TOU AGIOU MACIMOU MUSTAGWGIA

periì tou= ti¿nwn su/mbola ta\ kata\ th\n a(gi¿an

¹Ekklhsi¿an e)piì th=j suna/cewj telou/mena
kaqesth/kv

MISTAGOGIA SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL

Despre ale căror lucruri sunt simboluri cele săvârşite/celebrate în
sfânta biserică la dumnezeiasca adunare/sinaxă
Domnului Teoharist Maxim smeritul monah
 





658C          658C
  
        

         
         
      
     
      
660A         660A
       

      
        

        
        

      
       
        

2 3
MISTAGOGIA SFÂNTULUI MAXIM MRTURISITORUL
Despre ale cror lucruri sunt simboluri cele svârite/celebrate în
sfânta biseric la dumnezeiasca adunare/sinax
Domnului Teoharist Maxim smeritul monah
PROLOG
658C Mi-ai artat limpede, tu însui, mai cinstit pentru mine decât toi, prin 658C
experiena însi, cum îneleptul se face i mai înelept folosind orice prilej, iar
dreptul cunoscând va aduga primire [de cunoatere], potrivit dumnezeiescului
proverb [Pilde 9, 9], învând cu fapta ceea ce dumnezeiescul cuvânt sugereaz
în chip înelept. Cci auzindu-m o dat povestind în treact, pe scurt, precum
era cu putin, cele contemplate frumos i tainic i, pe cât era cu putin, foarte
învtorete de un alt mare btrân, cu adevrat înelept în cele dumnezeieti,
despre sfânta biseric i sfânta adunare [Liturghie] svârit în ea,
660A mi-ai cerut struitor s-i fac în scris relatarea acestora, vrând s ai cuvântul 660A
scris ca pe un leac al uitrii i un ajutor al amintirii, zicând c pe aceasta
[amintirea] în mod natural timpul o subjug i pe nesimite o jefuiete prin
uitare de lucrurile bune depuse în ea, putând terge cu totul întipririle i
imaginile;
i de aceea ea are negreit nevoie de un mod de înnoire pe baza cruia puterea
cuvântului, crescând în toate, poate pstra în chip natural amintirea neatins i
nemicorat.
C este mai înelept a cuta meninerea nesurpat a celor auzite decât simpla
lor auzire o tie foarte bine tot cel care se îngrijete i puin de nobleea
cugetrii i nu e strin cu totul de familiaritatea discursului.
  Adresare fcut unei comuniti. Motivele expunerii orale
660B           660B
       
       
        

       
 
         
  
       
      
        


660C            660C
       

         
       
       
      
       
         
  

660D     660D
         
4 5
660B Iar eu, la început, am ezitat (cci adevrul va fi spus) refuzând 660B
propunerea [acestui subiect]. Nu fiindc nu voiam, iubiilor, s v dau, în orice
fel, atât cât e cu putin, ceea ce dorii, ci ca unul care nici nu m-am împrtit
de harul care îi ridic pe cei vrednici la aceasta, nici nu am experiena puterii i
practica vorbirii, fiind crescut în simplitate i fiind cu desvârire neiniiat în
discursuri meteugite, care-i au harul în singur rostirea lor,
de care cei muli se bucur, mai ales, mrginindu-i plcerea la auzul lor, chiar
dac adeseori ele n-au nimic preios în profunzimea lor.
i, pentru ca s spun mai la propriu i mai adevrat, pentru c m temeam s
nu insult prin srcia cuvântului meu înalta grire i înelegere a acelui fericit
brbat cu privire la cele dumnezeieti.
660C Cedând îns, mai apoi, forei [violenei] iubirii, care e mai tare decât 660C
toate, am primit de bun-voie porunca, preferând mai degrab prin ascultare s
fiu luat în râs din pricina îndrznelii i lipsei de educaie de ctre cei ce
reproeaz aceasta, decât s fiu socotit de voi c prin amânarea mea nu vreau
s v încurajez spre tot binele; deci aruncând grija pentru felul cum voi vorbi
la Dumnezeu [Ps 54, 23, I Ptr 5, 7], Singurul Care face minuni [Ps 135, 4] i
înva pe om cunotin [Ps 93, 10] i limpede face limba gângavilor [Is 35, 6,
În Sol 10, 21], celor aflai la strâmtoare le deschide o cale [În Sol 11, 5. 17],
Care ridic de pe pmânt pe cel srac i înal pe cel lipsit din gunoi [Ps 112, 7
i 2 Rg 2, 8], adic ridic din cugetul trupesc [Rm 8, 7] i din mocirla urât
mirositoare a patimilor pe cel srac cu duhul [Mt 5, 1] sau pe cel srac de
660D rutate i lipsit de deprinderea ei; sau, dimpotriv, pe cel inut înc de legea 660D
trupului i de patimi, i de aceea, srac de virtute i cunoatere i lipsit de har.
 
 Referire la Sfântul Dionisie Areopagitul

        
 [sinaxe, adunri] au fost deja contemplate în chip vrednic de înalta lui
661A     661A
 
          
       

       
       
        
      
         
  
      
        
661B           661B
        
       
       
       
      

        
  
661C       661C
     
        
6 7
Dar pentru c simbolurile de la sfânta celebrare a Sfintei Liturghii
661A înelegere de preasfântul i cu adevrat arttorul celor dumnezeieti Dionisie 661A
în tratatul su „Despre ierarhia bisericeasc”, trebuie tiut c acum cuvântul
meu nu va expune aceleai lucruri, nici nu va urma aceleai ci ca acela —
cci ar fi un lucru îndrzne i temerar, i aproape de nebunie, s încerce s
fac cele ale aceluia cei care nici nu-l pot cuprinde, nici nu-l pot înelege pe
acela, sau s prezinte ca ale lor proprii tainele artate dumnezeiete numai
aceluia prin Duhul —
ci [cuvântul meu va înfia acelea] câte au fost lsate, prin voia lui
Dumnezeu cu iubire de oameni de ctre el i altora ca uor de îneles spre
îndumnezeire i exercitarea deprinderii dorinei lor spre cele dumnezeieti, i
prin care se face îneleas i cunoscut, conform msurii fiecruia, raza
atotluminoas a celor svârite i-i reine la sine pe cei cuprini de dorul ei,
pentru ca nu cumva cei de dup el (urmaii, succesorii lui) s nu fie lipsii de
661B lucrare toat ziua timpului vieii de acum, neavând ca plat pentru lucrarea 661B
aceea în via cea dumnezeiasc cuvântul, cel [druit] pentru lucrarea
duhovniceasc în via duhovniceasc [Mt 20, 1–6] i care d înapoi dinarul
duhovnicesc al chipului dumnezeiesc i preaîmprtesc furat la început de cel
ru prin amgire la clcarea poruncii.
Urmând fericitului btrân
Nu promit îns c voi spune în continuare toate cele contemplate tainic
de fericitul btrân, nici cele spuse aa cum au fost înelese i grite de acela;
661C cci acela, pe lâng faptul c era un filozof i dascl a toat învtura, prin 661C
bogia virtuii i prin practicarea i iubirea de osteneal foarte îndelungat i
         
         
       
       
         
      


          
        
       
661D    661D
       
        

     
      
       
 
          
         
664A          664A
        

        
        
        
           
  
8 9
erudit privind cele dumnezeieti, se fcuse liber de lanurile materiei i de
chipurile [reprezentrile, fantasmele] ei, i avea astfel, în mod firesc, în
întregime mintea luminat de jur-împrejur de razele dumnezeieti i putea de
aceea vedea dumnezeiete cele care nu sunt vzute de cei muli;
Cuvântul su era un interpret foarte exact al celor gândite/înelese de
mintea lui i, nefiind împiedicat de nici o pat a patimilor, putea purta i rosti
limpede, asemenea unei oglinzi, cele care nu pot fi gândite/înelese cu mintea
de alii; astfel încât auditorii lui puteau vedea purtat de cuvântul su întreaga
lui minte, i s constate c toate cele înelese, (gândite) se descoper curat
minii întregi i c pot primi prin mijlocirea cuvântului [raiunii] cele transmise
lor.
661D [Promit îns] c voi spune numai câte le port în amintire i le pot 661D
înelege nedesluit i gri înc i mai nedesluit, dar cu evlavie, prin harul lui
Dumnezeu Care lumineaz cele întunecate. Fiindc eu gândesc c nici voi,
care tii s judecai drept, nu trebuie s credei c pot înelege sau gri altfel
decât pot înelege i gri i cât d harul cel de sus al proniei potrivit cu msura
puterii date mie, chiar dac Cel ce d i înva este atotînalt;
Deoarece a cere cele egale de la cei ce nu sunt egali în virtute i
cunoatere mi se pare c nu e departe de ceea ce fac cei ce încearc s arate c
luna lumineaz la fel ca soarele i care pretind cu trie c lucrurile care nu sunt
664A identice întru toate pot fi fcute s se armonizeze între ele, lucru care este cu 664A
neputin.
Invocarea lui Dumnezeu cel în Treime
S fie Dumnezeu povuitorul gândurilor i al cuvintelor, El, Singura
Minte a celor ce îneleg i sunt înelese cu mintea, Singurul Cuvânt/Raiune al
celor ce griesc/raioneaz i sunt grite/raionate i Singura Via a celor ce au
via i primesc viaa,
Care este i se face tuturor toate pentru cele ce sunt i se fac, dar pentru
664B  664B
        
    
        
       
         
  
       
         
  
           

664C          664C
         
 
        
          
        
  
        

         



1           


664D      664D
   
        
         
10
664B Sine Însui nu este i nu se face în nici un chip nimic din cele ce sunt i se fac, 664B
ca Unul Care în chip natural nu este compus cu absolut nimic din cele ce sunt
i de aceea primete s se spun în chip mai potrivit despre El mai degrab c
nu este din pricina supraexistenei Sale. Cci, întrucât ne este cu adevrat
necesar s cunoatem c exist o diferen între Dumnezeu i creaturi, trebuie
ca negarea celor ce sunt s fie o afirmare a Celui mai presus de existen, iar
afirmarea celor ce sunt s fie o negare a Celui mai presus de existen, i ca
amândou apelativele cu privire la El - spun despre existena, cât i despre
nonexistena - s fie contemplate în chip evlavios, dar nici unul s nu poat fi
enunat în mod propriu. Cci amândou se enun despre El în mod propriu:
unul ca afirmare a existenei lui Dumnezeu în calitate de cauz a celor ce sunt,
664C iar altul ca negare prin covârire a cauzei celor ce sunt; i iari, nici unul nu se 664C
enun în mod propriu, fiindc nici unul nu ofer o afirmare a ce este Cel
cutat în fiina i firea Lui. Cci de Acela de Care absolut nimic, fie existând,
fie neexistând, nu este legat în chip natural dup cauz, pe drept cuvânt de
Acesta nu este aproape nimic din cele ce sunt i sunt spuse nici din cele ce nu
sunt i nu sunt spuse. Cci El are existena simpl, necunoscut, inaccesibil
tuturor i cu desvârire netâlcuit, fiind mai presus de orice afirmaie i
negaie. Atât îns despre acestea, iar acum s venim la tema cuvântului nostru.
Capitolul 1. Cum i în ce mod sfânta biseric este icoan i chip
[întiprire] a lui Dumnezeu
664D Aadar, spunea acel fericit btrân, la o prim încercare de contemplare, 664D
c sfânta biseric poart chipul [întiprirea] i icoana lui Dumnezeu, ca una
care are prin imitaie i întiprire aceeai lucrare cu El.
11
 
         
   
    
          
       

        
665A          665A
       
       
  
   
 
        
     
        
          
         
665B        665B
         
       
     
       
        
         
         

12
Cci aa cum Dumnezeu, dup ce a fcut toate i le-a adus la existen cu
puterea Lui infinit, le susine, le adun, i le circumscrie, i le unete între ele
i cu Sine providenial atât pe cele vzute cât i pe cele nevzute, i le ine în
jurul Lui ca i cauz, început i sfârit pe toate cele [ce erau] distanate între
ele prin fire i le face s concorde unele fa de altele prin unica putere a
relaiei fa de El în calitate de început.
Prin care [putere] pe toate le aduce spre identitatea nestricat i
665A necontopit a micrii i a existenei, nimic din cele ce sunt nerevoltându-se i 665A
nedivizându-se la început fa de nimic potrivit diferenei firii sau micrii,
toate fiind unite [concrescute] cu toate fr contopire potrivit unicei relaii
nedesfcute i strjuiri a unicului început i a unicei cauze, care suprim i
acoper toate relaiile particulare contemplate în toate potrivit firii fiecruia din
cele ce sunt.
i aceasta nu pentru a le strica sau a le desfiina i a le face s nu mai fie,
ci pentru a le birui i a se arta mai presus de ele, dup cum se arat întregul
mai presus de pri sau cauza mai presus de însui întregul.
Prin aceast cauz întregul însui cât i prile întregului apar i sunt în
mod natural ca unele ce au cauza întreag strlucind mai presus de ele,
665B i aa cum soarele acoper cu suprastrlucirea lui firea i puterea stelelor, aa 665B
i cauza acestora le acoper existena ca pe cea a unor lucruri cauzate.
Cci este firesc ca, dup cum prile sunt i se cunosc din întreg, tot aa i cele
cauzate sunt i se cunosc în mod propriu din cauz, i particularitatea lor ia
odihn atunci când sunt în mod absolut calificate prin referire la cauz, fiind
cuprinse de ea, dup unica putere a relaiei fa de ea, cum s-a spus.
Cci Dumnezeu Care e în msuri infinite mai presus de toate, fiind totul în
toate [I Cor 15,28], va fi vzut numai El ca Unic doar de cei curai cu gândul,
13
      
