RECOMANDÃRI DE

PROIECTARE
- EXECUÞIE

Dr. ing.

Stanis³aw
KANIA
consultant ºtiinþifico-tehnic al

VG-ORTH Polska

2.13
Drepturi de autor.
Republicarea textelor sau imaginilor,
parþial sau în totalitate, fãrã acordul autorului,
reprezintã o încalcare a drepturilor de autor ºi va fi sancþionatã.

2.14
 PARAMETRI TEHNICI
I INTRODUCERE

Plãcile din gips produse de firma VG-ORTH POLSKA au

Plãcile din gips cu nut ºi feder au început sã fie folosite în
urmãtoarele dimensiuni: lungime 666 mm, înãlþime 500 mm ºi
Europa la sfârºitul sec. XIX. Una din primele fabrici a fost
grosime 60, 80 ºi 100 mm (imaginea 1). Produsul de bazã îl
înfiinþatã în Germania în anul 1886, iar în 1926 a fost brevetatã
reprezintã plãcile cu grosimea de 80 cm, produse în fabrica din
în aceastã þarã producþia ºi utilizarea “Vierfalzplatte”, adicã
Jaworzno, a cãror densitate este de 900 kg/m3 (categoria
plãcile din gips, care aveau nut ºi feder pe fiecare din cele
plãcilor de densitate medie).
patru laturi. Construirea pereþilor despãrþitori din plãci din gips
a început sã fie practicatã mai intens dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial, când reconstrucþia masivã a clãdirilor distruse
de rãzboi a impulsionat introducerea unor tehnologii rapide ºi Imaginea 1. Placa de gips VG-ORTH
ieftine. În prezent cel mai mare consum de blocuri din gips din
Uniunea Europeanã se înregistreazã în þãri precum: Olanda,

500 mm
Franþa, Belgia, Spania ºi Germania.

Norma europeanã PN-EN 12859 Plãci din gips.

Definiþie, cerinþe ºi metode de testare, care se aplicã în
mm
666
Polonia din decembrie 2002, defineºte placa de gips drept un
paralelipiped care are nut ºi feder pe cel puþin doi pereþi opuºi.
60,
80,
100
În funcþie de densitate, norma enumerã trei tipuri de plãci,
produse în culori diferite (tabelul 1). mm

Tabelul 1. Clasificarea plãcilor din gips

în funcþie de densitate, conform cu PN-EN 12859

Tipul plãcilor din gips Densitatea kg/m3 Culoarea plãcii

plãci cu densitate mare 1100 - 1500 roz
plãci cu densitate medie 800 - 1100 naturalã
plãci cu densitate micã 600 - 800 galben

II. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PLÃCILOR DIN GIPS VG-ORTH

RAPORTATE LA CERINÞELE NORMEI PN-EN 12859

Fiecare lot de produse VG-ORTH este supus unui control
amãnunþit al calitãþii. În cazul plãcilor din gips se verificã dacã
parametrii tehnici ai acestora corespund normei PN-EN 12859
Plãci din gips. Definiþie, cerinþe ºi metode de testare. Condiþia
de îndeplinit pentru emiterea declaraþiei de conformitate cu
norma este îndeplinirea de cãtre plãci a cerinþelor normei.
În afarã de controalele proprii, plãcile VG-ORTH mai sunt
testate ºi de o unitate de cercetãri independentã. Anexa
cuprinzând rezultatele testelor efectuate de Catedra de Gips a
Institutului Materialelor de Construcþii Minerale din Opole
demonstreazã îndeplinirea cerinþelor normei.
Principalii parametri tehnici sunt chiar cu mult mai buni
decât acestea. Printre altele este vorba de:
! respectarea dimensiunilor,
! lipsa abaterilor de la nivelul suprafeþei (netezime),
! rezistenþa la îndoire mai mare decât cea
! prevãzutã de normã cu 80-100%,
! nivelul umiditãþii, între 1-2%, la un conþinut admisibil
de 6%,
! capacitatea de absorbþie a apei care atinge, în cazul
plãcilor hidrofobe de clasã H1, 2,5% iar în cazul
plãcilor hidrofobe de clasã H2, 5%.

2.15
 PARAMETRI TEHNICI
III PARAMETRII TEHNICI AI PEREÞILOR DESPÃRÞITORI DIN PLÃCI VG-ORTH
Pereþii despãrþitori sunt ziduri interioare care nu fac parte
din structura de rezistenþã ºi au rolul de a delimita ºi separa
încãperile unei clãdiri. Pentru a asigura beneficiarilor clãdirii
confortul ºi siguranþa necesare, pereþii despãrþitori trebuie sã
se caracterizeze în primul rând printr-o bunã izolare fonicã,
rezistenþã la foc ºi lipsa unei influenþe negative asupra
sãnãtãþii. Deasemenea, peretele despãrþitor trebuie sã fie
rezistent la lovituri ºi sã ofere posibilitatea suspendãrii
corpurilor de mobilier de bucãtãrie, a rafturilor sau altor
obiecte.
! Capacitatea de izolare fonicã
Zgomotul este unul din cei mai importanþi factori care
influenþeazã în mod negativ starea de sãnãtate ºi calitatea
vieþii omului modern. În special în mediul urban nivelul de
zgomot se intensificã continu, lucru ce duce la apariþia
oboselii, diminuarea rezistenþei sistemului nervos, afecþiuni
ale aparatului digestiv sau organelor auditive. Un rol foarte
important al clãdirii îl reprezintã protejarea locatarilor de
zgomot. Într-o clãdire bine proiectatã ºi executatã putem lucra
sau ne putem odihni eficient. Spaþiul din jurul clãdirii ºi zidurile
exterioare protejeazã de zgomotele din stradã, în schimb
zidurile interioare îndeplinesc aceastã funcþie în ceea ce
priveºte zgomotele produse în interior. Proiectantul ar trebui
sã aleagã pentru pereþii despãrþitori acele soluþii constructive
care sã corespundã cerinþelor privind izolarea fonicã a
elementelor clãdirii.
Conform normei PN-B-02151-3:1999 Acustica în
construcþii. Protejarea de zgomot în clãdiri Capacitatea de
izolare fonicã a pereþilor unei construcþii ºi a elementelur de
constucþie, pentru determinarea nivelului capacitãþii de izolare
fonicã a pereþilor se utilizeazã indicatori mononumerici:
Rw (C,Ctr),
unde:
Rw indicatorul mãsurat al izolãrii fonice proprii [dB],
C indicatorul spectrului de adaptare privitor la zgomotele
produse în interior [dB],
Ctr indicatorul spectrului de adaptare privitor la zgomotele din
exterior.
2.16
Izolarea fonicã în funcþie de caracteristica spectralã a
sursei de zgomot este determinatã de indicatorii de mãsurare
a izolãrii fonice proprii Ra
Pentru pereþii interiori:
Ra1 = Rw + C,
Pentru pereþii exteriori:
Ra2 = Rw + Ctr,
Indicatorii de analizã a izolãrii fonice aproximative R'a1 ºi
R'a2 pot fi calculaþi folosind metoda simplã ºi formulele:
R'a1 = Ra1 - K,
R'a2 = Ra2 - K,
unde
K ameliorantul care determinã influenþa propagãrii laterale a
sunetului în clãdire [dB]. Valoarea coeficientului K este
influenþatã de greutatea peretelui despãrþitor ºi a pereþilor
laterali exprimatã în kg/m2. Valoarea acesteia poate fi
luatã din tabelele anexe ale normei. În cazul clãdirilor cu o
construcþie masivã coeficientul K are o valoare medie
pentru pereþii despãrþitori din locuinþe de 1 dB.
Pereþii din plãci de gips VG-ORT au un grad bun de izolare
fonicã, fapt confirmat de testele efectuate în decembrie
2003 la Catedrea de Acusticã a ITB. Testele au fost
efectuate pentru trei tipuri de pereþi:
I Perete simplu din plãci VG-ORTH cu grosimea de 80
mm ºi densitatea 900 kg/m3
II Perete simplu din plãci VG-ORTH cu grosimea de 100
mm ºi densitatea 810 kg/m3
III Perete dublu din douã straturi de plãci VG-ORTH cu
grosimea de 80 mm ºi, între ele, un strat de vatã
mineralã cu grosimea 50 mm (imaginea 2).
Peretele dublu a fost executat din douã straturi de plãci de
gips VG-ORTH cu grosimea de 80 mm, între care a fost
formatã o placã din vatã mineralã PANELROCK, produs al
firmei ROCKWOOL, cu grosimea de 50 mm. Plãcile din vatã
mineralã au fost lipite pe o parte de suprafaþa unuia din
rândurile de plãci VG-ORTH cu adeziv din gips iar între ele ºi
cel de al doilea strat de plãci VG-ORTH a fost lãsatã o distanþã
de 10 mm.
 PARAMETRI TEHNICI
1

