HIALOPLASMA:matricea citoplasmatica aflata aflata in permanenta interrelatie cu

compartimente de organite. Pe preparate proaspete,hialoplasma prezinta o zona

perinucleara bogata in organite si o zona ext. fara organite. Pe prep microsp colorate
prez diverse gr de bazofilie la cel tinere si acidofilie la cel imbatranite.Ultra structura
formata dintr-ofaza fluida: apa,ioni,micro si macromolecule solubile si o faza solida: prot
insolubile care alcatuiesc o retea extreme de fina numinta citoschelet microtrabecular.
Prop fizice: amestec heterogen,ph-6,8,realiz dispersia luminii,prez miscari
browniene,sedimenteaza in camp gravitational si centrifugal,prez stari de gel.Starea de
gel: vascozitatease dat fixarii macromolec. org in ochiurile retelei.. Compoz chimcia 85%
apa,15 % proteine,lipide,glucide nucleotide,ARN.Roluri: repez un deposit de mat de
constructii: aminoacizi,zharuri,ac grasi,nucleotide,enzime.Toate reactiile endochimice
incep sau se deruleaza in hialoplasma. Are rolul de a initia miscari intracelulare. Este si
un depozit de subst cu rol energetic.
INCLUZIUNI CITOPLASMATICE: incl glucidice reprez de glicogen(cel animala)
amidon (cel vegetala). In toate cel se gases uin cantit mici , in cel musc si hepatice in cant
mari. Se evid prin metoda PAS si reactia cu iod. Absenta enzimelor de degradare a
glicogenului conduce la acumularea sa intracitoplamatica,care se realiz progresiv pana la
moartea individului. INCL LIPIDICE : incl fiziologice tranzitorii. Se gas in cel hepatica
postprandial,in cel secretorii ale gl mamare in timpul lactatiei, in adipocitul alb sib run.
Adipocitul lab-tes cel subcutanat si in jurul organelor. Lipidele continute au rol energetic
si termoizolator,de prot mecanica. Adipocitul brun se gaseste in tes cel subcutanat. Nr cel
e crescut la nou nascut si scade odata cu varsta,astfel k la batrani se formeaaza o
aglomarare in zona interscapulovertebrala. Lipidele patologice: absenta lipazelor duce la
alcolism cronic si se numeste lipidoze. INCL PROT: in cel secretorii din gl endocrine si
exocrinesi sunt scretetae in 1-4 ore de la mom producerii lor. INCL PIGMANTARE :
melanina(pigemntul melanic negru)- in melanocite(in epiderm. Cel retinei),
lipofuscina(pigmentul brun)- in neuroni sic el musculare. INCL CRITALICE SI
CRISTALOIZI –in eozinofilesi cel Leydig. INCL PATOLOGICE-VIRALE: bacteriene
in nucelu dak infectia a fost facuta cu un virus AND.
CITOSCHELET CELULAR: Microfilamante de actina. Citoscheletul are rol in
coordonarea traficului intracellular al moleculelor,formarea curentilor
intracitoplasmatici.coord activitatilor enzimatice,realizarea diviziunii,participarea la
mecanismele de fagocitozasi pinocitoza,unirea componentelor celulare intr-o unitate de
structura si functie. Actina este una dintre cele mai bine reprez prot din organism 15%. Se
gaseste in toate cel cel musc si nemusc sub forma monomerica si polarizata. Forma
monomerica numita actina G are greutatea molec 43 Kda, prez la supraf situsuri speciale
pt atasarea miozinei,atp-ul,Ca sip rot associate. Forma polimerizata-actina F.
Polimerizarea este energodependenta si calciudependenta. Are loc in 3 etape: 1 faza de
LAG atasarea a 3 monomeri; 2 faza de polimerizare-atasarea monomerilor se face cu o
vit ridicata la una din extremitati si cu o vit scazuta la cealalta extremitate; 3 faza de
echilibru-proteinele associate care moduleaza polimerizarea sunt
profilina,filamina,gelsonina,fibrina,alfactinina. In cel nemusculare filamentele de actina
sunt formatedin 2 lanturi resucite in helix. Se formeaza inelul necontractil din organizarea
moleculara a zonulei aderens,inelul contractile care se polimerizaeza in telofaza si care
finalizaeaza separarea celulelor fiice,participa la org moleculara a microvililor,org molec
a fibrelor de stressi a folipodiilor,part la generarea pseudopodelor alaturi de filam de
miozina.