        
         
665C 
  
         
        
       
    
         
         
       
       
      
       
        
         
665D           665D
        
        
        
       
668A         668A
         
          
          
         

          

        
14
atunci când mintea care culege prin contemplaie raiunile celor ce sunt,
sfârete la Dumnezeu Însui ca la o cauz, un început i un sfârit al crerii i
devenirii [genezei] a toate i fundamentul fr întreruperi al cuprinderii tuturor
665C 665C care le cuprinde pe toate. 665C
Modul în care Biserica imit pe Dumnezeu
În acelai mod i Sfânta Biseric a lui Dumnezeu, ca o icoan a
Arhetipului, se va arta c lucreaz cu privire la noi aceleai lucruri ca i
Dumnezeu. Cci sunt muli i aproape infinii la numr cei ce sunt în ea i sunt
renscui i recreai de ea prin Duhul: brbai, femei i copii, desprii i
diferind foarte mult între ei prin obârie i înfiare, prin neamuri, limbi,
moduri de via, vârste, preri, meteuguri, moduri de comportare i obiceiuri,
aptitudini i tiine, demniti i destine, caractere i deprinderi, crora li se d
i li se druiete [de ctre Biseric] o singur form i un singur nume în mod
egal pentru toi i anume faptul de a-i avea existena i a primi numele de la
Hristos,
665D [dar] i o singur relaie simpl, neîmprit i nedivizat dup credina care nu 665D
mai îngduie s fie cunoscute, chiar dac sunt, multele i nespusele diferene
ale fiecruia din pricina raportrii i reunirii universale a tuturor spre ea, prin
care nimeni nu mai e deloc separat, nici în el însui de ce este comun, toi fiind
unii [concrescui] în chip natural i unii unii cu alii dup harul i puterea
668A unic, simpl i nedivizat a credinei. 668A
„Cci toi — zice [Scriptura] — aveau o singur inim i un singur suflet”
[Fapte 4, 32], dup cum din diferite mdulare este i se cunoate un singur
trup, iar acesta e vrednic de Hristos, Care este cu adevrat Capul nostru [Ef 1,
22-23, 4,15; Col 1,18], întru Care, zice dumnezeiescul Apostol, “nu mai e nici
brbat, nici femeie, nici iudeu nici elin, nici tiere împrejur nici netiere
împrejur, nici barbar nici scit, nici sclav nici om liber, ci El Însui, totul în
15
          
        
      
        
        
 
668B   668B
        
        
          
          
           

         

          
  
668C          668C
  
   
    



2           
         

 

       
         
16
toate.” [Ga 3, 28],
Cel Care le închide de jur-împrejur prin Sine Însui pe toate, prin puterea
unic, simpl i infinit îneleapt a buntii ca un centru al unor linii drepte
pornite din El, i Care împiedic prin cauza i puterea unic, simpl i unitar
ca principiile [începuturile] celor ce sunt s se îndeprteze spre extremiti,
668B circumscriindu-le în cerc extensiunile lor i strângând la Sine Însui 668B
determinrile celor ce sunt i au fost fcute de El, astfel ca fpturile i
creaturile Unului Dumnezeu s nu mai fie cu totul strine i vrjmae unele
altora, neavând cu privire la ce i unde s-i arate prietenia, pacea i identitatea
între ele, i s fie în primejdie ca însi existena lor s cad, desprindu-se de
Dumnezeu, în neexisten.
Biserica – chip al lui Dumnezeu
Prin urmare, sfânta biseric este, precum s-a spus, icoan a lui
Dumnezeu ca una care înfptuiete aceeai unire ca Dumnezeu între cei
credincioi, chiar dac cei unificai în ea prin credin sunt diferii în însuiri i
668C vin din diferite locuri i moduri. Este aceeai unire pe care o înfptuiete în 668C
chip natural Dumnezeu Însui în chip neamestecat între fiinele lucrurilor celor
ce sunt, atenuând i identificând, precum s-a artat, diferena dintre ele prin
raportarea i unirea cu El în calitate de cauz, început i sfârit.
Capitolul 2. Despre cum i în ce mod sfânta biseric a lui Dumnezeu este
icoan a lumii alctuite din fiine vzute i nevzute
Dup o a doua aplicare a contemplaiei [fericitul btrân] spunea c sfânta
biseric a lui Dumnezeu e un chip [o întiprire] i o icoan a întregului
17
      
     
668D       
    668D
         

        
        
         
       
         
    
669A         669A
      
        
       
       
        
           

         
       
       
    
    
669B   669B
  
        


         
18
cosmos, alctuit din fiine vzute i nevzute, pentru c ea primete aceeai
668D unitate i distincie ca i el. 668D
Cci aa cum aceasta [biserica], fiind ca edificiu un singur loca, primete
difereniere printr-o oarecare calitate special, potrivit poziiei formei [ei],
fiind divizat în locul rezervat numai preoilor i liturghisitorilor, pe care-l
numim ieration sau altar i cel lsat spre a fi [putea fi] clcat de mulimile
tuturor credincioilor, pe care-l numim naos.
Îns biserica e una dup ipostas, ea nefiind împreun divizat odat cu prile
ei din pricina diferenei prilor între ele, ci ea dezleag, prin raportarea la
unitatea ei, aceste pri de diferenierea artat în nume,
669A i le înfieaz pe amândou identice între ele i arat c fiecare este alternativ 669A
pentru cealalt ceea ce fiecare este pentru ea însi: naosul fiind ieration [altar]
în poten, fiind sfinit prin svârirea pân la capt a iniierii în mister
[mystagogiei]
i, iari, altarul [ierationul] fiind un naos actualizat, ca unul ce are naosul
însui ca început al aceleiai iniieri tainice [mystagogice], iar prin amândou
[biserica] rmâne una i aceeai;
Tot aa i întreaga lume a celor ce sunt aduse la existen de Dumnezeu prin
facere, care e divizat în lumea inteligibil, umplut de fiine spirituale i
netrupeti, i în lumea aceasta sensibil i corporal, esut mre din multe
specii i naturi, se las vzut în chip înelept ca fiind o alt biseric nefcut
de mân,
669B având drept altar [ieration] lumea de sus destinat puterilor de sus, iar ca naos 669B
lumea de jos rezervat celor sortii s vieuiasc prin simuri.
Unitatea lumii vzute i nevzute
Iari, lumea e una i nu este împreun divizat odat cu prile ei, ci, din
contr, ea circumscrie diferena prilor însei care vine din proprietile lor
19
         
       
       
      
         
669C          669C


       
 
         
         
      
  
  
       
 
         
        
  
669D          669D
       

        
        



672A 3          672A

 

20
naturale prin raportarea la unitatea i indivizibilitatea ei, i le arat ca fiind
alternativ identice cu ea însi i una cu cealalt, fr contopire. Fiecare dintre
ele ptrunde întreag în cealalt întreag i amândou ca pri împlinind acest
întreg, cum împlinesc prile un întreg i acesta [întregul] este împlinit cum
prile împlinesc uniform i integral întregul.
669C Cci toat lumea inteligibil [nevzut] se arat întiprit tainic prin 669C
formele simbolice în întreaga lume sensibil [vzut] pentru cei ce pot s vad,
iar întreaga lume sensibil [vzut] exist în întreaga lume inteligibil
[nevzut] prin raiuni, fiind simplificat în minte prin cunoatere. Cci
aceasta este în aceea prin raiunile [lucrurilor], iar aceea este în aceasta prin
întipriri, i lucrul lor era „ca i cum ar fi o roat în roat”, zice minunatul
vztor al lucrurilor mari Iezechiel [1, 16] vorbind, dup cum cred, despre cele
dou lumi; i, iari, „cele nevzute ale Lui se vd de la facerea lumii
înelegându-se cu mintea din fpturi”, zice dumnezeiescul Apostol [Rom 1,
20]. Iar dac prin cele vzute se vd cele nevzute, precum este scris, cu atât
mai mult vor fi înelese cu mintea cele ce se vd prin cele ce nu se vd de ctre
cei dedai contemplaiei duhovniceti, cci contemplaia simbolic a celor
669D inteligibile prin cele vzute este o tiin i o înelegere a celor vzute prin cele 669D
nevzute.
Cci este necesar ca lucrurile care se reveleaz reciproc s aib în
întregime adevrate i clare manifestrile [strlucirile] reciproce i relaia fa
de aceste strluciri s fie netirbit.
672A Capitolul 3. C sfânta biseric a lui Dumnezeu este o icoan i numai a 672A
lumii sensibile
21
  
  
       
         
 
       
 




4         
    
      


672B          672B
        
         
         
         
       
       
        
     
         
        
       
672C         672C
        
         
      
22
i iari spunea [fericitul btrân] c sfânta biseric a lui Dumnezeu este un
simbol i numai al lumii sensibile în sine, ca una care are drept cer
dumnezeiescul altar [ieration], iar drept pmânt frumuseea naosului. Dup
cum i lumea este o biseric având cerul asemenea unui altar i podoaba
pmântului asemenea unui naos.
Capitolul 4. Cum i în ce mod sfânta biseric a lui Dumnezeu este o icoan
care înfieaz pe om i este înfiat ca o icoan de ctre om
672B i iari, dup un alt mod al contemplaiei, [fericitul btrân] spunea c 672B
sfânta biseric a lui Dumnezeu este un om, ca una care are drept suflet altarul,
drept minte dumnezeiescul jertfelnic i drept trup naosul, fiind chip i
asemnare a omului fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu [Fc 1, 26];
Prin naos pune înainte, ca printr-un trup, filozofia moral, prin altar explic
duhovnicete, ca printr-un suflet, contemplaia natural, iar prin dumnezeiescul
jertfelnic art, ca printr-o minte, teologia mistic.
i, invers, [spunea c] omul este o biseric tainic deoarece prin trup, ca
printr-un naos, potrivit filosofiei morale, strlucete virtuos [prin virtui] partea
practic a sufletului prin lucrarea poruncilor, iar prin suflet, ca printr-un altar,
conform contemplaiei naturale, el îi aduce lui Dumnezeu, în chip curat, în
672C Duhul, raiunile lucrurilor sensibile curite [tiate împrejur] de materie, iar 672C
prin minte, ca printr-un jertfelnic, cheam din adâncuri tcerea prealudat a
mritei Voci, imperceptibil i de necunoscut a Dumnezeirii
23
          
      
      
         



5          
          

 

672D      672D
       
  
       
     
     
      
       
  
         
         

 
673A      673A
       
        
       
       
        
24
printr-o alt tcere gritoare i mult rostitoare i, pe cât e cu putin omului,
ajunge tainic s vieuiasc împreun cu ea în teologia mistic i devine aa
cum, probabil, se cuvine s fie cel ce s-a învrednicit de venirea lui Dumnezeu
i a fost însemnat de razele Sale atotluminoase.
Capitolul 5. Cum i în ce mod, iari, sfânta biseric a lui Dumnezeu este
icoan i întiprire i a sufletului îneles în el însui
672D i mai înva [fericitul btrân] c sfânta biseric a lui Dumnezeu poate fi 672D
nu numai o icoan a omului întreg alctuit prin compunere, spun, din suflet i
din trup, ci i a sufletului însui contemplat cu raiunea în el însui. Fiindc
spunea c sufletul e alctuit în mod general [universal] dintr-o putere
intelectual i una vital, puterea intelectual micându-se în chip stpânitor
[cu autoritate] prin voin, iar cea vital rmânând prin fire lipsit de alegere,
aa cum este. i, iari, de puterea intelectual ine latura contemplativ i cea
practic, iar latura contemplativ spunea c se numete minte, iar cea practic,
raiune, mintea fiind cea care pune în micare puterea intelectual, iar raiunea
cea care poart de grij de puterea vital;
673A Una, adic mintea, zic, atunci când îi pzete cu totul neschimbate 673A
micrile spre Dumnezeu, este i se numete înelepciune, iar cealalt, adic
raiunea, este i se numete chibzuin [pruden], atunci când, dup ce a legat
de minte în chip cumptat, prin fapte, puterea vital condus providenial de
ea, o arat nedeosebit de minte, purtând prin virtute aceeai i asemntoare
reflectare a divinului ca i ea.
25
     