5 2

Imaginea 2 Schema
peretelui dublu :
1 - peretele învecinat

80
(masiv)
2 - placã din gips ORTH,
grosime 80 mm

10 50
3 - vatã mineralã

220
PANELROCK, grosime
50 mm
4 - bandã din plutã

80
presatã, grosime 5 mm
5 - adeziv pe bazã de
gips

3
4

Rezultatele testãrii sunt prezentate în tabelul 2,

iar în tabelele 3 ºi 4 sunt date exemple de utilizare a pereþilor din plãci VG-ORTH
în funcþie de nivelul de izolare fonicã cerut.

Tabelul 2. Izolarea fonicã a pereþilor dspãrþitori din plãci de gips VG-ORTH

Indicatorii mononumerici ai
Tipul
Descrierea peretelui
capacitãþii de izolare fonicã
peretelui
Rw C Ctr

I 38 0 -2
Perete simpul din plãci VG-ORTH cu grosimea de 80 mm
ºi densitatea 900 kg/m3

II 39 -1 -4
Perete simpul din plãci VG-ORTH cu grosimea de 100 mm
ºi densitatea 810 kg/m3

III 54 -1 -4
Perete dublu din plãci VG-ORTH cu grosimea de 80 mm
ºi vatã mineralã cu grosimea de 50 mm

Tabelul 3. Exemple de utilizare a plãcilor din gips VG-ORTH comparativ cu cerinþele normei PN-B-02151-3.
Clãdiri de locuit multi-familiale

Valoarea Tipul de perete

Funcþia încãperilor separate prin perete cerutã R'a1 [dB] VG-ORTH

Toate Cu toate încãperile locuinþei vecine 50 III

încãperile
50 III
locuinþei
Cu coridorul, casa scãrii

Încãperile sanitare ale aceleiaºi locuinþe 35 I, II

Camera
30 - 35 I, II
Toate încãperile unei locuinþe cu
excepþia încãperilor sanitare

2.17
 PARAMETRI TEHNICI

Tabelul 4. Exemple de utilizare a plãcilor din gips VG-ORTH comparativ cu cerinþele normei PN-B-02151-3.
Alte clãdiri

Valoarea cerutã Tipul de perete

R’a1 [dB] VG-ORTH
Tipul clãdirii Funcþia încãperilor separate prin perete

Hotele Camere de hotel 50

de categorie 3 Camere de hotel III
stele sau mai mult Coridorul 45

Camere de hotel 45
Hotele
de categorie sub Camere de hotel Coridorul 45 III
3 stele, pensiuni
Încãperi sanitare comune 50

Sãli pentru copii 50 III

Cãmine, grãdiniþe Sãli pentru copii
Încãperi de uz gospodãresc 50 III

Încãperi pentru activitate administrativã 35 I, II

Încãperi pentru Încãperi pentru desfãºurarea

50 III
Clãdiri activitate
administrative activitãþilor ce necesitã concentrare,
administrativã cabinete director

Coridorul 35 I, II

! Rezistenþa la foc - propagarea focului,

- izolarea la foc,
Asigurarea protecþiei împotriva incendiilor este una din - etanºeitatea la foc.
principalele condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã
zidurile unei clãdiri. Pentru pereþii care nu fac parte din structura de rezistenþã
se aplicã ultimele douã criterii.
În caz de incendiu peretele despãrþitor nu poate sã ia foc Apartenenþa peretelui la una din clasele de rezistenþã la
ºi nici sã emitã substanþe toxice. Deasemenea, ar trebui sã foc se marcheazã prin simbolurile E (etanºeitatea la foc)
protejeze cât mai mult timp încãperile învecinate cu cea în respectiv I (izolarea la foc). De exemplu simbolul EI 90
care a izbucnit focul, pentru a împiedica rãspândirea semnificã faptul cã elementul analizat menþine etanºeitatea ºi
incendiului. Din aceastã cauzã peretele trebuie sã fie executat izolarea la foc timp de 90 de minute.
din material ignifug ºi sã aibã asemenea parametri care sã-i
permitã sã-ºi îndeplineascã funcþia de “despãrþire” un timp cât În luna iulie 2004 s-au efectuat testele de rezistenþã la foc
mai îndelungat. pentru pereþii din plãci de gips VG-ORTH cu grosimea de 80
mm. Testele s-au efectuat în Centrul de Tehnicã Navala din
Rezistenþa la foc a elementelor unei clãdiri înseamnã Gdañsk, în conformitate cu normele în vigoare pentru acest
îndeplinirea de cãtre acestea a unor norme stabilite pentru domeniu:
condiþiile fizice normale care sunt constatate în timpul unui
incendiu. Mãsura acestei caracteristici este datã de timpul PN-EN
PN-EN1363-1:2001
1363-1:2001
care se scurge din momentul începerii testului pânã când se Testarea rezistenþei
Testarea rezistenþei
la foc. Partea
la foc.
I: Cerinþe de ordin
atinge unul din cele trei puncte extreme de bazã: Partea I: Cerinþe
general.
de ordin general.

2.18
 PARAMETRI TEHNICI
4

Imaginea 3.
Vedere a peretelui
de probã
1 rama de
testare
2 placa din gips
gr. 80 mm 1
3
3 bandã din plutã
presatã gr. 5
mm
4 umplere cu 5
spumã

3m
poliuretanicã 2
rezistentã la
foc
PYROPLEX
5 fantã lãþ. 20
mm umplutã cu
vatã mineralã

3m

PN-EN 1364-1:2001 În lungul uneia din muchiile verticale s-a efectuat o

Testarea rezistenþei la foc a elementelor neportante. îmbinare elasticã folosind bandã din plutã presatã de lãþime
Partea I: Pereþii 80 mm.

Pentru a determina rezistenþa la foc a fost construit un
perete de probã, conform cu cerinþele normei PN-EN 1631-1,
din plãci de gips cu grosimea de 80 mm ºi densitatea 900
3
kg/m , produs VG-ORTH POLSKA, str. Promienna 51,
Jaworzno.
Dimensiunea peretelui în secþiunea ramei de testare:
3,00x3,00 m (imaginea 3).
În locul de îmbinare a peretelui cu podeaua s-a folosit un
suport din plutã presatã de lãþime 80 mm ºi densitate 280
3
kg/m .
Cea de a doua muchie verticalã a fost executatã “liber”
lãsând o fantã de 30 mm între perete ºi rama de testare. Fanta
a fost apoi umplutã cu vatã mineralã, prod. ROCKWOOL
MARINE FIREBATS 130.
Îmbinarea orizontalã a muchiei superioare a peretelui s-a
fãcut în douã moduri:
- pe o jumãtate din lungimea peretelui s-a folosit bandã din
plutã presatã,
- pe cealaltã jumãtate a îmbinãrii s-a lãsat o fantã de aprox.
15 mm între perete ºi latura orizontalã a ramei, care mai
apoi a fost umplutã cu spumã poliuretanicã ignifugã
PYROPLEX prod. REDDIPEX GROUP PLC, Marea
Britanie.

