Managementul organizaţiilor

neguvernamentale – nonprofit

Organizaţii atipice
Evoluţia istorică în România
 Tipuri de ONG-uri
• Organizaţii tipice. Fundaţii, asociaţii şi federaţii
• Organizaţii atipice. Sindicate, Camere de
Comerţ, Case de Ajutor Reciproc, Organizaţii
Patronale, Crucea Roşie, Cluburile Sportive,
Cooperativele, ADR-uri, Asociaţii de
intercomunalitate.
• Organizaţii ale sectorului III
 Organizaţii atipice
Cooperativele – se definesc ca fiind asociaţii cu
caracter economic care se constituie pe baza
consimţământului liber exprimat al persoanelor
ce devin membri ai acestora în scopul
desfăşurării de activităţi în comun cu mijloace de
producţie în proprietate colectivă sau închiriate.
• există posibilitatea împărţirii profitului între
angajaţi - o poziţie discutabilă faţă de sectorul
non profit
 Organizaţii atipice (cont.)
Casele de ajutor reciproc - asociaţii fără scop
lucrativ, organizate pe liberul consimţământ al
salariaţilor din unităţile economice în scopul
sprijinirii şi întrajutorării financiare a
membrilor. CAR –le dobândesc personalitate
juridică pe baza unei legi speciale. Veniturile
dobândite se întorc în cadrul unui fond social
destinat susţinerii împrumuturilor.
 Organizaţii atipice (cont.)
Organizaţiile patronale – au fost înfiinţate în
1991, misiunea lor fiind aceea de a menţine
dialogul cu sindicatele şi de a se constitui ca
parteneri în ceea ce priveşte negocierile
salariale. Este discutabilă separaţia faţă de
instituţiile statului în anumite situaţii.
Cadru legal diferit de cel al organizaţiilor tipice.
Sunt organizate pe diferite ramuri de activitate
 Organizaţii atipice (cont.)
Sindicatele - sunt organizaţii fără caracter politic,
constituite în scopul apărării şi promovării
intereselor profesionale, economice, sociale,
culturale şi sportive ale membrilor lor. Cadru
legal separat de cel al ong-lor tipice.
 Organizaţii atipice (cont.)
Societatea Naţională de Cruce Roşie –
funcţionează ca persoană juridică de drept
public, neguvernamentală, apolitică,
autonomă şi fără scop patrimonial. Legea care
o reglementează e Legea 139/1995. Crucea
Roşie beneficiază de măsurile pe care le
stabileşte legea şi beneficiază şi de sprijin
financiar pentru desfăşurarea unora din
activităţile sale.
 Organizaţii atipice (cont.)
Cluburile sportive – funcţionează în subordinea
ANS şi au ca surse de finanţare atât venituri
extrabugetare, cât şi subvenţii de la bugetul
de stat. Ele se află sub patronaje multiple,
raporturile atât cu instituţiile de stat cât şi cu
sectorul privat justifică încadrarea cluburilor
sportive între situaţiile hibride public–privat.
 Organizaţii atipice (cont.)
• Camerele de Comerţ şi Industrie a României şi
cele teritoriale - organizatii non-
guvernamentale autonome şi de utilitate
publică; au personalitate juridică şi sunt
înfiinţate prin libera asociere a comercianţilor;
veniturile se obţin din taxele percepute pe
servicii specializate. În cadrul Camerelor nu se
desfăşoară activităţi comerciale.
 Organizaţii atipice (cont.)
• Agenţiile de Dezvoltare Regională
• Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
 Evoluţia istorică a celui de-al
treilea sector în România
Se studiază corelat cu:
- dezvoltarea practicilor filantropice,
- Implicarea statului în societate,
- rolul bisericii în societate.
Şase etape istorice în evoluţia istorică: perioada
medievală (sec.X-XIV), perioadă modernă
timpurie (sec. XV. –XVIII), perioada modernă
(sec. XIX. X), perioada interbelică, perioada
comunistă, perioda de dupa 1990.
 Perioada medievală (sec.X-XIV)
- Discursurile privind munca voluntară şi
dezvoltarea instituţiilor filantropice îşi au originea
în această etapă.
- Într-un context caracterizat de războaie instituţiile
religioase şi politice erau interesate mai ales de
interese proprii şi mai puţin interesele comunitare
- Dezvoltarea limitată a centrelor urbane
- Specificul teologiei ortodoxe – concentrare pe
ritualuri.
 Perioadă modernă timpurie (sec.
XV. –XVIII)
- Primele acte de filantropie – noi relaţii între
domnitori şi biserică
- În lumea catolică se discuta despre mântuirea
sufletului şi relaţia directă cu acţiunile caritative,
- În lumea ortodoxă un puternic cult al morţilor,
- Primele instituţii corelate cu promovarea unor
misiuni caritabile- bolniţă (ptr. călugări)
xenodochiu (adăpost pentru trecători bolnavi) –
la Curtea de Argeş, Vladislav al III-lea 1542.