        
    

        
673B           673B
          
        
        
       
        
  

       

673C     673C
         
        
         

        
      
         
         
          
   
 
673D       673D
26
Cci spunea c aceast reflectare e împrit în mod natural între minte i
raiune, astfel încât sufletul este i se arat mai degrab alctuit în mod
principal din minte i raiune ca unul intelectual i raional, puterea vital
putând fi contemplat evident, în mod egal, în amândou, spun, adic în minte
i raiune — cci nu este îngduit s gândim c oricare din acestea este lipsit
673B de via —, ea fiind împrit între amândou; 673B
Prin puterea vital, mintea, care spuneam c se numete i înelepciune,
fcându-se simpl prin deprinderea contemplativ într-o tcere i cunoatere
negrit, e adus la adevr printr-o cunoatere fr uitare i nesfârit, iar
raiunea, pe care am numit-o chibzuin, sfârete prin deprinderea practic
realizat trupete potrivit virtuii la binele prin credin. Din amândou acestea
alctuindu-se adevrata tiin a lucrurilor dumnezeieti i omeneti:
cunoaterea într-adevr fr greeal i captul întregii preadumnezeietii
filozofii a cretinilor.
Nou împrire: minte i raiune
673C Vorbind înc i mai limpede despre acestea, o parte [a sufletului] spunea 673C
c este contemplativ, precum s-a zis, iar alta practic; i partea contemplativ
o numea minte, iar pe cea practic, raiune, ca unele ce sunt, în mod evident,
primele puteri ale sufletului, i, iari, mintea o numea înelepciune, iar
raiunea chibzuin, ca unele ce sunt primele lucrri ale acestora.
Dezvoltând mai în detaliu, spunea c de latura intelectual a sufletului
ine mintea, înelepciunea, contemplaia, cunoaterea, cunoaterea fr uitare,
al cror scop [int, sfârit] este adevrul; iar de latura raional in raiunea,
chibzuina [prudena], practica, virtutea, credina, al cror scop [int, sfârit]
este binele. Iar adevrul i binele spunea c arat pe Dumnezeu: adevrul
atunci când Divinul pare a fi indicat în fiina Sa,
673D cci adevrul e un lucru simplu, unic i unul, identic, neîmprit, neschimbat i 673D
27
         
         
        
         
        

 Seria perechilor
676A    676A
       
           
  
          
         
        
         
         

        
   
676B           676B

       
            
       
          
      
       
       
28
neptimitor, fr uitare i neîntrerupt;
iar binele atunci când pare s fie artat din lucrrile Lui, fiindc binele este
binefctor i proniator al tuturor celor ce provin din el, i pzitor al lor, i el
druiete existena, permanena i micarea tuturor fiinelor, întrucât, potrivit
opiniei etimologilor [binele] deriv de la a fi foarte, a fi pus foarte, sau a se
mica foarte tare.
676A Deci zicea btrânul c cele cinci perechi care se pot distinge [înelege] 676A
privind sufletul îi au locul în jurul unicei perechi care indic Dumnezeirea;
perechi sunt aici mintea i raiunea, înelepciunea i chibzuina [prudena],
contemplaia i practica [raiunea], cunoaterea i virtutea, cunoaterea fr
uitare i credina, iar perechea care înseamn divinul e adevrul i binele, spre
care fiind pus progresiv în micare sufletul, se unete cu Dumnezeul a toate,
imitând neschimbabilitatea i caracterul binefctor al fiinei i lucrrii Lui
prin fixarea în bine i deprinderea nestrmutat potrivit alegerii libere.
Excurs: cele dou decade
i ca s amestec în acestea [spuse mai sus] o mic observaie potrivit,
[spun c] poate aceasta este dumnezeiasca decad a coardelor psaltirii
676B spirituale, noetice a sufletului, care face s rsune în duhul raiunea prin 676B
cealalt fericit decad a poruncilor i care d în mod spiritual [noetic]
sunetele desvârite, armonioase i melodioase prin care este ludat în imne
Dumnezeu;
ca eu s aflu care este raiunea decadei care cânt i care a celei cântate i cum,
o decad tainic unit i legat fiind de cealalt decad, îl readuce la Sine Însui
întregit prin mine, cel mântuit, pe Iisus, Dumnezeul i Mântuitorul meu, Cel ce
este venic atotplin i mai presus de orice plintate, Care nicicând nu poate s
ias din Sine Însui, iar pe mine, omul, m restaureaz în chip minunat în mine
29
         
          

       
676C           676C
         
  
          
           

        
   
         
          
676D            676D
        

         
          
         
677A     677A
        

        
         
        
         
         
30
însumi, sau, mai degrab, în Dumnezeu de la Care am primit existena i spre
Care de mult tind dorind s primesc i existena fericit.
Cel care poate s cunoasc aceasta din ptimirea celor spuse, ajunge s
676C cunoasc deja prin experien în chip limpede demnitatea sa, i anume cum se 676C
d înapoi chipului ceea ce este dup chip, cum e cinstit Arhetipul, care este
puterea tainei mântuirii noastre i pentru cine a murit Hristos; cum, iari,
putem rmâne în El i El în noi [In 15, 4], precum a spus, i cum „drept este
cuvântul Domnului i toate lucrurile Lui sunt vrednice de credin” [Ps 33, 4]?
Odihna decadei în Dumnezeu
Dar s ne întoarcem cuvântul la irul discursului [nostru], mulumindu-
ne cu atât despre acestea. Fiindc, spunea, mintea, pus în micare prin
înelepciune vine la contemplaie, prin contemplaie la cunoatere, prin
cunoatere la cunoaterea fr uitare, iar prin cunoaterea fr uitare la adevr,
676D în jurul cruia mintea primete hotarul micrii, fiind mrginit [circumscris] 676D
fiina, puterea, deprinderea i lucrarea ei.
Cci spunea c înelepciunea e o putere a minii i mintea însi e
înelepciunea în poten; contemplarea este deprinderea [minii], iar
cunoaterea, lucrarea minii, iar cunoaterea fr uitare este micare venic,
677A nesfârit i continu a înelepciunii, a contemplaiei i a cunoaterii, respectiv 677A
a puterii, a deprinderii i a lucrrii, în jurul lucrului cunoscut, cel mai presus de
toat cunoaterea, micare al crei capt este adevrul, ca un lucru cunoscut i
de neuitat. E lucru vrednic de mirare cum anume ceea ce este lipsit de uitare
ajunge circumscris, sau cum ajunge, în mod evident, s fie mrginit de adevr
ca de Dumnezeu? Cci adevrul este Dumnezeu, în jurul Cruia mintea,
micându-se fr sfârit i fr uitare, nu poate avea un capt al micrii,
neaflând hotar acolo unde nu este interval [distan]. Cci mreia minunat a
31
         
          
         

 Drumul raiunii pân la bine care este Dumnezeu
677B          677B
    
         

        

         
     
          
      

 Unitatea sufletului i unirea cu Dumnezeu
677C          677C
        
         
        
        
   
         
        
        
        
        
32
infinitii divine nu are cantitate, nici pri i este cu totul lipsit de dimensiuni
[spaiale], i nu are vreo înelegere [cuprindere] care s ajung la El ca s
cunoasc ce este El dup fiin, iar ceea ce nu are dimensiune sau cuprindere
nu poate avea vreun capt pentru cineva.
677B În acelai fel, spunea btrânul, raiunea fiind pus i ea în micare prin 677B
chibzuin [pruden] vine la fptuire, iar prin fptuire la virtute, prin virtute la
credin, care este certitudinea cu adevrat sigur i neclintit a celor
dumnezeieti, pe care raiunea având-o mai întâi în poten prin chibzuin, o
arat mai târziu în act prin virtute, prin artarea ei prin fapte, cci „credina
fr fapte este moart” [Iac 2, 26], precum este scris, iar tot ce e mort i inactiv
nu ar putea îndrzni cineva care cuget bine s spun c se numr între cele
bune; iar prin credin vine la bine, în jurul cruia raiunea primete un sfârit
încetându-i lucrrile, dat fiind c puterea, deprinderea i lucrarea ei sunt
mrginite [circumscrise].
677C Cci zicea c chibzuina [prudena] e puterea raiunii i raiunea însi 677C
este chibzuina în poten; fptuirea este deprinderea; iar virtutea lucrarea ei;
iar credina este fixarea i neschimbabilitatea interioar a chibzuinei i a
virtuii, respectiv a puterii, a deprinderii i a lucrrii raiunii, al crei capt este
binele, în jurul cruia ajungând raiunea îi înceteaz micarea;
Cci binele este Dumnezeu, în care îi are captul în mod natural întreaga
putere a întregii raiuni. Dar a analiza amnunit i a spune cum i în ce mod se
realizeaz i actualizeaz fiecare din acestea i ce se împotrivete fiecreia din
acestea sau i se potrivete i în ce msur, nu ine de tema de fa,
33
          
       
677D  677D
           
         
       
       

680A  680A
     
  
  
        
        
        
         
       
       
    
680B     680B
        
         
     
      
       
  

          
          
34
ci doar faptul de a ti c orice suflet, atunci când va putea prin harul Duhului
Sfânt, i prin iubirea de osteneal, i prin strdania proprie, s le lege i s le
677D ese între ele pe acestea, adic raiunea cu mintea, chibzuina [prudena] cu 677D
înelepciunea, fptuirea [aciunea] cu contemplaia, virtutea cu cunoaterea,
credina cu cunoaterea fr uitare, nemicorând sau mrind pe una fa de
cealalt, tind de la ele orice exagerare sau lips;
i, ca s vorbesc scurt, când va face din decada sa o monad, atunci se va uni i
680A el cu Dumnezeu Cel Adevrat i Bun, Unul i Unic, i va deveni frumos i 680A
mre i asemenea Lui, pe cât e cu putin, prin împlinirea celor patru virtui
generale care arat divina decad din suflet i cuprinde cealalt fericit decad
a poruncilor.
Cum sufletul devine monad pornind de la decad
Cci tetrada e o decad în poten, compus progresiv plecând de la monad;
i, iari, ea este i o monad cuprinzând concentrat binele în mod unitar i
artând prin sine, împrit în mod netiat simplitatea i neîmprirea lucrrii
divine; prin care sufletul i-a pstrat cu trie binele su neatins i a respins ce
este strin de el drept un lucru ru,
ca unul care are minte plin de bun raiune [raional], înelepciune chibzuit,
680B contemplaie fptuitoare, cunoatere virtuoas i, peste acestea, o cunoatere 680B
fr uitare atotcredincioas i neclintit, i, ca unul care a adus lui Dumnezeu
efectele unite înelepete cu cauzele, lucrrile unite cu puterile, i a primit în
schimbul lor îndumnezeirea care creeaz simplitatea.
Cci raiunea este o lucrare i o manifestare a minii, dup cum efectul este în
cauz, chibzuina [prudena] e o lucrare i o manifestare a înelepciunii,
fptuirea e o lucrare i o manifestare a contemplaiei, virtutea e o lucrare i o
manifestare a cunoaterii, iar credina, o lucrare i o manifestare a cunoaterii
35
         
       
680C      680C
       
         
        
        
         
  

 ptimeasc i pe cei ce s-au învrednicit s vin la fiin prin ea.
         