2.19
 PARAMETRI TEHNICI

Peretele a fost ºpãcluit apoi pe ambele feþe cu amestec de Peretele realizat în modul descris mai
ºpãcluit din gips VG-ORTH. sus din plãci VG-ORTH
Laturile de îmbinare a peretelui cu rama de testare au fost cu grosimea de 80 mm a obþinut
umplute cu amestec acrilic ignifug PYROPLEX prod. clasa de rezistenþã la foc EI 180.
REDDIPEX GROUP PLC, Marea Britanie.
Pentru lipirea plãcilor s-a folosit adeziv pe bazã de gips Concluziile testului de rezistenþã la foc se aplicã direct pentru
Fugenfüller Kleber, produs VG-ORTH POLSKA, fabrica din toþi pereþii neportanþi construiþi în acest mod, care au suferit
Jaworzno, str. Promienna 51. una din modificãrile de mai jos:
Peretele de probã a fost ºpãcluit cu mortar din gips, produs
VG-ORTH POLSKA, fabrica din Jaworzno, str. Promienna 51. - mãrirea înãlþimii peretelui pânã la 4m
- mãrirea lungimii peretelui,
- reducerea înãlþimii peretelui, mãrirea grosimii peretelui
ºi/sau materialelor componente.

Tabelul 5. Clasificarea rezistenþei la foc a pereþilor din plãci de gips VG-ORTH cu grosimea de 80 ºi 100 mm

Dimensiunile peretelui Clasa

Tipul îmbinãrii elastice cu tavanul de rezistenþã
ºi pereþii alãturaþi
Lungime
la foc
Grosime Înãlþime

80 mm Îmbinarea cu pereþii învecinaþi:

suport din plutã presatã.
< 4,0 m1) EI 180
Nu existã Îmbinarea cu tavanul :
1)
limite bandã din plutã presatã sau
100 mm spumã poliuretanicã PYROPLEX

1)
Dimensiunile admisibile ale peretelui mai trebuie sã corespundã ºi valorilor indicate în tabelele 7, 8 ºi 9.

Rezistenþa sporitã la foc a pereþilor din plãci de gips
VG-ORTH este determinatã de caracteristicile materialului din
gips. Gipsul sulfat de calciu dihidrat (CASO 4 x 2H2O) conþine
18-20% apã cristalizatã în combinaþie chimicã. În timpul
incendiului gipsul este supus unei deshidratãri lente fãrã ca
temperatura sã-i creascã peste 100-110OC pânã la încheierea
acestui proces. Deasemeni buna izolare la foc a gipsului este
influenþatã ºi de coeficientul de conductibilitate a cãldurii
relativ scãzut al acestuia. Pentru pereþii din plãci de gips cu
3
densitatea de 900 kg/m , în încãperi uscate, acest indicator
are valoarea ë=0,30 W/m·K.
Conform normei PN-EN 12859, plãcile din gips sunt
considerate material ignifug (Euroclasa A.1) cu condiþia sã nu
conþinã mai mult de 1% componenþi organici, condiþie
îndeplinitã de plãcile VG-ORTH.

2.20
 PARAMETRI TEHNICI
IV RECOMANDÃRI DE PROIECTARE
1. Preluarea sarcinilor pereþilor despãrþitori VG-ORTH

Pereþii despãrþitori VG-ORTH fac parte din categoria În tabelul 6 sunt prezentate densitãþile pereþilor dintr-un
pereþilor de compartimentare uºori. Pentru o comparaþie, rând de plãci ºi a peretelui dublu, alcãtuit din douã rânduri de
peretele din plãci VG-ORTH cu grosimea de 80 mm
plãci cu grosime 80 mm ºi vatã mineralã de 50 mm (vezi
cântãreºte cu 40% mai puþin decât peretele din cãrãmizi
capitolul Izolarea fonicã, tipul III).
perforate cu grosimea de 65 mm ºi cu 20% mai puþin decât
peretele din blocuri de beton tip 500, cu grosimea de 80 mm (în
ambele cazuri s-a luat în calcul un strat de tencuialã de ciment
cu grosimea de 15 mm).

Tab. 6 Greutatea pereþilor din plãci de gips VG-ORTH

Nr. Densitatea plãcilor

crt.
Descrierea peretelui Greutatea kg/m2
kg/m3

1 Perete dintr-un singur rând de plãci VG-ORTH cu grosimea 80 mm 900 72

900 90
2 Perete dintr-un singur rând de plãci VG-ORTH cu grosimea 100 mm
810 81
3 Perete dintr-un singur rând de plãci VG-ORTH cu grosimea 60 mm 900 54

4 148
Perete din douã rânduri de plãci VG-ORTH cu grosimea 80 mm 900 - placa
ºi vatã mineralã cu grosimea 50 mm 65 - vata mineralã

1. Dimensiunile admisibile ale pereþilor VG-ORTH

Cerinþele normei PN-EN 12859 se referã exclusiv la
parametrii tehnici ai plãcilor din gips. Nu existã însã o normã
EN care sã se refere la pereþii despãrþitori construiþi din aceste
plãci. Pentru aceastã lucrare am luat în considerare, pentru
pereþii despãrþitori din plãci VG-ORTH, cerinþele normei DIN
4103, partea 2 Pereþi despãrþitori din plãci pentru pereþi din
gips.
Înãlþimea respectiv lungimea admisibilã a peretelui din
plãci de gips VG-ORTH este determinatã de grosimea
peretelui ºi de schema staticã a acestuia ca ºi de clasificarea
clãdirii pentru care este proiectat. Se disting aici douã grupe
de clãdiri:
Grupa 1: clãdiri cu circulaþie redusã. În aceastã categorie
intrã locuinþele, camerele de hotel, birourile, încãperile din
spitale.
Grupa 2: clãdiri cu circulaþie intensã ºcoli, sãli de
conferinþã, spaþii comerciale sau de expoziþii. Deasemenea,
tot în aceastã categorie intrã toate încãperile despãrþite de
pereþi de compartimentare între care diferenþa nivelului
tavanului este mai mare sau egalã cu 1,0 m.
Drept dimensiuni admisibile ale pereþilor pot fi
considerate valorile din tabelele 7, 8 ºi 9.
H

Tab. 7 Înãlþimea admisibilã H a peretelui VG-ORTH cu spãrturi mari (uºi), îmbinat

cu elementele de construcþie ale clãdirii cel puþin în lungul ambelor
muchii orizontale L

Înãlþimea admisibilã a peretelui în funcþie de grosimea acestuia [mm]

Clasificarea clãdirii
60 mm 80 mm 100 mm

Grupa 1 3.500 4.500 7.000

Grupa 2 Nu se recomandã utilizarea 3.500 5.000

2.21
 PARAMETRI TEHNICI

Tab. 8 Lungimea admisibilã L a peretelui VG-ORTH raportatã la înãlþimea

H
acestuia. Perete fãrã spãrturi de uºã, îmbinat cu elementele de
construcþie ale clãdirii pe tot perimetrul.

Clasificarea
Lungimea admisibilã L a peretelui VG-ORTH raportatã la înãlþime
Înãlþimea peretelui
clãdirii H [mm]
60 mm 80 mm 100 mm
3.000
3.500
nelimitat
nu se recomandã
4.000 8.000 utilizarea
4.500
Grupa 1 5.000 12.500 nelimitat
5.500 nu se recomandã 13.750
6.000 utilizarea
6.500
nu se recomandã
7.000
utilizarea
3.000 4.500
nelimitat
3.500
4.000 10.000 nelimitat
Grupa 2
4.500 nu se recomandã
5.000
utilizarea
5.500 16.500

Tab. 9 Lungimea admisibilã a peretelui VG-ORTH raportatã la înãlþimea

acestuia. Perete fãrã spãrturi de uºã, îmbinat cu elementele de
H

construcþie ale clãdirii în lungul laturii inferioare ºi ambelor laturi

verticale.

