Artera oftalmică (a.

ophthalmica)
Artera oftalmică (a. ophthalmica) irigă bulbul ocular cu anexele lui şi participă la vascularizaţia
regiunii frontale şi nazale (fig. 77). Ea se naşte din ultima porţiune a carotidei interne, la nivelul
proceselor clinoide anterioare, imediat după ce aceasta a perforat dura mater. De aici se îndreaptă
înainte, se aşază pe partea inferolaterală a nervului optic, traversează împreună canalul optic şi
ajung în orbită. Aici, oftalmică descrie un traiect helicoidal în jurul nervului optic. Situată la
început lîngă peretele lateral al orbitei, între nervul optic şi muşchiul lateral, artera se îndreaptă
medial, încrucişează nervul optic, trecînd pe deasupra lui, între nerv şi muşchiul drept superior, şi
ajunge astfel lîngă peretele medial al orbitei. De aici se îndreaptă înainte, urmînd marginea
inferioară a oblicului superior, şi, ajunsă la nivelul unghiului medial al ochiului, se împarte în două
ramuri terminale: artera supratrohleară şi artera dorsală a nasului.
Ramurile colaterale ale oftalmicei sînt numeroase şi supuse multor variaţii. în general, aproape
toate ramurile iau naştere de pe faţa laterală a arterei, doar cele două etmoidale pleacă de pe faţa ei
medială. în ce priveşte nivelul de la care se desprind succesiv din oftalmică, dispoziţia cea mai
frecventă este următoarea: 1) din porţiunea situată lateral de nervul optic: artera centrală a retinei şi
artera lacrimală; 2) din porţiunea de deasupra nervului optic: arterele ciliare posterioare scurte,
arterele ciliare posterioare lungi, arterele musculare, artera supraorbitară; 3) din porţiunea situată
medial de nervul optic: arterele etmoidale şi arterele palpebrale.
a) Artera centrală a retinei (a. centralis retinae) pleacă din oftalmică imediat după intrarea în
orbită, pătrunde în nervul optic prin faţa lui inferioară la aproximativ 1 cm înapoia bulbullui
ocular şi, situîndu-se în axul nervului, ajunge cu acesta la retină. Cu tot calibrul său redus, acest
vas are o valoare funcţională şi clinică deosebită (v. ochiul).
b) Artera lacrimală (a. lacrimalis) merge de-a lungul marginii superioare a muşchiului drept la
teral, însoţită de nervul lacrimal, spre glanda
lacrimală, o străbate şi se termină prin arterele palpebrale laterale superioară şi inferioară
(aa. palpebrales laterales superior et inferior).
Artera lacrimală dă, la rîndul ei, cîteva rămurele: ramurile zigomatice: două arteriole care străbat
canalul zigomatic şi se răspîndesc una în fosa temporală, alta la obraz; ramurile meningee se
îndreaptă recurent prin fisura orbitară superioară la dura mater; ramurile musculare, pentru muşchii
laterali ai ochiului; ramurile lacrimale, pentru glanda lacrimală; arterele palpebrale laterale (aa.
palpebrales laterales) sînt mai importante decît celelalte ramuri ale lacrimalei. Ele se îndreaptă
lateral, înaintea tarşilor, acoperite de orbicularul pleoapelor, aproape de marginea liberă a
pleoapelor, şi se anastomozează cu arterele palpebrale mediale. Se formează astfel două arcuri
palpebrale superior şi inferior (arcuş palpebralis superior et inferior), din care pleacă arterele
conjunctivale posterioare (aa. conjunctivales posterio-res, pentru vascularizarea conjunctivei).