           
         
        
680D          680D
         
           
        
       
        
        
       
       
       
681A           681A
         
   
36
fr uitare, din care se creeaz relaia interioar cu adevrul i binele, adic,
zic, cu Dumnezeu, relaie despre care spunea c este tiin divin i
680C cunoatere fr greeal, i iubire, i pace, întru care i prin care este 680C
îndumnezeirea: [Aceast relaie] este tiin dumnezeiasc, fiind împlinire a
întregii cunoateri despre Dumnezeu i despre cele dumnezeieti îngduite
oamenilor i sum [cuprindere] a virtuilor; [ea] este cunotin fr greeal
ca una care se sprijin în chip autentic pe adevr i care ofer o experien
necontenit a lui Dumnezeu; [ea] este iubire, ca una care, prin dispoziia sa,
particip toat la întregul farmec al lui Dumnezeu; i [ea] este pace, ca una
care ptimete aceleai lucruri ca i Dumnezeu i ca una care îi pregtete s le
Unirea dintre Dumnezeu i suflet
Cci dac Divinul este cu totul nemicat, ca unul care nu are ceva care
s-L tulbure — cci ce ar putea mcar s ajung la înlimea Lui? —, iar pacea
este o stabilitate neclintit i nemicat, precum i o bucurie netulburat,
680D urmeaz c ptimete cele dumnezeieti i tot sufletul care s-a învrednicit s 680D
primeasc pacea cea dumnezeiasc, ca unul care a trecut dincolo nu numai de
hotarele rutii, necunoaterii, minciunii i vicleniei, rele potrivnice
adevrului i binelui i care subzist prin micrile sufletului contrare firii, ci,
dac e îngduit s spunem, i dincolo de hotarele însei ale virtuii, cunoaterii
adevrului i buntii cunoscute de noi, odihnindu-se negrit i netiut în
slaul cel supraadevrat i preabun al lui Dumnezeu, potrivit fgduinei Sale
nemincinoase, nelsând nimic din cele care-l tulbur în chip firesc s ajung
ascunzimea lui în Dumnezeu.
681A În acel loca [sla] fericit i preasfânt se svârete acea înfricoat 681A
tain a unitii mai presus de minte i de raiune, prin care Dumnezeu fa
sufletul biseric, iar sufletul fa de Dumnezeu vor deveni un trup i un suflet.
37
          
         
        
     
      
          
        

681B          681B
         
    
        
 
         
         
  
          
        
        

681C  681C
 
          

         
          


       
38
O, cum m minunez de buntatea Ta, Hristoase! Cci nu voi îndrzni s
m art nici mcar ludând-o în imne, eu care nici mcar pentru a m minuna
dup vrednicie n-am de-ajuns putere. „Cci vor fi cei doi un trup. Taina
acesta mare este, iar eu vorbesc de Hristos i de Biseric”, zice Apostolul [Ef
5, 32]; i iari: „Cine se lipete de Domnul e un duh cu El” [1 Co 6, 18].
681B Ajuns astfel, sufletul unitar i adunat cu sine însui i cu Dumnezeu, nu 681B
va mai fi în el raiunea care înc-l divide în multe potrivit gândului su, ci
capul su va fi încununat numai de Prima, Unica i Singura Raiune i
Dumnezeu, în Care sunt i subzist unitar raiunile celor ce sunt, ca una Care
este creatoare i fctoare a celor ce sunt, spre Care aintindu-i privirile, nu ca
spre unul care este în afara lui, ci care este întreg în întregimea lui, va cunoate
el însui [sufletul] printr-un simplu elan raiunile i cauzele celor ce sunt,
pentru care înainte de a se fi fcut mireasa Logosului, Raiunii i Dumnezeu,
se supunea metodelor diviziunii, i prin acestea va fi purtat în chip mântuitor i
armonios spre Însui Cuprinztorul i Fctorul oricrei raiuni i oricrei
cauze.
Liturghia vzut, imagine a liturghiei interioare a sufletului
681C Aadar, fiindc acestea in de suflet, precum spuneam,— care potrivit 681C
minii are înelepciunea în poten, iar din înelepciune are contemplaia, din
aceasta, cunoaterea, iar din cunoatere, cunoaterea neuitat, prin care e
condus spre adevr ca spre un capt i sfârit al tuturor bunurilor minii.
Potrivit raiunii are chibzuina, din care are fptuirea, din fptuire, virtutea, iar
din aceasta, credina, prin care ajunge la bine ca la un sfârit fericit al lucrrilor
raiunii,
prin a cror unire a unora cu altele se culege tiina celor dumnezeieti —
Cu toate aceste realiti se armonizeaz limpede prin contemplaie sfânta
39
        
        
  
          
681D           681D
     
    
       

        
        
 
        
 
         



684A  684A


       
  
     
  
        
       
684B     684B
          
 
 

          
      
 
         
40
biseric a lui Dumnezeu devenit o icoan a sufletului:
toate câte au fost artate c sunt potrivit minii i ies progresiv din minte ea le
681D indic prin altar, cele care au fost evideniate c sunt potrivit raiunii i ies prin 681D
desfurare din raiune le ilustreaz limpede prin naos, i toate le adun spre
taina celebrat pe jertfelnicul dumnezeiesc.
i cel care a putut fi iniiat în chip cuviincios [înelegtor] i înelept prin cele
svârite în biseric, a fcut cu adevrat biseric a lui Dumnezeu i
dumnezeiesc însui sufletul su, i pentru el poate ni s-a dat în chip înelept
biserica fcut de mâna omeneasc care îi este sufletului în chip simbolic
model prin diversitatea lucrurilor dumnezeieti svârite în ea pentru
cluzirea noastr spre ce este mai bun.
684A Capitolul 6. Cum i în ce mod se numete om i Sfânta Scriptur 684A
Aa cum printr-o contemplaie anagogic spunea btrânul c biserica
este un om duhovnicesc iar omul e o biseric tainic, tot aa spunea i c toat
Sfânta Scriptur, luat în întregimea ei, este un om,
având drept trup Vechiul Testament, iar drept suflet, duh i minte Noul
684B Testament. i, iari, spunea c litera istorisirii întregii Sfintei Scripturi, zic a 684B
celei Vechi i a celei Noi e un trup, iar sensul celor scrise i scopul spre care
tinde acel sens e un suflet. Lucru pe care auzindu-l, am admirat i eu
exactitatea asemnrii i am ludat cum se cuvine i dup putere pe Cel ce
împarte fiecruia darurile dup vrednicie. Cci aa cum la noi, omul este
muritor în ceea ce este vzut, dar e nemuritor în ceea ce este nevzut, tot aa i
Sfânta Scriptur având litera vzut trectoare, dar duhul ascuns în litera ei,
41
          
       
        
        
        
684C            684C
      
    
      
       

       
        
      
        
          
       
   
684D          684D

       
       



7         


         
42
care nu înceteaz nicicând s existe, face adevrat raiunea acestei
contemplaii.
i aa cum acest om, care suntem noi stpânindu-i prin iubirea de
684C înelepciune pofta i pornirea ptima, vetejete trupul, tot aa i Sfânta 684C
Scriptur îneleas duhovnicete taie-împrejur litera ei: cci zice marele
Apostol: pe cât „omul nostru cel dinafar se stric”, pe atât „omul cel
dinuntru se înnoiete din zi în zi” [2 Co 4, 16–17].
Acest lucru trebuie îneles i spus i despre Sfânta Scriptur, îneleas figurat
ca un om, cci pe cât litera ei se retrage, pe atât duhul ei se sporete, i pe cât
trec umbrele slujirii vremelnice [cultul Vechiului Testament], pe atât vine în
locul lor adevrul atotluminos, întreg strlucitor i lipsit de umbr al credinei.
Pe baza acestui adevr i pentru acest adevr în mod principal ea exist i a
fost scris i se numete Scriptur, gravat fiind în minte prin harul
684D dumnezeiesc, tot aa cum i omul, care suntem noi, este i se numete în mod 684D
principal om pentru sufletul su raional i intelectual, prin care i pentru care
este chip i asemnare a lui Dumnezeu, Care l-a fcut pe el i a fost separat în
chip firesc de celelalte animale, ca unul care nu are nici un fel de manifestare a
unei puteri de relaie fa de ele.
Capitolul 7. Cum cosmosul este numit om i în ce mod omul e numit
cosmos
Iari, conform acestei imagini printr-o bun imitare, btrânul sugera c
43
685A         685A
         
 
         
          
          
         
         
          
        
     
   
         
685B        685B
       
      

           
       
        

        
        
      
         
685C        685C
     
      
44
685A i întreaga lume alctuit din cele vzute i din cele nevzute e un om, i iari, 685A
omul alctuit din suflet i din trup e o lume. Cci spunea c cele inteligibile in
locul sufletului, aa cum sufletul ine locul celor inteligibile, iar cele sensibile
in locul trupului, aa cum trupul ine locul celor sensibile; cci cele inteligibile
sunt sufletul celor sensibile, iar cele sensibile sunt trupul celor inteligibile, i
aa cum sufletul este în trup, aa lumea inteligibil este în cea sensibil, iar
lumea sensibil e inut la un loc cu cea inteligibil, precum trupul cu sufletul.
Cci din amândou se constituie un singur cosmos, aa cum din suflet i din
trup e un singur om, nici una din acestea unite [concrescute] în mod natural
unele cu altele, prin unire negând sau respingând pe cealalt din pricina legii
Celui care le-a unit. În aceast lege este însmânat raiunea puterii
unificatoare, care nu îngduie s fie nesocotit, din pricina deosebirii de natur
685B identitatea lor prin unirea dup ipostas, nici ca particularitatea, care 685B
circumscrie fiecare din aceste elemente în el însui, s fie mai puternic spre
distanare i împrire decât înrudirea prieteniei aezat în chip tainic în ele
prin unire.
Prin aceast înrudire se arat modul universal i unic al prezenei invizibile i
necunoscute în toate a cauzei care ine împreun toate fiinele, mod care exist
în toate fiinele în forme variate i care le susine pe toate i în ele însele dar i
unele în altele neamestecate i nedivizate i le înfieaz prin relaia
unificatoare ca existând mai mult unele pentru altele decât pentru ele însele,
pân când din pricina unei iconomii mai mari i mai tainice Cel ce le-a legat va
voi s le dezlege la vremea sfâritului universal ndjduit, în care i lumea, ca
685C un om, va muri în ceea ce este artat i iari va învia nou din btrânee la 685C
învierea ateptat pentru atunci.
Atunci i omul, ce suntem noi, va învia împreun cu lumea ca o parte cu
45
        
       
     
        

         
 

685D           685D
       
    
        
       
       
       
688A   688A
  
      
         

        
        
         
   
       
         
688B           688B
        
        
46
întregul i ca o lume mic cu lumea mare, dobândind puterea de a nu se mai
putea strica, când trupul se va face în podoab [cinste] i slav asemenea
sufletului i cele sensibile asemenea celor inteligibile, în toate artându-se
printr-o prezen evident i activ pe msura fiecruia o unic putere
dumnezeiasc care va pstra prin ea însi legtura unirii nedesfcute pentru
veacurile nesfârite.
685D Deci, de va voi cineva s aib o via i o raiune iubitoare de Dumnezeu 685D
i plcut Lui, s-i însueasc cele mai bune i mai de cinste din aceti trei
oameni, adic zic: lumea, Sfânta Scriptur i omul care suntem noi, s se
îngrijeasc, pe cât îi st în putin, de sufletul nemuritor i dumnezeiesc i
destinat s fie îndumnezeit prin virtui, i s dispreuiasc trupul supus
stricciunii i morii i care poate întina demnitatea neîngrijit a sufletului,
688A cci „trupul striccios îngreuneaz sufletul i cortul pmântesc împovreaz 688A
mintea cu multe griji” [În Sol 9,15], i iari: „trupul poftete împotriva
duhului” [Ga 5, 17] i iari: „Cel ce seamn în trupul su, va secera din trup
stricciune” [Ga 6,8].
Acela s se mite spre întrecere cu puterile netrupeti i spirituale cu mintea
prin cunoatere, prsind cele prezente i vzute, „cci cele ce se vd sunt
trectoare, iar cele ce nu se vd sunt venice” [2 Cor 4,18].
În aceste puteri cereti pentru mulimea deprinderii pcii, se odihnete
Dumnezeu. Depind îns acela printr-o meditaie chibzuit a Sfintei Scripturi
litera ei, s se ridice înelepete spre Duhul Sfânt, întru Care este plintatea
688B buntilor i comorile ascunse ale cunoaterii i înelepciunii [cf. Ga 2, 3], i 688B
dac cineva se v arta înluntrul su vrednic de aceste comori, va gsi pe
Dumnezeu Însui înscris în tablele inimii, oglindind prin harul Duhului cu faa
47
   




8          


   
    
    
       
688C          688C

         
         
        
 
       
       
        

        
      
688D          688D
         
      
        