Clasificarea
Lungimea admisibilã L a peretelui VG-ORTH raportatã la înãlþime
Înãlþimea peretelui
clãdirii H [mm]
60 mm 80 mm 100 mm
1.500 2.250 2.500 2.750
2.000 2.500 3.500 3.500
2.500 3.000 4.000 4.000
3.000 3.250 4.250 4.500
Grupa 1 3.500 3.500 4.500 5.000
4.000 4.750 5.250
4.500 5.000 5.500
5.000 5.250 5.750
nu se recomandã
utilizarea
5.500 5.500 6.000
6.000 nu se recomandã utilizarea 6.000
1.500 1.500 2.250 2.250
2.000 2.500 2.750
2.500 3.000 3.250
Grupa 2 nu se recomandã
3.000 utilizarea 3.250 3.500
3.500 3.500 3.750
4.000 nu se recomandã utilizarea 4.000

2.22
 PARAMETRI TEHNICI
3. Dilatarea

Pereþii mai lungi de 8 m trebuie sã aibã rosturi de dilatare la prelungire ºi cel perpendicular, se lipeºte banda elasticã din
fiecare 7-9 m. Se recomandã executarea rosturilor verticale plutã presatã ºi apoi se trece la construirea în continuare a
de dilatare în zona de îmbinare a peretelui lung cu pereþii peretelui de prelungire (imaginea 4).
perpendiculari. Se executã întâi colþul dintre peretele în

A
rost de dilatare

7-9m
rost de dilatare rost de dilatare

Detaliul A

Bandã de plutã Perete în prelungire

Perete perpendicular

Imaginea 4. Exemplu de preluare a dilatãrii la un perete mai lung de 8 m

2.23
 PARAMETRI TEHNICI
4. Metode de consolidare a pereþilor VG-ORTH

4.1. Pereþi cu lungime mare

Pereþii ale cãror dimensiuni depãºesc valorile admisibile
înscrise în tabelele 7, 8 ºi 9 trebuie consolidaþi pe verticalã. În
aceastã situaþie, drept lungime a peretelui se considerã
distanþa dintre punctele de consolidare. Drept elemente de
consolidare sunt consideraþi pereþii perpendiculari în acest
caz nu este nevoie sã se foloseascã alte armãturi, iar ca
lungime a peretelui se considerã distanþa dintre pereþii
perpendiculari.
Consolidãrile verticale se executã de obicei cu profile de
oþel închise sau deschise, fixate de podea sau tavan cu
ajutorul unor profile de colþ din oþel zincat (imaginea 5). Atunci
când, pe post de stâlp vertical, se folosesc douã profile tip U
(imaginea 6), lamele alãturate ale celor douã profile vor trebui
prinse între ele cu ºuruburi autoforante pentru tablã.

Imaginea 5. Consolidare
verticalã a peretelui cu
profil închis din oþel

1 - profil de colþ din oþel

1 2
3 6
zincat, de ex. L
100x50x45, cu grosimea
cel puþin 2mm, fixat în
podea ºi tavan
2 - profil închis cu secþiune
dreptunghiularã, de ex.
30x60, 40x80, 50x100, cu
grosimea cel puþin 2mm,
fixat de profilul de colþ 1
3 - bandã elasticã, de ex.
din plutã presatã
4 5 4 - adeziv pentru plãci de
gips VG-ORTH
5 - placã de gips VG-ORTH
amestec acrilic elastic

Imaginea 6. Consolidare verticalã a

1 2
3 4
peretelui cu profil deschis din oþel tip U
1 -profil de colþ din oþel zincat , de ex. L
100x50x45, cu grosimea cel puþin 2mm,
fixat în podea ºi tavan
2 - profil U din oþel zincat, cu grosimea cel
puþin 2mm, fixat de profilul de colþ 1
3 - bandã elasticã, de ex. din plutã presatã
4 - adeziv pentru plãci de gips VG-ORTH
5 - placã de gips VG-ORTH
5

2.24
 PARAMETRI TEHNICI

În acelaºi loc ca ºi armãturile VEDERE ORIZONTALÃ

verticale, pot fi introduse armãturi
orizontale, care sã lege doi pereþi 2
paraleli unul cu celãlalt. Distanþa dintre A
întãriturile orizontale nu poate fi mai
mare decât lungimea maximã a
peretelui indicatã în tabelele 7, 8 ºi 9. În
imaginea 7 se vede un exemplu de
utilizare a armãturilor orizontale pentru
un perete cu latura superioarã liberã, 3
1
executat din plãci de gips cu grosimea
de 80 mm. Laturile superioare ale
pereþilor sunt terminate cu profile U 80
mm, produs aflat în oferta VG-ORTH.
Peretele este consolidat cu ajutorul
profilelor UA din oþel zincat, grosime 2 2 A
mm, poziþionate perpendicular pe
perete ºi fixate de profilele U cu ajutorul B B
elementelor de legãturã, de ex. ºuruburi
autoforante pentru tablã.
3
SECÞIUNE A-A

SECÞIUNE B-B
2 3

Imaginea 7. Consolidarea orizontalã a

peretelui cu profile de oþel

1 perete din plãci de gips gr. 80 mm

2 profil zincat U, h = 80 mm
3 profil consolidat UA, h = 100 mm

2.25
 PARAMETRI TEHNICI
4. 2. Pereþii de mansardã

Pereþii despãrþitori de la mansardã nu sunt de obicei
îmbinaþi cu elementele constructive ale tavanului de-a lungul
laturii orizontale superioare. Consolidarea acestui tip de pereþi
este necesarã dacã:
! dimensiunile lor depãºesc valorile cuprinse în cap. 2,
tabelul 9 (de obicei este nevoie de consolidare dacã
lungimea peretelui depãºeºte 4,0 m),
! pe perete urmeazã sã fie suspendate corpuri grele, de ex.
dulapuri de bucãtãrie.
! cel puþin una din laturile peretelui este liberã (nu este
îmbinatã cu un alt perete).
In alte situaþii pereþii executaþi pot avea latura superioarã
liberã, tavanul fals din plãci g-c reprezentând un element de
consolidare suficient. Peretele va fi deci ridicat pânã la nivelul
de jos al grinzilor ºi de el vor fi prinse cu ºuruburi profilele de
îmbinare la perete ale tavanului fals.
În cele ce urmeazã vã prezentãm câteva exemple de
soluþii pentru consolidarea pereþilor de mansardã.

a) Peretele aflat sub coºoroabã

Îmbinãrile peretelui VG-ORTH cu coºoroaba vor fi

executate ca îmbinãri elastice pentru ca, la curbarea
coºoroabei, peretele sã nu crape. De coºoroabã se pot fixa
leaþuri din lemn care formeazã un suport pentru montarea
plãcilor g-c ºi, în acelaºi timp, consolideazã pe orizontalã
latura superioarã a peretelui.

leaþ din lemn de ex. 50x50 la fiecare 40 cm

coºoroabã

leaþ din lemn

placã g-c

placã g-c

vatã mineralã gr 10-20 mm

umplere elasticã cu amestec acrilic placã din gips VG-ORTH

8 cm

Imaginea 8. Îmbinarea peretelui cu coºoroaba acoperiºului

2.26
 PARAMETRI TEHNICI

grinda
b) pereþi perpendiculari pe grindã

Laturile superioare ale pereþilor

trebuie astfel executate încât sã se evite
alunecarea, de ex. cu ajutorul unor
leaþuri fixate de grinzi cu cuie. Acolo
unde peretele se intersecteazã cu
grinzile, se va executa o îmbinare
elasticã cu un strat de vatã mineralã.
placã g-c vatã mineralã gr. 10-20 mm

umplere elasticã cu leaþ de ex. 50x80 mm

amestec acrilic

placã de gips VG-ORTH

8 cm
Imaginea 9. Consolidarea pereþilor perpendiculari pe grindã

c) pereþi paraleli gu grinda

grindã

Consolidarea laturii de sus a acestui

tip de perete poate fi realizatã ºi prin
folosirea leaþurilor din lemn, ca în
exemplul din imaginea 10.