CITOSCHELETUL CELULAR.MICROF DE MIOZINA: miozina se gaseste in toate cel
sub forma monomerica si polimerizata. Monomerul are o forma asimetrica format din tr-
un cap si o coada. Capul format din 2 perechi de lanturi grele si 2 per de lanturi usoare.
Cada are 2 lanturi polipeptidice,cele mai lungi din organismul uman. Polimeriz are loc la
niv cozilor,capetele ramanad libere pt asatarea la filam de actina. Polimeriz este
energodependenta si se face cu consum de ATP si in prez Ca. in cel nemuscumlare filam
se form prin polimerizarea a 10-20 monomeri,sunt instabile si subtirisi poarta denumirea
de miozina 1. in cel musculare filam de mioz se form prin polimeriz a 500 de
monomeri,groase ,stabile si sunt denum miozina 2.. contractia musc se realiz prin glisarea
actinelor printer miozine fara scurtarea fribrelor; in et successive: atasarea capului de
miozina la filam de actina,pivotarea capului de miozina cu tractuiionarea
actinelor,detasarea care antreneaza relaxarea musculara.
FILAMENTE INTERMEDIARE: poarta aceasta de numire deoarece diametrul lor e
aprox 10 nm,este intermediar diametrului microfilmamentelor de actina si diametrul
microtubulilor. Proteinle care alc filam intermediare sunt molecule fibrilare.
Polimerizarea are loc in alaturarea si impletirea lor k intr-o franghie,astfel filam
intermediare o data asamblate nu se mai depolimerizeaza. Au o structura foarte rezistenta
care poate fi intarita la nevoie d leg covalente intre subunitatileproteice. Prot care intra in
filam intermediare sunt foarte diferite,variatiae ce depinde de tipul celulei in care se
gasesc si de specie. Au o org structurala comuna continand un domeniu central alfa helix
de aprox 310 amino , cu aspect de bagheta.. filam inter sunt sunt formate din subunitati
proteice care apartin unei clase multigene exprimata diferit in variate tipuri celulare. Au
fost puse in evidenta 4 tipuri de filam intermediare: tipul epithelial cuprinde filam de
keratina numite si tonofilamente. Tipul axonal cuprinde neurofilam caract
neuronului,fiind cele mai importante structuri de la nivelul axonului,dedritelor si reg
perinucleare. Tipul vimentina-aici sunt incluse filam ce prez aceeasi morfologie,dar
contin prot diferite cum ar fi : vimentina,desmina,senemina. Tipul nuclear-reprez de
lamina nucleara formata dintr-o retea de subunitati proteice numite laminele nucleare.
Rol in reorganizarea mb nucleare in timpul telofazei.
MICROTUBULI: pe lg microfilam de actina si de miozina microtubule reprez cel de al
3lea tip de filam ce apartine citoscheletului fiind un component obligatoriu al acestuia.
Microtubule se formeaza prin polimerizarea proteinei numite tubulina. Aceasta este un
heterodimer alct din subunit alfa si subunit beta care sunt neindentice. In citosol se afla in
echilibru intre microtubule si tubuline. Similar cu microfilam de actina, microtubulii in
crestere prez o polaritate structurala inerenta. Polimerizarea microtubulilor este
acompaniata de hidrilozaguanozim trifosffat la guanozin difosfat. Polimerz tubulinei e un
proc de autoasamblare care se pretece spontan la temp de 37 gr ,n timp ce la 5 gr are loc
dezasamblarea. Microtubule se pot gasi liberi in citpolasma sau formeaza asambluri de
microtubule in unele structuri celulare cum ar fi anonemele cililor si flagelilor. Microtub
din cytoplasm sutn struct labile ,cu o capactitate rapida de asamblare si dezasamblare.