48
descoperit slava lui Dumnezeu prin desfiinarea vlului literei [2 Co 3, 18.
16].
Capitolul 8. Al cror realiti este simbol prima intrare a Sfintei Adunri
[Sfintei Liturghii] i cele svârite dup ea
Dup expunerea succint a celor spuse de fericitul btrân cu privire la
contemplaiile sfintei biserici, cuvântul nostru vine s fac, pe cât îi e cu
putin, relatarea înc i mai succint despre Sfânta Liturghie [Sfânta Adunare
688C sau Sinax]. 688C
Aadar, btrânul înva c prima intrare în sfânta biseric a arhiereului la
sfânta adunare [sinax] este chipul [întiprirea] i icoana primei veniri
[parusii] prin trup în lume a Fiului lui Dumnezeu i Mântuitorului nostru Iisus
Hristos [Tit 2,13; II Tim 1,10; Tit 1, 4], prin care a eliberat i rscumprat firea
oamenilor înrobit stricciunii, ce s-a vândut ea însi morii prin pcat, i a
fost împrit în chip tiranic de diavolul, i a dat înapoi toat datoria pentru ea
ca un vinovat, El, Cel ce este nevinovat i fr de pcat i a readus-o din nou la
harul dintru început al Împriei, dându-se pe Sine Însui pre de
rscumprare i schimb pentru noi [Mt 20, 28; Mc 10, 45; I Tim 2, 6]
i punând Patima Sa de via fctoare ca leac vindector i de mântuire lumii
688D în locul patimilor noastre. Dup aceast venire, suirea Lui la cer i restabilirea 688D
Sa pe tronul cel mai presus de ceruri e închipuit [întiprit] simbolic de
intrarea arhiereului în altar i urcarea lui pe tronul preoesc.
49
 




9           

 


          
689A          689A
        
         
         
      

       
        
       
        
        
         
        
689B         689B

   
        
         
50
Capitolul 9. Ce înseamn intrarea poporului în sfânta Biseric a lui
Dumnezeu ?
Intrarea poporului în biseric fcut împreun cu ierarhul, spunea
689A fericitul btrân, înseamn întoarcerea necredincioilor de la necredin la 689A
credin, de la netiin i rtcire la cunoaterea lui Dumnezeu i trecerea
credincioilor de la rutate la virtute i cunoatere. Cci intrarea în biseric nu
arat numai întoarcerea necredincioilor la adevratul i singurul Dumnezeu,
ci i îndreptarea prin pocin a fiecruia dintre noi care credem, dar nesocotim
poruncile Domnului printr-un trai neînfrânat i o via necuviincioas.
Fiindc orice om, fie uciga, fie desfrânat, fie ho, fie mândru, fie trufa, fie
ocrâtor, fie lacom, fie iubitor de argint, fie bârfitor, fie intor minte de ru,
fie mânat uor spre irascibilitate i furie, fie defimtor, fie vorbitor de ru, fie
optitor, fie uor purtat spre invidie, fie beiv i simplu spus,
689B ca s nu lungesc cuvântul, pomenind toate felurile de ru, oricine care, inut 689B
fiind de o rutate oarecare, de fiecare dat când înceteaz de bunvoie de a se
mai lsa stpânit de ea în modul lui de via i de a o mai lucra cu intenie i îi
schimb viaa spre mai bine, alegând virtutea în locul rutii, despre unul ca
acesta s se socoteasc i s se spun c intr la modul propriu i cu adevrat
51
  împreun cu Hristos, Dumnezeul i Arhiereul, în virtute, îneleas în mod
 figurat ca o biseric.



10 Capitolul 10. Ce simbolizeaz citirile dumnezeieti?

          Iar citirile dumnezeieti ale preasfintelor cri, spunea învtorul,
        sugereaz voinele i sfaturile dumnezeieti i fericite ale Preasfântului
         Dumnezeu, prin care primim sfaturile [povuirile] cu privire la ce avem de
        fptuit fiecare din noi, potrivit puterii aflate în el, i învm legile luptelor
689C    689C 689C dumnezeieti i fericite, dup care luptându-ne ne învrednicim de cununile 689C
 biruinelor demne de Împria lui Hristos.



11 Capitolul 11. Ce simbolizeaz cântrile dumnezeieti?

        Farmecul duhovnicesc al dumnezeietilor cântri, spunea btrânul, indic
         plcerea îndulcirii de bunurile dumnezeieti, care, pe de o parte, pune în
         micare din nou sufletele spre dragostea curat i fericit a lui Dumnezeu iar,
         pe de alt parte, stârnete înc i mai mult spre ura pcatului.




689D 12 689D 689D Capitolul 12. Ce înseamn chemrile [strigrile] la pace? 689D


52 53
          
      
       
  
       
       
692A           692A
        
      
        
       
 
        



692B 13          692B
         


        
       
        
       
       

      
        
54
Prin chemrile [strigrile] la pace care sunt fcute din interiorul sfântului
altar, la porunca arhiereului, la fiecare citire, preciza îneleptul acela, se arat
aprobrile dumnezeieti aduse prin sfinii îngeri. Prin ele Dumnezeu pune
hotar luptelor celor care se lupt pentru adevr, dup lege, cu puterile
potrivnice,
desfcând încletrile nevzute i dând pace prin desfiinarea trupului
692A [pcatului], [Rm 6, 6], i dând sfinilor în schimbul ostenelilor pentru virtute 692A
harul neptimirii, pentru ca, lsând rzboirea s-i mute puterile sufletului spre
cultivarea duhovniceasc, adic spre lucrarea virtuilor. Prin aceste puteri
sufleteti ei au risipit cetele duhurilor rele, avându-l conductor, împreun
lupttor cu ei pe Dumnezeu i Cuvântul, Care a distrus meteugirile amare i
greu de ocolit ale diavolului.
692B Capitolul 13. Ce simbolizeaz în chip particular [special], pentru fiecare, 692B
citirea Sfintei Evanghelii i cele tainice svârite dup ea?
Îndat dup acestea [strigrile pcii], sfânta rânduial a sfintei Biserici a
stabilit s se fac citirea Sfintei Evanghelii. Aceasta arat în particular
suferinele celor osârduitori pentru cuvântul [ei]. Dup citirea Evangheliei,
venind la ei din cer ca un Arhiereu Cuvântul [Raiunea] contemplaiei
cunosctoare înltur ca pe o lume sensibil cugetul trupului, îndeprtând ca
pe nite catehumeni gândurile lor care caut înc spre pmânt i înlându-i de
aici prin închiderea uilor i intrarea Sfintelor Taine spre privirea la cele
inteligibile,
55
  
        
692C         692C
  
         
       
       
      
        

       
       
        
       
         
        


692D 14         692D



         
 
693A         693A
        
        
          
56
iar pe cei care i-au închis simirile de la raiuni i lucruri, i au ajuns în afara
692C trupului i a lumii, îi înva cele negrite: fiind ei mai întâi adunai prin 692C
srutare cu ei înii i cu El i Îi aduc cu recunotin, în schimbul multei Sale
binefaceri fcute lor, doar singur mrturisirea mulumitoare pentru mântuirea
lor pe care o exprim dumnezeiescul simbol al credinei.
Dup aceea, dup ce i-a fcut prin cântarea întreit-sfânt s fie numrai
împreun cu îngerii i le-a druit aceeai tiin a teologiei sfinitoare cu aceia,
îi aduce la Dumnezeu i Tatl înfiai în Duhul prin rugciunea prin care au fost
învrednicii s-L numeasc [cheme] pe Dumnezeu „Tat”. i de aici, iari, pe
cei ce au ajuns cu tiin la captul tuturor raiunilor celor ce sunt, îi duce în
chip neîneles spre Monada necunoscut prin cântarea “Unul Sfânt” i a celor
urmtoare, fiind îndumnezeii prin har i asemnai cu ea prin participare prin
identitatea nedivizat dup putin.
692D Capitolul 14. Ce simbolizeaz, dup sensul general, citirea sfintei 692D
Evanghelii
În mod general, ea înseamn sfâritul acestei lumi. Cci dup citirea
dumnezeiasc a sfintei Evanghelii, arhiereul coboar de pe tron i se face
concedierea i scoaterea afar prin liturghisitori [diaconi] a catehumenilor i a
693A celorlali care sunt nevrednici de dumnezeiasca vedere a tainelor ce vor fi 693A
artate, ceea ce semnific i prefigureaz prin ea adevrul a crui icoan i
chip [întiprire] este, fiindc strig prin aceste acte c dup ce, precum este
scris, „Evanghelia Împriei s-a propovduit în toat lumea spre mrturie
57
        
          
       
        
        
       
   
      
       
693B           693B
         
       
         
        




15


    
693C         693C
   
       
  
        
         


58
tuturor neamurilor” [Mt 24, 14],
atunci va veni sfâritul, când se va arta la a doua Sa venire din ceruri cu slav
mult marele Dumnezeu i Mântuitorul nostru Iisus Hristos [Tit 2, 13; Mt 24,
30] — „cci Însui Domnul la glasul arhanghelului i trâmbia lui Dumnezeu
va coborî din cer” [1 Tes 4, 16],
spune dumnezeiescul Apostol — i va face rzbunare împotriva celor
potrivnici [cf. Lc 18, 8] i va despri prin sfinii îngeri pe credincioi de cei
693B necredincioi, pe cei nedrepi de cei drepi [Mt 13, 39] i pe cei blestemai de 693B
cei sfini i, simplu spus, ca s vorbesc scurt, pe cei ce au umblat dup trup [2
Ptr 2, 10] de cei ce au urmat Duhului lui Dumnezeu, i va da pentru veacurile
infinite i fr sfârit, dup cum spune adevrul cuvintelor dumnezeieti,
fiecruia rspltire dreapt dup vrednicia celor trite de ei în via.
Capitolul 15. Ce simbolizeaz închiderea uilor sfintei biserici ce se face
dup Sfânta Evanghelie?
Iar închiderea uilor sfintei biserici ce se face dup citirea sfintei Evanghelii i
693C scoaterea afar a catehumenilor arat trecerea celor materiale i, dup acea 693C
înfricotoare desprire i înc i mai înfricotoare sentin, intrarea celor
vrednici în lumea inteligibil, adic în cmara de nunt a lui Hristos i
desvârita deprtare a lucrrii potrivit amgirii din simuri.
59
 
16

         
       
      
         
693D         693D
          
  
          




17

      
        
696A         696A
      
          
  
        
         



60
Capitolul 16. Ce înseamn intrarea Sfintelor Taine?
Intrarea sfintelor i cinstitelor Taine e, dup cum spunea acel mare
btrân, un început i un preludiu al învturii celei noi care se va face în ceruri
cu privire la Iconomia lui Dumnezeu pentru noi i o descoperire a tainei
mântuirii noastre care se afl în adâncurile neptrunse ale ascunzimii
693D dumnezeieti. „Cci nu voi mai bea - zice ctre ucenicii Si Dumnezeu i 693D
Cuvântul - de acum din rodul viei pân în ziua aceea, când îl voi bea
împreun cu voi nou în Împria Tatlui Meu” [Mt 26, 29].
Capitolul 17. Ce simbolizeaz srutarea dumnezeiasc?
Srutarea duhovniceasc, la care sunt chemai toi, prefigureaz i
descrie [mai înainte] înelegerea într-un singur gând, unanimitatea de voin i
696A identitatea în cuvânt/raiune a tuturor fa de ceilali în credin i iubire care 696A
va fi în vremea descoperirii buntilor viitoare, prin care cei vrednici vor
primi intimitatea [nota 129] cu Cuvântul/Raiunea i Dumnezeu. Cci gura e
un simbol al cuvântului/raiunii, prin care toi cei ce se împrtesc de
cuvânt/raiune ca nite fiine cuvânttoare/raionale vor deveni una [vor fi sdit
împreun] cu Primul i Singurul Cuvânt/Raiune i Cauz a oricrui
cuvânt/raiuni.[nota cuvânt raiune baudignon]
61
 18        


        
        
696B          696B
  
     
      
        
        



19

        
  
        
696C          696C
       
       


20   



       
62
Capitolul 18. Ce înseamn dumnezeiescul simbol al credinei?
Iar mrturisirea dumnezeiescului simbol al credinei fcut de toi
înseamn [prefigureaz] mulumirea tainic care se va face în veacul viitor
696B pentru raiunile i modurile paradoxale ale preaîneleptei Providene a lui 696B
Dumnezeu cu privire la noi, prin care ne-am mântuit. Prin ea cei vrednici se
vor arta recunosctori pentru binefacerea dumnezeiasc, neavând afar de ea
nimic altceva s dea în schimb pentru nesfâritele bunti dumnezeieti care li
s-au hrzit.
Capitolul 19. Ce înseamn doxologia întreit-sfânt?
Iar întreita strigare a sfineniei imnologiei dumnezeieti fcut de tot
poporul credincios arat unirea i egalitatea sa de cinstire cu puterile netrupeti
i înelegtoare care se va arta în veacul viitor, prin care firea oamenilor va fi
696C învat cum s laude i cum s sfineasc prin cântarea întreit-sfânt 696C
Dumnezeirea cea una în trei ipostasuri, într-un glas cu puterile de sus din
pricina identitii venicei micri neschimbabile în jurul lui Dumnezeu.
Capitolul 20. Ce simbolizeaz sfânta rugciune „Tatl nostru”?
Iar chemarea preasfânt i cinstit a marelui i fericitului Dumnezeu i
Tat e un simbol al înfierii personale [enipostatice nota 137] i existeniale
63
        