leaþ din lemn de ex. 50x50 mm

placã din gips VG-ORTH

Imaginea 10. Consolidarea pereþilor paraleli cu grinda

8 cm

2.27
 PARAMETRI TEHNICI
V CATEVA RECOMANDÃRI PRIVIND ZIDIREA

1. Aºezarea plãcilor pe înãlþimea peretelui

În funcþie de înãlþimea încãperii, plãcile ultimului rând pot fi
aºezate “în picioare”, deci cu latura mai lungã pe verticalã.
Se evitã astfel tãierea unei bucãþi înguste din plãcile care se
îmbinã cu tavanul ºi marea cantitate de moloz rezultatã
în acest fel. Acest tip de montaj se aplicã pentru o înãlþime
a încãperii de 2,55-2,70 m (imaginea 11). Dacã încãperea are
o înãlþime de 2,71-2,86 m, soluþia optimã este aºezarea
a douã rânduri de plãci “în picioare”. În acest caz se
recomandã ca cele douã rânduri sã nu fie unul sub celãlalt
(imaginea 12).

Fugã de montaj Fugã de montaj

Imaginea 11.
Exemplu de Imaginea 12.
aºezare pe Exemplu de
verticalã a aºezare pe

2,71–2,86 m
2,55–2,70 m

plãcilor pentru verticalã a

înãlþimi ale plãcilor pentru
camerei de înãlþimi ale
2,55-2,70 m camerei de
(culoarea gri 2,71-2,86 m
diferenþiazã (culoarea gri
rândurile de diferenþiazã
plãci aºezate rândurile de
“în plãci aºezate
picioare”) “în picioare”)

2. Acþiunea elementelor de construcþie ale clãdirii asupra peretelui

Defectele pereþilor despãrþitori constau cel mai adesea din construcþie sau de exploatare, cât ºi deformãrile cauzate de o
crãpãturi provocate de tensiunea exercitatã de elementele de poziþionare ne-echilibratã a clãdirii (imaginea 13). În cazul
construcþie. Cauza acestor tensiuni o poate reprezenta pereþilor cu goluri de uºã, crãpãturile apar în zona de deasupra
îndoirea tavanului deasupra peretelui din cauza sarcinilor de golului, începând din colþurile acestuia (imaginea 14).

Imaginea 13. Crãparea peretelui despãrþitor din plãci Imaginea 14. Crãparea peretelui despãrþitor din plãci
de gips provocatã de acþiunea elementelor de gips provocatã de acþiunea elementelor
de construcþie ale clãdirii (perete fãrã goluri de construcþie ale clãdirii (perete cu goluri
de uºã) de uºã

2.28
 PARAMETRI TEHNICI
3. Îmbinãri elastice
Pentru a evita apariþia crãpãturilor, îmbinarea peretelui cu
tavanul se executã în mod elastic, astfel încât sã fie amortizatã
presiunea exercitatã de deformãrile structurii tavanului.
Suportul elastic poate fi din:
- bandã din plutã presatã, vatã mineralã sau spumã
poliuretanicã întãritã (imaginea 15),
- spumã poliuretanicã pentru montaj (imaginea 16).
Atunci când se foloseºte bandã elasticã, muchiile de sus
ale plãcilor se taie oblic, astfel încât între perete ºi tavan sã
rãmânã o fantã cu lãþimea de aprox. 15-30 mm. Se lipeºte apoi
banda elasticã pe suprafaþa planºeului cu adeziv pe bazã de
gips iar fuga de montaj se umple foarte bine cu mortar din gips
(de preferinþã mortar de tencuialã VG-ORTH ROT-WEISS).
mortar
placã de gips
Imaginea 15. Îmbinare elasticã a peretelui din plãci de gips cu planºeul
folosind suport din plutã presatã; planºeu tencuit
plasã din fibrã de sticlã
placã de gips VG-ORTH
Imaginea 16. Îmbinare elasticã a peretelui din plãci VG-ORTH folosind suport spumã poliuretanicã
În cazul în care se foloseºte spumã de montaj, surplusul
rezultat dupã întãrirea acesteia se taie ºi apoi se
uniformizeazã suprafaþa peretelui cu amestec de ºpãcluire din
gips. În zona îmbinãrii elastice trebuie mai întâi lipitã banda din
vatã de sticlã, pentru a preveni zgârieturile superficiale ºi apoi
se ºpãcluieºte suprafaþa peretelui.
Îmbinarea cu ajutorul spumei de montaj este
recomandatã mai ales în clãdirile noi, deoarece oferã o
amortizare mai bunã a presiunilor rezultate în urma
îndoirii planºeului decât atunci când se foloseºte bandã
de montaj.
Pentru a reduce riscul de crãpare a pereþilor despãrþitori
se recomandã ca fuga orizontalã între perete ºi planºeu
sã se umple cu mortar numai dupã ce s-a turnat
podeaua.
tavan
suport din plutã presatã
umpluturã cu mortar
tavan
fuga de montaj 15-20 mm
spumã poliuretanicã
2.29
 PARAMETRI TEHNICI
În unele cazuri de îmbinare a peretelui cu planºeul folosind
bandã elasticã se întâmplã ca, din cauzã cã nu se umple foarte
bine fuga de montaj cu mortar, peretele sã aibã o rezistenþã
mult mai micã în acest loc, din care cauzã, în zona de îmbinare
a peretelui ºi mortarului, sã aparã niºte crãpãturi orizontale
caracteristice pe toatã lungimea peretelui sau în zona de
mijloc. (imaginea 17).
4. Golurile pentru uºi
Zona de deasupra golului de uºã prezintã cea mai mare
probabilitate de apariþie a crãpãturilor. În cazul unui gol cu
lãþimea de 1 m nu se realizeazã construcþii speciale de
susþinere deasupra pragului ci doar un sprijin de montaj
(imaginea 18) a cãrui absenþã poate sã ducã la o rezistenþã
insuficientã a lipiturilor verticale ºi, ca o consecinþã, la apariþia
Imaginea 18. Sprijinul de montaj al plãcilor de
gips deasupra golului de uºã
2.30
Pentru a prelua în întregime dilatãrile elementelor de
construcþie se realizeazã îmbinãri elastice ºi de-a lungul
laturilor verticale ale acestuia. Aceastã soluþie are ºi rolul de a
spori izolarea fonicã a peretelui cu aprox. 2-3 dB. Îmbinãrile
elastice cu planºeul sunt indicate ºi în cazul altor tipuri de
pereþi zidiþi, mai ales în cazul pereþilor din blocuri de beton.
Imaginea 17. Crãparea pe lung a
peretelui din gips
provocatã de efectuarea
incorectã a îmbinãrii
elastice cu planºeul
crãpãturilor. O altã cauzã a apariþiei crãpãturilor o reprezintã
distribuirea incorectã a plãcilor deasupra golului de uºã.
Distanþa între lipiturile verticale ale plãcilor de deasupra
golului de uºã ºi muchia verticalã a golului trebuie sã fie de cel
puþin 200 mm (imaginea 19).
< 200 mm < 200 mm
Imaginea 19. Distribuirea corectã a blocurilor în
zona de deasupra golului de uºã
 PARAMETRI TEHNICI
5. Rezistenþa normalã a lipiturilor

Cauza deteriorãrii pretelui poate fi rezistenþa insuficientã a Insuficienta rezistenþã a lipiturilor poate fi constatatã la
lipiturilor datoratã: lovirea peretelui cu pumnul sau cu un ciocan de cauciuc când
peretele “sunã” caracteristic din elementele lipite
! folosirii unui alt adeziv decât cel recomandat de cãtre necorespunzãtor. Un efect al lipiturii prea slabe dintre blocuri
producãtor pentru lipirea plãcilor; sunt crãpãturile apãrute în dreptul lipiturilor (imaginea 20).
! consistenþa prea groasã a adezivului, care face imposibilã
obþinerea unei aderenþe corespunzãtoare la suprafeþele
netede ºi absorbante ale prefabricatului;
! construirii peretelui pe timp de iarnã, când temperatura din
încãpere are valori negative sau blocurile sunt îngheþate.