Un grup important de artere, destinate tunicii vasculare a bulbului, sînt arterele ciliare. Ele se
împart în trei categorii: arterele ciliare posterioare scurte şi arterele ciliare posterioare lungi, care
pătrund în hemisfera posterioară a bulbului ochiului; arterele ciliare anterioare, care pătrund în
hemisfera anterioară a ochiului. Linia de inserţie a muşchilor drepţi ai ochiului separă zonele de
acces ale arterelor ciliare anterioare şi posterioare.
c) Arterele ciliare posterioare scurte (aa. ciliares posteriores breves sînt cîteva artere (4—6)
care în apropierea bulbului ocular se divid în 18—20 de rămurele; acestea străbat sclerotica
în jurul nervului optic şi ajung în coroidă.
d) Arterele ciliare posterioare lungi (aa. ciliares posteriores longae) sînt două artere
care străbat sclerotica, una medial, cealaltă lateral faţă de nervul optic, şi ajung în tunica vasculară.
Tot ele iau parte principală la formarea marelui cerc arterial al irisului.
e) Arterele ciliare anterioare (aa. ciliares anteriores) se nasc la distanţă de ciliarele
posterioare, din ramurile musculare ale oftalmicei. Ele străbat sclerotica prin orificiile
situate înaintea inserţiilor acestor muşchi şi intră şi ele în tunica vasculară. Din arterele ciliare
anterioare se desprind ramuscule fine, care se răspîndesc în pătura superficială a scleroticei: sînt
arterele episcle-rale. Din acestea din urmă pornesc rămurele mai fine, care se ramifică în
conjunctiva bulbară — sînt arterele conjunctivale anterioare (aa. conjunctivales anteriores), care se
anastomozează cu arterele conjunctivale posterioare.
f) Ramurile musculare (nu sînt trecute în N. I.)sînt variabile ca dispoziţie, inconstante.
Adesea se găseşte o arteră musculară superioară, care irigă muşchii superiori şi mediali ai
ochiului, şi altă arteră inferioară pentru muşchii inferiori şi laterali. Din ramurile musculare
pleacă arterele ciliare anterioare.
g) Artera supraorbitară (a. supraorbitalis) ocoleşte marginea medială a muşchiului ridicător al
pleoapei superioare şi se aşază pe faţa superioară a lui, imediat sub periostul peretelui superior al
orbitei. Se îndreaptă apoi înainte, însoţită de nervul supraorbitar, iese din orbită prin incisura su
praorbitară şi se răspîndeşte la pleoapa superioară şi la frunte.
h) Artera etmoidală posterioară (a. ethmoidalis posterior) trece, împreună cu nervul omonim, prin
gaura etmoidală posterioară şi se răspîndeşte la celulele etmoidale posterioare, la sinusul sfenoidal,
la meninge şi la septul nazal.
i) Artera etmoidală anterioară (a. ethmoidalis anterior) străbate, însoţită de nervul omonim, prin
gaura etmoidală anterioară şi ajunge pe lama ciuruită a etmoidului; aici dă naştere arterei meningee
anterioare pentru dura mater, apoi intră printr-un orificiu al lamei ciuruite în fosa nazală,
răspîndindu-se în porţiunea ei superioară.
j) Arterele palpebrale mediale superioară şi inferioară (aa. palpebrales mediales superior et
inferior) se îndreaptă de la unghiul medial al ochiului, în grosimea pleoapelor, în întîmpinarea
arterelor palpebrale laterale (din lacrimală), împreună cu care formează arcurile arteriale palpebrale
superior şi inferior.
Ramurile terminale ale oftalmicei sînt:
k) Artera supratrohleară (a. supratrochlearis) sau artera frontală, urmează un traiect ascendent,
trece prin incizura frontală şi se răspîndeşte la frunte; ea stabileşte anastomoze cu arterele
învecinate.
1) Artera dorsală a nasului (a. dorsalis naşi) sau artera nazală coboară înaintea ligamentului
palpebral medial, străbate printre fasciculele muşchiului orbicular al pleoapelor şi în şanţul naso-
genian se anastomozează cu artera unghiulară (terminala facialei); ea irigă regiunea dorsală a
nasului.