696D          696D
 
     
        



21        



         
          
          
       
        
697A           697A
  
       
       
         
      


 
         


64
[nota 138] druite prin darul i harul Duhului Sfânt, înfiere prin care orice
696D particularitate omeneasc biruindu-se i acoperindu-se prin venirea harului, se 696D
vor face i vor fi fii ai lui Dumnezeu toi sfinii care înc de aici s-au luminat
prin virtui cu frumuseea dumnezeiasc a buntii în chip strlucit i slvit.
Capitolul 21. Ce înseamn sfâritul tainicei slujbe imnele glsuite, adic
„Unul Sfânt” i celelalte?
Iar mrturisirea fcut de întreg poporul la sfâritul sfintei slujbe tainice
spunând „Unul Sfânt” i celelalte arat adunarea i unirea viitoare mai presus
de cuvânt i de minte în unitatea cea ascuns a simplitii dumnezeieti a celor
iniiai în mod tainic i înelept în Dumnezeu,
ce se va arta în veacul nestriccios al celor inteligibile, în care veac, privind la
697A lumina slavei neartate i negrite, acetia se vor face împreun cu puterile de 697A
sus primitori i ai fericitei curii;
Iar dup aceast mrturisire, ca un sfârit a toate se face împrtirea tainei
care-i preface în ea însi i-i arat asemenea dup har i participare binelui,
care este cauza a toate [dup cauz], pe cei ce se împrtesc cu vrednicie,
nefiind lipsii în nimic de El, pe cât e cu putin i îngduit oamenilor, aa
încât i ei s poat s fie i s fie numii prin adopie [ lampe 646]
dumnezei dup har, pentru faptul c Dumnezeu întreg i-a umplut întregi cu El
Însui i nu a mai lsat nimic din ei gol de prezena Lui.
65
 
697B 22    697B
        

 Ascensiunea în cunoatere a sufletului spre Dumnezeu

       
  
        
  
       
       
      



697C 23         697C


       
       
 
       
          
       
   
     
          
        
697D          697D
66
697B Capitolul 22. Cum i în ce mod i starea sufletului privit în el însui la 697B
fiecare om în parte este contemplat ca îndumnezeitoare i desvâritoare
prin cele spuse?
Haidei, aadar, ca acum, trecând prin aceleai lucruri, cu cale i cu
rânduial s contemplm din nou aceleai lucruri i cu privire la sufletul
cunosctor i s nu împiedicm mintea care dorete i vrea s urce puin dup
putere, sub cluzirea lui Dumnezeu, dac este voia Lui, prin raiune cu
evlavie spre o contemplaie mai înalt, s priveasc i s îneleag cum anume
dumnezeietile aezminte ale Bisericii duc sufletul printr-o cunoatere
adevrat i activ spre desvârirea lui.
697C Capitolul 23. C prima intrare a sfintei adunri e un simbol al virtuilor 697C
din suflet
Privete, aadar, tu, care te-ai fcut iubitor autentic al fericitei
înelepciuni a lui Hristos, cu ochii minii cum la prima intrare a Sfintei
Liturghii [Adunri] sufletul iese de la rtcirea i tulburarea din afar a celor
materiale, dup cum este scris:
„Haidei, femei care venii de la vedere!” [Is 27, 11], adic, spun, venii de la
rtcirea [cu privirea] în formele i figurile dup aparen a lucrurilor sensibile
— cci nu este adevrat a o numi contemplaie, dup neînelepii numii
înelepi de Elini [i nu ar trebui s fie numii de noi înelepi cei ce n-au putut
sau n-au vrut s-L cunoasc pe Dumnezeu prin fpturile Sale [Rom 1, 19-20],
697D rtcire, zic, în suprafaa lucrurilor sensibile, în care subzist necontenitul 697D
67
        
       
       

       
       
 
       
        
700A        700A
       
       
         
      
 
       
      
         

700B         700B
       

         
       

  
        
      
        
68
rzboi al celor sensibile între ele,
care lucreaz în toate stricciunea unora prin altele, toate stricându-le unele pe
altele i fiind stricate unele de altele i având ca statornicie numai faptul c nu
sunt stabile i se stric, i c nu pot nicicând s se împace unele cu altele într-o
permanen lipsit de conflict i revolt i dezbinare —,
<privete>, deci, cum sufletul care vine [de la acelea] i fuge cu elan nestvilit
[privind înainte] intr ca într-o biseric i ca într-un sanctuar inviolabil al pcii
împreun cu Raiunea/Cuvântul i condus fiind de Raiunea/Cuvântul marelui
700A i adevratului nostru Dumnezeu i Arhiereu în contemplaia natural în Duhul 700A
cea lipsit de lupt i liber de toat tulburarea,
i cum sufletul e învat ca prin nite simboluri din dumnezeietile citiri care se
fac despre raiunile lucrurilor i despre minunata i marea tain a
dumnezeietii Pronii care se descoper în Lege i în Prooroci;
i cum sufletul primete de la Dumnezeu prin fiecare din acestea ca rsplat
pentru buna sa ucenicie întru acestea prin sfintele Puteri care vorbesc cu el în
mod spiritual în gând, semnele dttoare de pace împreun cu farmecul
viguros i pstrtor al dorinei dumnezeieti i aprinse dup Dumnezeu prin
plcerea înelegtoare a cântrilor dumnezeieti care-l acompaniaz tainic.
700B Privete, deci, iari cum sufletul trece de acestea i se adun pe culmea 700B
una i singur care concentreaz în chip unitar aceste raiuni, care e Sfânta
Evanghelie, în care preexist unitar într-o unic putere de cuprindere toate
raiunile Providenei i ale celor ce sunt.
Dup citirea Evangheliei, celor iubitori de Dumnezeu le este cu putin
s v vad printr-o simire dumnezeiasc, cu ochii netulburai ai minii venind
la el din cer pe Cuvântul/Raiunea i Dumnezeu, cum arat coborârea
arhiereului de pe tronul altarului, i desprind în chip desvârit de el ca pe
nite catehumeni gândurile care poart înc reprezentrile lumii sensibile i
diviziunea specific ei.
69
      
          
700C          700C
  
       

  
       
        

         
        
  
700D  700D
        
       

        
          
          
          
   
  
           
701A           701A
    
        
  
70
i privete cum de aici iari, sufletul ieind afar din cele sensibile, cum
este sugerat prin închiderea uilor sfintei biserici a lui Dumnezeu [Cuvântul], îl
700C duce spre tiina imaterial, simpl, neschimbabil, deiform i liber de orice 700C
form i figur a lucrurilor inteligibile, artat de intrarea negritoarelor Taine,
prin care, adunând la sine însui puterile proprii i unindu-se pe sine însui
prin minte cu Cuvântul/Raiunea prin srutarea duhovniceasc, îl înva s
mrturiseasc cu mulumire prin simbolul credinei raiunile i modurile
negrite ale mântuirii sale.
Privete cum pe sufletul care, conform puterii sale simple i indivizibile
prin învtur, cuprinde în cunoatere raiunile celor sensibile i inteligibile,
[Cuvântul] îl duce la cunoaterea artat a teologiei, dup ce a trecut de toate i
700D dup ce a primit pe cât îi este cu putin înelegerea spiritual egal cu cea a 700D
îngerilor i îl înva în mod cumptat s cunoasc pe Dumnezeu cel Unul, o
unic fiin i trei ipostasuri, Unime a fiinei în trei Ipostasuri i Treime a
ipostasurilor deofiin; Unime în Treime i Treime în Unime; nu una i alta, nu
una lâng alta, nu una prin alta, nu una în alta, nici una din alta, ci aceeai în ea
însi, prin sine însi, pentru sine însi, cu sine însi; aceeai i Unime i
Treime având unirea necompus i neconfundat [nota 166] i distincia
nedivizibil i neîmpribil;
Unime dup raiunea fiinei sau a faptului de a fi, iar nu prin compunere,
contracie sau o contopire oarecare; iar Treime dup raiunea modului de a
701A exista i a subzista, dar nu prin diviziune, înstrinare sau o împrire oarecare; 701A
fiindc nici Unimea nu se împarte prin ipostasuri, nici nu este sau se
contempl în acestea prin relaie, nici ipostasurile nu se compun într-o Unime
sau o împlinesc prin sintez, ci aceeai este identic cu sine însi, dar totui
71
   
   
         
          
          
        

701B          701B
      
        
      
         
       
      
   
        
          
      
         
701C           701C
       
        
        
       
 
      
     
       
      
72
într-un mod diferit;
Cci Sfânta Treime a ipostasurilor este Unime necontopit prin fiin i prin
raiunea ei simpl, iar Sfânta Unime este Treime prin ipostasuri i prin modul
existenei; aceeai întreag aceasta i aceea în mod diferit, îneleas dup o
raiune sau alta,
precum s-a spus, una i unic, nedivizat i necontopit, simpl, nemicorat i
701B neschimbat, fiind întreag Unime dup fiin i aceeai întreag Treime prin 701B
ipostasuri, o unic raz a unei lumini întreit-strlucitoare luminând în chip
unitar.
Prin care lumin, sufletul, egal în cinstire cu sfinii îngeri, primind raiunile
artate i accesibile creaturii despre Dumnezeire i învând s laude într-un
glas cu acestea fr tcere în chip treimic Dumnezeirea Una, este adus la
înfierea dup har printr-o asemnare vdit, prin care înfiere având în
rugciune i prin har pe Dumnezeu ca Tat tainic i unic, va fi adus prin ieirea
[extazul] din toate spre unitatea ascunzimii Lui,
i atât de mult va experia, mai degrab decât va cunoate [pasiv], cele
dumnezeieti, încât nu va mai voi s fie al lui însui, nici nu va mai putea s fie
701C cunoscut el însui din sine însui de sine însui, sau de un oarecare altul decât 701C
numai de Dumnezeu întreg, Care l-a asumat cu buntate întreg, Care S-a
slluit întreg în el întreg în chip vrednic de Dumnezeu i neptimitor, i Care
îl îndumnezeiete întreg i îl preface fr transformare în El Însui, aa încât el
este, precum spune preasfântul Dionisie Areopagitul, o icoan i o artare „a
luminii neartate, o oglind curat, atotstrvezie, netirbit, neptat,
neprihnit, care primete, dac e îngduit s spunem, întreag frumuseea
formei divine care poart întiprirea binelui i care face s strluceasc
neamestecat în aceasta, atât cât e capabil, buntatea tcerii din adâncurile cele
73
           





701D 24        701D
       
        


     
       
 
    
       
704A        704A
        
         
        
       
      
        
 
          
        
       
  

74
neptrunse”.
701D Capitolul 24. Ce taine lucreaz i svârete în cei credincioi i în cei ce 701D
sunt adunai cu credin, harul Sfântului Duh care este în biseric prin
riturile [actele] svârite la Sfânta Liturghie [Sfânta Sinax]
Socotea, aadar, fericitul btrân c trebuie - i nu înceta s îndemne - ca
tot cretinul s se afle des în sfânta biseric a lui Dumnezeu i s nu lipseasc
vreodat de la Sfânta Liturghie svârit în ea din pricina sfinilor îngeri care
sunt în ea i îi scriu de fiecare dat pe cei ce intr i se înfieaz lui
704A Dumnezeu i care fac rugciuni pentru ei, 704A
precum i din pricina harului Duhului Sfânt care e prezent în chip nevzut
pururea în ea, dar în chip deosebit mai cu seam la vremea Sfintei Liturghii, i
care preface i preschimb pe fiecare din cei ce se afl de fa i, spunând
adevrul, îl remodeleaz [rezidete] în ceva ce e mai dumnezeiesc, pe msura
lui însui, i-l duce spre ceea ce se indic prin tainele ce se svâresc (chiar
dac el însui nu simte aceasta, în cazul în care este înc dintre cei prunci dup
Hristos i nu poate vedea în adâncul celor ce se petrec),
i pune în lucrare în el harul mântuirii artat prin fiecare din simbolurile
dumnezeieti svârite, conducându-l pe rând i dup rânduial de la cele
apropiate pân la sfâritul a toate:
75
704B        704B
      
        
        
   
 
       
        
       
    
        
704C  704C
        
        
       
   
         
       
  
        
       

      
704D    704D
       
    
         