Functii: mecanici de mentinere a formei. Morfogeneza-fixeaza organitele si le modif
pozitia in cytoplasm. Rol de organizator al citoscheletului prin faptul ca determina
distributia flamnetelor intermediare si a filam de actina, rol in miscarea celulara.
CENTROZOMUL-organit responsabil de initierea miscarii intracel sia diviziunii.
Format din 2 centrioli asezati perpend unul pe celalalt,localiz in apropierea nucleului.
Fiecare centriol format din 9 triplete de microtubule unite prin punti proteice. Asterul este
present pe toata durata diviziunii ,la sf profazei de duplica motiv pt care sf profazei
poarta denumirea de dister. Format din centrul celulei inconjurat de o masa densa,alcatuit
din proteine si toate tipurile de arn. Se polimeriz microtub asterieni. Formarea fuslui de
diviziune incepe in profaza,devine complet in metafaza,dupa care se depolimeriz
progresiv pana la sf telofazei. In mtafaza e format din 3 categ de microtubule : polari-
dintr-un pol pana la la paca ecuaroriala; -cinetocorieni; -liberi.
CILII:prelungiri multimple localizate la supraf cel epiteliale din trahee ,bronhii si
oviduct. Sunt inplicati in curatirea mucusului. La niv oviductului au rol in deplasarea
oului spre cavitatea uterine. Acest lucru se datoreaza miscarii clilului cxare se ciclica in 2
timpi cu o durata de 0,1-0,2sec. componente structurale: portiunea libera sau cilul
propriu zis, corpusculul bazal,radacinile cilului. Flagelul-la om singura celula care poseda
flagel este spermatozoidul.flagelul are o miscare ondulatorie,sinusoidala,care determine
inaintarea spermatozoidului. In ME se obs k flagelul are o ultrastructura asemanatoare
cililor,dar mai complexa. Miscarea falegeluli este det de glisarea dubletelor de dineine
care are activitate atp-azica sid e mitocondriile de la niv piesei intermediare.
MICROVILII:- prelungiri citoplasmatice ale majoriatii celulelor epiteliale. In ME pot
aparea mici de forma neregulata sau se prez sub forma unor prelunigri mai mari care det
marime a supraf celulare. In genere nr si forma microvililoor este corelatacu capactitatea
de absortie a celilelor. Rolul este de a mari supraf de absortie si de a intereveni nin mod
active in procesul de absotie,impingand subst abosrbite spre interiuorul celulei.
Microtubule au o grosime de 80 nm si o lungime de 1 micron. E format dintr-un miez
format din 20 -30 de filam de actina,dispuse de-a lungul axului longitudinalal acestuia.
Filamentele sunt solidarizate de mb plasmatica printr-un complex de proteine.cum ar fi
calmodulinelesi miozina 1 care se ataseaza pe fata citoplasmatica a plasmalemei,avand
rol de support.
RIBOZOMII: sau granulele lui palade. Organite intracitoplasmatice
nespecifice,ndelimitate de membrane,prez in toate cel cu exceptia hematiei adulte
circulante. In MO sunt responsabili de bazofilia citoplasmatica. In ME au forma
granulara,dimens250-300 nm,au o constanta de sedimentare de 70 S la pk si 80S la Ek .
format din2 subunitati inegale ca forma. In citoplasma se gasesc sub 3 forme : subunitati
libere fara nciun rol,atasate pe ARNm,poliribozomi liberi atasati la mb RE cu care
formeaza RER. Functiile ribozm riboz atasati la mb re endomplasmic: sintetizeaza
proteine de export reprezentate de hormone,anticorpi,enzime; si ribozomi liberi-intervin
sin siteza proteinelor de structura si participa la diviziune,la cresterea celulara si
inlocuirea organitelor imbatranite.