Imaginea 20. Crãparea peretelui din blocuri de gips provocatã de

rezistenþa insuficientã a lipiturilor

6. Influenþa umezelii

Plãcile de gips sunt ambalate etanº în folie termosensibilã
ºi pot fi aºezate pa paleþi de lemn (câte 45 buc.=15 m2 )
neacoperite. Însã, dupã îndepãrtarea foliei de pe plãci ºi
construire, pereþii numai pot fi expuºi umezelii mari din
precipitaþii. În clãdirile la care s-au construit pereþii despãrþitori
înainte de construirea acoperiºului se întâmplã adesea ca
plãcile ºi peretele sã se umezeascã. Foarte mari probeme
poate cauza ºi acþiunea apei stãtãtoare. Datoritã absorbþiei
capilare banda de 50-80 cm din partea inferioarã a peretelui se
îmbibã pânã la înãlþimea de 50-80 cm.
În perioada de toamnã-iarnã uscarea pereþilor din clãdirile
neîncãlzite dureazã adesea 2-4 luni ºi, în consecinþã finisarea
lor nu este posibilã. Drept urmare apar cristale de sare ºi de
dezvoltã ciupercile ºi mucegaiul.
În cazul în care se prevede posibilitatea umezirii pereþilor
prin infiltrare capilarã, se recomandã zidirea primului rând din
plãci hidrofobe. Se va limita astfel pãtrunderea umiditãþii în
perete. Astfel se va proceda, de exemplu, în cazul pereþilor din
garajele subterane.

2.31
 PARAMETRI TEHNICI
7. Remedierea crãpãturilor din perete
min. 0,5 m
Imaginea 21. Consolidarea zonei de deasupra golului de uºã cu bandã din oþel zincat
Pentru a remedia pereþii crãpaþi, vor trebui mai întâi largite
crãpãturile dintr-o parte, executând în placã o tãieturã oblicã
cu adâncimea de 20-30 mm. Suprafeþele tãiate vor trebui apoi
curãþate de praf ºi umezite cu apã sau grunduite cu un grund
de gips pentru a reduce capacitatea de absorbþie. Umpleþi
apoi fanta astfel formatã cu adeziv de montaj. Dupã întãrirea
adezivului ( nu mai puþin de 120 min) se va trece la lãrgirea
crãpãturii din partea cealaltã ºi se for efectua aceleaºi operaþii
de remediere descrise mai sus.
În cazul în care crãpãtura a apãrut datoritã unei umpleri
incomplete cu mortar a fugii de sub banda elasticã, va trebui
îndepãrtat mai întâi materialul de umpluturã existent, curãþatã
partea superioarã a peretelui de praf ºi umezitã, pentru ca apoi
sã se umple foarte bine fuga cu mortar din gips.
2.32
1 - placã de gips
2 - bandã de oþel zincat 20x1,5 mm
3 - umpluturã cu mortar din gips
4 - latura superioarã a golului de uºã
În cazul în care deteriorarea peretelui a fost determinatã de o
rezistenþã scãzutã a lipiturilor, peretele va trebui demontat ºi
zidit din nou. În acest caz, adesea, plãcile de gips se pot
refolosi, dupã ce în prealabil se vor curãþa bine de resturile de
adeziv. Dacã problema a fost constatatã doar pe o parte a
peretelui sau atunci când nu este posibilã demontarea
peretelui, remedierea se va face prin tãierea lipiturilor ºi
umplerea lor din nou respectând condiþiile prezentate mai sus.
Pentru a remedia crãpãturile de deasupra golului de uºã se
poate consolida peretele pe ambele feþe cu bandã din oþel
zincat 20x1,5, montatã într-un ºliþ pregãtit anterior la o distanþã
de 4-5 cm deasupra laturii superioare a golului. Lungimea
benzii trebuie sã depãºeascã linia laturilor verticale ale golurilor
de uºã cu cel puþin 0,5 m în fiecare parte (Imaginea 21).
 PARAMETRI TEHNICI
VI CONDIÞIILE RECEPÞIEI TEHNICE A PEREÞILOR DIN PLÃCI VG-ORTH

1. Geometria pereþilor

La pereþii construiþi cu tehnici tradiþionale, greºelile de
montaj pot fi corectate într-o anumitã mãsurã prin executarea
corespunzãtoare a stratului de tencuialã. Pereþii din plãci de
gips VG-ORTH nu trebuie tencuiþi ci, pentru finisare, este
suficient un strat subþire de amestec de ºpãcluire pe bazã de
gips. Tehnologia executãrii pereþilor presupune deci o atenþie
ºi precizie foarte mare în faza de montaj. Acest lucru este
posibil datoritã geometriei foarte exacte a plãcilor din gips.
Conform normei PN-EN 12859, toleranþa la grosime a plãcilor
este de ± 0,5 mm, iar netezimea plãcii (abaterea suprafeþei
acesteia de la dreptarul aºezat în lungul diagonalei plãcii) nu
poate fi mai mare de 1 mm.
Cerinþele în ceea ce priveºte abaterile admisibile ale
suprafeþei ºi muchiilor pereþilor din plãci de gips pot fi
formulate asemãnãtor cu cele referitoare la suprafeþele
tencuite, conform normei PN-70/B-10100 Tencuirea.
Tencuieli obiºnuite. Cerinþe ºi verificãri la recepþie (tabelul 11,
imaginea 22).

Abaterea suprafeþei Abaterea suprafeþei ºi laturilor de la linia Abaterea planurilor

peretelui de la plan pereþilor
ºi abaterea muchiei care se intersecteazã
de la linia dreaptã verticalã orizontalã de la unghiul drept

Nu mai mare de 2 mm
ºi nu mai mult de douã
pe toatã lungimea
dreptarului de 2 m
Nu mai mare de 3 mm în
încãperile cu înãlþime
mai micã de 3,5 m ºi nu mai
mare de 4 mm în încãperile cu
înãlþime mai mare de 3,5 m
Nu mai mare de 3 mm
Nu mai mare
pe toatã suprafaþa de 2 mm la 1 m
delimitatã de pereþi verticali

Tabelul 11. Criteriile de apreciere a geometriei pereþilor < 3 mm

< 2 mm
< 2 mm 90
o

1,0 m
m
2, 00

Imaginea 22. Criteriile de

apreciere a geometriei
pereþilor cu înãlþime mai < 3 mm
micã de 3,5 m

2.33
 DANE TECHNICZNE
PARAMETRI TEHNICI
3. Montarea corectã a pereþilor

Pentru a aprecia dacã pereþii au fost corect montaþi,
verificaþi dacã executantul a respectat regulile aplicate în
construcþii ºi, mai ales, recomandãrile producãtorului plãcilor
de gips. Greºelile de execuþie pot cauza mai târziu deteriorãri
serioase ale pereþilor. Va propunem sã acordaþi o atenþie
deosebitã urmãtoarelor elemente:
a) Umplerea completã a lipiturilor dintre plãci cu
adeziv pe bazã de gips
Trebuie avutã în vedere în special la plãcile aflate
deasupra golului de uºã, unde umplerea incompletã a
lipiturilor poate duce la apariþia de crãpãturi în lungul lipiturilor
verticale. Înainte de montarea ramei uºii se poate verifica dacã
lipiturile de deasupra pragului au fost bine umplute cu ajutorul
unui obiect subþire (de ex. o pânzã de bomfaier) introdus în
linia de lipiturã verticalã a plãcilor.