       
76
704B Prin întâia intrare <harul> aduce [face] lepdarea necredinei, sporirea 704B
credinei, micorarea rutii, sporirea virtuii, tergerea netiinei, adugirea
cunoaterii. Prin auzirea cuvintelor dumnezeieti, harul aduce [face]
deprinderile i dispoziiile fixe i nemutabile ale celor spuse, zic, adic ale
credinei, virtuii i cunoaterii.
Prin dumnezeietile cântri de dup acestea, el aduce [face] consimmântul de
bunvoie al sufletului spre virtui precum plcerea i îndulcirea minii ce se fac
în el prin acesta.
Prin sfinita citire a Sfintei Evanghelii aduce [face] sfâritul cugetului
pmântesc, ca i al lumii sensibile. Prin închiderea uilor de dup acestea face
trecerea i mutarea sufletului, prin dispoziia sa luntric, de la aceast lume
704C striccioas la lumea inteligibil, prin care închizând simirile ca pe nite ui le 704C
face curate de idolii pcatului.
Prin intrarea Sfintelor Taine aduce [face] învtura i cunoaterea mai
desvârit, mai tainic i nou cu privire la iconomia lui Dumnezeu fa de
noi.
Prin srutarea dumnezeiasc aduce [face] armonia în cuget, în voin i în
iubire a tuturor fa de toi i a fiecruia fa de sine însui mai întâi i fa de
Dumnezeu.
Prin mrturisirea simbolului de credin aduce [face] mulumirea cuvenit
pentru modurile paradoxale ale mântuirii noastre. Prin Trisaghion aduce [face]
unirea i egalitatea de cinstire cu sfinii îngeri i neîncetata vigoare simfonic a
doxologiei sfinitoare a lui Dumnezeu.
704D Prin rugciunea prin care ne învrednicim s numim pe Dumnezeu „Tat” 704D
aduce [face] prea adevrata înfiere în harul Duhului Sfânt.
Prin „Unul Sfânt” i cele urmtoare aduce [face] harul unificator i intimitatea
cu Dumnezeu Însui. Iar prin sfânta împrtire a preacuratelor i de via
fctoarelor Taine, aduce [face] comuniunea i identitatea potrivit participrii
77
        
         
  
      
     
   
        
       
705A        705A
      
        
         
        
      


 Final - A cincea interpretare a riturilor Sinaxei euharistice
        

   
705B           705B
        
        
         
          
      
       
        

78
primite prin asemnare cu El, prin care omul se învrednicete s se fac din om
dumnezeu.
Diferitele modaliti de împrtire din darurile dumnezeieti
Cci de darurile Sfântului Duh de care credem c ne împrtim în viaa de
fa prin credin, de acestea credem, potrivit ndejdii care nu cade a credinei
noastre i dup fgduina sigur i neînclcat a Celui ce le-a fgduit, c
705A pzind poruncile dup putere, ne vom împrti în veacul viitor cu adevrat în 705A
chip enipostatic [substanial] în însi acea realitate, trecând de la harul care e
în credin la harul dup vedere [cf. 2 Co 5, 7],
Atunci când Însui Dumnezeul i Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne va
preface întru El Însui prin înlturarea semnelor distinctive ale stricciunii din
noi i ne va drui <însei> tainele arhetipale artate nou aici prin simboluri
sensibile.
Dar pentru uoara lor memorie, dac este îngduit, s recapitulm pe
scurt sensul celor spuse astfel: Sfânta biseric este, cum s-a spus, chip
[întiprire] i icoan a lui Dumnezeu, pentru c aceeai unire neamestecat pe
705B care Acesta o realizeaz prin puterea i înelepciunea Sa infinit cu privire la 705B
diferitele fiine [esene] ale celor ce sunt, legându-le în chip suprem cu Sine
Însui ca un Creator al lor, o realizeaz i ea prin harul credinei în credincioi,
legându-i pe toi credincioii între ei în chip unitar prin unicul har i chemare a
credinei: pe cei practici [activi] i virtuoi prin unica identitate a voinei, pe
cei contemplativi i pe cei gnostici în plus, pe lâng acetia, prin acordul
nesfâiat [solid] i nedivizat al cugetului.
79
        
         

705C           705C
        
         
         

         
         
           
         

705D  705D
    
         
      
         
       
  
  
          
708A   708A

        

      
        
80
Ea este îns întiprire i a lumii inteligibile i sensibile, având ca simbol al
lumii inteligibile altarul, iar al celei sensibile, naosul.
705C Biserica este, iari, icoan a omului, ca una care imit sufletul prin altar, 705C
iar trupul îl înfieaz prin naos.
Dar ea este chip [întiprire] i icoan i a sufletului îneles în el însui, ca una
care poart slava prii lui contemplative prin altar i are podoaba prii lui
practice prin naos.
Prima intrare a Sfintei Adunri svârite în ea arat, în general, prima
venire a lui Hristos, Dumnezeul nostru, iar în special, întoarcerea celor intrai
prin El i împreun cu El de la necredin la credin, de la rutate la virtute i
de la necunoatere la cunoatere.
705D Citirile fcute dup aceasta arat, în general, voinele i sfaturile 705D
dumnezeieti conform crora toi trebuie s se lase educai i s vieuiasc, iar
în special învtura i progresul în credin al celor ce au crezut, dispoziia
nestrmutat în virtute a celor practici, prin care conformându-se legii
dumnezeieti a poruncilor stau cu brbie i neclintit împotriva meteugirilor
diavolului i scap de lucrrile cele potrivnice.
De asemenea, indic i deprinderea în contemplaie a celor gnostici, prin care,
culegând, dup putere, raiunile duhovniceti ale lucrurilor sensibile i ale
708A Providenei privitoare la ele, sunt purtai fr rtcire spre adevr. 708A
Melodiile dumnezeieti ale cântrilor sugereaz plcerea i desftarea
dumnezeiasc produse în sufletele tuturor, prin care, întrindu-se, în chip
tainic, uit ostenelile trecute ale virtuilor i se aprind tinerete de dorina
puternic de dobândire a bunurilor dumnezeieti i nestriccioase care le
81
 
        
 
  
        
   
708B          708B
      
      
     

          
       
        
        

708C         708C

       
       

       
         

         
          
        

708D   708D
82
lipsesc.
Sfânta Evanghelie este, în general, un simbol al sfâritului veacului
acestuia, iar în special ea arat, pentru cei ce au crezut, dispariia desvârit a
vechii rtciri, pentru cei practici, [ea indic] omorârea i sfâritul legii i al
cugetului trupesc, iar pentru cei gnostici, [ea arat] strângerea i ridicarea de
708B ctre ei spre Raiunea cea mai cuprinztoare a raiunilor multe i diferite, 708B
atunci când se sfârete i ajunge la captul ei contemplaia natural mai
desfurat i mai variat.
Coborârea arhiereului de pe tron i scoaterea afar a catehumenilor
înseamn, în general, cea de-a doua venire din cer a marelui Dumnezeu i
Mântuitorului nostru Iisus Hristos i desprirea pctoilor de cei sfini,
precum i dreapta rsplat dup vrednicia fiecruia;
iar în special, înseamn desvârita încredinare în credin a celor care au
708C crezut, pe care o face venind nevzut la ei Dumnezeu i Cuvântul, prin care 708C
este alungat de la ei orice gând care mai chiopt în privina credinei, ca la
catehumeni, desvârita neptimire a celor practici, prin care se desfiineaz
orice gând ptima i neluminat al sufletului, precum i tiina cuprinztoare a
celor cunoscute de cei gnostici, prin care sunt alungate din suflet toate icoanele
lucrurilor materiale.
Închiderea uilor i intrarea Sfintelor Taine, srutarea dumnezeiasc i
rostirea simbolului credinei arat, în general, trecerea celor sensibile i
artarea celor inteligibile,
i învtura nou a tainei dumnezeieti privitoare la noi, identitatea unirii
708D [armoniei] de gând, de voin i de iubire care se va face între toi i fa de 708D
83
       
       
         
         
         
           
         
       
        
709A    709A
         
        
         

         
        
 
 
       

709B         709B
         

 
        

        
         
       
84
toi i a tuturor fa de ei înii i fa de Dumnezeu, precum i mulumirea
pentru modurile în care am fost mântuii,
iar în special ele arat, pentru cei credincioi, progresul de la credina simpl la
învtura în dogme i la iniiere i la consens i la evlavie.
Cel dintâi lucru îl arat închiderea uilor, al doilea, intrarea sfintelor, al treilea,
srutarea, iar al patrulea, rostirea simbolului de credin.
Pentru cei practici ele <arat> strmutarea de la fptuire la contemplaie dup
ce i-au închis simurile i au ajuns afar din trup i din lume prin respingerea
709A lucrrilor corespunztoare lor, i înlarea de la modul [plinirii] poruncilor la 709A
raiunea lor, i familiarizarea i unirea poruncilor însele potrivit raiunilor lor
cu puterile sufletului, precum i deprinderea i aptitudinea spre mulumirea
teologic;
Pentru cei gnostici, în sfârit, ele arat strmutarea de la contemplaia natural
la înelegerea simpl a celor înelese cu mintea [inteligibile], prin care nu mai
urmresc nicidecum Raiunea dumnezeiasc i negrit prin simire sau ceva
din cele artate, i <indic> unirea puterilor sufleteti cu sufletul însui,
precum i simplitatea care cuprinde în chip unitar cu mintea raiunea
Providenei divine.
709B Doxologia sfinitoare a trisaghionului cântat neîncetat de sfinii îngeri 709B
înseamn, în general, egalitatea i vieuirea i petrecerea i unirea în cântarea
dumnezeietii doxologii care se va face în veacul viitor în acelai timp i
acelai loc a puterilor îngereti i a celor pmânteti, atunci când trupul
oamenilor va fi fcut nemuritor prin Înviere i când nu va mai împovra
sufletul prin stricciune i nici el nu va mai fi împovrat, ci prin schimbarea în
nestricciune va primi i puterea i aptitudinea de primire a prezenei/venirii
lui Dumnezeu;
85
 
        
       
 
       

709C 
      709C

        
        
        
         
        
   

709D         709D
       
        
        
       
       
 
       
         
712A          712A
     
         
         
86
iar în special, înseamn, pentru credincioi, întrecerea teologic în credin a
acestora cu îngerii, pentru cei practici, strlucirea vieii egal cu îngerii pe cât
este cu putin oamenilor, i vigoarea imnologiei teologice, iar pentru cei
gnostici, ea înseamn înelegerile, laudele i micrile venice privitoare la
Dumnezeire ale celor gnostici, egale cu ale îngerilor, dup cât este cu putin
oamenilor.
709C Iar fericita chemare a marelui Dumnezeu i Tat, rostirea lui „Unul 709C
Sfânt” i a celor urmtoare i împrtirea sfintelor i de via fctoarelor
taine arat înfierea, unirea i intimitatea, asemnarea dumnezeiasc i
îndumnezeirea noastr din pricina buntii Dumnezeului nostru, care va fi
peste toate i peste toi cei vrednici, prin care Dumnezeu Însui va fi în chip
asemntor totul în toi [1 Co 15,] cei mântuii, strlucind ca i frumusee
arhetipal [originar] dup cauz în cei ce strlucesc în chip asemntor cu El
dup har prin virtute i cunoatere.
Clasificare ascetic i definire evanghelic
709D Credincioi, virtuoi i cunosctori [gnostici], îi numete pe cei 709D
începtori, i înaintai i desvârii, adic pe robi, pe cei tocmii cu plat i pe
fii, cele trei cete ale celor ce se mântuiesc.
Fiindc robi sunt credincioii care împlinesc poruncile Stpânului de frica
ameninrilor i lucreaz cu bunvoin cele încredinate. Tocmii cu plat sunt
cei care de dorul celor fgduite poart cu rbdare greutatea zilei i aria ei
[Mt 20, 12], adic necazul sdit i legat de viaa aceasta din osânda
protoprintelui precum i ispitele din pricina ei pentru virtute. Acetia schimb
în chip înelept prin hotrâre de bunvoie viaa pentru via, adic viaa de fa
712A pentru cea viitoare. Iar fii sunt cei care nici de frica ameninrilor, nici de dorul 712A
celor fgduite, ci printr-un mod i o deprindere a înclinaiei i dispoziiei
sufletului prin voin spre bine, nu se despart niciodat de Dumnezeu, potrivit
acelui fiu ctre care s-a zis: „Fiule, tu totdeauna eti cu mine i toate ale mele
87
          
        
           
 

 
       
712B         712B
       
      
 
        
   
       
       
  
  
        
      
         
712C           712C
       
 

        
      
   
 
  
        