RETOCIL ENDOPLASMIC: un organit citoplasmic nespecific,prez in toate cel cu
exceptia hematiei, mai bine reprez in cele secretorii. A fost prima data descoprita sub
forma de ergatoplasma in cel pancreatice iar apoi in corpii Nissl si trigroizi in cel
nervoase si corpii Berg in hepatocite. ME: system de canalicule,tubi vezicule,cisterne
anastomozate intre ele. Lumenul ret comunica cu cisterna perinucleara. Tipuri de
memebrana: in fct de prez sau absenta ribozomilor zonele de ret endoplasmic sub forma
de rer sir en. Compozitia chimica: a fost stabilita prin microanalize dupa separarea prin
ultracentrifugarea diferentiala si folosind solutii gradient de densitate. In cursul acestor
operatii are loc fragemntarea si fuziunea membranelor cu formarea unor vezicule numiet
microzomi.ca si alte mem celulare,mem ret endomplamic sunt structuri aflate in
echilibru dina mic,constitunetii lor fiind reinnoiti.
FUNCTII SPECIFICE RER:tran sferul lanturilor polipetidice . rer participa la sinteza
proteinelor destinate exportului precum si a unopr proteine structurale destinate
memebranelor oraganitelor citoplasmice. Rer este bine reprez in cel pancretice unde
secreta enzime digestive si hormone,in plastocite si in hepatocite. Glicolizarea
proteinelorin RE-aditia covalenta a zaharridelor la proteine este una din functiile
importante ale RE deoarece maj proteinelor din lumen sunt glicolizate inainte de a fi
transportate la ap golgi,la lizozomi , la mb plasmatica sau in spatial extracelular. Functii
specifice REN: +ealizeaza etape din metabolismul lipidelor fiind implicat in bioseinteza
lipidelorr, REN este f bine reprez de in celulele din corticosuprarenale si gonade care
sintetizeaza hormone steroizi,precum si cellule din mucoasa intestinala cu rol in absortie.
+ detoxifiere-reprez metabolizarea substantelor endogene sau exogene in vederea
neutralizarii efectelor nocive si a usurarii eliminarii lor. + alte roluri: in hepatocite
participa la degradarea glicogenului hepatic,transformarea bilirubinei indirecte in
bilirubine directa prin intermediul glicuroniltranferazei, o enzima a RE. bilirubina directa
se elimina prin bila. In cel musculare REN participa la formarea sistemului
sarcoplasmatic cu rol in stocarea Ca. in cel cu conuri si bastionase din retina REN are rol
in fotoreceptie. In melanocite realizeaza sinteza melaninei. RE poate juca rol de suportr
mechanic al citoplasmei dar si de compartimentare a acesteia. Rol in biogeneza
membranelor. Implicatii medicale.RE prezinta aspecte diferite in raport cu starea
functionala a cel. De expl la un animla bine nutrit, hepatocitele sunt in activitate maxima
si in citoplasma lor predomima RER,in timp ce la un animal subnutrit in hepatocite
predomina REN. O alta imporanta – toate leziunile toxice dintr-un organ sau tesut condcu
la dezorganizari alre RE. orice susbt toxia modifica ulktrastructura si functia RE.
AP GOLGI: organit intracitoplasmatic nespecific,delimitat de endomembrane,present in
toate celulelecu exceptia hematiei adulte. E bine reprez in cel secretorii. In MO are aspect
de retea perinucleara. Localizarea sa depinde de tipul cellular si de mom functional. In
ME complexul golgi prez 3 compartimente: compatimenutl cis,compatimetul median si
comp trans. Sacii golgieni sunt delimitati de endomembr cu o grosime de 6 nm a
semenatoare cu memerb RE la niveleul fetei cis,respctiv cu o grosime de 8 nm aseman
plasmalemei la nivelul fetei trans. Veziculele de tranzitie au un diametru de 20 -80 nm si
trasnporta produsii sintettizati la niv RE. veziculele de secretie prezinta un diametru de
0,3-3 micrometri. Compozita chimica: ap golgi comtine proteine de structura si proteine
enzimatice in prop de 60 % ,lipide. Enzimele marker sunt tiaminopirofosfataza si
nucleozidifosfaza.