Patria coborind din avon, si ineimpinat de ail de Sustinitoricare1 aclamau ea pe eroul revoh lied. Uni estines ‘ hit la Teheran ea sil intampine a 10 mlioane Colcare aves si elbereze de tania gahului. face numlc. pantry a elibera pe esacBiG) avarouaHuL KHOMEYNI Spusele lui sau adevert. La 22 aprile 1980 0 operatine militant secret pentms elberarea ostaticlor a sfirst cu un esec umlitor atune ‘ind elcopterele americane “sau prabusit jnteo furunt de sisip in desert iranian ‘Ostaticit au fost eliberatiabia la 21 tanuarie 1981, lua insalani oficiale a presedimelut Ronaid Reagan. (Bupa esecul umitor al lu ‘Carer fn eliveraren sotto, Heagania pee Jat purerea) Razboiul dintre Iran si Irak Ira condus. de. lider unit Saddam Hussein, a atacat rani la 22 septembre 1980, Acest act ost a dedlansat cel mat sdageros si mal Indelungat r@zbot din anil 1980 din (rlentul Mifocu, cae a costat peste un maon de vit omenest. ak, doesie st re rere tetrile aflate pe calea naval Shat al “Ari, pe care gal le preluase in 1969, a con siderat cd rvalittea continua dine cer 5 pollen ianient a Ffeut fanul wuinerabi si Yietoria va. fi rapid. In plus, Ianul a acuzat ‘egimul sunit lui Saddam de osltate fat de {shamism, sa incurait majonatea sit ieakine int de aS edie iniposrva conducitonor een ce ba al mai ult pe Bel ie ian, Luptele singeroase at caveat mar per der, dae in 1982 ceervele Untane mal mat ale franienilor au inclinat alana rizbovulut spre scestia, Considerat un rizboisfint de Khomeyni, chiar i femeile inmiene at fost chemate si pte impotsiva Irak. Dupd ce Irakienti au fost respins de pe teorile pe nce le ocupasert anterior, Hussein a props ‘un armisit, Khomeyni a refzat devarece misiunes sa era acum de a1 pedeps! pe Hussein pent faptul ct ea anttislami. fn Irn ert 0 onoate de 8 pin 3 4 muri penira lari. Respingerea invadatorir irakien $a soldat cu mati pier iranlene. Embargo- tlde armament al Satelor Unite aven spain international i din cavza wolie diplomatice, ianienilor le era dite si obxig ame. fn Ian au ajuns inst arme, chiar s cele forizate se fal de Stitele Unite in contrsparilt penta macunle irniene, Ins in 1687 era evident c Tranul nus} mal putea sistine singurd efor fle de 2abol pe temen long scl jaa ea ta suferingl. Hojatoleslam Rafsanjani, al dole » MERE sete verano © Saddam Hussein a devenit prefaintele TFakulul in 1979. In anul urmator el 2 Indeurat poporul in mojortate musulmani ‘tun rizbol costisitor gf fir succes impotriva Iranului vecin care atuncl era con dus de ayatolahul Khomeyni. ‘om ca putere din Iran dupit Khomeyni, «ho art ca rEabotultrebuta st se incele. Aces ste sovditor, la 18 tulle 1988, Khomeyni a fat cd boll a lua sei rt ing ‘ea Irakulus, Poporul inn ent goat nul stu an de via, 1989, Kh ontinuat $4 lupte Ferm impotiva tata A labo pe care considera ati-slamic fatwa (an decree religos islamic) © Ayetotahut Kho simboleat 9a condus revolutiaianiand din 1979. Cu toate 3 fost calomniat ca extremist ralgios de tre Occident, acesta 8 fost un mare erou pentru majoritatea compatrotilor si. executarea seritorului britanic Salman Rushdie sa ecitoulul romani fut Rushle Yerstele satanice, pe care Khomeynt fl consi- ‘© blasfemic.anti-slamiet. Rumoarea rowocsti de aceasta vest a fost ait de mare ineit guvernul brianie sia retas diplomat dln Iran si mul oameni au fost uci in tim ul demonstailor impotriva citi, Rushdie liga sf se ascunda Ta 3 iunie 1989, la seur tmp dup decre Mani siunea s func e care $a bucurt an, In hud infringe Trak, a economie! a reprimirl crude a opozitel, ian imas devotah omului care Fa elven Khomeyni nia fost dear un mod! mo il su, ela fost s cel care a lute. Conducerea sta fos abso- toate police implementate in peimil zece ani al Republic Isiamice Iran era pro- pria herare «Iai Khomeymi REVOUUTIA DIN TRAN