b) Respectarea condiþiei de întrepãtrundere a plãcilor

min. 10 cm din straturile imediat alãturate

Distanþa dintre liniile lipiturilor verticale trebuie sã fie de

Imaginea 23. Întrepãtrunderea lipiturilor verticale
ale plãcilor din straturile imediat superioare
min. 10 cm (imaginea 23).
Aceastã condiþie se poate dovedi greu de respectat atunci
când plãcile ultimului strat sunt puse “în picioare” (vezi cap. V,
p. 1) sau la construirea unui perete de mansardã. În aceste
cazuri se admit abateri de la regulã cu condiþia ca linia lipiturii
verticale sã vinã în continuarea celei din stratul de jos într-un
singur loc pe toatã lungimea peretelui ºi doar în douã straturi
alãturate.
c) Executarea corectã a colþurilor dintre doi pereþi din
plãci de gips perpendiculari

Plãcile din fiecare strat nou adãugat trebuie sã se

întrepãtrundã. Fiþi deosebit de atenþi la umplerea
corespunzãtoare a lipiturilor plãcilor care se îmbinã la colþ
(imaginea 24). Adeseori fugile goale fac ca în aceastã zonã sã
umplere perfectã cu adeziv aparã crãpãturi.

Imaginea 24. Îmbinarea corectã a unui colþ

format de doi pereþi din gips

2.34
 PARAMETRI TEHNICI
d) Îmbinarea corectã la tavan

Atunci când se foloseºte bandã de plutã, spaþiul dintre 25), în spaþiul dintre perete ºi planºeu pot apãrea crãpãturi
bandã ºi placã trebuie sã fie cât mai bine umplut cu mortar pe orizontale (vezi capitolul V, p.13, imaginea 17).
bazã de gips. Dacã acest lucru nu este bine fãcut (imaginea

tavan

umpluturã parþialã cu bandã din plutã presatã

mortar din gips

spaþiu rãmas gol

placã de gips

Imaginea 25 Greºealã de execuþie umplere incompletã cu mortar din gips a spaþiului

dintre banda de plutã ºi placa VG-ORTH

4. Montarea corectã a ramelor de uºã din oþel

Atunci când se folosesc rame din oþel care se zidesc în

perete, trebuie acordatã o atenþie deosebitã umplerii complete
cu mortar de gips a spaþiului din interiorul profilelor. O ramã
montatã corect scoate, atunci când este lovitã, un zgomot
înfundat pe când una montatã greºit sunã în gol.

5. Finisarea suprafeþelor pereþilor

Dacã un perete a fost corespunzãtor ºpãcluit, va avea o

suprafaþã netedã, fãrã gãuri sau resturi. Liniile de legãturã
dintre plãci pot sã se vadã dar nu trebuie sã se simtã la
atingerea cu degetul.

2.35
 PARAMETRI TEHNICI
VII RECOMANDÃRI PENTRU BENEFICIARI
1. Vopsirea ºi tapetarea pereþilor VG-ORTH
Înainte de a trece la vopsirea sau lipirea tapetului pe pereþi,
trebuie sã vã asiguraþi cã umiditatea peretelui nu este prea
mare. Umiditatea relativã a unui perete nu trebuie sã fie mai
mare de 2%. Pereþii din plãci de gips se umezesc adesea în
timpul executãrii proceselor tehnologice umede (podele,
tencuialã) sau din cauza protecþiei insuficiente la precipitaþii.
Pentru a se usca pereþii, încãperea trebuie aerisitã
corespunzãtor, lucru de care trebuie þinut cont atunci când se
monteazã tâmplãrie PVC sau din metal.
2. Montarea ramelor de uºã
Ramele se monteazã, þinând cont de recomandãrile
producãtorului, în golurile de uºã executate anterior.
Dacã spãrtura este prea îngustã, poate fi lãrgitã cu
uºurinþã marcând pe perete muchiile acesteia ºi, apoi, prin
tãiere cu un fierãstrãu obiºnuit pentru lemn (de preferinþã unul
cu dinþi mari). În acelaºi mod poate fi realizat un gol de uºã într-
un loc unde nu fusese prevãzut anterior. Pentru golurile cu
lãþime mai micã de 100 cm nu este nevoie de consolidãri
speciale ale zonei de deasupra pragului superior.
3. Aplicarea de plãci ceramice
Umiditatea relativã a unui perete pe care urmeazã sã se
aplice plãci ceramice nu trebuie sã fie mai mare de 2%. Plãcile
se lipesc pe peretele VG-ORTH folosind adezivi cu aplicare în
strat subþire-disponibili pe piaþã-conform cu recomandãrile
producãtorului. Înainte de montare, suprafaþa peretelui trebuie
grunduitã cu produsul VG-ORTH TIEFENGRUND sau alt
produs recomandat de producãtorul adezivului.
Pereþii din plãci de gips pe care urmeazã sã se aplice plãci
ceramice nu trebuie ºpãcluiþi cu amestec pe bazã de gips
deoarece acesta ar micºora aderenþa adezivului la suprafaþa
peretelui.
2.36
Înainte de a trece la vopsirea sau tapetarea pereþilor din
plãci VG-ORTH, suprafaþa acestuia, ca ºi alte suprafeþe din
gips, trebuie grunduitã cu un produs care uniformizeazã
gradul de absorbþie (VG-ORTH TIEFENGRUND sau alt
produs recomandat de producãtorul vopselei sau tapetului).
Pentru vopsirea pereþilor se poate folosi orice fel de
vopsea de pe piaþã: acrilicã, emulsie, lac sau silicat, cu
excepþia varului.
Pentru fixarea ramelor se recomandã folosirea diblurilor
cu diametru 10-12 mm, destinate materialelor cu duritate
scãzutã.
Pentru executarea gãurilor de montaj se va folosi o maºinã
de gãurit pentru metal sau lemn. Nu se folosesc maºini cu
percuþie deoarece pot provoca crãpãturi ale pereþilor.
În încãperile cu grad ridicat de umiditate (bãi, spãlãtorii,
bucãtãrii) ar trebui ca, înainte de aplicarea plãcilor, sã se aplice
un strat izolator (aºa numita folie lichidã). Majoritatea
producãtorilor de materiale pentru montajul plãcilor au în ofertã
produse pentru izolare contra umiditãþii peste care se pot aplica
plãcile. În cazul bãilor din locuinþe se recomandã aplicarea a
douã straturi de folie lichidã cel puþin în zonele cele mai expuse
la umezealã (în apropierea cãzii, duºului sau chiuvetei). În
colþurile pereþilor ºi la îmbinarea peretelui cu podeaua se
recomandã lipirea în stratul de folie lichidã a unei benzi
izolatoare din plastic. Deasemenea, se vor monta inele din
plastic la bateriile sau robineþii instalaþiei de alimentare cu apã.
 PARAMETRI TEHNICI
4. Montarea instalaþiilor electrice ºi sanitare

Orice tip de conductor, prize, etc. pe care intenþionãm sã le gãurilor rotunde se foloseºte tãietorul de doze montat pe
mascãm în pereþii VG-ORTH trebuie sã fie montat în ºliþuri sau maºini de gãurit electrice.
gãuri de montaj. ªliþurile ºi gãurile se executã cu ajutorul Atenþie! ªliþurile nu se pot executa prin lovituri de ciocan
uneltelor speciale electrice sau manuale. Pentru executarea sau folosind maºini de gãurit cu percuþie.