88
sunt ale tale” [Lc 15, 31], fiind, atât cât este posibil, prin îndumnezeirea în har,
ceea ce Dumnezeu este i se crede a fi dup fire i cauz.
S nu lipsim, aadar, de la sfânta biseric a lui Dumnezeu, care cuprinde
712B în sfânta rânduial a dumnezeietilor simboluri svârite în ea atâtea taine ale 712B
mântuirii noastre, prin care ea, modelând dup Hristos pe fiecare din noi care
îi petrece mai ales viaa bine dup msura proprie, scoate la artare desvârit,
potrivit lui Hristos, darul înfierii dat prin sfântul Botez în Duhul Sfânt; ci cu
toat puterea i osârdia s ne înfim pe noi înine vrednici de
dumnezeietile haruri, bineplcând lui Dumnezeu prin fapte bune, nepetrecând
ca i „pgânii care nu-L cunosc pe Dumnezeu” „în patima poftei” [1 Tes 4, 6.
5], ci, precum spune Sfântul Apostol,
„omorând mdularele cele de pe pmânt, desfrânarea, necuria, patima, pofta
cea rea, care este închinare la idoli, pentru care vine mânia lui Dumnezeu”
712C [Col 3, 5–7] „peste fiii neascultrii” [Ef 5, 69], toat mânia i furia, vorbirea 712C
urât i minciuna [Col 3, 8] i, scurt spus, lepdând tot „omul vechi cel stricat
în poftele înelciunii” [Ef 4, 22] „împreun cu faptele lui” [Col 3, 9] i poftele
lui [Ef 4, 22], s umblm în chip vrednic de Dumnezeu Care ne-a chemat în
împria i slava Sa [1 Tes 2, 12],
îmbrcând-ne cu „îndurarea milei, buntatea, smerita-cugetare, blândeea,
îndelunga-rbdare, îngduindu-ne unii pe alii în iubire i iertând unii altora,
dac are cineva vreo pricin cu cineva, precum i Hristos ne-a iertat nou, i
peste toate s pstrm legtura desvâririi, iubirea i pacea, la care am i fost
chemai într-un singur trup” [Col 3, 12–15]
89
   
712D         712D
        
        
       
       
  
        
      
          

713A           713A
        
        
       
      
          
  
      
        
       
         
         
  
        
713B  713B

        
    
         
90
i, ca s vorbesc scurt, îmbrcând „omul cel nou care se înnoiete spre
712D cunoatere dup chipul Celui ce l-a fcut” [Col 3, 10]. 712D
Cci trind astfel, vom putea ajunge la sfâritul fgduinelor
dumnezeieti i ne vom putea umple cu bun ndejde „de cunoaterea voii Lui
în toat înelepciunea i priceperea duhovniceasc… aducând roade în tot
lucrul bun i crescând în cunoaterea Domnului, întrii fiind cu toat puterea
slavei Lui spre toat zidirea i îndelunga-rbdare, mulumind cu bucurie
Tatlui Celui ce ne-a învrednicit s avem parte de motenirea sfinilor în
lumin” [Col 1, 9–12].
713A Iar dovada limpede a acestui har este dispoziia de bunvoie i 713A
binevoitoare fa de semenul nostru, a crui lucrare const în a apropia de noi
dup putin, ca pe Dumnezeu, pe orice om care are lips de ajutorul nostru i
a nu-l lsa nebgat în seam i fr purtare de grij [neproniat], ci a arta cu
osârdia cuvenit prin fapt via dispoziie binevoitoare care este în noi fa de
Dumnezeu i aproapele, cci fapta e dovada dispoziiei.
Fiindc nimic nu e în stare s duc atât de uor spre dreptate i spre
îndumnezeire, ca s zic aa, i spre apropierea de Dumnezeu ca mila oferit cu
plcere i bucurie celor lipsii.
Cci dac Cuvântul a artat dumnezeu pe cel ce are nevoie de binefacere —
fiindc spune: „întrucât ai fcut unuia dintre acetia mai mici, Mie mi-ai
fcut” [Mt 25, 40–41], iar cel ce spune aceasta e Dumnezeu —, cu atât mai
713B mult îl va arta cu adevrat dumnezeu prin har i participare pe cel ce poate s 713B
fac binele i îl face, ca pe unul care i-a însuit prin bun imitare lucrarea i
însuirea facerii Sale de bine. i dac sracul e Dumnezeu din pricina
pogorârii lui Dumnezeu Care a srcit pentru noi i a luat asupra Sa cu
comptimire ptimirile fiecruia pân la „sfâritul veacului” [Mt 28, 20] i
91
        
  
       
       
          
        


713C           713C
  
   
 
       
        
       
       

     

        
713D            713D
  
          
          
           
      
716A           716A
      
       
92
Care ptimete tainic, pururi, din pricina buntii, dup msura ptimirii
fiecruia, este evident c va fi, pe drept cuvânt, dumnezeu cel care prin
imitarea lui Dumnezeu, prin dragoste de oameni, tmduiete prin el însui, în
chip vrednic de Dumnezeu, patimile celor ce ptimesc i se arat având prin
dispoziie i la msura sa, prin analogie, aceeai putere a Proniei mântuitoare
ca i Dumnezeu.
713C Aadar, cine va fi atât de zbavnic i cu anevoie de micat spre virtute 713C
încât s nu-i doreasc o Dumnezeire cu un pre atât de bun i uor de dobândit
i care poate fi lesne agonisit? Iar paza sigur i inviolabil a acestora i cale
uoar spre mântuire – fr de care, pe cât socot eu cu adevrat, nici unul din
lucrurile bune nu va fi pstrat netirbit de ctre cel care îl are – este grija de
sine, adic preocuparea de propria persoan, prin care învând s privim i s
cugetm numai la noi înine, ne eliberm de paguba deart pe care o avem de
la alii. Cci dac vom înva s ne privim i s ne cercetm numai pe noi
înine, nicicând nu ne vom ocupa de faptele celorlali, ale oricrora ar fi ele,
cunoscând c exist un singur Judector înelept i drept, Dumnezeu, Care
judec cu înelepciune i dreptate toate câte se fac, dup raiunea dup care
s-au fcut, iar nu dup modul în care se arat;
713D Cci pe acesta din urm l-ar putea judeca în chip nedesluit i oamenii, 713D
vzând în chip neclar ceea ce se arat, dar în aceasta nu este negreit nici
adevrul, nici raiunea celor ce se fac.
Dumnezeu îns, vzând micarea neartat a sufletului i pornirea nevzut i
raiunea dup care e pus în micare sufletul, i scopul raiunii, adic
sfâritul/inta cugetat dinainte a oricrui lucru, judec drept, cum spuneam,
716A toate cele fptuite de oameni. Lucru pe care de ne vom sârgui s-l realizm i 716A
s ne mrginim pe noi înine la noi înine, neamestecându-ne cu cele din afar,
nu vom lsa în chip desvârit nici ochiul s vad, nici urechea s aud, nici
93
    
         
         
  
       
        
      
      
    

716B      716B
         
        

    
         
   
        
    

         
 
716C          716C
        

       
       
        
        
94
limba s griasc cele ale altora, dac este cu putin, iar dac nu vom putea
aceasta, le vom îngdui s lucreze cu comptimire iar nu cu patim fa de ei,
ca s vad, s aud i s griasc spre câtigul nostru i numai cât i se pare
cuvenit raiunii divine care le ine în frâu. Cci nimic nu alunec mai uor spre
pcat ca aceste organe atunci când nu au ca pedagog raiunea, i, iari, nimic
nu e mai gata spre mântuire decât acestea, atunci când raiunea le orânduiete,
aranjeaz i le conduce spre cele ce se cuvine i vrea ea.
Îndemn final
716B S nu fim, aadar, cu nepsare în a asculta, dup putere, pe Dumnezeu 716B
Care ne cheam la viaa venic i o int fericit prin lucrarea poruncilor Lui
dumnezeieti i mântuitoare, „ca s lum mil i s aflm har la bun vreme”
[Evr 4, 16], cci, „harul, zice dumnezeiescul Apostol, e cu toi care iubesc pe
Domnul nostru nestricciune” [Ef 6, 24], adic cu cei ce iubesc pe Domnul
nostru prin nestricciunea virtuii i cu cuviin curat i nefarnic a vieii
iubesc pe Domnul nostru, sau, mai limpede spus, care iubesc pe Domnul
fcând voile Lui i nestricând nici una din poruncile Lui.
Acestea le-am expus despre acestea dup putere, cum am fost învat, pentru
rsplata ascultrii, neîndrznind s m ating de cele i mai tainice i mai înalte,
716C pe care, dac cineva din cei iubitori de învtur dorete s le cunoasc, s 716C
citeasc cele scrise în chip dumnezeiesc despre acestea de sfântul Dionisie
Areopagitul i va afla într-adevr descoperirea unor taine negrite, druit
neamului omenesc prin dumnezeiasca lui cugetare i limb „pentru cei ce vor
moteni mântuirea” [Evr 1, 14]. i dac n-am dezamgit dorina voastr,
mulumirea se cuvine lui Hristos, Druitorul celor bune, i vou, care m-ai
95
         
        
     
        
   

716D       716D
      
         
    
        
         
        
717A          717A
          
        
   
       
         
         
        
        
       
        
 
717B        717B
        
           
96
silit s griesc acestea. Iar dac am rmas foarte departe de ndejdea voastr,
ce voi ptimi sau ce voi face pentru c sunt slab în cuvânt? Slbiciunea se
iart, nu se pedepsete, i ceea ce se face dup putin i capacitate se primete
i nu se dispreuiete mai ales de ctre voi, care v-ai propus s iubii pentru
Dumnezeu.
Cele dou interpretri ale pasajului biblic despre vduva cu 2 talani
716D Iar lui Dumnezeu îi place tot ceea ce i se aduce dup putere în chip autentic, 716D
din suflet, chiar dac e un lucru mic în comparaie cu altele mari, ca Unul care
n-a lepdat-o nici pe vduva care i-a adus doi bnui [Mc 12, 42–43].
i ceea ce a fost odinioar vduva aceea i cei doi bnui ai ei, este sufletul
vduvit de rutate i care a lepdat legea cea veche ca pe un brbat, dar nu este
înc vrednic de însoirea deplin cu Dumnezeu i Cuvântul,
717A i totui Îi aduce drept arvun doi bnui, adic raiunea cumptat i viaa, sau 717A
credina i contiina bun, sau deprinderea i lucrarea celor bune, sau
contemplaia i aciunea cuvenit acestora, sau cunoaterea i virtutea
corespunztoare, sau raiunile care sunt mai înalte, spun despre raiunile din
legea natural i legea scris;
Pe care sufletul dobândindu-le le aduce Cuvântului i lui Dumnezeu i, ieind
din ele, i eliberându-se ca de întreaga existen i via, vrând s se însoeasc
numai cu Dumnezeu i Cuvântul, primete astfel s se vduveasc ca de nite
brbai, de modurile, aezmintele i obiceiurile firii i ale legii;
Sau [cuvântul Scripturii despre darul vduvei] sugereaz prin litera plinit în
sens istoric altceva mai duhovnicesc decât acestea i care poate fi contemplat
numai de cei curai la cuget. Cci toate câte par între oameni a fi mari în ceea
717B ce privete virtutea, sunt mici când sunt raportate la raiunea iniiat în 717B
teologie. Îns chiar dac sunt mici i sunt fcute dintr-o materie umil i fr
valoare, ele, totui, poart în mod egal ca i monezile de aur, fcute din
97
          
       
        


          
   
717C        717C
          
       
         
       
       
  
       
    
        
       

           
717D

 
98
materia cea mai preioas i pe care le aduc cei bogai, întiprirea figurii
împratului i poate [valoreaz mai mult] având în plus ofranda întregii
dispoziii sufleteti a aceleia ce a adus-o.
Pe aceast vduv imitând-o i eu, am adus lui Dumnezeu i vou,
preaiubiilor, ca nite bnui, aceste înelesuri i vorbe mici i umile aduse
dintr-un cuget i o limb simpl i srac,
717C pe care le-ai poruncit, rugând sfântul i binecuvântatul vostru suflet mai întâi 717C
s nu-mi mai cear vreo însemnare scris despre nimic din cele vorbite de
mine aici din dou motive: pe de o parte, fiindc n-am dobândit înc frica
curat i statornic de Dumnezeu [cf. Ps 18, 10), nici deprinderea ferm a
virtuii i fermitatea stabil i neclintit a adevratei drepti, care mai ales dau
mrturie de sigurana cuvintelor; iar, pe de alt parte, fiindc învluit fiind înc
de furtuna patimilor ca de o mare slbatic i inându-m foarte departe de
limanul neptimirii dumnezeieti i fiindu-mi neclar captul vieii, nu vreau s
am drept acuzator pe lâng faptele mele i cuvântul scris. Apoi, dac este lucru
cuvenit, voi, care ai primit harul de a fi ascultai, înfiai-m i pe mine lui
Hristos, prin rugciuni, marelui i singurului Dumnezeu i Mântuitorul
sufletelor noastre, Cruia fie „slava i puterea” [Ap 1, 6] împreun cu Tatl i
717D 717D cu Duhul Sfânt în veci. Amin. 717
99