 Perioadă modernă timpurie (sec.
XV. –XVIII) – cont.
- Primul spital public a fost înfiinţat în sec. XVIII
–lea lângă mănăstirea Colţea prin donaţie a
familiei Cantacuzino,
- În Transilvania, începânt cu Maria Thereza au
fost introduse taxe de lux pentru folosirea
serviciilor sociale,
 Perioada modernă(1800 - 1918)
Dezvoltarea clasei de mijloc.
- s-au manifestat cu precădere după 1848 – când
încep să se dezvolte asemeni celor din Europa
Centrală şi de Vest – în continuare proprietari de
pământuri şi datorând bogăţia facilităţilor fiscale şi
sis. forţei de muncă,
- multe organizaţii filantropice apar ca rezultat al
implicării femeilor din elita antreprenorială,
- elita românească mult prea legată de stat şi prea
puţin implicată în rezolvarea problemelor prin
eforturi filantropice,
 Perioada modernă
- reprezentanţii diferitelor etnii din Moldova şi Ţara
Românească – datorită condiţiilor restrictive impuse
(drepturi restrictive mai ales în deţinerea de proprietăţi) – au
investiti fonduri importante în educaţie şi protecţie soc. în
comunităţile lor,
- În Transilvania ASTRA (Asociaţia Română pentru Literatură
Română şi Cultura Poporului Român)
Biserica Ortodoxă
- a pierdut mult din statutul ei privilegiat în relaţia cu statul şi
elitele (stil de viaţă mai costisitor)
- 1864 – reforma pământului – o parte din pământ şi bunuri
confiscate
- Noi relaţii între stat şi biserică ortodoxă
 Perioada modernă
Relaţia cu statul
- Constituţia din 1866 – preocupări la nivel legislativ în
domeniul sănătăţii publice, protecţiei sociale,
educaţiei – alocaţii minime (mai ales pentru obiective
de dezvoltarea infrastructurii),
- Revolta din 1907 – a demonstrat incapacitatea
structurilor guv. de a asigura protecţie socială şi a
organizaţiilor filantropice de a rezolva problemele
supravieţuirii în mediul rural (deţinere de pământ,
educaţie, protecţie socială, accesul la credite, etc.)
 Perioada modernă
- în mediul rural scăderea venitului, creşterea
numărului de membrii de familie – slaba ofertă de
muncă la oraşe (insuficienta dezvoltare a acestora),
- perioada Primului Război Mondial – criză în
domeniul serviciilor publice
- implicarea personalităţilor marcante George
Enescu, regina Maria – evenimente speciale,
- încercările diferitelor acţiuni civile pentru
sprijinirea războiului evidenţiază importante
caracteristici ale “sectorului al treilea” atât în
accepţiune comună cât şi oficială,
 Perioada modernă
- tonurile câteodată dramatice al acţiunilor
caritabile – dem. lipsa de interes/ interes
scăzut din păturilor înstărite
- implicarea unor ONG-uri – Crucea Roşie,
- instituţiile guvernamentale – activitate
limitată
 Perioada interbelică
- Apariţia Legii 21/1924 Legea Mârzescu,
- Organizaţiile neguvernamentale au cunoscut o
semnificativă creştere atât ca şi număr cât şi ca
tipuri de activitate,
- Posibilitatea de a alege între diferite organizaţii
care să reprezinte interesele filantropice a
încurajat cel puţin dezvoltarea unui sens
minimal al opţiunilor posibilităţii de acţiune
indivduală în al treilea sector
 Perioada interbelică
- Distrugerea acestui spaţiu autonom al
acţiunilor filantropice a început încă din 1938
din vremea domniei lui Carol al II-lea şi a
continuat în perioada comunistă,
- Mareşalul Ion Antonescu – Consiliul de
Patronaj - Maria Antonescu,
 Perioada comunistă
- Regim comunist mai refractar la revizuirea
proiectului totalitarist decât din celelalte ţări ale
blocului comunist,
- Compromiterea conceptelor de încredere
reciprocă – a voluntariatului,
- Cultul personalităţii,
- Sentimentul că statul trebuie să-şi asume
obligaţia de a finanţa cea mai mare parte a
serviciilor sociale.
 Perioada de după 1989
- Domeniu care a cunoscut o dezvoltare
dinamică în acestă perioadă,
- Asistăm la o inconsecvenţă a politicilor
statului faţă de sectorul al treilea,
- Evoluţie specifică în funcţie de ciclurile
electorale (1990 – 1996, 1996-2000, 2000-
2004)
- Apariţia de noi reglemetări legale.