Reguli de execuþie a ºliþurilor pentru instalaþiile sanitare: ªliþuri orizontale

d
1.ªliþuri orizontale.
- lungimea ºliþului poate fi oricât de mare dacã adâncimea acestuia nu min. 1 cm
depãºeºte 1/3 din grosimea peretelui,
- dacã adâncimea ºliþului este mai mare de 1/3 din grosimea peretelui, ºliþul
ÞEAVÃ ÎN CANELURÃ
nu poate fi mai lung de 1 m,
a< d
3
- adâncimea maximã admisibilã a ºliþului este de 1/2 din grosimea peretelui,
- distanþa dintre ºliþuri trebuie sã fie mai mare de 50 cm. (l>1m)

2. ªliþuri verticale.
- dacã adâncimea ºliþului este mai mare de 1/2 din grosimea peretelui, ºliþul
nu poate fi mai lung de 1 m,
- adâncimea ºliþului poate fi oricât de mare dacã lungimea acestuia nu
depãºeºte 1 m. placã ORTH
50 cm

3. Grosimea de protecþie (distanþa de la muchia peretelui pânã la þeavã, d < a< d

respectiv cablu) trebuie sã fie de cel puþin 1 cm. 3 2
(l>1m)
a
Regulile prezentate mai sus permit montarea în pereþii VG-ORTH a
cablurilor electrice ºi instalaþiei de alimentare cu apã, în schimb instalaþia de
canalizare va trebui realizatã în afara peretelui (dacã acesta este unul ÞEAVÃ ÎN CANELURÃ
simplu). În cazul pereþilor dubli, instalaþiile de canalizare se pot introduce în
perete, între cele douã straturi de plãci.
min. 1 cm

Legenda imaginilor
d - grosimea peretelui VG-ORTH
a - grosimea admisibilã a ºliþului PODEA
l - lungimea admisibilã a ºliþului
ªliþuri verticale
ÞEAVA ÎN CANELURÃ

min. 1 cm
a

a
PERETE

a< d a< d
2 2
d

(l>1m) (l>1m)
placã ORTH

2.37
 PARAMETRI TEHNICI
5. Fixarea corpurilor suspendate

Pereþii VG-ORTH sunt caracterizaþi de o stabilitate mare, fãrã a fi nevoie de mãsuri speciale de consolidare. Iatã câteva
ceea ce permite suspendarea unor obiecte grele cum sunt exemple de dibluri folosite pentru suspendarea obiectelor pe
corpurile de mobilier de bucãtãrie, rafturi, chiuvete º.a.m.d. pereþii VG-ORTH.

Adâncimea Greutatea
Producãtor necesarã a maximã
Denumirea diblului gãurii susþinutã
kg/diblu

Diblu S Dibluri Fischer aa aa

Fischer
S8 55 12
S 10 70 24
S 12 8 28
S 14 90 50
Ancorã tip
FIM Dibluri metalice
Fischer (cu injecþie)

KM 10 200

FIM 8 70 120
FIM 10 80 150
FIM 12 90 250
Diblu
Combi Dibluri TOX
TOX
4AS 8/48 60 20
4AS 10/65 75 40
4AS 12/75 85 60
Set de
prindere TRI 8/51 60 20
D TOX TRI 10/61 70 40
TRI 12/71 80 60

COMBI 10/50 60 30
COMBI 10/70 80 40
COMBI 12/60 70 46
COMBI 14/70 80 50
Diblu pt. TFS 12/70 80 60
greutãþi
mari
Set de prindere D
O10 TOX cu placã
de fixare 200

Diblu O 10 130

Dibluri UPAT

Diblu U8 55 20
Ultra U 10 65 35
UPAT U U 12 75 50
U 14 85 75
U 16 95 95

TURBO

K8 70 40
80 50
Ancoraj pt.
K 10
70 65
construcþie
uºoarã UPAT U M8
M 10 80 70

2.38
 PARAMETRI TEHNICI

1. Norma DIN 18163 specificã urmãtoarele reguli privind

suspendarea de obiecte pe pereþii ORTH pe 1 ml de perete:

a) obiectele uºoare (pânã la 40 kg la 1 ml de perete) pot fi

suspendate folosind dibluri obiºnuite, fãrã nici un fel de 1
2
limite,
b) obiectele de 40 kg pânã la 100 kg pe 1 ml, la care braþul
forþei nu este mai lung de 0,5 m, pot fi suspendate fãrã
consolidãri suplimentare atunci când peretele are o 3
grosime de cel puþin 80 mm ºi înãlþimea nu e mai mare
de 3 m pentru peretele de 80 mm, ºi 4,66 m pentru
peretele de 100 mm,
c) în cazul unor obiecte peste 100 kg la 1 ml de perete sau
atunci când braþul forþei este mai lung de 0,5 m va trebui
caculatã rezistenþa peretelui. B

1,3 PLÃCI DIN GIPS 80 mm

2 STRAT DE VATÃ MINERALÃ
A,B,C PUNCTE DE FIXARE

1 1

2 2

3 3

1. PLÃCI DIN GIPS 80 mm

2. PLÃCI CERAMICE, STRAT DE ADEZIV
3. ÎMBINÃRI ELASTICE

2.39
 PARAMETRI TEHNICI
6. Ventilarea corectã a încãperilor
Obiectivele moderne sunt adesea construite din materiale
cu capacitãþi mari de etanºeizare ºi un transfer scãzut al
aburului. Utilizarea, în aceste clãdiri, a materialelor pe bazã de
gips face necesarã o funcþionare foarte bunã a sistemului de
ventilare gravitaþionalã provocatã. Acest lucru se aplicã cu
predilecþie în încãperile cu grad ridicat de umiditate, unde o
bunã eliminare a aburului rezultat în timpul spãlãrii rufelor, a
7. Metode de remediere a defectelor pereþilor
7.1. Deteriorãri minore
Deteriorãrile apãrute în timpul lucrãrilor de finisare sau în
timpul utilizãrii construcþiei pot fi remediate cu uºurinþã prin
umplerea golurilor din perete (gãuri, zgârieturi) cu amestec de
7. 2. Crãpãturile peretelui
În ultimii ani se observã cum tot mai des se folosesc în
construcþii construcþii tip monolit din beton pe schelet metalic.
Economisirea betonului ºi dorinþa de a obþine o suprafaþã utilã
cât mai mare, fac ca planºeele proiectate sã aibã dimensiuni
mult mai mari ºi linii mai suple. Cauza apariþiei crãpãturilor în
clãdirile de acest tip este reprezentatã adesea de curbãrile
tavanului.
Crãparea peretelui mai poate fi provocatã ºi de
deformarea elementelor constructive în urma procesului de
“aºezare” a clãdirii. Acest fenomen se observã cu predilecþie
în primii doi ani de la terminarea construcþiei. Acest proces
este, în mare mãsurã, unul necontrolat; depinde de
poziþionarea clãdirii, rigiditatea acesteia, distribuirea
sarcinilor ca ºi de tipul ºi starea solului.
2.40
îmbãierii, º.a.m.d. este indispensabilã. Pentru asta locatarii
trebuie sã se preocupe de menþinerea canalelor de ventilaþie
deschise ºi de facilitarea accesului aerului în încãperi (aerisire,
dez-etanºeizarea ferestrelor).
Menþinerea unui nivel ridicat al umiditãþii aerului poate
provoca îngãlbenirea suprafeþelor vopsite sau chiar apariþia
ciupercilor ºi a mucegaiului.
ºpãcluire pe bazã de gips. Dupã ce s-a uscat, suprafaþa
recondiþionatã poate fi ºlefuitã cu hârtie abrazivã.
O altã cauzã a crãpãrii pereþilor despãrþitori poate fi ºi
realizarea necorespunzãtoare a instalaþiilor ºi lucrãrilor de
finisaj, mai ales executarea manualã sau mecanicã a gãurilor,
montarea incorectã a parchetului sau a plãcilor pe podea, etc.
Cauzele enumerate mai sus pot duce la apariþia
crãpãturilor chiar ºi atunci când tehnologia de montaj a fost
respectatã de cãtre executant.
Remedierea crãpãturilor provocate de deformãri ale
construcþiei este mai bine sã se facã dupã ce au trecut 2-3 ani
de la terminarea construcþiei. Reparaþiile se vor executa cu
respectarea recomandãrilor din capitolul V p. 6 al acestei
lucrãri.